4.

MECANICA STRATULUI DIN MATERIAL COMPOZIT

4.1. Cuprins Capitol 4

4. MECANICA STRATULUI DIN MATERIAL COMPOZIT ............................................................1

4.1. Cuprins Capitol 4...............................................................................................................1

4.2. Introducere ........................................................................................................................1

4.3. Definirea sistemelor de coordonate ...................................................................................3

4.4. Tensiuni şi deformaţii ........................................................................................................3

4.4.1. Introducere .................................................................................................................3

4.4.2. Tensiuni .....................................................................................................................4

4.4.3. Deformaţii...................................................................................................................5

4.4.4. Relaţiile tensiuni-deformaţii ........................................................................................6

4.4.5. Concluzii ....................................................................................................................9

4.5. Variaţia matricei modul de elasticitate generalizată la schimbarea sistemului de

coordonate....................................................................................Error! Bookmark not defined.

4.5.1. Introducere .................................................................................................................9

4.5.2. Transformări de coordonate .....................................................................................11

4.5.3. Transformările tensiunii şi deformaţiei ......................................................................11

4.5.4. Definirea matricei modul de elasticitate generalizată în raport cu sistemul de

coordonate global ...................................................................................................................13

4.5.5. Concluzii ..................................................................................................................16

4.6. Test de autoevaluare.......................................................................................................17

4.7. Rezumat capitol ..............................................................................................................18

4.2. Introducere
În acest capitol se vor prezenta în primul rând, relaţiile de calcul pentru
tensorul de tensiune  , pentru deformaţie   . Deasemenea, se vor
Introducere deduce relaţiile tensiuni-deformaţii şi se va introduce matricea “modul de
Capitol 4 elasticitate generalizată”.

După cum s-a văzut în capitolul precedent, pentru un strat din material
compozit ranforsat unidirecţional, se cunosc caracteristicile elastice

1
Prof.dr.ing. Camelia CERBU – Suport de curs Mecanica Materialelor Compozite – Program de studiu IM, an III, IFR

E1,E 2,G12,12  şi mecanice 1t ,1c , 2t , 2c ,12  pe direcţia fibrelor 1 şi

pe direcţie perpendiculară pe fibre 2, adică faţă de sistemul de coordonate
de material. Însă, în urma calculelor de rezistenţă pentru o piesă fabricată
dintr-un material compozit format din mai multe straturi, tensiunile şi
deformaţiile se calculează faţă de un sistem de referinţă global xOyz ales în
mod convenabil de către proiectant.

Pentru a compara tensiunile reale raportate faţă de axele sistemului de

coordinate de material, cu tensiunile limită 1t ,1c , 2t , 2c ,12  care sunt
caracteristice stratului din material compozit, este nevoie să se introducă
relaţiile de transformare din sistemul global în cel de material şi invers,
pentru vectorul de tensiuni, deformaţii şi pentru matricea modul de
elasticitate generalizată.

În capitolul 4.4 se definesc tensorii de tensiune și deformație precum și

relațiile dintre tensiuni și deformații.

Apoi, în capitolul 4.5 se demonstrează relațiile de transformare pentru

coordonate, deplasări, tensiuni, deformații și matricea modul de elasticitate
generalizată.

Timpul alocat pentru studiul capitolului 4, inclusiv rezolvarea testelor de

Durată medie auto-evaluare este de circa 6 ore.
de studiu
individual

După parcurgerea capitolului 4, studentul va putea:

- să scrie relațiile pentru tensorul de tensiune și tensorul de deformații

Obiective
în ambele sisteme de coordonate (global și local);
Capitol 4
- să scrie relațiile de calcul dintre tensiuni și deformații;
- să scrie relațiile de transformare pentru coordonate, deplasări,
tensiuni, deformații, matricea modul de elasticitate generalizată
redusă din sistemul de coordinate local în global și invers.

2
Prof.dr.ing. Camelia CERBU – Suport de curs Mecanica Materialelor Compozite – Program de studiu IM, an III, IFR

4.3. Definirea sistemelor de coordonate

Există două sisteme de coordonate care sunt utilizate în proiectarea pieselor din material
compozite. Sistemul de coordonate de material (indicat de axele 1, 2, 3) este prezentat în figura
4.1 [2].

Axa 1 este paralelă cu direcţia fibrei. Axa 2 este

în planul de ranforsare şi este perpendiculară
pe axa 1. Axa 3 este perpendiculară pe
suprafaţa învelişului din material compozit şi pe
axele 1 şi 2. Fiecare strat are propriul sistem de
coordonate aliniat cu direcţia de ranforsare
(direcţia fibrelor). Acest sistem se mai numeşte
sistem de coordonate local sau de material.

Sistemul de coordonate global (cu axele notate

cu x, y, z) este comun la toate straturile şi este
ales convenabil în timpul analizei piesei din
material compozit.

4.4. Tensiuni şi deformaţii

4.4.1. Introducere
Mai întâi, în acest capitol se vor defini tensorii de tensiune   și deformație

  atât în raport cu sistemul de coordonate local cât și în raport cu sistemul

Introducere de coordonate global.
Capitol 4.4
Scopul principal al capitolului constă în demonstrarea relațiilor de legătură
dintre tensiuni și deformații în sistemul de coordonate local (de material).

Timpul alocat pentru studiul capitolului 4.4, este de circa 2 ore și 30 de

Durată medie minute.
de studiu
individual

3
Prof.dr.ing. Camelia CERBU – Suport de curs Mecanica Materialelor Compozite – Program de studiu IM, an III, IFR

După parcurgerea capitolului 4.4, studentul va putea:

- să scrie relațiile pentru tensorul de tensiune și tensorul de deformații

Obiective
în ambele sisteme de coordonate (global și local);
Capitol 4.4
- să scrie relațiile de calcul dintre tensiuni și deformații în sistemul de
coordinate local (de material).

4.4.2. Tensiuni
Tensorul de tensiune caracterizează complet starea de tensiune din fiecare punct al materialului
compozit. De aceea, se consideră un element de volum, infinit de mic, din jurul unui punct (fig.
4.2). Apoi, se reprezintă componentele tensiunii (o tensiunea normală  şi două tensiuni
tangenţiale ) care acţionează pe fiecare faţă a elementului. În cazul tensiunii normale , indicele
acesteia reprezintă direcţia axei paralele cu tensiunea. În cazul tensiunii tangenţiale , primul
indice indică direcţia normalei la suprafaţa pe care acţionează componenta vectorului de tensiune
iar al doilea indice reprezintă direcţia axei paralele cu tensiunea tangenţială respectivă. Apoi, se
compun toate în vectorul de tensiune:

 faţă de sistemul de coordonate global (fig. 4.2)

 x  xy  xz 
    yx y

 yz  ; (4.1)
  zy  z 
 zx
 faţă de sistemul de coordonate de material sau local (fig. 4.3)
 1 12 13 
    21  2  23  . (4.2)
 31  32  3 

Fig. 4.2 – Reprezentarea vectorului de tensiune în Fig. 4.3 - Reprezentarea vectorului de tensiune în
coordonate globale coordonate de material

4
Prof.dr.ing. Camelia CERBU – Suport de curs Mecanica Materialelor Compozite – Program de studiu IM, an III, IFR

Tensorul de tensiune este simetric deoarece, se cunoaşte deja că:

 ij   ji , (4.4)

conform legii dualităţii tensiunilor tangenţiale (Cauchy).

Adică, în sistemul de coordonate de material:

13   31; 12   21;  23   32 . (4.5)

Astfel, numai şase componente sunt independente şi tensorul de tensiune din relaţia (4.2), poate fi
rescris în sistemul de coordonate de material, sub forma:

 1 12 13 
   12  2  23  . (4.6)
13  23  3 

În mod analog, faţă de sistemul de coordonate global, relaţia (4.1) devine:

 x  xy  xz 
    yx y

 yz  . (4.7)
  zy  z 
 zx

4.4.3. Deformaţii
Aşa cum se cunoaşte, definiţia deformaţiei specifice normale pe direcţia x este:

L du
 x  lim  . (4.8)
L 0 L dx
În spaţiul tridimensional, deplasarea unui punct are trei componente faţă direcţiile sistemului de
coordonate global: u după direcţia axei x; v după direcţia y şi w pe direcţia axei z.

Componentele deformaţiei se calculează cu relaţiile din teoria elasticităţii iar relaţiile de calcul faţă
de sistemul de coordonate global, sunt:

u  u v 
x  ;  xy   ;
x y x 
v  u w 
• y  ;  xz   ; (4.9)
y z x 
w v  w 
z  ;  yz   .
z  z  y 

Tensorul de deformaţie este simetric:

5
Prof.dr.ing. Camelia CERBU – Suport de curs Mecanica Materialelor Compozite – Program de studiu IM, an III, IFR

  xy  xz 
 x 
 2 2
 yz
    xy y .

(4.10)
2 2
  yz 
 xz z 
 2 2 
În sistemul de coordonate local, tensorul de deformaţie se poate scrie:

  12  13 
 1 2 2 
  23 
     12 2 . (4.11)
 2 2 
  13  23
 3 
 2 2 

4.4.4. Relaţiile tensiuni-deformaţii

Piesele din materiale compozite sunt de obicei, sub formă de plăci sau învelişuri. Acestea au
grosimea mult mai mică decât celelalte dimensiuni. Chiar şi barele din materiale compozite pot
avea secţiuni cu perete subţire cu contur deschis (profile I, U) sau cu contur închis (sub formă de
pătrat, cerc etc.). Ca urmare, se pot fabrica din material compozit sub formă de plăci subţiri
debitate şi îmbinate prin lipire cu răşini. Dacă grosimea plăcii sau a învelişului este mică
comparativ cu celelalte dimensiuni, se poate considera că, tensiunea normală pe suprafaţa plăcii
sau a învelişului, este nulă ( 3 = 0).

a) b)
Fig. 4.4 – Element de volum reprezentativ solicitat:
a) pe direcţia de ranforsare cu fibre; b) pe direcţie perpendiculară pe fibre

Ecuaţiile tensiune-deformaţie pentru un strat din material compozit, ranforsat unidirecţional, în

stare plană de tensiune, pot fi deduse uşor utilizând procedura descrisă în cele ce urmează. Mai
întâi se aplică o tensiune normală 1 în lungul direcţiei fibrelor (direcţia 1) ca în figura 4.4, a, cu 2

6
Prof.dr.ing. Camelia CERBU – Suport de curs Mecanica Materialelor Compozite – Program de studiu IM, an III, IFR

= 23 = 13 = 12 = 0 şi se calculează deformaţia specifică normal produsă pe această direcţie, cu
relaţia:


1'  1 . (4.12)
E1
Apoi, se aplică o tensiune normală 2 pe direcţie perpendiculară pe fibre cu 1 = 23 = 13 = 12 = 0
şi se calculează deformaţia produsă pe direcţia fibrei folosind coeficientul de contracţie
transversală (coeficientul lui Poisson) corespunzător planului 12 de ranforsare cu fibre:

'' 
1  21 2  21  2 . (4.13)
E2
Valoarea totală a deformaţiei specifice normale pe direcţia fibrei 1, este suma celor două
componente calculate mai sus:

' '' 1 
1  1  1   1  21  2 .
E1 E2 (4.14)
Repetând procedura de mai sus, să se deducă relația de calcul pentru
deformația specifică  2  pentru direcţia 2 perpendiculară pe fibre.

Aplicații
Se va obţine o relație de forma:

 1
 2   12  1   2. (4.15)
E1 E2
Tensiunile tangenţiale sunt calculate direct din legea lui Hooke:

12  G12 12 ; 

 23  G23 23 ;  (4.16)
13  G13 13  G12 13 . 
Din punct de vedere al materialului compozit, de obicei, caracteristicile mecanice după direcţiile 2
şi 3 nu diferă foarte mult, de unde rezultă că se poate aproxima G12  G13.

Ţinând seama de faptul că, matricea de legătură între deformaţii şi tensiuni trebuie să fie simetrică,
precum şi din consideraţii energetice, rezultă:

 21  12
 . (4.17)
E 2 E1
Astfel, ecuaţiile deformaţie-tensiune în sistemul de coordonate de material, devin:

7
Prof.dr.ing. Camelia CERBU – Suport de curs Mecanica Materialelor Compozite – Program de studiu IM, an III, IFR

 1  
  12 0 
 1   E 1 E1  1 
 1  G 0 
   12 1    23   
  2    0    2  şi   
 23   23  . (4.18)
 1   13 
   E 1 E2   
 13   0
 12  1   12   G13 
 0 0 
 G12 
Dacă placa este foarte subţire, tensiunile interlaminare (23,13) se neglijează. Când 3 = 23 = 13 =
0 sunt necesare numai doar patru caracteristici elastic (E1, E2, G12 şi 12). În cazul în care 3 = 0
dar 23  0, 13  0, este necesară pentru calcule, cunoaşterea modulului de elasticitate transversal
G23 (G12  G13).

Relaţiile (4.18) pot fi scrise într-o formă restrânsă după cum urmează:

 
   S  ;    S *  , (4.19)

unde    1  2  12T este vectorul de deformaţie în planul de ranforsare;

   1  2 12T este vectorul tensiune în planul de ranforsare;     23 13T reprezintă

vectorul de tensiune interlaminară; [S] este inversa matricii care va fi numită “matrice modul de
elasticitate generalizată”; [S*] este inversa matricii modul de elasticitate interlaminară.
Componentele matricilor [S] şi [S*] sunt:

1 1 
S11  ; S 66  ;
E1 G12 
 * 1 
S12  S 21   12 ; S 44  ; (4.20)
E1 G 23 
1 * 1 
S 22  ; S 55  .
E2 G13 
Prin inversarea matricei [S], se poate scrie relaţia dintre vectorul de tensiune şi deformaţie în
planul de ranforsare cu fibre:

 E1 12E 2 
0 
  1     
  1 
  12E 2 E2
 2    0   2  , (4.21)
      
 12   0 0 G12   12 
 

2E E
unde   1  12 21  1  12 2 1.

Relaţia dintre tensiunile tangenţiale interlaminare şi lunecările specifice interlaminare sunt:

 23  G 23 0   23 
   . (4.22)
 13   0 G13   13 

8
Prof.dr.ing. Camelia CERBU – Suport de curs Mecanica Materialelor Compozite – Program de studiu IM, an III, IFR

Relaţiile (4.21) şi (4.22) se pot scrie sub formă restrânsă după cum urmează:

 
   Q  ;    Q *  , (4.23)
unde matricea [Q] reprezintă matricea modul de elasticitate generalizată redusă [5]; [Q*] este
matricea modul de elasticitate interlaminară. În literatura de specialitate [2] matricea [Q] se
numeşte matrice de rigiditate redusă (reduced stiffness matrix). Matricea [Q] este o matrice redusă
pentru că, aceasta face legătura doar între tensiunile şi deformaţiile din planul de ranforsare.
Componentele acestor matrici sunt:

E 
Q11  1 ; Q66  G12 ; 

 E 
*  G ;
Q12  Q21  12 2 ; Q 44 23  (4.24)
 
E2 *  G .
Q22  ; Q55 13 
 
Se poate observa că, relaţia de calcul a tensiunii pe direcţia fibrei 1, este:

E  E
 1  Q111  Q12 2  1 1  12 2 . (4.25)
 
4.4.5. Concluzii
Relațiile de calcul deduse în acest capitol, vor fi utilizate în aplicațiile de la seminar pentru calculul
matricei modul de elasticitate generalizată redusă [Q] pentru un strat din material compozit în
coordonate locale 12. Cunoscându-se această matrice se pot calcula tensiunile din planul stratului
în sistemul de coordonate de material, în funcție de deformații.

4.5. Variaţia matricei modul de elasticitate generalizată la

schimbarea sistemului de coordonate

4.5.1. Introducere
Piesele din materiale compozite sunt fabricate în mai multe straturi
deoarece, proprietăţile pe direcţie transversală la fibre sunt mai reduse
Introducere comparativ cu cele după direcţia de ranforsare cu fibre. Din acest motiv,
Capitol 4.5 acestea se proiectează cu un anumit număr de straturi (lamine) cu orientări
diferite astfel încât fibrele să fie aşezate după direcţiile principale de
tensiune.

În literatura de specialitate [1-4] se utilizează adesea, noţiunea de “lamine”

pentru straturile subţiri din material compozit, având în vedere faptul că,
placa sau învelişul formate din astfel de straturi, au o structură laminară.

9
Prof.dr.ing. Camelia CERBU – Suport de curs Mecanica Materialelor Compozite – Program de studiu IM, an III, IFR

În capitolele următoare, relaţiile de calcul care descriu comportarea

mecanică a stratificatului format din lamine din material compozit, vor fi
descrise în raport cu sistemul de coordonate global. Pentru a raporta toate
straturile materialului compozit faţă de acelaşi sistem de coordonate global,
în cele ce urmează, se va arăta mai întâi, cum variază cu rotaţia axelor:
vectorul de tensiune; deformaţia; matricea modul de elasticitate generalizată
redusă; matricea modul de elasticitate interlaminară. Se vor deduce atât
relaţiile de transformare din sistemul de coordonate de material (cu axele 1,
2, 3) în sistemul de coordonate global (cu axele x, y, z), cât şi invers, din cel
global în sistemul de coordonate local [2].

Scopul principal al capitolului 4.5 este de a demonstra relațiile de

transformare pentru coordonate, deplasări, tensiuni, deformații și matricea
modul de elasticitate generalizată.

Timpul alocat pentru studiul capitolului 4.5, este de circa 3 ore și 30 de

Durată medie minute.
de studiu
individual

După parcurgerea capitolului 4.5, studentul va putea:

- să scrie relațiile de transformare pentru coordonate, deplasări,

Obiective
tensiuni, deformații, matricea modul de elasticitate generalizată
Capitol 4.5
redusă din sistemul de coordinate local în global și invers;
- să scrie relațiile de calcul dintre tensiuni și deformații în sistemul de
coordinate global.

10
Prof.dr.ing. Camelia CERBU – Suport de curs Mecanica Materialelor Compozite – Program de studiu IM, an III, IFR

4.5.2. Transformări de coordonate

Vectorul OP din figura 4.5 este un

vector deplasare cu componentele (u, v)
în sistemul de coordonate global şi
respectiv, (u’,v’) faţă de sistemul de
coordonate local. Relaţiile dintre
componentele vectorului de deplasare
raportate faţă de cele două sisteme de
coordonate, sunt:

u'  u cos  v sin ;

 (4.26)
Fig. 4.5 – Variaţia coordonatelor cu rotaţia axelor v'  - u sin  v cos ,
sau

u '  m n  u 
   ,
m  v 
(4.27)
v '   n
unde s-au folosit notaţiile: m = cos şi n = sin .

Unghiul  este măsurat în sens trigonometric, de la axa x la axa 1. Relaţia inversă este:

u  m  n  u '
   .
m  v ' 
(4.28)
v   n
În mod similar, poziţia unui punct cu coordonatele x, y poate fi descrisă în sistemul de coordonate
local ca:

x '  m n  x 
   
m  y 
(4.29)
 y '  n
şi atunci se poate deduce

 x  m  n   x'
    . (4.30)
 y   n m   y '

4.5.3. Transformările tensiunii şi deformaţiei

Deformaţiile specifice 1,  2  şi lunecarea specifică  12 din planul de ranforsare precum şi

lunecările specifice interlaminare  13, 23  , faţă de sistemul de coordonate de material, se

calculează cu relaţiile:

11
Prof.dr.ing. Camelia CERBU – Suport de curs Mecanica Materialelor Compozite – Program de studiu IM, an III, IFR

u '  u ' v ' 

1  ;  12   ; 
x' y' x' 
v '  u ' w ' 
2  ;  13   ; . (4.31)
y' z' x' 
v '  w ' 
 23   . 
z' y' 

Deformaţia specifică normală  x faţă de axa x a sistemului de coord onate globale se calculează
cu expresia:

u u  x ' u  y '
x    . (4.32)
x x' x y' x
Dar

u u ' v ' u u ' v '

 m n;  m n (4.33)
x' x' x' y' y' y'
şi utilizând

x' y'
m şi  n (4.34)
x x
din relaţia (4.29), se poate scrie

 u  u ' 2 v ' u ' v ' 2

x   m  mn  mn  n . (4.35)
x x' x' y' y'
Ţinând cont de relaţiile (4.31), ultima relaţie devine:


 x  m 21  2mn 12  n 2 2 . (4.36)
2
Se pot obţine în mod similar, expresiile corespunzătoare lui  y şi  xy . În final, relaţiile de

transformare ale tensiunilor, din sistemul de coordonate local în cel global, se pot scrie în modul
următor:

  2    
  x  m n 2  2mn   1   1 
   2 2   1 
 y   n m 2mn    2   T    2  .
 (4.37)
1  mn 
 mn m 2  n 2   1   1 
  xy   12   12
 
2  2  2 
Prin inversare, se obţin relaţiile de transformare ale deformaţiilor din coordonate globale în
coordonate locale:

12
Prof.dr.ing. Camelia CERBU – Suport de curs Mecanica Materialelor Compozite – Program de studiu IM, an III, IFR

   2    
 1   m n2 2mn    x   x 
  2    
 2    n m 2  2mn    y   T   y  . (4.38)
1    mn mn m 2  n 2   1   1 
  12     xy    xy 
2  2  2 
Relaţiile de transformare pentru tensiuni, se deduc în mod asemănător şi relaţia de transformare a
tensiunii din sistemul local în cel global se poate scrie:

 x  m 2 n 2  2mn    1   1 
   2 2   1  
 y   n m 2mn    2   T    2  .
 (4.39)
   mn 
 mn m 2  n 2   12   
 xy     12 

Pentru transformarea tensiunilor din sistemul de coordonate de material (local) în cel global, se
utilizează relaţia următoare:

2 n2
 1   m 2mn   x   x 
   2 2    
 2    n m  2mn   y   T  y . (4.40)
   mn mn m 2  n 2   xy   
 12      xy 

Trebuie să se precizeze că, matricea de rotaţie T  reprezintă o rotaţie de la axele x, y la axele 1, 2

 
în sens trigonometric iar matricea T 1  T  reprezintă o rotaţie în sens invers, de la xele 1, 2

la axele x, y.

Tensiunilor tangenţiale interlaminare  23,13  şi lunecările interlaminare corespunzătoare

 23, 13  , au următoarele relaţii de transformare:

 din sistemul de coordonate global în sistemul de coordonate de material

 23   m n   yz   23   m n   yz 
    şi    ; (4.41)
13    n m   xz  13    n m   xz 
 din sistemul de coordonate de material în sistemul de coordonate global:
 yz  m  n   23   yz  m  n   23 
    şi    .
m  13  m  13 
(4.42)
 xz   n  xz   n

4.5.4. Definirea matricei modul de elasticitate generalizată în raport cu sistemul de

coordonate global
Ecuaţiile tensiune-deformaţie sunt limitate la cazul în care avem tensiuni şi deformaţii orientate în
lungul coordonatelor de material (sistemul local). Pentru simplificarea calculului, aceste relaţii
tensiune-deformaţie este necesar a fi exprimate faţă de sistemul de coordonate global xyz. Relaţia
dintre tensiuni şi deformaţii se defineşte prin:

13
Prof.dr.ing. Camelia CERBU – Suport de curs Mecanica Materialelor Compozite – Program de studiu IM, an III, IFR

  x  Q 11 Q 12 Q 16    x   x 
     
 

  y   Q 12 Q 22 Q 26    y   Q   y  , (4.43)
  Q    
 xy   16 Q 26 Q 66   xy   xy 

unde Q ij sunt componentele matricii modul de elasticitate generalizată redusă transformată.

 
Matricea Q poate fi calculată în funcţie de matricea [Q], după cum urmează:

 
  1  Q11 Q12 0   1  
 1 
      
 2   Q12 Q22 0   2   Q R   2  (4.44)

   0 Q66    1 
 12   0   12    12 
2 
în care s-a notat

1 0 0
R   0 1 0 . (4.45)
0 0 2

În relaţia (4.44), se înlocuiesc relaţiile de transformare (4.38), (4.40) din coordobate globale în
coordonate de material, corespunzătoare vectorului de deformaţie şi respectiv, vectorului de
tensiune:

 
x   x 
T   y  
  Q R T   y

. (4.46)
  1 
 xy    xy 
2 

Dacă se înmulţeşte expresia de mai sus, la stanga cu T 1 , se obţine:

 
 x   x   x 
  1   1 1  
  T  Q R T   y   T  Q R T R    y
  
 y  (4.47)
  1   
 xy    xy   xy 
2 
care se poate scrie sub formă restrânsă:

 x   x 

 y

 
 
  Q  y  . (4.48)
   
 xy   xy 
O relaţie similară poate fi dedusă pentru tensiunile tangenţiale interlaminare:

14
Prof.dr.ing. Camelia CERBU – Suport de curs Mecanica Materialelor Compozite – Program de studiu IM, an III, IFR

* *
 yz  Q 44 Q 45   yz 
  * * 
 . (4.49)
 xz  Q 45 Q 55   xz 

Dacă se notează [R][T][R]-1= [T]-T, atunci matricea modul de elasticitate generalizată redusă
transformată se calculează cu relaţia:

Q   T 1Q T T (4.50)

unde [T]-T reprezintă transpusa inversei matricii [T].

*
 
În final, componentele matricilor Q şi Q  se pot calcula cu următoarele relaţii:
 

Q 11  Q11 cos4   2Q12  2Q 66  sin2  cos2  Q 22 sin4  ; 


Q 12  Q11 Q 22  4Q 66 sin2  cos2  Q12 sin4   cos4  ;




4 2 2 4
Q 22  Q11 sin   2Q12  2Q 66  sin  cos  Q 22 cos  ; 
Q 16  Q11 Q12  2Q 66  sin cos3   Q12 Q 22  2Q66 sin3  cos ; 

Q 26  Q11 Q12  2Q66  sin3  cos  Q12 Q 22  2Q 66 sin cos3  ;  (4.51)

Q 66  Q11 Q 22  2Q12  2Q 66  sin2  cos2  Q 66 sin4   cos4  ;   
* * cos2  Q * sin2  ; 
Q 44  Q 44 55
* 
Q 55  Q 44 sin  Q55 cos2  ;
* 2 *

*
 
* Q * sin cos .
Q 45  Q 55 44



Pentru un strat din material compozit având

caracteristicile elastice: E1  19,981 103MPa ; E 2  11,389  103MPa ;
Aplicație
G12  G13  3,789  103 MPa ; 12  0,274 , să se calculeze:

a) matricea de rigiditate redusă trensformată Q   corespunzătoare

stratului de material compozit cu direcţia de ranforsare a fibrelor

  55 ;
b) tensiunile în sistemul de coordonate global, corespunzătoare

următoarelor deformaţii din acest sistem  x  6,169  103;

 y  4,877  103;  xy  3,548  103;  xz  0,7  103;

 yz  1,5  10 3.

În mod similar, faţă de sistemul de coordonate global, ecuaţiile deformaţie-tensiune devin:

15
Prof.dr.ing. Camelia CERBU – Suport de curs Mecanica Materialelor Compozite – Program de studiu IM, an III, IFR

 x   x 

y

  
  S  y  (4.52)
   
 xy   xy 
şi

 yz  S *44 S *45   yz 
  * * 
 , (4.53)
 xz  S 45 S 55   xz 

cu componentele:

S 11  S11 cos4   2S12  S 66 sin2  cos2   S 22 sin4  ; 



2 2 
4 4
S 12  S11  S 22  S 66  sin  cos   S12 sin   cos  ;  


4 2 2 4 
S 22  S11 sin   2S12  S 66  sin  cos   S 22 cos  ; 


S 16  2S11  2S12  S 66 sin cos3   2S 22  2S12  S 66 sin3  cos ; 


S 26  2S11  2S12  S 66 sin3  cos  2S 22  2S12  S 66 sin cos3  ;  (
 4.54)
2 2 
4 4
S 66  2 2S11  2S 22  4S12  S 66  sin  cos   S 66 sin   cos  ;  



* * cos2   S * sin2  ; 
S 44  S 44 55 

* * 2 * 2 
S 55  S 44 sin   S 55 cos  ; 

*

S 45  S 55 
*  S * sin cos .
44



După transformare, următorii termeni ai matricii Q  sunt nenuli: Q 16  0 ;

Q 26  0; S 16  0 şi S 26  0 . În cazul în care sistemul de coordonate global nu coincide cu

sistemul de coordonate de material, dacă se aplică o tensiune de tangenţială atunci, se produc pe
lângă lunecări şi deformaţii specifice normale.

4.5.5. Concluzii
Relațiile de calcul deduse în acest capitol, vor fi utilizate în aplicațiile de la seminar pentru calculul
 
matricei modul de elasticitate generalizată redusă transformată Q pentru un strat din material
compozit în coordonate globale xOy. Cunoscându-se această matrice se pot calcula tensiunile din
planul stratului în sistemul de coordonate global, în funcție de deformații.

16
Prof.dr.ing. Camelia CERBU – Suport de curs Mecanica Materialelor Compozite – Program de studiu IM, an III, IFR

4.6. Test de autoevaluare

1. Cu ajutorul matricei Q  se calculează:
a) Tensiunile din planul stratului în funcție de deformații în raport cu
sistemul de coordinate global;

Teste de b) Tensiunile din planul stratului în funcție de deformații în raport cu

autoevaluare sistemul de coordinate local;

Capitol 4 c) Deformațiile din planul stratului în funcție de tensiuni în raport cu

sistemul de coordinate global;
d) Deformațiile din planul stratului în funcție de tensiuni în raport cu
sistemul de coordinate local.

2. Cu ajutorul matricei T  se transformă :

a) componentele de deformație specifică din sistemul de
coordonate global în sistemul de coordonate local;
b) componentele de tensiune din sistemul de coordonate global în
sistemul de coordonate local;
c) componentele de deformație specifică din sistemul de
coordonate local în sistemul de coordonate global;
d) componentele de tensiune din sistemul de coordonate local în
sistemul de coordonate global.

3. Tensiunile tangențiale interlaminare  yz  

 xz T se calculează în


funcție de lunecările specifice interlaminare  yz 
 xz T cu ajutorul:

 
a) matricei Q * ;
b) matricei S * ;
*
c) matricei Q  ;
 

*
d) matricei S  .
 

4. Relația de restricție între constantele elastice ale unui strat, este:

 21  12    21 E 2  
a)  ; b) 12  21 ; c)  ; d) 21  12 .
E 2 E1 E2 E1 12 E 1 E1 E2

5. Relația de calcul pentru matricea modul de elasticitate redusă

 
transformată Q este următoarea:

17
Prof.dr.ing. Camelia CERBU – Suport de curs Mecanica Materialelor Compozite – Program de studiu IM, an III, IFR

a) Q   T T Q T 1 ; 

b) Q  T 1Q T T ;

c) Q   T 1Q T  ; 
d) Q  T Q T T .

[1]. ALĂMOREANU, Elena; CHIRIŢĂ, R. - Bare şi plăci din materiale

compozite, Editura Tehnică, Bucureşti, 1997;
[2]. BARBERO, E., J. - Introduction to composite materials design,
USA,1998;
Bibliografie
[3]. BERTHELOT Jean-Marie – Mechanical behaviour of composite
materials and structures. Course, Institute for Advanced Materials and
Mechanics, Le Mans, France,
http://www.compomechasia.com/spip.php?rubrique19;
[4]. CERBU Camelia; CURTU Ioan – Mecanica şi rezistenţa materialelor
compozite, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2009, 250
pagini, format B5, ISBN 978-973-598-614-8.
[5]. CHIRIACESCU S., T.; BALCU I. – Introducere în teoria elasticităţii şi
rezistenţa materialelor, Editura Universităţii Transilvania din Braşov,
2008, ISBN 978-973-598-244-7;

4.7. Rezumat capitol

În cadrul Capitolului 4 s-au demonstrat relațiile de calcul din mecanica
stratului de material compozit, ranforsat unidirecțional cu fibre continue
lungi. Cele mai importante relații deduse sunt cele care fac legătura între
Rezumat
tensiuni și deformație prin intermediul matricei de elasticitate generalizată,
atât în sistemul de coordonate local cât și în raport cu sistemul de
coordonate local.

18
 Noțiuni de mecanica stratului din material compozit

19