BETON ARMAT.

TORSIUNE

[ 1 ] REINFORCED CONCRETE DESIGN TO EC2 Ed. 2007

Dezvoltarea ecuațiilor de calcul la torsiune

Momentele de torsiune produc tensiuni principale înclinate la 45 de grade față de axa

longitudinală a elementului.

Din acest motiv când tensiunile ce provoacă întindere depășeșsc rezaistența la întindere a
betonului apar fisuri pe diagonala feței elementului – fisurile se dezvoltă în spirală pe suprafața
elementului.

După fisurare trosiunea va fi preluată de sistemul

format dintre armături longitudinal și etrieri dispuși apropriați printr-o acțiune de grindă cu
zăbrele unde armătura este supusă la întidere iar betonul dintre etrieri fomează diagonale
comprimate (compressive strus) – Cedarea va avea loc în momentul în care armătura va intra
în curgere, cuplat cu zdrobirea diagonalei comprimate din beton de-a lungul liniei A-A pe
măsură ce fisurile de pe fața opusă se deschid tot mai mult.

Se presupune că o dată ce tensiunile tangențiale datorate torsiunii ce acșionează ăntr-o secțiun,

depășesc valoarea ce cauzează fisurarea betonului, trebuie să avem armătura sub formă de
etrieri închiși care să aibă capacitatea să reziste întregii valori a momentului de torsiune.

Modelul structural de deducere a ecuațiilor de calcul pentru torsiune:

- Ipoteză – grinda din beton supusă la torsiune se comportă într-o manieră similară cu o
secțiune de țeavă cu pereți subțiri.
- Ipoteză – zonele întinse de beton sunt ignorate = se consideră că betonul nu poate
furniza deloc rezistență la întidere

Țeava acest tip de secțiune rezistența la torsiune se dezvoltă: prin intermediul armătură
longitudinale îndispuse la colțuri și etrieri disăpuși apropiat sub formă de legături pentru a
prelua întinderea transversală / iar betonul furnizează o rezistență la compresiune pe
diagonală (între etrieri)- diagonal compression struts.

Fluxul eforturilor într-un astfel de element torsionat este:

BETON ARMAT. TORSIUNE

EC2 dă principii de proiectare la tosiune și anumite ecuații limitate pentru o formă generală de
tip cutie (țeavă).

În această secțiune se dezvoltă ecuații de proiectare ce pot fi folosite pentru secțiuni solide sau
tip țeavă (goale pe interior).

Fie un moment de torsiune aplicat T Ed la capătul îndepărtat al elementului astfel încât produce
u nflux de forfecare q în jurul perimetrului secțiunii tip țeavă.

q = produsul dintre tensiunea tangențială τ și grosimea peretelui secțiunii.

Din teoria elastică clasică pentru torsiune torsiunea este legată de fluxul q prin relația:

Ak – este din interiorul linie de centru (center line) a secțiunii cu pereți subțiri

De aici q:

q este forța de forfecaer pe unitatea de lungime a circumferinței secțiunii – forța produsă de q

este egală cu q * perimetrul ariei Ak notat cu uk

Dacă se presupune că această forță este rezistată de acțiunea de grindă cu zăbrele a diagonalei
de beton comprimat ce acționează la un unghi θ, acțiune la care contribui și armătura
longitudinală (fiind întinsă) rezultă forța în armătura longitudinală este:

De aici aria necesară pentru armătura longitudinală

întinsă pentru a rezista la solicitarea de torsiune este:

T – este torsiunea maximă ce paote fi rezistată de

armătura longitudinală și astfel este echivalentă cu momentul de torsiune ultim de proiectare (
T Ed )

5.26
BETON ARMAT. TORSIUNE

Aria secțiunii etrierilor se paote determina considerând una din fețele secțiunii.

Dacă se presupune că aria unui braț de forfecare (un picior

de etrier) este solicitatat la rezistența de proiectare de curgere a oțelului atunci forța într-un
picior de etrier este dată de relația:

Totuși etrierii sunt spațiați la o distanță s unul față de celălalt astfel ca forța din fiecare etrier
este redusă proporțional și ete dată de relația:

5.27

Cantitatea de armătură rezultată trebuie funizată suplimentar față de cea rezultată în urma
încovoierii respectiv forfecării din combinațiile SLU asociate cu torsiunea de calcul (M aferent
și V aferent).

Etrierii dispuși la torsiune trebuie să fie închiși și spațiați în lung la o distanță de nu mai mult
de uh /8.

Armptura longitudinală trebuie să fie dispusă astfel:

- cel puțin 1 bară în fiecare colț de etrier

- barele trebuie distribuite pe perimetrul intern al etrierilor șa o distanță care să nu
depășească 350mm (mpăsurat între centrele de greutate ale acestora).

În cazul în care știm cantitatea de armătură ecuațiile de mai sus pot fi rearanlate pentru a da
T.Ed și unghiul tetta astfel:
BETON ARMAT. TORSIUNE

Folosirea ecuațiilor de mai sus presupune că secțiunea a fost înlocuită cu o secțiunea țeavă
echivalentă.

Pentru a determina gorsimea secțiunii se folosește o grosime echivalentă t.ef = aria secțiunii
împărțită la perimetrul (circumferința) acestuia.

- în cazul nei secțiuni hollow aria va include și aria golului din interior iar grosimea
calculată nu trebuie luată astfel încât să depășească grosimea reală a secțiunii.

În niciîntr-un caz grosimea nu se ia mai mică decât de două ori acoperirea cu beton al armăturii
longitudinale.

.................

Când proiectăm o secțiune trebuie verificat deasemenea că nu se depășește rezistența la

compresiune din diagonala comprimată din beton – ceea ce ar duce la o posibilă cedare la
compresiune a betonului:

T Rd . max – momentul de torsiune limită pentru cedarea la compresiune a diagonalei de beton:

Care poate fi exprimat și ca:

În EC2 această ecuație este modificată rpin

includerea factorului de reducere a
rezistenței v1 rezultă:

f ck
v1 =0.6∗ 1− ( 250 )
BETON ARMAT. TORSIUNE

Folosind ecuațiile de mai sus pentru proiectarea la torsiune, proiectantul este liber să aleagă
valoarea unghiului θ care va permite o reducere în necesarul de etrieri echilibrată printr-o
creștere a necesarulu ide armătură longitudinală – cum este și pentru forfecare (Variable strut
inclination method)

Totuși există limite practice pentru unghiul θ – EC2 recomandă

CONCLUZIE: PROIECTARE LA TORSIUNE CUPRINDE

URMĂTORII PAȘI

a) Funcție de momentu lde torsiune ultim de calcul TEd, se verifică momentul de torsiune
maxim ce poate fi rezistat de torsiune TRd.max – astfel încât diagonala comprimată de
beton să nu cedeze la compresiune.

Dacă momentul de torsiune este mai mare atunci schibăm ori beton ori mărim
dimensiunea secțiunii
b) Se calculează aria de etrieri necesari pentru preluarea torsiunii

c) Se calculează aria de armătură longiudinală suplimentară

Torsiunea în cazul unor forme mai complexe (ale secțiunilor)

Torsiunea combinată cu încovoiere și forfecare