5/12/2018 MaterialeCompozite-referat-slidepdf.

com

http://slidepdf.com/reader/full/materiale-compozite-referat 1/6
5/12/2018 MaterialeCompozite-referat-slidepdf.com

1.INTRODUCERE

Materialele compozite fibroase au fost folosite pentru prima oara in cantitati relativ mici
in domeniul aviatiei militare in anii 1960 iar dupa 1970 a inceput sa fie folosita si in aviatia

civila. Deja in
comerciale anul 1980
pentru materialele
o varietate compozite
de elemente erau folosite
ale avionului de catre
precum aripi,producatori de avioane
derive si stabilizatoare.
Totusi abia in ultimele generatii de avione au inceput materialele compozite sa fie folosite in
structura principala. Airbus A380 are aripile create integral din materiale compozite lucru care-l
ajuta sa economiseasca 17% mai mult combustibil decat orice alt avion din aceiasi categorie.

2 . M A T E R I A LE C O M P O Z I T E

a)Definitie

Un material compozit reprezinta o combinație între două sau mai multe materiale
diferite din punct de vedere chimic, cu o interfață între ele. Materialele constituente își mențin
identitatea separată (cel puțin la nivel macroscopic) în compozit, totuși combinarea lor
generează ansamblului proprietăți și caracteristici diferite de cele ale materialelor componente
în parte. Unul din materiale se numește matrice și este definit ca formând faza continuă. Celălalt
element principal poartă numele de armatura (ranforsare) și se adaugă matricei pentru a-i
îmbunătăți sau modifica proprietățile. Armatura reprezintă faza discontinuă, distribuită uniform
în întregul volum al matricei.

Fibrele sunt elementul care conferă ansamblului caracteristicile de rezistență la

solicitări. În comparație cu matricea, efortul care poate fi preluat este net superior, în timp ce
alungirea corespunzătoare este redusă. Matricea prezintă o alungire și o reziliență la rupere
mult
faptulmai mari, care asigură
că materialul compozitcăeste
fibrele se rup înainte
un ansamblu ca matricea
unitar, să cedeze.
în care cele Trebuie
două faze insa subliniat
acționează
împreună.
b)Clasificare

Considerate global, principalele categorii de compozite armate cu fibre sunt următoarele :

1. Compozite cu matrice polimerică – de obicei sunt rășini termorigide (epoxidice,

poliimide sau poliesterice) sau termoplastice, armate cu fibre de sticlă, de carbon, de bor sau
aramidice (Kevlar), cu monocristale ceramice sau, mai recent, cu fibre metalice. Sunt folosite mai
ales în aplicații care implică temperaturi relativ joase de lucru (ajungând, în mod excepțional,
pentru termoplastice fabricate prin injecție, la nivelul maxim de 400°C).
2. Compozite cu matrice metalică – cel mai frecvent se bazează pe aliaje de aluminiu,
magneziu, titan sau cupru, în care se introduc fibre de bor, de carbon (grafit) sau ceramice (de
obicei de alumină sau carbură de siliciu). Temperatura de lucru (uzual de cel mult 800°C) a unui
astfel de compozit este limitată de nivelul punctului de înmuiere sau de topire care
caracterizează materialul matricei. Dacă aplicația avută în vedere implică temperaturi mari,
atunci se recomandă folosirea ca matrice a unor aliaje pe bază de nichel sau a unor superaliaje.
Dezavantajul acestora este că au greutăți specifice mari, ducând la creșterea masivității
structurii finale.

3. Compozite
temperaturi cu matrice
foarte ridicate ceramică
de lucru (peste–1000°C);
au fost dezvoltate în mod special
cele mai utilizate pentru
materiale aplicații
de bază suntle cu

http://slidepdf.com/reader/full/materiale-compozite-referat 2/6
5/12/2018 MaterialeCompozite-referat-slidepdf.com

carbura de siliciu (SiC), alumina (Al2O3) și sticla, iar fibrele de armare uzuale sunt tot de natură
ceramică (de obicei sub formă de fibre discontinue, foarte scurte).
4. Compozite “carbon-carbon” – cu matrice de carbon sau de grafit și armare cu fibre sau
țesături de fibre de grafit; sunt foarte scumpe, dar și incomparabile cu alte materiale prin
rezistența la temperaturi înalte (de până la 3000°C), cuplată cu densitatea mică și coeficient mic
de dilatere termica. Cele mai răspândite sunt compozitele armate cu fibre sunt fibra de carbon,
fibra de sticla si Kevlar-ul.

c)In industria aerospatiala

Cand sunt folositi pentru industria aerospatiala, compozitile de carbon sunt distribuite
in general intr-o forma unidirectionala (UD) : foi sau placi subtiri (~0.125-0.25 mm) de fibra
,care au fost pre-impregnate cu rasina care inca nu s-a solidificat, se suprapun una peste alta
pentru a forma componentele necesare. Aceasta forma este ideala pentru structurile dolosite in
industria aerospatiala.

3 . P R O C E SU L D E F A B R I C A R E

Producatori din industria aerospatiala folosesc masini care adauga straturi de compoziti
de carbon laminati, care au o rasina epoxidica pre-integrata. Rasina trebuie conservata lucru
facut de masini prin aplicarea unor temperaturi ridicate stivelor, formate din straturile de
material compozit, in acelasi timp masinile mai aplica si o presiune mare asupra piesei pentru a
o consolida si a evita formarea unor spatii goale intre straturi.Aceasta metoda prezentata mai
sus se mai numeste metoda „pre-preg” si este cea mai folosita insa si foarte scumpa, straturile de
material compozit din carbon pre-impregnat cu rasina sunt mult mai scumpe decat materialele
in sine iar masinile folosite pentru consolidarea straturilor numite autoclave sunt si ele foarte
scumpe si in plus ocupa foarte mult spatiu.

http://slidepdf.com/reader/full/materiale-compozite-referat 3/6
5/12/2018 MaterialeCompozite-referat-slidepdf.com

Recent ingineria au inceput sa dezvolte un interes cat mai mare pentru materiale de tip
„non-crimp” fabric (NCF). NCF este o friba de carbon uscata, care este mult mai ieftina decat
materialele „pre-pre”. Totusi absenta rasini permite fibrelor sa se separe una de alta facand
imposibila stocarea si prelucrarea acestui material. Pentru a mentine fibrele impreuna ele sunt
cusute pentru a forma un material cu care se poate lucra mentinand in acelasi timp rigiditatea si
rezistenta specifica materialelor „pre-preg” (UD).

La fabricarea acestor materiale apar mai multe probleme. Una dintre probleme o
reprezinta sifonarea fibrelor de carbon lucru care duce la pierderea rezistentei si a rigiditatii
piesei de aceea pe tot parcursul prelucrari materialului trebuiesc impuse anumite constrangeri
stricte in timpul procesului. De aceea producatori incearca sa gaseasca un raport
rezistenta/greutate cat mai bun si in acelasi timp sa respecte si specificatile proiectantului
deoarece materialul final va fi probabil gaurit sau ii se va aplica comutatoare de benzi pentru a
diverge curentul electric provenit de la fulgere si el va fi nevoit sa-si pastreze proprietatile si in
aceste situati.
4.AVANTAJE

a) Greutate mica/Rezistenta mai mare.

Materialele compozite (fibra de carbon cu rasina epoxidica) pot furniza un raport

rezistenta/greutate mult mai bun decat metalele, cateodata chiar cu 20% mai bun. O greutate
mai mica produce un consum mai mic decat cel obisnuit si deoarece structurile din plastic au
nevoie de foarte putine imbinari ele sunt mult mai eficiente din punct de vedere aerodinamic.

http://slidepdf.com/reader/full/materiale-compozite-referat 4/6
5/12/2018 MaterialeCompozite-referat-slidepdf.com

b)Fara oboseala

Performantele structurale ale fibrei de carbon ranforsata cu rasina expodica provin in

principal de la rezistenta firelor de carbon. Prin comparatie gradul de rezistenta al unui aliaj de
aluminiu este de obicei 450 MPa (1 MPa = 10 atm) in timp ce rezistenta unui material compozit
este de 5 ori mai mare. In plus fata de rezistenta o rezistenta mare si o greutate mica,
materialele compozite sunt cunoscute pentru imunitatea lor la oboseala. La metale atunci cand
apare o fisura aceasta se extinde si ajunge sa distruga structura dar cum la compozite structura
este neomogena rezulta ca fisurile nu se pot extinde, astfel ca ingineri pot crea design-uri care
pot suporta mai mult stres.

5 . F O L O SI R E A M A T E R I A L E L O R I N S T R U C T U R A A V I O N U L U I

Pentru a beneficia cat mai mult de proprietatile materialelor compozite este esential ca
fibrele de carbon sa fie directionate in sensul de exercitare a stresului. De exemplu: la decolare,
aterizare si in timpul zborului aripa avionului se indoaie datorita stresului care apare pe
suprafata aripei, pentru a combate acest stres ingineri orienteaza 60% din fibre pe suprafata
aripilor si pe lonjeron. In plus aripile sunt supuse si la un stres paralel numit stres de forfecare
de aceea straturile material sunt orientate la 45°. Componentele din interiorul aripi precum
nervurile orienteaza 80% din fibre la 45°, in acest fel directia in care este orientat materialul
ofera volum si rezistenta aripi.

Prin folosirea acestei metode de pozitionare a straturilor ingineri pot controla rezistenta
pieselor finale. Producatori au inceput sa dezvolte o metoda numita „aero-elastic tailoring”
(croitorie aero-elastica): aripile sunt create dupa principiul conforma caruia forma lor
influenteaza portanta si distributia greutati, dar in acelasi timp aceste lucruri pot modifica
structura aripi, aero-elastic tailoring va permite cresterea portantei si a greutati adaugate fara a
modifica structura aripi.

6. PROBLEME DE DESIGN.

Desi materialele compozite au cateva proprietati uimitoare acestea au si anumite defecte

pe care ingineri trebuie sa le rezolve precum toleranta la deteriorare si delaminarea dar una
dintre cele mai mari probleme o reprezinta plasticitatea. Metalele au o proprietate foarte
importanta, aceea ca la exercitari puternice de forte ele sufera anumite deformati ( se indoaie
sau se intind) inainte sa se rupa, ca rezultat structurile metalice pot absorbi mici impacturi
zilnice ( care formeaza anumite urme in structura) dar care modifica foarte putin rezistenta de

http://slidepdf.com/reader/full/materiale-compozite-referat 5/6
5/12/2018 MaterialeCompozite-referat-slidepdf.com

baza a structuri. Plasticitatea permite ca presiunea exercitata in anumite zone de stres maxim sa
fie distribuita in regiuni cu zone de stres minime asigurant stabilitatea structuri. In schimb
materialele compozite nu prezinta aceasta proprietate, la cele mai mici impacturi ele tind sa
creeze fisuri in matricea materialului lucru care conduce la scadere a rezistentei in aceea zona, in
plus concentratiile de stres pot produce defectiuni majore in structura.

7.AVIOANE CARE FOLOSESC MATERIALE COMPOZITE

-Airbus A380 foloseste materiale compozite in principal in structura principala si in aripi

- Boeing 787 „Dreamliner” este facut 50 % din materiale compozite

-Airbus A400M un avion militar de transport care foloseste materiale compozite pentru a
suporta mai multe incarcaturi si pentru o mentenenta cat mai redusa.

http://slidepdf.com/reader/full/materiale-compozite-referat 6/6