9.

ASPECTE PRIVIND REZISTENȚA BARELOR DIN

MATERIALE COMPOZITE
9.1. Cuprins Capitol 9
9. ASPECTE PRIVIND REZISTENȚA BARELOR DIN MATERIALE COMPOZITE ......................1

9.1. Cuprins Capitol 9...............................................................................................................1

9.2. Introducere ........................................................................................................................1

9.3. Caracteristici geometrice ale secțiunii barei din material compozit ....................................3

9.3.1. Introducere .................................................................................................................3

9.3.2. Ipoteze .......................................................................................................................4

9.3.3. Caracterisici geometrice şi momente de inerţie. .........................................................4

9.3.4. Concluzii ....................................................................................................................5

9.4. Solicitarea de tracţiune a barelor din materiale compozite. ................................................6

9.4.1. Introducere .................................................................................................................6

9.4.2. Solicitarea de tracţiune a barelor din materiale compozite. .........................................7

9.1.1. ........................................................................................................................................8

9.4.3. Rezumat al problemei studiate și concluzii .................................................................9

9.2. Introducere
Structurile mecanice din materiale compozite au în componență adeseori,
elemente de rezistență de tipul barelor. De cele mai multe ori, secțiunea
acestor bare este alcătuită din două sau mai multe materiale izotrope sau
ortotrope. În acest context, devine o necesitate cunoașterea relațiilor de calcul
pentru deformațiile și tensiunile care se dezvoltă în astfel de bare.

Introducere Scopul principal al acestui capitol este de a demonstra relațiile de calcul pentru
Capitol 9 tensiuni și deformații în cazul barelor din materiale compozite solicitate la
tracțiune sau încovoiere.

În acest sens, mai întâi, în cadrul sub-capitolului 9.3 se introduc: ipotezele de

calcul pentru bare din materiale compozite; relațiile de calcul utilizate pentru
caracteristicile geometrice (coordonatele centrului elastic, momentele de
1
Prof.dr.ing. Camelia CERBU – Suport de curs Mecanica Materialelor Compozite – Program de studiu IM, an III, IFR

inerție, direcțiile principale de inerție); modulul de elasticitate longitudinal E0

echivalent al materialului compozit.

În secțiunea 9.4 se prezintă elementele de calcul de rezistență pentru bare din

materiale compozite solicitate la tracțiune. Se demonstrează relațiile de calcul
pentru: tensiunea normală  xi care se dezvoltă într-un punct al secțiunii, în

materialul component i; deformații specifice normale  x ; lungirea barei l ;

energia de deformație specifică U s .

În secțiunea 9.5 se prezintă noțiuni legate de calcul de rezistență pentru grinzi

din materiale compozite solicitate la încovoiere pură. Se demonstrează relațiile
de calcul pentru: mărimea e care reprezintă coordonata care poziționeză axa
neutră; tensiunea normală  i care se dezvoltă într-un punct al secțiunii, în

materialul component i; energia de deformație specifică U s .

Timpul alocat pentru studiul capitolului 9, inclusiv rezolvarea testelor de auto-

evaluare este de circa 6 ore.
Durată medie
de studiu
individual

După parcurgerea capitolului 9, studentul va putea:

Obiective  să definească noțiunea de bară compozită;

 să enumere ipotezele generale de calcul pe care se bazează relațiile de
calcul în cazul materialelor compozite;
 să scrie relațiile de calcul pentru: caracteristicile geometrice ale
secțiunii barei compozite (coordonatele centrului elastic, momentele de
inerție, direcțiile principale de inerție); modulul de elasticitate
longitudinal E 0 echivalent al materialului compozit;

 să enumere ipotezele de calcul specifice utilizate în cazul solicitării la

tracțiune sau la încovoiere a barelor din materiale compozite;
 să demonstreze pentru o bară din material compozit solicitată la
tracțiune, relațiile de calcul pentru: tensiunea normală  xi care se
dezvoltă într-un punct al secțiunii, în materialul component i; deformația
specifică normală  x ; lungirea barei l ; energia de deformație

2
 Aspecte privind rezistenţa barelor din materiale compozite

specifică U s ;

 să definească noțiunea de axă neutră la solicitarea de încovoiere;

 să demonstreze în cazul unei grinzi din material compozit solicitată la
încovoiere pură, relațiile de calcul pentru: mărimea e care reprezintă
coordonata care poziționeză axa neutră a secțiunii; tensiunea normală
 i care se dezvoltă într-un punct al secțiunii, în materialul component i;
energia de deformație specifică U s ;

 să reprezinte grafic variația tensiunii normale  pe secțiunea unei

grinzi din material compozit solicitată la încovoiere pură.

9.3. Caracteristici geometrice ale secțiunii barei din material compozit

9.3.1. Introducere
Scopul principal al acestui subcapitol este de a defini noțiunea de bară
compozită împreună cu ipotezele de calcul și de a introduce relațiile de calcul
pentru caracteristicile geometrice ale secțiunii unei astfel de bare: coordonatele
Introducere centrului elastic, momentele de inerție, direcțiile principale de inerție.
Capitol 9.3 Deasemenea, se introduce relația de calcul pentru modulul de elasticitate
longitudinal echivalent E 0 al materialului compozit.
Timpul alocat pentru studiul capitolului 9.3 este de circa 1/2 ore.

Durată medie
de studiu
individual
După parcurgerea capitolului 9.3, studentul va putea:

 să definească noțiunea de bară compozită;

Obiective
 să enumere ipotezele generale de calcul pe care se bazează relațiile de
calcul în cazul materialelor compozite;
 să scrie relațiile de calcul pentru: caracteristicile geometrice ale
secțiunii barei compozite (coordonatele centrului elastic, momentele de
inerție, direcțiile principale de inerție); modulul de elasticitate
longitudinal E 0 echivalent al materialului compozit.

3
Prof.dr.ing. Camelia CERBU – Suport de curs Mecanica Materialelor Compozite – Program de studiu IM, an III, IFR

9.3.2. Ipoteze
Bara compozită reprezintă un solid al cărui volum este generat de o suprafaţă plană S, când
centrul său elastic P descrie o curbă, în timp ce suprafaţa S rămâne normală la această curbă
numită linie mediană. Se presupune că secţiunea S este compusă din n materiale izotrope sau
ortotrope (fig. 9.1).

Pentru a deduce formulele necesare calculului de rezistenţă a barelor compozite, se consideră

următoarele ipoteze [1, 4] general valabile:

 în cazul în care materialul component este ortotrop, se admite ipoteza că o axă de

ortotropie este tangentă la linia mediană a barei compozite;
 legătura dintre materialele componente ale barei compozite, este perfectă iar în calculele
de rezistenţă se neglijează pelicula subţire de adeziv dintre acestea;
 materialele componente nu alunecă unul faţă de celălalt.

Mai întâi, se introduc următoarele notaţii:

 Ai - aria secţiunii transversale ocupate de

componenta i;
 Ei - reprezintă modulul de elastictate

longitudinal al materialului i şi se defineşte pe

direcţia tangentă la linia mediană a barei;
 Gi - reprezintă modulul de elastictate

transversal al materialului i şi se defineşte pe

direcţie perpendiculară la linia mediană a barei
dacă materialul este monotrop (material ortotrop
cu izotropie transversală).
Fig. 9.1 – Bară din material compozit

9.3.3. Caracterisici geometrice şi momente de inerţie.

Coordonatele centrului elastic notat cu P, al secţiunii barei compozite se calculează cu următoarele
relaţii:

4
 Aspecte privind rezistenţa barelor din materiale compozite

n n
  E i y i dAi   E i z i dAi
i 1Ai i 1Ai
yP  şi zP  . (9.1)
n n
 E i Ai  E i Ai
i 1 i 1

Modulul de elasticitate longitudinal E0 al materialului compozit din care este fabricată bara, este

definit pe direcţia tangentă la linia mediană şi se calculează cu următoarea formulă [1, 4]:

n n
 E i Ai  E i Ai
E0  i 1  i 1 . (9.2)
n A
 Ai
i 1

În continuare, pentru calculul momentelor de inerţie faţă de sistemul de axe centrale yPz, se
introduc următoarele formule [1, 4]:

 momentele de inerţie axiale

n n
1 1
E0  E0 
2 2
Iz   E i y i dAi ; Iy  Ei zi dAi ; (9.3)
i 1 Ai i 1 Ai

 momentul de inerţie centrifugal

n
1
E0   E i y i z i dAi ;
I zy  (9.4)
i 1 Ai

 momentul de inerţie polar

Ip  Iz Iy . (9.5)

Se utilizează relaţiile de calcul din Rezistenţa Materialelor pentru a determina direcţiile principale
de inerţie

2I zy
tg 21, 2   (9.6)
Iz Iy

şi pentru a calcula momentele principale de inerţie

Iz Iy 1
I 1, 2 
2

2
I y  I z 2  4I zy2 . (9.7)

9.3.4. Concluzii
În cadrul capitolului 9.3 s-a definit noțiunea de bară compozită și s-au enunțat câteva dintre
ipotezele de calcul care vor fi utilizate în continuare. Deasemenea, s-au introdus relațiile de calcul
pentru coordonatele centrului elastic și pentru momentele de inerție care caracterizează secțiunea

5
Prof.dr.ing. Camelia CERBU – Suport de curs Mecanica Materialelor Compozite – Program de studiu IM, an III, IFR

barelor compozite, mărimi care apar în relațiile de calcul care urmează să fie demonstrate în
capitolele următoare.

9.4. Solicitarea de tracţiune a barelor din materiale compozite.

9.4.1. Introducere
Scopul principal al acestui capitol este de a demonstra relațiile de calcul de
rezistență utilizate în cazul barelor din materiale compozite solicitate la
Introducere tracțiune. În acest context, se introduc mai întâi ipotezele de calcul considerate
Capitol 9.4 și apoi, se deduc relațiile de calcul pentru: tensiunea normală  xi care se
dezvoltă într-un punct al secțiunii, în materialul component i; deformația
specifică normală  x ; lungirea barei l ; energia de deformație specifică U s .

Timpul alocat pentru studiul capitolului 9 este de circa 2 ore.

Durată medie
de studiu
individual

După parcurgerea capitolului 9.4, studentul va putea:

Obiective  să enumere ipotezele de calcul specifice utilizate în cazul solicitării la

tracțiune a barelor din materiale compozite;
 să demonstreze pentru o bară din material compozit solicitată la
tracțiune, relațiile de calcul pentru: tensiunea normală  xi care se
dezvoltă într-un punct al secțiunii, în materialul component i; deformația
specifică normală  x ; lungirea barei l ; energia de deformație

specifică U s .

6
 Aspecte privind rezistenţa barelor din materiale compozite

9.4.2. Solicitarea de tracţiune a barelor din materiale compozite.

Fig. 9.2 – Bară din material compozit solicitată Fig. 9.3 – Tensiuni normale şi eforturi secţionale
la tracţiune

Se consideră o bară compozită de lungime l solicitată la tracţiune ca în figura 8.2. Secţiunea barei
este compusă din n materiale izotrope (fig. 9.3).

Se consideră următoarele ipoteze:

 în cazul în care materialul component este ortotrop, se admite ipoteza că o axă de

ortotropie este tangentă la linia mediană a barei compozite;
 legătura dintre materialele componente ale barei compozite, este perfectă iar în calculele
de rezistenţă se neglijează pelicula subţire de adeziv dintre acestea;
 materialele componente nu alunecă unul faţă de celălalt;
 o secțiune plană și perpendiculară pe axa barei înainte de deformație, rămâne plană și
perpendicular pe axă și după deformație;
 materialul i se comportă liniar-elastic până la rupere ceea ce înseamnă că respectă legea
lui Hooke.

Pentru deduce condiţia de rezistenţă la tracţiune în cazul unei bare compozite, se vor prezenta în
continuare aspectul static şi aspectul geometric ale acestei probleme de solicitare la tracţiune.

 Aspectul static al problemei

Se scrie relaţia dintre forţa axială de tracţiune N  F şi tensiunile normale  xi care se dezvoltă la
nivelul fiecărui material component i şi se obţine următoarea relaţie:

7
Prof.dr.ing. Camelia CERBU – Suport de curs Mecanica Materialelor Compozite – Program de studiu IM, an III, IFR

n
N    xi Ai , (9.8)
i 1

unde Ai reprezintă aria secţiunii transversale corespunzătoare materialului component i.

 Aspectul geometric al problemei

Din bara compozită se izolează un element de lungime elementară dx (fig. 9.4) şi se observă că
deformaţia specifică  x în lungul axei barei, este aceeaşi pentru oricare material component i,
deoarece se alungeşte cu aceeaşi cantitate având în vedere ipoteza legăturii perfecte între
materiale:

dx 
x  . (9.9)
dx
În ipoteza că materialul i se comportă
liniar-elastic până la rupere, utilizând
legea lui Hooke se poate calcula
tensiunea normală din fiecare material
component

 xi  E i   x . (9.10)

Fig. 9.4 – Element de bară din material compozit

solicitat la tracţiune

Înlocuind relaţia (9.10) în (9.8), aceasta din ură devine:

n n
N   E i   x Ai   x  E i Ai   x  E 0A, (9.11)
i 1 i 1
din care se poate calcula deformaţia specifică normală

N
x  . (9.12)
E 0A
Dacă se înlocuieşte relaţia de mai sus în relaţia (9.11), se obţine condiţia de rezistenţă pentru
materialul component i al barei compozite solicitate la tracţiune:

NE i
 xi    ai , (9.13)
E 0A
unde  ai reprezintă tensiunea admisibilă la tracţiune corespunzătoare materialului i.

8
 Aspecte privind rezistenţa barelor din materiale compozite

Alungirea barei compozite solicitate la tracţiune se calculează cu formula generală:

l l N
l  0  x dx  0 E 0A dx , (9.14)

care în cazul unei bare compozite de secţiune constantă care nu este solicitată de o forţă axială
distribuită, devine

Nl
l  . (9.15)
E 0A
Energia de deformaţie specifică U s pe unitatea de volum se calculează cu relaţia

dU  x   x
Us   , (9.16)
dV 2
ceea ce înseamnă că energia de deformaţie corespunzătoare unităţii de lungime a barei compozite
[1, 4] este:

n n n
dU
dx
  i 1
Ai
 xi   x
2 2
1
dAi   x  
i 1
Ai
1
 xi dAi   x
2 
i 1
xi Ai 
1
2
x N , (9.17)

unde N reprezintă forţa axială.

Dacă în relaţia de mai sus se înlocuieşte deformaţia normală  x (relaţia 8.12), se obţine:

dU 1 N N2
 N  . (9.18)
dx 2 E 0A 2E 0A

9.4.3. Rezumat al problemei studiate și concluzii

În cadrul capitolului 9.4 s-au demonstrat relațiile de calcul de rezistență utilizate în cazul barelor din
materiale compozite solicitate la tracțiune pornind de la ipotezele simplificatoare. În final, s-a arătat
cu relația (9.13), condiția de rezistență care trebuie să fie îndeplinită în orice punct din secțiune
corespunzător materialului i. Mai mult, s-a demonstrat relația de calcul pentru energia de
deformație corespunzătoare unității de lungime din bara compozită solicitată la încovoiere.