1

2

Tartalom
Introducere .......................................................................................................................................................... 3
Istoric ............................................................................................................................................................... 3
Structra chimic i molecular ........................................................................................................................ 3
Proprietile polietilenei : .................................................................................................................................... 3
Factori care influenez proprietile polietilenei ........................................................................................... 4
Metode de obinere a polietilenei ...................................................................................................................... 5
Materia prim folosit la fabricarea polietilenei .............................................................................................. 5
Fabricarea polietilenei la presiune joas ......................................................................................................... 6
Descrierea procesului tehnologic ................................................................................................................ 6
Schema tehnologic de fabricare a polietilenei .......................................................................................... 6
Utilizri................................................................................................................................................................. 7
Reciclarea deeurilor polimerice ......................................................................................................................... 7
Colectarea, splarea sortarea deeurilor polimerice ........................................................................................ 7
Prelucrarea fizic ............................................................................................................................................. 7
Reciclarea chimic........................................................................................................................................... 8
Recuperarea energiei ....................................................................................................................................... 8
Bibliografie ........................................................................................................................................................... 9














3

Introducere

Polietilena (abreviat PE) sau polimetilen este un polimer termoplastic semicristalin de culoare alb
sau semiotransparent, materialul plastic cel mai rspndit, obinut prin procesul de polimerizare,
fiind produs de industria petrochimic. Producia anual n lume este de aproximativ 80 milioane
tone.

Istoric
Polietilena de joas densitate a fost obtinut n 1935 de englezii Fawett si Gobson iar fabricatia
industrial a nceput n 1939. In 1953 germanul Karl Ziegler (premiul Nobel 1963) a obtinut
polietilena de nalt densitate, mult mai rigid.
Polietilena a jucat un rol cheie in Al doilea Razboi Mondial Prima protecie subacvatic de cabluri
apoi ca material esenial de izolare pentru aplicaii militare vitale, cum ar fi izolarea radar. Aceasta
pentru c era aa de uor i subire nct fcea posibil poziionarea radarului pe aeroplane, ceva ce
nu putea fi fcut cu ajutorul materialelor izolatoare obinuite deoarece erau prea grele. De fapt,
folosirea polietilenei ca un material izolant a redus dimensiunea radarelor la 300 kg in 1940. A
devenit primul material plastic in Statele Unite, s-a vndut n mai mult de 500 de mii de kilograme
pe an si este in momentul de fata plasticul cel mai consumat n lume.

Structra chimic i molecular
Polietilena este cea mai simp polimer, structura sa fiind asemntor alcanilor, dar prezint catene
mai lungi. Moleculele de polietilen apar sub forma unei lan de atomi de carbon, de care se leag
doi atomi de hidrigen.


Proprietile polietilenei :
inflamabilal
are stabilitate chimic fa de reageni;
arde cu o flacara albastrie luminoas
soluiile de acizi, baze si oxidanti (permanganat de calciu ) nu are efect asupra ei , acidul
azotic concentrat o distruge .
un material termoplastic cu un tuseu gras ;
un material flexibil, cu suplete la grosimi mici ;
un material inodor, insipid si netoxic ;
4

Polietilena de presiune joasa se
caracterizeaza prin :
elasticitate mai bun ;
este mai transparent ;
are punct de inmuiere ridicat ;
se descompune aproape la temperatura de 300C ;
se inmoaie in jurul temperaturii de 115C si devine casant la temperatura sub 25 C;
exista sub forme de la amorf la cristalin
Forma amorf a polietilenei este dur, rezistent, puin sfaramicioasa si mai solubil, n timp ce
forma cristalin este elastic, deformabil, puin solubila si mai sfaramicioasa.
Trecerea de la forma amorf la forma cristalin atrage dupa sine i modificarea greutaii specifice a
polietilenei.
Proprietaile fizico-mecanice ale materialului sunt purenic dependente de procedee de fabricai,
deosebindu-se:
PEX sau XLPE - polietilen reticulat
PE-LD polietilen cu densitate mic
PE-LLD polietilen cu densitate liniar joas (densitatea: 0,9150,925 g/cm3).
PE-LMD polietilen mediu densificat (densitatea: 0,9260,940 g/cm3).
PE-HD polietilen de mare densitate 0,97 g/cm3)
PE-HD-HMW - polietilen nalt densificat (de nalt densitate) cu masa molecular ridicat
PE-HD-UHMV - polietilen nalt densificat cu mas molecular foarte ridicat

Densitatea este un indicator a gradului de cristalinitate, care afecteaz multe proprieti, ca de
exemplu duritate, impermeabilitate la gaze, rezistena la uleiuri si grasimi, care toate cresc cu
densitatea.
Polietilena cu densitate mica poate conine in structura de la 15 la 20 ramificaii la mia de atomi de
carbon, aceasta neregularitate dand nastere la cristalinitate mai redusa .
Polietilena cu densitate mare liniar, are relativ numai 5 ramificatii laterale la mia de atomi de carbon,
ceea ce da mastere la maximum de cristalinitate, densitate, rigiditate si duritate .
Polietilena cu densitate mica si medie au un grad de cristalinitate de 50 85 %, pe cand la
polietilena cu densitate mare cristalinitatea ajunge pana la 95%, comparativ unele proprietai n
funcie de cristalinitate variaz.

Polietilena de presiune nalt se caracterizeaza prin :
proprieti mecanice remarcabile ;
proprieti electrice deosebite ;
stabilitate termic ;
rezisten electric ridicat ;
impermeabilitate la gaze si lichide ;
densitate mic ;
prelucrabilitate usoar ;
material ieftin termoplastic .

Factori care influenez proprietile polietilenei

Caracteristicile tehnice si comportarea la prelucrare a polietilenei sunt influenate de o serie de
factori precum :
procedeul de polimerizare ;
indicele de curgere ;
masa molecular .
5

Proprietile polietilenei obinute prin polimerizarea catalitic la presiunea atmosferic sunt diferite
de acelea obtinute la presiuni mari. Astfel, constanta dielectrica este mai mic la polietilene de
presiune mic.
Unele proprietai foarte bune ale polietilenei, ca de exemplu rezistena la agenii chimici i rezistenta
mecanic, sunt datorate utilizarii in procesele tehnologice a catalizatorilor .

Metode de obinere a polietilenei

Polietena este un polimer al vinilinului. Procedeul de obinere se numete polimerizarea etenei care
are loc n urma reactiei:

Prima metod de obinere a polietilenei necesita presiuni foarte nalte si ducea la obtinerea unui
polimer foarte ramificat, cu un grad de cristalinitate mic si o densitate mica.
Alta metoda de obtinere a polietilenei are loc la presiune mult mai mica si n prezenta catalizatorilor
speciali si se obtine un polimer mult mai putin ramificat, deci o polietilena lineara cu o cristalinitate
si o densitate mare.
Este posibil s se obin polietilena de mas molecular foarte mare de cel putin 10 ori mai mare
det a polietilenei obinuite (3106 pna la 6106). Procesul de polimerizare conduce la aa numit
polietilena cu molecule liniare si densitate mare, dei densitile (0,93-0,94 g/cm3) ar corespunde la
un grad de cristalinitate mediu.Masa molecular cauzeaz o asemenea dezordine fizic nct n
apropierea temperaturii de topire (130C) materialul are un aspect cauciucos ceea ce duce la dificultai
mari la prelucrare. Din acest motiv multe componenete sunt obtinue din produse semifabricate
furnizate de instalatii specializate. Metodele au fost dezvoltate pentru a produce piese direct din
pulberi de rasini prin formare prin presare, forjare sau matritare sau extrudere.
Dei polietilena nu este uor de amestecat cu ali polimeri, s-a obtinut rezultate bune la amestecarea
ei cu poliamide si policarbonati. Amestecarea diferitelor tipuri de polietilen sau amestecarea cu
copolimeri pe baza de etilena este foart des folosit.

Materia prim folosit la fabricarea polietilenei
Pentru polimerizarea etenei la presiuni mari, etena trebuie :
s fie de puritate nalt , minim 99,85 % ;
ca initiatori se pot folosi: oxigen, peroxizi organici sau hidroperoxizi

Pentru polimerizarea la presiuni joase, se folosesc:
catalizatori organo-metalici, obinui prin amestecarea A1( C
2
H
5
)
3
cu TiCl
4
in solvent
(exemplu : motorina sau benzin)
6

Fabricarea polietilenei la presiune joas

Descrierea procesului tehnologic
Polimerizarea are loc la 1 - 10 at, la 70C, in suspensie, cu ajutorul catalizatorilor organo-metalici .

Catalizatorul (de tip Ziegler-Natta) se prepar prin amestecarea A1( C
2
H
5
)
3
cu TiCl
4
in solvent
(benzina, motorina).

Fazele procesului tehnologic la fabricarea polietilenei la presiune joasa sunt:
purificarea monomerului ;
prepararea catalizatorului ;
polimerizarea etenei ;
separarea polimerului ;
recuperarea solventului .

Etena se trimite in coloana de purificare 1, unde are loc purificarea etenei prin procedeul de
distilare, eliberandu se de impuritaile care ar inactiva catalizatorul. Etena pur este evacuat pe la
parte inferioara si se trimite in reactorul de polimerizare 3, unde se aduce prin pulverizare amestecul
catalizator si solvent.
n reactorul 3, prevazut cu manta i o bun agitare, are loc reactia de polimerizare la
temperatur de 70 C i presiune de 1 10 atmosfere tehnice.
Reacia are loc cu o conversia total foarte bun 9598%, dupa procedeul n suspensie.
Se trimite apoi la vasul de separare 4, unde se separ solventul, n cea mai mare parte . Tot
aici se introduce i apa pentru dezactivarea catalizatorului. Solventul separat se regenereaz prin
rectificare in doua etape succesive .
Suspensia de polimer ce rezult la separatoare este trecut printr-un sistem de filtrare pentru
separarea apei, iar polietilena se trece n final in dispozitivele de omogenizare si granulare .
Economia procesului de polimerizare a etenei la presiune joasa este influenat de alegerea
adecvat a solventului organic ce constituie mediul de polimerizare .
Preul de cost al solventului, posibilitile de recuperare si implicaiile pe care le aduce folosirea acestui
solvent n structura schemei tehnologice a procedeului, influenteaz dimensiunile investiiilor si cheltuielilor
de producie
Schema tehnologic de fabricare a polietilenei

1 - coloana de purificare a
monomerului;
2 - vas de preparare
catalizator ;
3 - reactor de polimerizare;
4 - separator ;
5 - coloana de purificare a
solventului.
7

Utilizri
material de ambalaj (pungi de plastic, membran, folie, containere etc.}
plci extrudate (care se pot freza, termosuda, termoforma), din care se pot fabrica
compostatoare, ui, site industriale, roi dinate cu auitogresare, rafturi
evi i fitinguri
folii
bare
elemente de alunecare (n industria alimentar, jgheaburi, canale)
Producia global anual de produse polimere (plastice) este de aproximativ 100 de milioane de tone.
Aproximativ 8% din producia total de petrol este consumat pentru industria maselor plastice
(materie prim i energie consumat). Majoritatea produselor din materiale plastice au un ciclu de
via scurt (sunt utilizate mai puin de un an), prin urmare, deeurile din plastic reprezint o parte
important din masa total de deeuri - peste 10% din mas (peste 26% din volum). Producerea
materialelor plastice determin exsistena a dou mari probleme: materia prim pentru producerea
materialelor plastice (iei) este non-regenerabil; majoritatea materialelor plastice nu sunt bio-
degradabile. Pentru bio-degradarea deeurilor din materiale plastice de pe un teren trebuie s treac
sute de ani.
Reciclarea deeurilor polimerice
Reciclarea materialelor plastice de ctre rile dezvoltate este motivat de:
- materiile prime obinute din deeurile polimere reciclate sunt mai puin costisitoare dect materii
prime virgine;
- costul forei de munc pentru reciclare este mai mic dect cel din producia primar;
- energia consumat la producerea polimerilor poate fi recuperat i stocat;
- depozitarea gunoaielor pe timp ndelungat conduce la degradarea mediului ambiant, la distrugerea
ecosistemelor i necesit cheltuieli mari ;
- politicile de reciclarea deeurilor stabilite prin legislaia i reglementrile guvernamentale.


Etichete de pe produse din plastic numrul din logo reprezint o anumit categorie de plastic
Reciclarea deeurilor este un proces destul de complex, ce se realizeaz n mai multe etape:
colectarea i sortarea deeurilor, reciclarea fizic, reciclare chimic, recuperarea energiei.
Colectarea, splarea sortarea deeurilor polimerice
nainte de prelucrarea deeurilor din plastic este splat i sortate n funcie de sistemul de codificare.
Prelucrarea fizic
Reciclarea fizic a deeurilor din plastic este cea mai simpl i relativ ieftin metod de reciclare.
8

Etapele reciclrii fizice sunt:
- tierea i tocarea (deeurile din plastic sunt tiate cu foarfeci apoi sunt tocate n fulgi mici pentru o
prelucrare ulterioar).
- separarea i sortarea (deeurile sunt separate pe categorii de polimeri, hrtie n separatoare
ciclonice).
- decantarea, splarea i uscarea (prin introducerea n rezervoare cu ap i substane tensioactive
(detergeni) fulgii din diferitele tipuri de materiale plastice sunt separai pe baza diferenei de
densitate apoi sunt splai i uscai.
- extrudare (fulgii sunt introdui n extrudere, n cazul n care acestea sunt nclzite, are loc topirea
i convertirea lor ntr-un produs polimeric continuu (fire).
- peletizare (firele sunt rcite cu ap i se taie n pelete, care pot fi utilizate pentru fabricarea noi
produse polimerice.
Reciclarea chimic.
Reciclarea chimic are la baz procese chimice prin care un polimer este transformat n elementele
sale constitutive - monomerii. Acest proces este numit depolimerizarea. Apoi, monomeri pot fi
utilizai ca materie prim pentru fabricarea unui nou polimer. Reciclarea chimica (reciclarea
materiilor prime) necesit costuri mai mari dect reciclarea fizic, dar produsele polimerice obtinute
nu difer prin proprieti de cele originale.
Exist o serie de metode chimice de reciclare:
1. Piroliza - descompunerea termo-chimic a polimerilor n absena oxigenului.
2. Hidroliza- descompunerea chimic a polimerilor n prezena apei i a altor reactivi.
Prin aceast metod polietilen- tereftalatul (PET) poate fi convertit n dimetil tereftalat i etilen
glicol, care poate fi reutilizat ca materii prim n producia de PET.
3. Hidrogenarea este metoda prin care deeurile polimerice reactioneaz cu hidrogen (H2) -
hidrogenare.
4. Gazeificare este metoda prin care la temperaturi de peste 10000C, n prezena anumitor substane,
deeurile polimerice sunt transformate ntr-un amestec de monoxid de carbon (CO) i hidrogen (H2).

Recuperarea energiei
Materiale plastice sunt materiale ce stocheaz energie ca i combustibilii, iar aceasta poat fi
recuperat prin:
- incinerare n incineratoarele de deeuri. Cldura rezultat prin combustia deeurilor este utilizat
pentru producerea de energie electric sau abur.
- producerea de combustibili alternativi din deeuri polimerice. Astfel de combustibili sunt utilizai
n alte procese de fabricaie sau n centralele electrice.

9

Tabelul de mai sus ne arat costurile reciclrii polietilenei i polipropilenei. Putem observa c e mult
mai ieftin reciclarea dect fabricarea PE i PP.


Bibliografie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Polietilen%C4%83
http://www.scrigroup.com/educatie/chimie/PROPRIETATILE-POLIETILENEI83661.php
http://www.materiale.eu/w/Polietilena
http://www.scrigroup.com/educatie/chimie/OBTINEREA-POLIETILENEI34822.php
Cemal Meran , Orkun Ozturk, Mehmet Yuksel, Examination of the possibility of recycling and
utilizing recycled polyethylene and polypropylene ,Mechanical Engineering Department, Engineering
Faculty, Pamukkale University, 20070 Kinikli, Denizli, Turkey
http://ecology.md/md/section.php?section=tech&id=10834#.U3t6pvl_vK8
http://www.greenpeace.org/romania/Global/romania/binaries/2011/2/mic-ghid-despre-reciclare.pdf