TEORIA ELASTICITĂȚII.

TENSIUNI

TENSIUNI

Fie un corp alcătuit dintr-un material cu comportare elastică, aflat în echilibru

Sub acțiunea unui sistem de forțe se vor produce forțe interne între diferitele părți ale corpului.

Pentru a studia magnitudinea acestor forțe interne în orice punct O, împărțim corpul în două
părți A și B.

Considerând de exemplu partea A – se poate zice că această parte este în echilibru sub acțiunea
forțelor exterioare și forțele intene distribuite pe secțiunea mm ce delimitează cele 2 părți ale
corpului = aceste forțe interne (eforturi) reprezintă acțiunea părții B a corpulu iasupra părții
A.

Se presupune că aceste forțe sunt ditribuite continu pe secțiunea mm în același mod în care
presiunea hidrostatică sau presiunea vântului este distribuită pe suprafața pe care acționează.

 Mărimea unei astfel de forțe distribuite este definită de obicei de intensitatea ei (adică
de cantitatea de forță pe unitatea (unu) de arie de suprafață pe care acționează =
această intensitate se numește tensiune

EXEMPLU .........

Fie o bara prismatică supusă la ântindere uniformă la capete = forțele interioare sunt
distribuite de asemenea uniform pe secțiunea mm

Intensitatea aceaste distribuți ide eforturi (tensiunea) se poate obține împărțind forța totală
(rezutlanta) întinderii la aria secțiunii mm. Deci P/A

..........

În cazul considerat în exemplu s-a considerat că tensiunea este uniform distribuită pe

secțiunea mm.

În cazu lgeneral tensiunea nu va fi uniform distribuită pe secțiune. Pentru a obține

magnitudinea tensiuni ice acționează pe o porțiune infinitezimală (mică) de arie δA ce aparține
secțiunii mm în orice punct O din cadru lsecțiunii, presupunem că forța ce acționează pe
TEORIA ELASTICITĂȚII. TENSIUNI

această bucățică (elementară) de arie rezultată din acțiunea părții B asupra părții A se paote
reduce la rezultanta δ P

Acum dacă micșorăm continuu aria δA valoarea la limită a raportului δ P /δA (când δA se
apropie de valoarea zero / dar nu o atinge) dă magnitudinea tensiunii ce acționează pe
secțiunea mm în punctul O.

DIrecția limită a rezutlatntei eforturilor δ P este direcția tensiunii.

În general tensiunea este înclinată față de aria δA pe care acționează și astfel acesta se
descompune în 2 componente:

- o componentă perpendiculară (normală) pe arie = tensiunea normală

- o componentă tangențială la suprafața ariei = tensiune tangențială = acționează în
planul ariei δA

......................................................................................................................................................................................................

MODU LDE NOTARE A TENSIUNILOR ȘI A FORȚELOR EXTERIOARE

FORȚELE EXTERIOARE

Forțe exterioare = două tipuri ce pot acționa pe un corp

- forțe distribuite pe suprafața corpului = presiunea exercitată de u ncorp pe altul /

presiunea hidrostatică = care se numesc surface forces (forțe de suprafață)
- forțe distribuite pe volumul corpului = forțe gravitaționale / magnetice/ de inerție =
care se numesc body forces (forțe masice)

Forțele de suprafață pe unitatea de arie pe care acționează, trebuie de abicei rezolvate în

componente paralele cu axele de coordonate (globale) și fiecare componentă să fie notată cu
axa după care aceasta acționează X́ , Ý , Ź

Forțele masice se rezolvă de asemena după axele de coordonate (globale) având indicii X, Y, Z

TENSIUNILE

Tensiuni normale se notează cu σ / Tensiunile tangențiale se notează cu τ

Pentru a indica direcția planului pe care acționează tensiunile se adaugă indici

Considerăm o bucățică mică dintr-un element într-un punct) având fețele paralele cu sistemul
de coordonate.
TEORIA ELASTICITĂȚII. TENSIUNI

În figura de mai sus se indică direcția pozitivă a tensiunilor.

Pe fiecare față a cubului avem 2 tensiuni tangențiale ce acționează în planul feței și o tensiune
normală, perpendiculară pe planul feței

TENSIUNI NORMALE: σ x , σ y și σ z = 3 componente

indicele reprezintă axa paralelă cu tensiunea / tensiunea acționează în planu perpendicular pe

axa ce apare ca indice pentru tensiunea normală.

Convenția de smene – pozitiv când trage de plan (întindere) / negativ când apasă pe plan
(compresiune)

TENSIUNI TANGENȚIALE: τ x y , τ y x, τ xz , τ z x, , τ y z și τ z y (6 componente)

τ ij

- i = indică direcția normalei la planul unde acționează τ

- j = direcția componentei (axei după care este orietntată componenta) tensiunii

Convenția de semne – direcția POZITIVĂ a componentelor tensiunii tangențiale de pe oricare

față a elementului cubic se ia după direcția pozitivă a axelor de coordonate dacă tensiunea
normală (pozitivă) de pe aceeași fașă are direcția pozitivă a axei de coordonate
corespunzăroare (perpendiculară pe fața cubului).

Dacă tensiunea normală are direcție opusă direcției pozitive axei de coordonate
corespunzătoare direcția pozitivă a componentelor tensiunii tangențiale este cea ce acționează
în direcție opusă direcției pozitive axelor de coordonate corespunzătoare.

.......... .......... ..........

În total tensiuni NORMALE + TANGENȚIALE = 9 componente