STRUCTURI DIN LEMN EC5

PROIECTAREA ELEMETNELOR SUPUSE LA EFORT AXIAL + ÎNCOVOIERE. LEMN SOLID

Nu este dată nici o prevedere (nici un ghid) cu privire la limitele de deplasare în condiții de exploatare
normală a structurii.

Când poate apărea instabilitatea laterală a elementului, se pune o limită pentru devierea maximă
permisă de la element drept (Vezi Secț.10 - EC5)

PROIECTAREA
ELEMENTELOR SUPUSE LA EFORT AXIAL (COMPRESIUNE SAU ÎNTINDERE)

 ELEMENTE SUPUSE LA ÎNTINDERE PARALELĂ CU FIBRA

Forța axială este aplicată centric.

Când elementul este supus la compresiune rezistența elementului la rupere depinde de următorii
factori:

- rezistența / rigiditatea – depinde de rezistența la compresiune și modulul de elasticitate al

lemnului.
- geometria elementului – va da dimensiunile secțiunii transversale și lungimea elementului.
- condițiile de rezemare
- imperfecțiunilr geometrice – deviația de la dimensiunea inițială, curbura inițială și înclinarea
elementului.
- imperfecțiunile de material – densitatea, efectele nodurilor, efectele dat ede conținutul de
umiditate etc.

Regulile EC5 țin cont de acești factori:

Când elementu leste supus la efort axial, datorită imperfecțiunilor geoemtrice și/sau a celor de material
pe măsură ce zveltețea elementului crește există o tendință a elementulu ide a se deplasa lateral și
eventual să cedeze prin flambaj.

Zveltețea:
STRUCTURI DIN LEMN EC5

Le lungimea efetivă a elementului

i – reza de girație

Pentru un element dreptunghiular rezultă:

Flambajul va avea loc după axa care are zveltețea mai mare.

EC5 nu dă informații despre cum trebuie să se determine lungimea de flambaj (lungimea efectivă) a
elementului comprimat.

Funcție de modul în care putem asigura modurile de rezemare prezentate mai jos putem folosi
următoarele relații de determinare a lungimii de flambaj:

Unde nu putem asigura aceste moduri de rezemare (full positional and directional control) și știm
proprietățile de rigiditate a îmbinărilor de la capetele elementelor, putem determina soluții
aproximative folosint o analiză de ordin II.
STRUCTURI DIN LEMN EC5

În cazul unui stâlp idealizat, perfect drept având lungimea, având proprietăți uniforme de-a lungul
elementului și care este rezemat dublu articualt (articulat la capete), încărcarea axială teoretică la care
apare flambajul fa fi încărcare de flambaj a lui Euler:

Pe baza acestor relații rezultă tensiunea (rezistența al flambaj a elementului):

În EC5 radical din raportul dintre rezistența

caracteristică la compresiune paralelă cu fibra și a rezistenței la flambaj a elementului este definită ca
fiin zveltețea relativă în cazul compresiunii.
Astfel avem:

(5.3)

Aceste relații sunt date în EC5 ecuațiile (6.21) și (6.22) clauza 6.3.2 din EC5

Flambajul rezultă prin încovirea grinzii (flambaj prin încovoiere):

- flambajul după axa y-y rezultă în deplasarea grinzii după direcția z

- flambajul după axa z-z rezultă în deplasarea grinzii după direcția y

Moduri de cedare:

- elemntele scurte vor cedata datorită strivirii (acest caz se aplică valorilor pentru sveltețea
relativă atât după direcția z cât și cea după direcția y mai mici sau egale cu 0.3).

OBS: Ce se întâmplă când zveltețea realtivă este egală cu 0.3

????????????

Când una din zveltețile relative depășește 0.3 atunci efectul flambajului elementulu itrebuie luat ăn
considerare.

Conform relației 5.3 la o valoarea a zvelteții relative egală cu 0.3, factorul de siguranță dintre cedare
datorită flambajului prin atingerea încărcării Euler de cedare la flambaj și cedarea prin compresiune
(strivire) este de aproximativ 11. Acest lucru se bazează pe idealizarea teoretică ce presupune că
lemnul nu are defecte sau că este perfect drept (deci fără imperfecțiuni geoemtrice sa ude material), și
materialul este în domeniul de comportare elastic.
STRUCTURI DIN LEMN EC5

Conform lui Blass sub efectul încărcării axiale curba sigma – epsilon pentru lemn este:

folosind aceste relații (?? bănuiesc cele de mai sus) , luând în considerare efectele de creștere ale
zvelteții și a imperfecțiunilor elementului, rezistența la flambaj a elementelor comprimate a fost
modelată (vezi bibl. 4).

Evaluarea a fot bazată pe o analiă plastică iterativă de ordin II ce a incorporat comportarea de curgere a
lemnului și schimbarea rigidității ce rezultă în consecință (datorită curgerii lemnului), iar ghidul de
proiectare din EC5 a elementelor supuse la compresiune axială a fos dezvoltat bazându-se pe această
lucrare științifică.

Din această analiză, pentru diferite rezistențe ale lemului s-a afișat grafic rezistența caracteristică
funcție de raportul de zveltețe. – o afișare (a tipical plot) tipică ce arată reducerea rezistenței pe măsură
ce zveltețea elementului crește este arătată în Fig. 5.6

Prin parcurgerea unei game de proprietăți de rezistență ale lemnului și imperfețiunile geometrice
asociate, rezistențele la flambaj pentru raporturi variabile de zveltețe sunt obținute pentru lmen
(cherestea și lemn încleiat(glue – laminated))

Din rezutlatele obținute, s-a derivat o curbă aproximativă funcție de zveltețile relative pe cele două
direcții principale de unde se obțin factorii de reducere ale rezistențe la flamabaj (numite în EC5 factori
de instabilitate) penru cherestea, lemen LVL (sau lemn încleiat)

Ecuațiile
relevante pentru
factorii de
reducere sunt:
STRUCTURI DIN LEMN EC5

β C – este derivată din analiza (cred că analiza lui Blass despre care se vorbește mai sus) și este
aplicabilă elementelor rectangulare solide din lemn care respectă limitele de la element drept din
secț.10 EC5 (deviația de la element drept la mijlocul dinstaței dintre reazeme n trebuie să fie mai mică
sau egală decât L/300 pentru cherestea și L/500 pentru LVL (și lemn încleiat), și deasemena trebuie să
respectele toleranțele pentru dimensiunea elementelor).

În acest caz ec.6.29 din EC5 spune că:

Pe baza celor

explicate mai us rezistența de proiectare a elementului are valoarea:

O alternativă în a evalua factori ide reducere este de a folosi tabele (dedse pe baza ecuațiilor de mai
sus) deduse funcție de clasele de rezistență ale lemnului și rapoartele de zveltețe ale elementului.

S-a folosit raportul de zveltețe (lambda) în loc de raportul de zveltețe relativ (lambda.rel) – deoarece
proiectanții UK sunt mai familiar cu această notașie

Valoarea cea mai mică din tabel se ia pentru lambda = 0.3 cea mai mare valoarea lambda pentru care
nu se ia încalcul flambajul astfel factorii de reducere au valoarea 1.

PROCEDURA DE PROIECTARE A ELEMENTELOR DIN LEMN SOLICITATE LA EFORT AXIAL PARALEL CU

FIBRA ESTE:

Condiția de verificare:

Unde:

σ c.0 .d – este tensiunea de proiectare la compresiune paralelă cu fibra:

STRUCTURI DIN LEMN EC5

N d – efortul axial de compresiune de proiectare

A – aria sețiunii transversale

f c.0 .d – rezistența de proiectare la compresiune paralălă cu fibra

k mod – factor de modificare (funcție de durata încărcării și clasa de

serviciu vezi tab.2.4)

k sys – este factorul de rezistență a întregulu sistem ce preia încărcarea

γ M – estecoeficientul parțial pentru propritățile materialului (vezi Tab.2.6)

f c.0 .d – rezistența caracteristică la compresiune paralălă cu fibra (Vezi Cap.1)

Elementul poate să flambeze după una di naxele principale (y-y sa z-z în cazul secțiunii
dreptunghiulare)

În acest caz trebuie să se demonstreze faptul că când se ia în considerare efectul factorilor de

instabilitate asociați, tensiunea datorită compresiunii este mai mică decât rezistența la compresiune a
elementului (paralelă cu fibra). Această demostrașie ncesetită respectarea relațiilor:

Sigma si f.c.0.d au fost definite anterior la punctul a)

 ELEMENTE SUPUSE LA COMPRESIUNE DISPUSĂ LA UN ANUMIT UNGHI FAȚĂ DE FIBRĂ

cobdișie de verificare SLU

Folosind relația empirică dezvoltată de Hankison (bibl.5) rezistența la cedare o unui produs din lemn
când este supus la o acțiune de compresiune ce acționează la un unghi alfa față de fibră f c. α
STRUCTURI DIN LEMN EC5

f c. α se poate descompune în solicitare paralelă cu fibra f c.0 și perpendiculară pe fibră f c.90 astfel că:

Valoarea exponentului n pentru produse din lemn ăn general se ia 2.

Valoarea de proiectare a acestei rezistențe este dată de relația:

Relația de verficare conform eurocod pentru o astfel de solicitare este:

STRUCTURI DIN LEMN EC5

σ c. α . d – valoarea de proiectare a tensiunii la un unghi alfa față de fibră.

 ELEMENTE SUPUSE LA ÎNTINDERE AXIALĂ

Întindere paralelă cu fibrele, foță acială dispusă centric.

f t .0. k – rezistența la întindere a lemnului.

Astfel de elemente funcționează ca tiranți în grinzi cu zăbrele cu noduri articulate și furnizează

rezistență la întindere în pereții din lemn (stud walls).

Deși rezistența la întindere rezultată în urma testelor are o valoare mai mare decât cea la compresiune,
deoarece ruperea din întindere este una mai degrabă casantă decât ductilă, și de asemenea datorită
sensibilității efectului (influenței efectului) pantei fibrelor, a nodurilor și altor defecte, rezistența la
întindere a lemnului structural este în general dată ca fiin mai mică decât rezistența la compresiune.
Acesta este în mod particular cazul lemnului cu clase de rezistență mici.

La elemntele întinse flambajul nu va apărea iar considerarea zvelteții elementului se face doar dacă
există pericolul de reversare a solicitării (adică să se treacă de la întidere la compresiune într-o anumită
situație posibilă de încărcare) – de exemplu efectul încărcării din vânt – când acționează pe o față a
peretelui rezultă întindere când acționează pe cealaltă față rezultă compresiune.

Un element suspus la întindere trebuie verificat în puntul cel mai slăbit (în mod normal punctul cel mai
slăbit este în îmbinare).

Deoarece proiectarea îmbinării urmează după stabilirea (proiectarea) elementului – proiectarea unui
element întins se face prin încercări. Se presupune tipu lți dmensiunea îmbinării și dimensionează
secțiunea considerând posibilele bucăți de secțiune lipsă datorită realizării îmbinării.

După stabilirea finală a îmbinării elementul se verifică încă o dată (ținând seama de aria netă a
secțiunii).

EC5 5.2(3) spune că efectul de pierdere a ariei secțiunii de lemn se poate ignora unde avem cuie sau
șuruburi cu un diametru de 6mm sau mai mici care se aplică fără o găurire prealabilă a elementului

Totuși EC5 5.2(4) toate găurile aflate lo o distanță de jumătate din distața minimă dintre elemetnele de
îmbinare măsurată paralel cu fibra față de o secțiune dată, trebuie să se considere că au loc în secțiune
(și să se reducă ca atare aria secțiunii).
STRUCTURI DIN LEMN EC5

Procedeul de proiectare EC5 pentru elementele supuse la întindere este:

- relația de verificare:
-
STRUCTURI DIN LEMN EC5

σ t .0. d – tensiunea (solicitarea) ddin întidere paralelă cu fibra

Dacă îmbinare este diferită la capetele elementului atunci rezultă câte o arie netă la fiecare îmbinare. Se
va utiliza aria netă minimă pentru verificare / proiectarea secțiunii

f t .0. d – rezistența de proiectare la întindere paralelă cu fibra a lemnului folosit

k h - este fatoru lde modificare pentru efectul dimeniunilor (size effect modification factor) pentru
elemente supuse la întindere (Tab.2.11 cap.2)

Cea mai mare dimensiune a secțiuni transversale ar trebui folosită pentru a evalua acest factor (acest
dactor fiind asociat în acest caz cu înălțimea secțiunii h)

pentru LVL acest factor este definit ca fiind k l și acesta este asociat cu lungimea elementului

f t .0. k - rezistența caracteristică la întindere paralelă cu fibra a lemnului folosit (Vezi Cap.1)
STRUCTURI DIN LEMN EC5

PROIECTAREA ELEMENTE SUPUSE LA N+M

Pentru verificări de rezistență la solicitare N+M EC5 are cerințe diferite pentru un stâlp solicitat la
M+N (compresiune) față de o grindă solicitată la M+N (compresiune). (sunt cazuri când se aplică
reguli diferite). Următoaea secțiune este aplcabilă oricărui element supus la M+N(C) ținând cont de
limitările date pentru aplicabilitatea procedurii corelate cu criteriile folosite în EC5.

- CÂND NU AVEM POSIBILITATEA APARIȚIE FENOMENULUI DE INSTABILITATE LATERALĂ

PRIN TOSIUNE CE REZULTĂ ÎN URMA ÎNCOVOIERII

λ rel. m ≤ 0.75 – zveltețea relativă duppă axa tare

Elemente supuse la încărcări laterale + axiale, la compresiune excentrică ce acționează pe direcția axei
x-x – aparțin acestei categorii.

Dacă nu avem instabilitate

prin torsiune laterală, putem avea următoare moduri de cedare:

a) situația 1 când atât λ rel. y cât și λ rel. z sunt ≤ 0.3, comportare al aflambaj a elementului nu este
relevantă și cedarea elementului va fi bazată pe rezistența la compresiune a acestuia.

Deoarece nu avem o reducere a rezsitenței datorită flambajului EC5 profită de avantajul beneficiilor
asupra rezistenței a comportării plastice a lemnului când este supus la compresiune.

Interacțiunea unui element N+M (după o direcție)

STRUCTURI DIN LEMN EC5

Pe baza teoriei elastice, condiția de cedare va apărea când tensiunea combinată din efectul N+M atinge
rezistența la compresiune a elementului (materialului). Suma tensiunilo combinate N+M nu este voie
să depășească 1.

Pe baza teoriei plastice, materialul intră în curgere când se atinge rezistența la compresiune a
elementului permițând tensiunile di nsecțiune să se extindă pe suprafața și să mărească rezistența
elementului. În teoria plastică rapotul ensiunii axiale la rezistența axială devine o funcie pătrată
permițând o valoarea mai mare a tensiunii rezultată în urma încvoierii raportată la rezistența la
încoviere pentru același rapor N/N.u ca și la teoria elastică.

Datorită comportării plastice a lemnului EC% adoptă o abordare plastică când ambele zvelteți relative
(zveltețile relative după direcțiile y și z) sunt mai mici sau egale cu 0.3, iar diagrama de interacțiune
pentru proiectarea elementelor supuse la încovoiere + efort axial cu factorul k.m aplicat la asupra
raportului de momente după z-z este:

Ecuațiile de proiectare sunt:

Din cap.4 rezultă

rezistența la încovoiere – datprită factorilor de formă rezistența la încovoiere poate să difere după y-y și
z-z.

Ecuațiile de mai sus sunt valabile pentru elemente pentru care flambajul lateral nu poate să apară sau
este prevenit cu alte cuvinte: elemente cu secțiune pătrată, circulară sau cu zveltețe relativă mai mică
sau egal cu 0.75). Dacă flambajul lateral poate să apară ecuațiile sunt valide când elementul este supus
la încovoiere după axa slabă.
STRUCTURI DIN LEMN EC5

b) când una sau din λ rel. y sau λ rel. z sunt ¿ 0.3 poate apărea flambajul iar cedarea se va baza pe
rezsitența la compresiune a elementului redusă prin factorul de instabilitate kc.y sau kc.z

În acest caz nu se pot considera beneficiile unei comportări plastice, deoarece trebuie să se ia în
considerare efectele flambajului axial (prin încovoiere), încărcarea ultimă este atinsă când materialul își
atinge rezistența la cedare în fibrele extreme = acest lucru se aliniază cu abordarea teoriei elastice.

Pentru proiectarea elementelor supuse la M+N cu zeveltețea relativă după y-y și z-z mai amre de 0.3
EC5 dă relațiile de verificare:

- rezistențale după y-y și z-z deoarece depind de factorul de formă pot diferi după cele 2 axe
- aceste ecuații sunt valode doar în situația când flambajul lateral datorită încovoierii nu poate să
apară, dacă totuși apare atunci elementul trebuie să fie solicitat doar după încovoiere după axa
slabă (pentru a fi valabile aceste relații)

În cazul elementelor solicitate la N+M.y ecuația de verificare a rezistenței devine:

STRUCTURI DIN LEMN EC5

Ecuația 5.23 este validă doar pentru situația în care FLT nu apare adică pt. zveltețea relativă mai mică
sau egală cu 0.75 ce implică k.crit=1. PEntru această situație condițiile de margine pentru ecuația 5.23
pentru secțiuni rectangulare din lemn solid, LVL sau Glulam vr fi definite de linia groasă din figura de
mai sus

- INSTABILITATEALAZTERALĂ PRIN TORSIUNE SUB EFECTUL ÎNCOVOIERII DUPĂ AXA TARE

Cazul în care λ rel. m> 0.75

- considerăm doar încovoiere după axa slabă doarece dacă avem doar încovoiere după axa slabă
se aplică teoria din subcapitolul anterior (flambajul lateral din încoviere nu apare dacă
încovoierea are loc după axa slabă doarece rigiditatea laterală este mai mare după axa tare)

Datorită posibilității apariției flambajului lateral nu se permite o comportare plastică a materialului sub
efectul încărcării axiale dar se permite sub efectul momentului

Interacșiunea dintre N+M la cedare este bazată pe o soluție ce implică un comportament plastic similar
cu cel din subcap. anterior:

OBS: când zveltețea relativă este foarte apropiată de 0.75, deoarece nu avem încovoiere după axa slabă
z-z, elementul se poate considera că arpocimează aceeași condiție de verificare ca și cea prezentată în
5.23 (subcap. anterior) - pentru o astfel de condiție dacă raportul σ m . y .d /f m . y .d ≤ 0.7 ecuația 5.23 ca
dicta condiția limită de proiectare și când raportul depășește 0.7 atunci se va folosi ecuația 5.24 pentru
verificarea elementului.
STRUCTURI DIN LEMN EC5

- ELEMENTE SUPUSE LA ÎNCOVOIERE + EFORT AXIAL DE ÎNTINDERE

Deoarece comportarea plastică datorită încovoierii este permisă, doarece cedarea prin întindere a
elementului este unacasantă, EC5 abordează situația astfel că pentru încărcarea ultimă va fi atinsă când
materialul atinge rezistența la cedare în fibrele extreme – ceea ce este ăn linie cu teoria elastică de
proiectare

De aici Cerința de proiectare pentru elemente solicitate la M+N (întindere) este dată în EC5 6.2.3(1)P
astfel:

Ecuațiile presupun că
flambajul lateralt la încovoire după axa tare (y-y) este prevenită. Când nu este prevenit flambaju
lalteral, și pentru cazul în care tensiunea axială este mică, elementele trebuie verificate la încovoiere
(verificarea unei grinzi la încovoiere) (conform EC5 / cap.4 aici în carte) ținând cond de efectele
rezultate în urma posibilității apariției flamabjului lateral.
STRUCTURI DIN LEMN EC5

PROIECTAREA PEREȚILOR STÂLP (STUD WALLS)