Cap. 1.

Noţiuni introductive despre materiale compozite

CUPRINS

1. . Scopul şi obiectivele disciplinei

1. . Definiţia şi clasificarea materialelor compozite
1. . . Definiția materialelor compozite
1. . . Clasificarea materialelor compozite
1. . Materiale de bază şi de armare. Proprietăţi
1. . . Materiale de armare. Proprietăţi
1. . . Materiale pentru matrice. Proprietăţi
1. . . Compatibilitatea fibră-matric
1. . Domenii de utilizare pentru materiale compozite
 După parcurgerea capitolului 1, studentul va putea:
- să definească obiectivele disciplinei „Mecanica Materialelor Compozite” şi
competenţele profesionale pe care le dezvoltă acest curs;
- să definească şi să exemplifice noţiunile de materiale compozite şi
componentele acestora (fibrele, matricea);
- să enumere avantajele materialelor clasice în comparaţie cu alte materiale
(oţel, lemn, materiale plastice neranforsate);
- să enumere principalele tipuri de materiale compozite;
- să enumere principalele materiale utilizate pentru armare şi ca matrice,
împreună cu proprietăţile acestora;
- să enumere factorii de mediu agresiv care acţionează asupra materialelor
compozite în diverse aplicaţii practice ale acestora;
- să exemplifice aplicaţiile practice ale materialelor compozite în diverse
domenii.
Cap.1.1.Scopul şi obiectivele disciplinei
 1. .Scopul şi obiectivele disciplinei


1. . DEFINIŢIA ŞI CLASIFICAREA
MATERIALELOR COMPOZITE
 1. . . DEFINIȚIA MATERIALELOR
COMPOZITE
 Cap.1.2.1.Definiția materialelor compozite

Componentele principale ale materialelor compozite sunt

FIBRELE + MATRICEA = MATERIAL COMPOZIT

• Fibrele asigură rigiditatea şi rezistenţa iar matricea leagă fibrele

împreună permiţând transferul tensiunii între fibre şi prin compozit, de
la zonele de aplicare ale sarcinilor exterioare spre legăturile
mecanice. Deasemenea, matricea redistribuie eforturile când unele
fibre se rup.
• aterialele de umplutură sunt utilizate pentru a reduce costul şi pentru
a îmbunătăţi prelucrabilitatea şi stabilitatea dimensională.
• Fibrele sunt tratate deasemenea cu aditivi chimici care au rolul de a
mări adeziunea la interfaţa dintre acestea şi matrice.
• Se pot folosi pigmenţi care determină culoarea finală a materialului
compozit rezultatat în urma fabricaţiei.
 Cap.1.2.1.Definiția materialelor
compozite









 1. . . CLASIFICAREA MATERIALELOR
COMPOZITE



Cap.1.2.2. Clasificarea materialelor
compozite
 1. . MATERIALE DE BAZĂ ŞI DE ARMARE.
PROPRIETĂŢI
1. . . MATERIALE DE ARMARE. PROPRIETĂŢI
FIBRELE DE STICLĂ
 Acestea manifestă proprietăţile tipice ale sticlei: duritate, rezistenţă la
coroziune etc. În plus, ele sunt flexibile, uşoare şi ieftine. Aceste proprietăţi fac
ca fibrele de sticlă să fie cele mai obişnuite tipuri de fibre folosite în aplicaţiile
industriale.
 Rezistenţa mare a fibrelor de sticlă este atribuită scăderii numărului şi mărimii
defectelor de pe interfaţa fibrei.
TIPURI DE FIBRE DE STICLĂ
• Fibrele de sticlă de tip E sunt folosite acolo unde este necesară o rezistenţă
la tracţiune ridicată şi rezistenţă chimică bună.
• Materialele din sticlă de tip S şi S2 au cea mai ridicată rezistenţă, dar ea are
o aplicabilitate limitată datorită costului de trei-patru ori mai mare decât sticla
E.
• Sticla de tip C este folosită pentru rezistenţa la coroziune.
• Sticla de tip D este folosită la aplicaţiile în domeniul electric cum este miezul
armăturii.
• Tipurile de sticlă A şi AR sunt rezistente alcalin.
 Cap.1.3.1.Materiale de armare.
Proprietăţi
Tabel 1.1 – Compoziţia chimică a celor mai uzuale
tipuri de fibră de sticlă [9]

Compozitie Sticla E Sticla C Sticla S

SiO2 55,2 65,0 65,0
Al2O3 8,0 4,0 25,0
CaO 18,7 14,0 -
MgO 4,6 3,0 10,0
Na2O 0,3 8,5 0,3
K2O 0,2 - -
B2O3 7,3 5,0 -
 Cap.1.3.1.Materiale de armare.
Proprietăţi

Caracteristica U.M. Valoarea

Densitatea kg / m3 2540
Rezistenţa la tracţiune MPa 3515
Modul de elasticitate longitudinal la 22 C MPa 73815
Alungirea specifică la 22 C % 4,8
Punctul de înmuiere al masei de sticlă C 846
 Cap.1.3.1.Materiale de armare.
Proprietăţi




  



Cap.1.3.1.Materiale de armare.
Proprietăţi
Tip Densitate Modul de elasticitate Rezistenţă Alungire la
(g/cm3) la tracţiune la tracţiune tracţiune
(GPa) (GPa) (%)
29 1.44 83 3.6 4.0
49 1.44 131 3.6 - 4.1 2.8
149 1.47 186 3.4 2.0
Cap.1.3.1.Materiale de armare.
Proprietăţi
 1. . .MATERIALE PENTRU MATRICE.
PROPRIETĂŢ
 Cap.1.3.2.Materiale pentru matrice.
Proprietăţi





 Cap.1.3.2.Materiale pentru matrice.
Proprietăţi



1. . .COMPATIBILITATEA FIBRĂ-MATRIC
 Cap.1.3.3.Compatibilitatea fibră-matrice

COMPATIBILITATEA FIBRĂ-MATRICE
 Cele mai multe fibre sunt acoperite cu o substanţă de protecţie care
serveşte ca lubrifiant, agent antistatic şi ajută un pachet de fibre să fie
ţinute împreună ca o unitate.
 În plus, substanţa care acoperă fibrele conţine un agent de lipire care
susţine legătura cu matricea din compozit.
 În industrie, se folosesc încercări de forfecare interlaminară care să
evalueze compatibilitatea fibră-matrice, care depinde în mare măsură, de
substanţa ce acoperă fibrele.
 Pentru fibrele de sticlă substanţa ce le acoperă are deasemenea rolul de a
proteja fibra de umiditate pe întreaga durată de viaţă a compozitului.
Contactul cu apa al suprafeţei fibrei permite desprinderea unor compuşi
chimici din sticlă lăsând o suprafaţă poroasă.
CAP.1.4.DOMENII DE UTILIZARE PENTRU
MATERIALE COMPOZITE
 Cap.1.4. Domenii de utilizare pentru
materiale compozite

Fig. 1.6 – Factorii de mediu agresiv care acţionează

asupra materialelor compozite
 Cap.1.4.Domenii de utilizare pentru
materiale compozite
DISTRUGEREA ŞI RUPEREA MATERIALELOR COMPOZITE se poate
întâmpla într-o varietate de moduri de rupere incluzând:
 ruperea fibrelor - se întâmpla în principal sub acţiunea sarcinilor de tracţiune
(acest lucru impune la nivel de tensiuni coborârea la tensiunea admisibilă a
materialului);
 microfisurarea matricei - indică apariţia fisurilor microscopice în matricea
polimerică (poate fi determinată de încărcarea mecanică, de tensiunile
remanente induse în procesul de tratament termic, de tensiuni termice,
absorbţie de umiditate sau de îmbătrânirea materialului matricei);
 fisurarea matricei - este similară cu microfisurarea dar fisurile sunt mai mari
având dimensiuni de ordinul mărimii diametrului fibrei sau chiar mai mari;
 distrugerea legăturii fibră-matrice în urma căreia fibrele de armare se
desprind de matrice;
 exfolierea sau desprinderea straturilor unui material compozit stratificat
(delaminarea).
Cap.1.4. Domenii de utilizare pentru
materiale compozite
 Cap.1.4. Domenii de utilizare pentru
materiale compozite

a.

b. c.
Cap.1.4. Domenii de utilizare pentru
materiale compozite
Cap.1.4. Domenii de utilizare pentru
materiale compozite
 Cap.1.4.Domenii de utilizare pentru
materiale compozite

În domeniul transporturilor pe căi ferate şi cu metroul, materialele

compozite se folosesc pentru cisterne, piese pentru vagoanele de marfă,
componente ale vagoanelor de călători (rame, pereţi, balustrade), elemente
Exemplu de
de finisare şi mobilier, piese de izolare termică.
aplicaţii în
transporturi
 Cap.1.4.Domenii de utilizare pentru
materiale compozite

Fig. 1.11 - Butucul roţii Fig. 1.12 - Constructia chesonului de volet:

“Triflex”Aérospatiale (Franţa): (1) – (1) – carbon / epoxi (de la 5 la 15 piese care se plisează); (2) -
elastomer; (2) – răşină epoxi armată pliu; (3) – carbon / epoxi; (4) – strat de adeziv; (5) – carbon /
unidirecţional cu fibră de sticlă [7] epoxi [7]
 Cap.1.4.Domenii de utilizare pentru
materiale compozite

Fig. 1.13 – Părţi componente ale avionului “Airbus A – 310”, executate din materiale compozite: (1) -
direcţia: kevlar/carbon; (2) – profundor; (3) – derivă: kevlar/carbon/sticla; (4) – carenaj de glisiere de voleţi:
kevlar; (5) – armarea carcasei de motor: kevlar; (6) – voleţi, eleroane, spoilere; (7) – frâne la discuri: carbon /
carbon; (8) – trape şi carenaje de tren principal; (9) - karman: kevlar; (10) – trape de tren de avans; (11) -
sticla; (12) – somon de derivă: kevlar / sticla; (13) – somon de conducere: kevlar; (14) – bord de atac de
derivă: kevlar / carbon / sticla; (15) – opritor de derivă: kevlar / carbon / sticlă; (16) - karman: kevlar; (17) –
bord de fugă de derivă: kevlar; (18) – conducător: kevlar / carbon / sticla [7].
 Cap.1.4.Domenii de utilizare pentru
materiale compozite

Fig. 1.14 - Rezervor din răşini ranforsate Fig. 1.15 – Panouri din răşini ranforsate
cu fibre de sticlă cu fibre de sticlă [15]
 Cap.1.4.Domenii de utilizare pentru
materiale compozite

În construcţia de clădiri se folosesc panouri termoizolante, pereţi, rame de

ferestre, tavane, conducte, cofraje, ornamente pentru faţade, storuri,
lambriuri, acoperişuri, elemente de iluminat, izolaţii, căzi de baie, lavoare din
Exemplu de
materiale compozite. Plăcile din fibre de sticlă (fig. 1.15) utilizate în
aplicaţii în
construcţii [15] au următoarele proprietăţi: rezistenţă mecanică ridicată,
construcții
greutate specifică redusă, rezistenţă la variaţii de temperatură (-40 C /
+100 C). Plăcile sunt lucioase pe ambele feţe, fabricate tip sandwich UV
care se înglobează în placă.
Cap.1.4. Domenii de utilizare pentru
materiale compozite
Cap.1.4. Domenii de utilizare pentru
materiale compozite
 Cap.1.4.Domenii de utilizare pentru
materiale compozite

Podurile, construcţiile şi mineritul reprezintă alte domenii de aplicare ale

materialelor compozite de tipul grafit / epoxi şi grafit / poliester. Podurile
pentru armată, macarale, încărcătoare, elevatoate, echipament de excavat
Exemplu de
pământul, punte amovibilă, suporţi şi stâlpi de susţinere pentru mină sunt
aplicaţii la
toate elemente care în final conţine materiale compozite.
poduri şi în
minerit
Cap.1.4. Domenii de utilizare pentru
materiale compozite
1. Masă şi rigiditate distribuite pentru a minimiza
variaţiile în viteza mingii;
2. Orientarea locală a fibrei de grafit pentru a
mări rezistenţa şi rigiditatea acolo unde este
nevoie;
3. Kevlar 49 pentru amortizarea şocului maxim şi
a vibraţiilor precum şi pentru reducerea
greutăţii;
4. Înveliş exterior dur din grafit / uretan pentru
rezistenţă la abraziune;
5. Fibră continuă de grafit orientată pentru a
asigura maximul de rezistenţă şi rigiditate;
6. Miez de spumă pentru reducerea greutăţii;
7. Construcţie de celulă cu contur închis pentru
rezistenţă maximă la torsiune;
8. Mâner din spumă de uretan pentru absorbţia
şocurilor.
 Cap.1.4.Domenii de utilizare pentru
materiale compozite
În electronică şi electrotehnică, materialele compozite se folosesc atât
pentru componente active (angrenaje,) cât şi pentru cele pasive (izolatoare
de înaltă tensiune, suporturi pentru circuite, întrerupătoare, carcase,
Exemplu de
conductoare, platforme, cabine, corpuri de iluminat etc.).
aplicaţii în
electronică şi Circuitele integrate, microprocesoarele şi memoriile folosite în domeniul
electrotehnică calculatoarelor sunt sisteme hibride stratificate compuse dintr-un număr de
materiale care au diferite funcţii. Din punct de vedere mecanic, o atenţie
deosebită trebuie acordată durabilităţii sub acţiunea factorilor de mediu.
Acestea trebuie să aibă proprietăţi bune de transfer a căldurii astfel încât să
nu se supra-încălzească şi trebuie să reziste la tensiunile termice fără să se
delamineze.
 Cap.1.4.Domenii de utilizare pentru
materiale compozite
Robotică. Fibrele de carbon sunt materiale des folosite în domeniul
roboţilor industriali deoarece sunt extrem de uşoare în comparaţie cu
caracteriticile lor de rezistenţă. Fabricarea unor micro-panouri de comandă
Exemplu de
ale avioanelor, nu a fost posibilă fără folosirea fibrelor de carbon.
aplicaţii în
Deasemenea se folosesc în alicaţiile cu micro-roboţi în laboratoarele de
robotică
nanotehnologie.

În domeniul telecomunicaţiilor compozitele se folosesc la izolaţii de

cabluri telefonice, la transmisiile prin sateliţi, unde pentru structurile de
rezistenţă şi pentru discurile antenelor sunt utilizate compozite cu fibre de
Exemplu de
sticlă.
aplicaţii în
telecomunicaţii
 Cap.1.4.Domenii de utilizare pentru
materiale compozite
Domeniul militar. Căştile de protecţie, vestele anti-glonţ, vehicule
rezistente la impact, vapoare mai uşoare şi puţin detectabile, punţi portabile
şi armele uşoare sunt doar câteva exemple de aplicaţii militare care sunt
Exemplu de
folositoare pentru protecţia individului la fel de mult ca pentru performanţe
aplicaţii în
ridicate. Se cunoaşte că reducerea greutăţii vehiculelor conduce la
domeniul
reducerea consumului de combustibil.
militar

Tehnologia nouă în veste antiglonţ merge însă înainte astfel că, de la an la

an, apar fibre noi, care mai de care mai performante. Kevlarul a fost înlocuit
de ceva timp cu un alt tip de fibră, cu proprietăţi mult mai avansate decat ale
Kevlarului anilor 1970. Este vorba de un nou polimer, polietilena de ultra-
înaltă greutate moleculară (ultra-high molecular weight polyethilene), care a
luat locul Kevlarului în fabricarea vestelor antiglonţ.

Construcţia de aparate optice - carcase, suporturi pentru prisme, piese

pentru aparatele foto, proiectoare, epidiascoape, binocluri, butoane,
manere.
Exemplu de
aplicaţii la
aparate optice
 Cap.1.4.Domenii de utilizare pentru
materiale compozite
Materialele compozite se folosesc pentru a reduce greutatea şi a mări
durabilitatea. Aplicaţiile medicale includ tăblii pentru raze X, scanner, paturi,
tărgă, casete de film, proteze, cârjele. Aparatele de implanturi medicale sunt
uşoare, durabile şi biocompatibile. Una din aplicaţiile de interes considerabil
Exemplu de
este folosirea compozitelor pentru înlocuirea articulaţiilor de şold.
aplicaţii în În medicină se utilizează materiale compozite de tipul compuşilor cu
polimeri pentru transplanturi, proteze şi implanturi cardiace. În ortopedie,
domeniul
unde trebuie să răspundă şi unor proprietăţi de adaptabilitate biologică, s-au
medical dovedit a fi eficiente sistemele de compozite de grafit polisulfuric şi sticlă /
aramid / polipropilenă şi sticla / epoxi.
Protezele şi dispozitivele de sprijin, destinate să înlocuiască părţi deficiente
ale organismului, sau să remedieze disfuncţionarea lor, au fost realizate cu
ajutorul polimerilor (poliesteri, siliconi, polimetacrilamida de metil, polietilena
şi din materiale compozite (carbon-carbon, polimeri ranforsaţi cu fibre de
carbon sau de sticlă).
În domeniul chirurgiei cardiovasculare, cercetările asupra biomaterialelor se
orientează către descoperirea de noi mijloace pentru obţinerea unor
suprafeţe de polimeri anticoagulante, de exemplu: poliesterul, polietilena,
polizaharidele, pentru realizarea unor înlocuitori având proprietăţile
anticoagualante ale heparinei.
 Cap.1.4. Domenii de utilizare pentru
materiale compozite
Industria mobilei foloseşte materialele compozite pentru fabricarea de
dulapuri, fotolii, scaune, paturi, biblioteci, vitrine, birouri, ornamente s.a.

Exemplu de
aplicații în
industria
mobilei

În agricultura se folosesc o mulţime de componente cu structură de

material compozit: panouri transparente şi termoizolante pentru sere,
silozuri, ambalaje, piese pentru maşini agricole (tablouri de bord, caroserii,
Exemplu de
blindaje, vane), sisteme de irigaţie, rezervoare pentru furaje. Deasemenea
aplicaţii în
camerele şi vitrinele frigorifice, recipientele de dimensiuni mari, elementele
agricultură
de etanşare rezistente la atacul micro-organismelor, rozătoarelor sau
insectelor, structurile interioare igienice utilizate în industria alimentara
sunt fabricate din structuri compozite.
 Cap.1.4.Domenii de utilizare pentru
BIBLIOGRAFIE
materiale compozite