Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Gr: 1MR521
REFERAT
MATERIALE COPOZITE FOLOSITE IN INDUSTRIA DE AUTOVEHICULE –MATERIALE CU FIBRE SCURTE
Generalitati
Redam pe scurt anumite proprietati fizico-mecanice ale fibrelor ( a se vedea tabelul anexat).
Matricile
Cele mai importante matrice sunt :
Matricele rasinoase : rasini termoplastice.
Matrici minerale : carbura de siliciu si bor (permit atingerea unor temperaturi inalte).
Matrici metalice : aliaje din aluminiu.
Domenii de utilizare
Electric, electronic : suporturi de circuite imprimate, antene, cofrete, eoliene, varfuri de
turnuri TV.
Constructii : cofraje, piscine, placaje de fatade, mobilier, articole sanitare, cosuri de uzine.
Transport rutier : caroserii auto, suspensii, butelii de gaz, suspensii blocuri motoare,
cisterne, camioane izoterme.
Transport maritim : vapoare maritime, veliere de competitie, ambarcatiuni de salvare.
Transport aerian : avioane de turism , voleti, derive, pale de elicoptere.
Aerospatiale : scut de protectie termica intrare in atmosfera, rezervoare.
Constructii de masini : cuzineti, angrenaje, cilindri, brate de robotti, rezervoare sub
presiune, tubulatura pentru platforme de foraj marin.
Sport : rachete de tenis, schiuri, planse cu vele, arcuri si sageti, casti de protectie, cadre de
bicicleta, etc.
Materialele compozite au o foarte buna rezistenta la coroziune si la oboseala.
Iata cateva exem 848c23i ple de utilizare a materialelor compozite prin comparatie cu
solutiile clasice (se tine cont de masa produsului si pretul de cost).
Rezervor 65 m3 pentru industria chimica 53% din pret fata de varianta clasica
Cos fum pentru industria chimica 51% din pret fata de varianta clasica
Spalator de vapori de acid azotic 33% din pret fata de varianta clasica
Rotor helicopter 40% din pret si 80% din masa fata de
varianta clasica
Cap robot sudura 50% din masa fata de varianta clasica
O mașină de calitate este făcută doar din materiale compozite, adică materiale care se
compun din două sau mai multe elemente.
Motivul pentru care nu se (mai) folosesc materiale brute, cum ar fi fier, ține de rezultatele
obținute. Din combinarea lor, rezultă un material mai rezistent, mai durabil și mai flexibil, care poate fi
adaptat pentru orice tip de automobil.
În prezent, producătorii încearcă să obțină materiale cât mai ieftine pentru fabricație, dar
există o limită a compromisului pentru că, în același timp, trebuie să fie asigurat un anumit grad de
rezistență.
Există o mulțime de materiale compozite care se folosesc pretutindeni în jurul tău – polimer
armat cu fibre, fibră de carbon, betonul armat (un exemplu clasic), fibră aramidă, kevlar etc. Cele mai
ușoare și mai rezistente au fost alese pentru a fi utilizate și în industria auto.
Prin urmare, se folosesc materiale compozite din mai multe motive.
Unul dintre ele este greutatea lor mult mai scăzută, spre deosebire de cele brute. Rezistența
la agenții corozivi este un alt factor definitoriu în alegerea materialului pentru anumite componente ale
mașinii.
Fibrele sunt în general mult mai rezistente la întindere decât acelaşi material aflat în formă
masivă, datorită structurii interne a fibrei cât şi datorită purităţii materialului ei. Spre exemplu, sticla,
care în forma sa obişnuită nu rezistă decât la tensiuni de ordinul a câtorva zeci de MPa, sub formă de
fibre rezistă la tensiuni de ordinul a 104 MPa. Uneori, în locul fibrelor lungi, sunt utilizate fibre scurte
"whiskers", în care raportul lungime/diametru este relativ mic, fibrele fiind fără defecte şi deci foarte
rezistente la întindere.
[0C]
Al2O3 3.9 2082
Be2O3 1.8 2549
MgO 3.6 2799
SiC-α 3.15 2316
SiC-β 3.15 2316
BC 5 2449
Un laminat este un compozit format prin lipirea mai multor lamine suprapuse pentru a atingerig
iditatea şi grosimea dorită
. La formarea laminatului, lamin
ele unidirecţionale pot fi suprapuse,
astfel încât fibrele din lamine sa fie orientate identic pentru toate laminele, sau la unghiuri
diferite. Laminele sunt de obicei lipite cu acelaşi tip de material cu cel din care este constituită
matricea laminelor.O
bţinerea sau construirea unui model al proprietăţilor laminatelor porneşte de la cunoaşterea şidescri
erea proprietăţilor laminelor luând în considerare efectele mecanice induse de lipiturile
dintre acestea, considerate perfecte.
10.Materialele compozitefibroase
Materialele compozite fibroase sunt materiale care contin o matrice polimerica continuaconstituent
care uneste practic o serie de ranforsanti sub forma de fibre sau fascicole de fibre.Imbunatatirea
proprietatilor structurale se datoreaza transferului de forte catre ranforsanti.Utilizarea fibrelor este
necesara deoarece acestea sunt rezistente si cu greutate redusa. Fibrelesunt mult mai rezistente
decat materialul bulk (brut) din care sunt confectionate si aceasta datoritaorientarii preferentiale a
moleculelor in lungul fibrei si datorita numarului mult mai mic dedefecte prezente in fibra prin
comparatie cu materialul brut. Fibrele sunt utilizate ca ranforsantcontinuu fiind aliniate in straturi
elementare denumite lamina.Fibrele încorporate
.A t u n c i c â n d s u n t
cerute aceleaşi proprietăţi pe direcţiiperpendiculare
se utilizeazăaşanumită„ranforsareortogonală" prin amplasarea pe direcţiile dorite
a fibrelor.
Cândsunt
douădirecţii, ranforsantii
sunt
orientaţi aleatoriu.
Caracteristicile structurale
înmaterialec o m p o z i t e s u n t : - m o d u l d e e l a s ti c i t a t e c r e s c u t ; -
elongaţiebună
micăvariaţie a
rezistenteiîntrefibrele individuale;-
stabilitate a proprietăţilor
întimpul mânuirilor
şi
proceselor de
fabricaţie;
-diametru
şisuprafaţa
uniforma;- d u r a b i l i t a t e ; - d i s p o n i b i l i t a t e î n f o r m e l e p o t r i v i t e ; - c o s t a c c e p t a b i l . Diametrul
acestor fibrelor trebuie
să
suprafaţaşi
pentru a produce un transfer ridicatal
forţelor
întrematrice
şi
ranforsanti.Tipul
şicompoziţiachimică
sunt
şi
acesteaimportantedeoarece
determinăcâteva proprietăţi
printre care
şi
durabilitatea
şirezistenţă
înranforsări
suntfibrele de
un
configuraţii
:-
- b i -
direcţionale
-
grupate pe direcţii
perpendiculare;-
şi
aleatorii-aflateîn
rie.
Fibrele de sticlă
Materialele compozite pe baza de fibre de sticlă au fost primele care au deschis drumul
cercetăriiştiinţifice pentru compozitele ranforsate cu fibre polimerice (CFRP). Printre principalele
avantaje
meră: răspândirea pe piaţa în forme cât mai variate, preţulcompetitiv, stabilitatea în timpul
prelucrării, rezistenţă bună, etc. Fibrele de sticlă sunt la oraactuală printre cele mei utilizate în
aplicaţii.Sunt obţinute sub formă de filamente care ulteri
or
glass şi S
-glass.E-
industriale, în p
glass au proprietăţi mecanice mai bune cum ar fi o ductilitate mai bună şi rezistentă crescută faţa de
E
glass preţul lor mai ridicat leface mai puţin populare în aplicaţiile industriale şi nu numai. Aceste
tipuri de fibre pot avea în
constituentă zirconiu ceea ce le face rezistente la acţiunea alcalilor în special în cazul cândmaterialele
pe baza de fibră de sticlă sunt incluse în componenţa structurilor din beton (armăturidin fibră de
sticlă).
Fibrelede carbon
Fibrele de carbon şi grafit sunt şi ele destul de răspândite în ceea ce priveşte domeniile deactivitate în
care sunt utilizate iar folosirea lor se poate consideră interschimbabi|a.Deşi sunt
relativ apropiate ca utilizare cele două tipuri de fibre se deosebesc prin diferenţa de constituţiemai
ales în ceea ce priveşte structura modulară. Majoritatea fibrelor de carbon sunt obţinute
prindescompunerea termică a poliacrilonitrilului (PAN).Atomii de carbon sunt aşezaţi în plane
hexagonale paralele
pentru a forma reţeaua cristalină a grafitului pe când în cazul fibrelor decarbon legăturile dintre
straturi sunt slabe aşa că se formează o aşezare bidimensională.ProcesuIde fabricaţie pentru ambele
tipuri constă în trei etape distincte: oxidare la 200
3000°C. Prin grafitizare se obţin fibre cuun modul mai mare decât fibrele de carbon; acestea din urmă
se prezintă sub formă de filamentelungi în seturi de către 1000
-160000 de fila
alungirea fi
nală la rupere descresc. Comportamentul fibrelor de carbon sub acţiunea forţei detensiune este
elastic însă în momentul ruperii comportamentul este casant.Fibrele de carbon şigrafit nu sunt udate
de matrice însă principalul lor dezavantaj este preţul de
10 până la 30 de ori mai scumpe decât fibrele de sticlă, aceasta, în principal, datorită procesuluilung
de fabricaţie şi costului ridicat al materiilor prime.
Fibrele de aramidă
-a lungulaxuluifibrei.Aramidaeste o
la
tensiuneînschimb la compresiunecomportamentulsauestefoarteductilasemănător cu
almetalelorabsorbindastfel o mare cantitate de energie.
Acesteproprietăţioferăcompozitelorpebazade kevlar o mare rezistenţă la
impact.Deşirezistenţakevlaruluiscadeliniarodată cucreştereatemperaturiitrebuiereţinutcăacest
material îşipăstreazămaimult de 80% din proprietăţipână la temperaturi de 180°C.Fibrele de kevlar
absorb apă, conţinutul maxim deumiditatevariazăînsăfuncţie de tipulfibrelor.Deasemeneaacest tip de
fibresunt
sensibile la
inue se
considerăcămajoritateaîncărcăriiestedistribuităşisuportatăpedirecţia de orientare a
fibrelor.Fibrelescurte, discontinue suntobţinuteprinsegmentareafibrelor lungi sausuntproduse
directînaceastăformăpentru a reduce
costurile.Orientareaacestorfibreî
nplanulranforsăriiesteconsideratăaleatorie, prinurmarecomportamentulacestora la
încărcareesteconsideratizotrop. Rezistenţa
laacţiunemecanicăestemaimicăîncazulcompozitelorceînglobeazăfibreîn format discontinuu.
Fibrele de bor
i utilizate în compozite de înaltă performanţă; totuşi sunt mult maiscumpe decât cele prezentate
anterior şi mult mai puţin atractive în ceea ce priveşte proprietăţilemecanice dacă sunt comparate cu
fibrele de carbon.Filamentele de bor sunt obţinute prindescompunerea compuşilor de bor pe un
filament de tungsten.Depunerea borului se face pe unsubstrat încălzit electric, cu un diametru de
12,5
l mic-fibre scurte.
Sunt caracterizate că monofilamente cu diametru mare, sunt obţinute prin combinarea carbonului cu
siliciul la temperaturi inalte 2000 °C, sunt mult mai eficiente din punct de vedere economic decât
fibrele de bor şi prezintă proprietăţi mecanice comparabile. În general în cazul tuturor filamentelor
de acest gen (cu rezistenţă crescută) se manifestă un efect dimensional, fiind foarte greu de atins
diametrul potrivit la care atât alungirile cât şi rezistenţa să fie optime.
11.
fibrelor de carbon.
Avantaje:
- densitatemicainraportcumetalele.CompoziteledinrasiniepoxidicearmatecufibradeSi, B
s i C a u d e n s i t a t e s u b 2 k g / d m 3 . R a s i n i l e e p o x i d i c e a r m a t e c u fi b r e
d e s t i c l a s u n tcu83%maiusoaredecatotelul.Materialulplasticarmatcufibrede sticlahyfilaredensit
ateade 1,8 kg/dm
.- r e z i s t e n t a l a t r a c ti u n e R
si Al
O
3
Dezavantaje:
-
u z a r e a p r i n f r e c a r e r e p r e z i n t a u n p r o c e s d i s t r u c t i v a l m a
t e r i a l e l o r c o m p o z i t e echivalentcucelaruperiisaualdeformarii.-
oxidareasi/sau coroziunea suntprocese care ducla degradarea
p r o g r e s i v a s i r a p i d a a suprafetei produselorsi deci la uzarea lor
avansata. Oxidarea devinemai periculoasa
lat e m p e r a t u r i i n a l t e , i n s a d e p i n d e i n m a r e m a s u r a d e n a t u
r a m a t r i c e i s i a m a t e r i a l u l u i complementar.Coroziuneaseproduc
e latemperaturi joasesi inalte,inzona
d e c o n t a c t d i n t r e componente (coroziuneagalvanica, dincauzadiferenteide
potential electrochimic dintrematricesifazacomplementara).-
cedareamaterialuluisubactiuneasolicitarilormecaniceciclicesedatoreazaaparitiei,cresteriisipropagariifi
surilorsaudezlipirilor.Stareade tensiune insa zoneded e s p r i n d e r e ( g o l u r i ) l a c a p e t
elefibrelorderamforsare,sicaresepropagasubformauno r striuri inregiunea neramforsata.
13.
Tendinţe actuale
În prezent tehnologia se îndreaptă spre a obţine materiale care să satisfacă cereri specifice
orientate în ambele direcţii atât în ceea ce priveşte rezistenţa structurală cât şi
funcţionalitatea.Dorinţa de a explora noi pieţe în domeniul compozitelor polimerice a condus
cercetarea din Europa spre obţinerea a noi materiale biodegradabile şi biocompatibile.Încă din anii
90 Japonia şi SUA au recunoscut necesitatea lărgirii domeniilor de aplicaţie a compozitelor,
Japonia a pus mai mult accent decât SUA în domeniul obţinerii de răşini termoplastice şi
termorezistente. În timp ce în SUA preocupările principale au fost în dezvoltarea
proceselor de producţie computerizate în Japonia acest lucru s-a orientat pe pregătirea de specialişti
oricum,în timp, ambele ţări au ajuns liderii producerii de materiale compozite.Un alt domeniu de
aplicaţie al compozitelor îl reprezintă domeniul biomedical. Astfel au apărut materiale care pot
simula foarte bine natura ţesuturilor vii care, în esenţă, sunt materiale compozite; totuşi sunt puţine
aplicaţii şi asta deoarece se manifestă întârzieri în procesul detransfer din arii de cercetare diferite şi
datorită lipsei de strategii interdisciplinare. Spre exemplu Japonia a înfiinţat Institutul Naţional de
Cercetare Avansată Interdisciplinară care combină practic elemente din diverse câmpuri de studiu,
elemente care în mod normal nu pot fi predate având în vedere programele actuale. Astfel a putut
lua naştere o materie specializată pe ingineria ţesuturilor. Eforturile de reducere a costurilor şi a
greutăţii compozitelor reprezintă şi ele o preocupare de larg interes. Se mai observă o migrare a
cercetărilor compozitelor orientată din ce în ce mai mult spre industria telecomunicaţiilor. In
celedin urmă tendinţele se îndreaptă spre obţinerea de materiale cu proprietăţi (elasto-
dinamice) modificabile în timp real astfel încât să poată face faţă cererilor primite de la sisteme de
operare ce evolueaza în condiţii diferite. Aşteptările şi
cererile pentru următorii zece ani se astapta ca piaţa materialelor compozite să migreze spre
domeniile unde costul reprezintă o puternică limitare astăzi. În concluzie activităţile de cercetare
trebuie coordonate în aşa fel încât aplicaţiile în domeniul compozitelor să sporească în număr şi de
asemenea trebuie orientate către procesul de producţie pentru eficientizarea acestuia şi pentru
obţinerea de noi constituenţi cu performate inbunatatite şi croite pentru a satisface proprietăţile
structurale şi funcţionale a parametrilor de utilizare acompozitelor.
Concluzii