Sunteți pe pagina 1din 10

Cap. 8.

Obiectivele cursului:
- caracterizarea materialului hiperelastic în ceea ce privește deformațiile până la
rupere;
- evidențierea diferențelor care există între comportarea unui material hiperelastic și
un material elasto-plastic la încercarea de tracțiune;
- prezentarea valorilor coeficientului lui Poisson în funcție de compresibilitatea
materialelor de tipul elastomerilor;
- definirea modelelor polinomiale utilizate pentru modelarea materialelor hiperelastice
și utilizarea în programele de analiză cu elemente finite.

8.1. Curba caracteristică ( ) a materialului hiperelastic


În acest capitol, se prezintă câteva noțiuni de bază legate de modelarea materialelor
hiperelastice de tipul cauciucurilor, care au o comportare neliniară.
În figura 8.1 se prezintă curba tensiune-deformație ( ) tipică pentru materialele de tipul
cauciucului. Deformația materialelor hiperelastice rămâne elastică până la valori mari ale
deformației, adesea de peste 100%.

Figura 8.1. Curba tensiune-deformație ( ) tipică pentru materialele hiperelastice

1
Curs 11 - ANALIZA NELINIARĂ A SOLIDELOR DEFORMABILE

a) Curbele caracteristice pentru b) Curbele caracteristice pentru


încărcare-descărcare în cazul unui încărcare-descărcare în cazul unui
elastomer material liniar-elastic (oțel)
caracterizat de
Figura 8.2. Comparație între curbele caracteristice corespunzătoare materialelor
hiperelastice și liniar-elastice [1]

Figura 8.3. Comparație între elastomeri, metale și materialele plastice în ceea ce privește
proprietățile elastice (modul de elasticitate E și coeficientul lui Poisson )[1]

8.2. Ipoteze pentru modelarea materialului hiperelastic.


Abaqus consideră următoarele ipoteze în cazul modelării materialului hiperelastic:
- comportarea materialului este de tip neliniar-elastic;
- materialul hiperelastic se modelează ca material care are aceleași proprietăți în
toate direcțiile;
2
Curs 11 - ANALIZA NELINIARĂ A SOLIDELOR DEFORMABILE

- simularea include efectele de neliniaritate în ceea ce privește geometria;


- Abaqus/Explicit presupune în mod implicit că materialul hiperelastic este aproape
incompresibil (coeficientul lui Poisson  este 0,475).
Spumele elastomerice sunt o altă categorie de materiale, considerate de asemenea
neliniare. Acestea diferă de materialele de tipul cauciucului prin faptul că se pot comprima
atunci când sunt solicitate de sarcini de compresiune. Ele se modelează utilizând un alt tip
de model de material în Abaqus.

8.3. Relația dintre compresibilitate şi coeficientul lui Poisson.


Cele mai multe materiale din cauciuc solide sunt foarte puțin compresibile în comparație
cu flexibilitatea lor la forfecare. Această comportare nu reprezintă o problemă pentru
elementele de tip înveliș sau membrană aflate în stare plană de tensiune. Cu toate
acestea, ar putea fi o problemă atunci când se utilizează alte tipuri de elemente, cum ar fi
elementele finite de tip stare plană de deformație, elementele finite de tip stare axial-
simetrică sau elementele finite tridimensionale. De exemplu, în aplicațiile în care
componenta (piesa) din cauciuc nu este foarte îngustă, ar fi destul de satisfăcător să se
presupună că materialul este complet incompresibil (volumul de material nu se poate
schimba cu excepția dilatării termice). În cazul în care componenta este foarte îngustă
(cum ar fi o garnitură), compresibilitatea trebuie modelată corect pentru a obține rezultate
cât mai precise.
Abaqus / Standard are o familie specială de elemente de tip "hibrid" care trebuie să fie
utilizate pentru a modela comportarea incompresibilă observată la materialele
hiperelastice. Aceste elemente "hibride" sunt identificate prin litera “H” în numele lor; de
exemplu, forma hibridă a elementului hexaedric cu 8 noduri codificat prin C3D8, se
numește C3D8H.
Cu excepția cazurilor de stare plană de tensiune și de stare uniaxială de tensiune, nu este
posibil să se presupună că materialul este complet incompresibil în Abaqus / Explicit,
deoarece programul nu are niciun mecanism pentru a impune o astfel de constrângere în
fiecare punct de calcul din material. Un material incompresibil are de asemenea, o viteză
de undă infinită. Prin urmare, trebuie să definim o compresibilitate.
Dificultatea este că, în multe cazuri, comportarea materialului real oferă valori mici care
definesc compresibilitatea, pentru care algoritmii să lucreze eficient. Astfel, cu excepția
stării plane de tensiune și a stării uniaxiale, utilizatorul trebuie să furnizeze suficiente date
privind compresibilitatea ca acest cod să funcționeze. Astfel este necesară o justificare
pentru a decide dacă o soluție este sau nu suficient de precisă sau dacă problema poate fi
modelată în toate cazurile cu Abaqus/Explicit din cauza acestei limitări de calcul numeric.
Se definește compresibilitatea relativă a unui material prin raportul dintre modulul
volumetric și modulul de elasticitate transversal inițial . Coeficientul lui Poisson 
asigură de asemenea o măsură a compresibilității câtă vreme este definit ca:

( ⁄ )
 (8.1)
( ⁄ )

3
Curs 11 - ANALIZA NELINIARĂ A SOLIDELOR DEFORMABILE

Tabel 8.1. Relația dintre compresibilitate și coeficientul lui Poisson  [1]


⁄ 10 20 50 100 1000 10000
Coeficientul lui
0,452 0,475 0,490 0,495 0,4995 0,49995
Poisson 
-valoarea
considerată în
Abaqus/Explicit Elastomeri cu Elastomeri fără
în absența umpluturi umpluturi
definirii
compresibilității

În cazul în care nu este definită nicio valoare pentru compresibilitatea materialului,


Abaqus/ Explicit presupune ⁄ care corespunde coeficientului lui Poisson
 . Câtă vreme elastomerii tipici fără umpluturi au raportul ⁄ în domeniul
( la  ) iar elastomerii cu umpluturi au raportul ⁄ în
domeniul de la la ( la  ), valoarea implicită  asigură o
compresibilitate mai bună decât în realitate, în cazul marii majorității a elastomerilor. Cu
toate acestea, dacă componenta din elastomer este de mici dimensiuni, această modelare
asigură de obicei rezultate precise. Din păcate, în cazurile în care componenta din
elastomeri este îngustă (garnituri de etanșare) și este în contact cu componente din metal
rigide, aceasta are o suprafață liberă mică, în special în cazul solicitării de compresiune. În
consecință, în aceste cazuri, nu poate fi fezabil să se obțină rezultate precise cu Abaqus /
Explicit.
În cazul în care se definește compresibilitatea în Abaqus / Explicit, se recomandă valoarea
limită superioară de ⁄ . Valorile superioare ale raportului introduc frecvențe mari
în soluția dinamică și necesită utilizarea incrementelor de timp excesiv de mici.

8.4. Legi de material în cazul materialului hiperelastic


În cazul materialelor hiperelastice, Abaqus utilizează expresia energiei de deformație
notată cu în loc de modulul de elasticitate a lui Young și coeficientul lui Poisson ,
pentru a descrie variația tensiunilor în funcție de deformațiile specifice. În literatura de
specialitate, există câteva modele diferite privind energia de deformație :
 modelul polinomial;
 modelul Ogden;
 modelul Arruda-Boyce;
 modelul Marlow;
 modelul van der Waals.
Formele mai simple ale modelului polinomial sunt de asemenea disponibile în Abaqus:
 modelul Mooney-Rivlin;
 modelul neo-Hookean;
 modelul polinomial redus;

4
Curs 11 - ANALIZA NELINIARĂ A SOLIDELOR DEFORMABILE

 modelul Yeoh.
În cazul modelelor de materiale hiperelastice obișnuite, forma polinomială a funcțíei
energiei de deformație este una utilizată în mod curent:

∑ (̅ )(̅ ) ∑ ( ) (8.2)

unde este funcția de energie de deformație; este raportul (factorul) de volum elastic;
̅ ̅ – măsuri ale distorsiunii din material; sunt constante de material care pot fi
funcții de temperatură. Parametrii descriu comportarea la încercarea în plan a
materialului iar parametrii definesc compresibilitatea.
Factorul de volum elastic se definește ca raportul dintre factorul de volum total și
factorul de volum termic :

( )
Invarianții se calculează cu relația:

( )
{
unde este un coeficient de deformare al materialului care se calculează ca raportul
dintre lungimea curentă pe o direcție ( ) și lungimea inițială

Observații:
 Dacă materialul este complet incompresibil (o condiție nepermisă în Abaqus /
Explicit), toate valorile sunt setate la zero ( ) iar a doua parte a ecuației
(8.2) poate fi ignorată.
 Dacă numărul de termeni , modulul de elasticitate transversal inițial și
modulul volumetric sunt date de:

( ) (8.3)

 Dacă materialul este de asemenea incompresibil, ecuația (8.2) care corespunde


energiei de deformație se poate scrie în forma următoare când numărul
termenilor :

(̅ ) (̅ ) (8.4)
Această expresie corespunde modelului de material Mooney-Rivlin.

5
Curs 11 - ANALIZA NELINIARĂ A SOLIDELOR DEFORMABILE

Observații
1) În cazul în care , energia de defomație corespunde modelului neo-Hookean.
2) Pentru a defini un material hiperelastic, trebuie să se definească în Abaqus
parametrii de material relevanți. În cazul formei polinomiale aceștia sunt și .
Pentru calculul acestor parametrii se introduc în Abaqus, datele experimentale din
următoarele încercări mecanice: încercarea uniaxială de tracțiune și compresiune,
încercarea echi-biaxială, încercarea de tracțiune sau compresiune în plan (la 45
apare forfecare pură). Abaqus calculează parametrii prin aproximarea cu metoda
celor mai mici pătrate.
8.5. Modele polinomiale
Expresiile matematice ale modelelor polinomiale utilizate în literatura de specialitate:
- Modelul Neo-Hookean este cea mai simplă aproximare:
( ̅ ) ( )
- Modelul Mooney-Rivlin:
( ̅ ) ( ̅ ) ( )

- Modelul de formă polinomială de ordinul 2:

( ̅ ) ( ̅ ) ( ) ( ̅ ) ( ̅ ) ( )
( ̅ )( ̅ )

- Modelul de formă polinomială redusă de ordinul 2:


( ̅ ) ( ̅ ) ( ) ( )

- Modelul Yeoh propune să nu se utilizeze al doilea invariant , câtă vreme este mult
mai dificil de măsurat iar precizia este mai scăzută când datele de testare sunt
limitate:

( ̅ ) ( ̅ ) ( ̅ ) ( ) ( ) ( )

- Modelul Arruda-Boyce

{ ( ̅ ) ( ̅ ) ( ̅ ) ( ̅ )

( ̅ )} ( )

6
Curs 11 - ANALIZA NELINIARĂ A SOLIDELOR DEFORMABILE

Observații
- Modulul de elasticitate transversal inițial ( ( )) și modulul volumetric
⁄( ( )) se pot calcula în funcție de constantele de material, ca de
exemplu în cazul modelelor de material Neo-Hookean și Yeoh:
și

- În cazul modelulului Mooney-Rivlin, modulul de elasticitate transversal inițial se


calculează cu relația:
( ).
- Coeficientul lui Poisson  utilizat în analiză se calculează în funcție de modulul de
elasticitate transversal inițial și modulul volumetric cu următoarea relație:

De exemplu, pentru ⁄ , se obține 

Modelul polinomial cel mai potrivit se alege în funcție de câteva criterii care se vor
enumera în continuare:
 În cazul în care deformația specifică este mai mică decât aproximativ 510%, legea
lui Hooke simplă este suficient de precisă pentru definirea materialului în cele mai
multe aplicații.
 Dacă deformația este mai mare dar nu există sau nu sunt disponibile prea multe date
din încercări, atunci se recomandă o estimare brută cu cel mai simplu model – modelul
Neo-Hookean:
- În primul rând, incompresibilitatea poate fi presupusă prin definirea
coeficientului lui Poisson  sau foarte aproape de .
- Se pot utiliza câteva relații din literatura de specialitate pentru duritatea Shore
, modulul de elasticitate transversal inițial și modulul de elasticitate
longitudinal inițial (Battermann & Köhler: ; Rigbi:
( )).
- În final, doar cele două constante necesare de material:
⁄ și ⁄
pot fi simplu calculate în funcție de modulul de elasticitate transversal și de modulul
volumetric:
( ( ))
și
( ( )) sau ( ) ( ( )),
Dacă , atunci și astfel, .
- În cazul în care sunt disponibile mai multe date experimentale, atunci este bine să
utilizați comenzile din Abaqus pentru estimarea constantelor de material specific
unui anumit model pentru materialul hiperelastic.

7
Curs 11 - ANALIZA NELINIARĂ A SOLIDELOR DEFORMABILE

Pentru calculul constantelor necesare definirii unui material hiperelastic, Abaqus poate
aproxima datele experimentale prin metoda celor mai mici pătrate, din următoarele
încercări:
- încercarea uniaxială de tracțiune sau compresiune;
- solicitare biaxială echilibrată;
- solicitarea în plan;
- tracțiune și compresiune volumetrică.

Tracțiune Compresiune

a) b)

c) d)

e) f)

g) h)
Figura 8.4. Teste experimentale pentru definirea comportării materialului hiperelastic [1]:
a,b) încercări uniaxiale; c,d) încercări biaxiale; e,f) încercări în plan; g, h) încercări
volumetrice.
Observații

8
Curs 11 - ANALIZA NELINIARĂ A SOLIDELOR DEFORMABILE

 Spre deosebire de datele de plasticitate, datele de testare pentru materialele


hiperelastice trebuie să fie introduse în Abaqus ca valori ale tensiunilor și
deformațiilor nominale.
 Datele referitoare la compresiunea volumetrică sunt necesare doar dacă
compresibilitatea materialului este importantă. În mod normal în Abaqus / Standard
compresibilitatea nu este importantă și ca urmare, comportarea complet
incompresibilă este utilizată în mod implicit. Abaqus / Explicit presupune o mică
valoare a compresibilității în cazul în care nu se introduc datele testului de
compresiune volumetrică.

Există software (de exemplu Abaqus) care poate determina modelul polinomial pentru un
material hiperelastic pe baza rezultatelor obținute prin încercări experimentale, care sunt
importate în software-ul respectiv.
Calitatea rezultatelor obținute prin simulare utilizând un material hiperelastic, depinde în
mare măsură de datele testelor de material introduse în Abaqus.
Există câteva îmbunătățiri care pot fi făcute pentru a ajuta Abaqus să calculeze cele mai
bune valori posibile pentru parametrii de material.
Pentru a modela cât mai corect un material hiperelastic, parametrii care definesc
comportarea unui astfel de material trebuie să fie corect calculați în Abaqus. În acest scop,
trebuie să se încerce să se obțină datele de testare experimentală de la mai mult decât o
singură epruvetă, ceea ce permite Abaqus-ului să formeze un model de material mult mai
precis și mai stabil. Cu toate acestea, unele dintre testele prezentate în figura 8.3 produc
moduri de deformare echivalente pentru materiale incompresibile:
- tracțiune uniaxială ↔ compresiune echi-biaxială;
- compresiune uniaxială ↔ tracțiune echi-biaxială;
- tracțiune în plan ↔ compresiune în plan.
În plus, modelarea materialului hiperelastic se poate îmbunătăți pe următoarele căi:
 Obținerea datelor de test pentru modurile de deformare care sunt mai probabil să
apară în simulare. De exemplu, în cazul în care componenta este încărcată la
compresiune, trebuie ca datele de testare să includă încercări de compresiune mai
degrabă decât de tracțiune.
 Sunt permise atât datele de tracțiune cât și cele de compresiune, cu tensiunile și
deformațiile specifice introduse ca valori negative. Dacă este posibil, ar trebui să se
utilizeze fie datele de compresiune fie cele de tracțiune în funcție de aplicație,
deoarece potrivirea unui model unic de material atât cu datele de tracțiune cât și cu
cele de compresiune este mult mai puțin precisă decât pentru fiecare test în parte.
 Trebuie să se includă datele experimentale de la testul în plan. Acest test determină
comportarea la forfecare care poate fi foarte importantă.
 Furnizați mai multe date la mărimile deformației la care vă așteptați ca materialul să
fie supus în timpul simulării. De exemplu, dacă materialul va avea numai deformații
de tracțiune mici, de exemplu sub 50%, nu introduceți datele de testare la valori
ridicate ale deformației specifice (peste 100%).
 Utilizați comanda de evaluare a materialului în Abaqus / CAE pentru a efectua
simulări ale testelor experimentale și pentru a compara rezultatele pe care Abaqus
le calculează, cu datele experimentale. Dacă rezultatele din calcul sunt slabe pentru
9
Curs 11 - ANALIZA NELINIARĂ A SOLIDELOR DEFORMABILE

un anumit mod de deformare, care este important, trebuie să se încerce să se


obțină mai multe date experimentale pentru acel mod de deformare.

Bibliografie
1. Roland Jakel, PTC, Analysis of Hyperelastic Materials with MECHANICA – Theory
and Application Examples, Presentation for the 2nd SAXSIM, Technische
Universität Chemnitz, 27th April 2010;
2. Bruce Duncan (1999) - paper CMMT(MN)054: “Test Methods for Determining
Hyperelastic Properties of Flexible Adhesives”, Centre for Materials Measurement
and Technology National Physical Laboratory Queens Road, Teddington,
Middlesex, TW11 0LW
3. www.axelproducts.com

10

S-ar putea să vă placă și