GRILA 1

1. Îmbinările prin păsuire la construcțiile din lemn sunt îmbinări la care:

a. mijloacele de îmbinare nu se încarcă egal cu efortul care este transmis între piese
b. deformațiile inițiale sunt foarte mici în prima etapă și cresc mult în timp
c. efortul se transmite direct, fără piese de legătură
2. În cazul barelor compuse supuse la compresiune, considerând direcția de flambaj după axa
paralelă cu rosturile dintre elementele componente, coeficientul de zveltețe:
a. se micșorează
b. se majorează
c. nu se modifică
3. Capacitatea de rezistență a îmbinărilor la piese amplasate perpendicular se stabilește cu
relația:
a. Qri = Rc⊥c ·Ac ·mT ·mr
b. Vri = Rf⊥c ·Af ·mT / mf
c. Cri = Rc‖c ·Ac ·mT ·φc
4. Pentru barele compuse supuse la compresiune, efortul axial este preluat de:
a. elementele secundare și elementele principale
b. elementele principale
c. elementele secundare
5. Formula de calcul , verifică un element din lemn supus la:
a. încovoiere cu întindere
b. încovoiere pe două direcții
c. încovoiere statică
6. Îmbinările cu tije la construcțiile din lemn sunt:
a. nepăsuite
b. păsuite
c. cu rezistența cea mai redusă ca valoare
7. În formula CE = 𝛑2 ·E0,05 ·mT ·muE ·I / lf2, muE reprezintă:
a. coeficient de zveltețe al barei
b. coeficient de flambaj
c. coeficient al condițiilor de lucru
8. Elemente supuse la încovoiere oblică pot fi:
a. pane de acoperiș
b. stâlpi din lemn
c. grinzi de planșeu
9. Barele din lemn cu secțiune compusă au rigiditate:
a. mai mare
b. mai mică
c. fără influență legată de mijloacele de îmbinare
10. Conform NP 005-2003, în formula de determinare a deformației maxime finale a unei
grinzi supuse la încovoiere oblică, fi reprezintă
a. deformația datorată încărcării utile
b. deformația datorată pretensionării elementului înainte de punerea în operă
c. deformația datorată îmbinărilor
11. Deformațiile elementelor compuse supuse la încovoiere, conform normei românești,
depind de:
a. lungimea de flambaj a elementului
b. dimensiunile elementului
c. clasa de exploatare a construcției
12. Coeficientul de zveltețe al unei bare compuse din lemn supuse la compresiune paralelă cu
fibra, are valori în funcție de:
a. dimensiunile secțiunii elementului
b. clasa de calitate a lemnului
c. mijloacele de îmbinare dintre elementele componente ale elementului
13. În cazul barelor din lemn compuse supuse la compresiune, se pot utiliza
a. 3 tipuri de bare
b. 5 tipuri de bare
c. 4 tipuri de bare
14. Tijele cu diametrul mai mare de 7mm se introduc
a. prin batere simplă
b. cu găurire prealabilă
c. pe diagonala fibrelor lemnului
15. Conform normei NP 005-2003, pentru un element supus la încovoiere pe două direcții, în
formula f2 = f2,inst (1+kdefu), f2,inst depinde de
a. esența de material lemnos
b. tipul încărcării și durata acesteia de acționare
c. lungimea elementului
16. În cazul îmbinărilor prin chertare la piese amplasate sub unghiul α< 300, teșirea
pragurilor se face:
a. perpendicular pe elementul comprimat
b. pe bisectoarea unghiului exterior dintre cele două piese
c. pe bisectoarea unghiului interior dintre cele două piese
17. În cazul îmbinărilor cu tije, S2 reprezintă:
a. distanța perpendicular pe fibra lemnului, între două tije consecutive
b. distanța în lungul fibrei lemnului, de la ultima tijă până la capătul elementului
c. distanța perpendicular pe fibra lemnului, de la ultima tijă până la capătul elementului
18. În cazul unei bare compuse din lemn comprimate, dacă valoarea lui λ < 10, bara este
solicitată la:
a. încovoiere oblică
b. compresiune cu încovoiere
c. compresiune pură
19. În relația , Tr reprezintă:
a. încărcarea axială de calcul în bară
b. capacitatea de rezistență a barei la întindere centrică
c. capacitatea de rezistență a barei la încovoiere în raport cu aceeași axă
20. În cazul barelor din lemn cu fururi scurte, fenomenul de flambaj se manifestă asupra:
a. elementelor principale și secundare
b. elementelor secundare
c. elementelor principale
21. Barele din lemn compuse, supuse la încovoiere se verifică la:
a. capacitate de rezistență
b. capacitate de rezistență și rigiditate
c. rigiditate
22. Pentru îmbinările prin chertare la piese de lemn dispuse perpendicular, în cazul utilizării
îmbinării cu cep:
a. la calculul suprafeței de contact se scade suprafața cepului
b. la calculul suprafeței de contact nu se scade suprafața cepului
c. la calculul suprafeței de contact se adună și suprafața cepului
23.Îmbinările cu pene prismatice din lemn se utilizează:
a. la realizarea îmbinărilor păsuite
b. pentru creearea de grinzi compuse și la îmbinări de prelungire
c. în dinți pană
24. La barele compuse de tip pachet, supuse la compresiune, sunt supuse effort de
compresiune:
a. doar elementele principale
b. elementele de tip eclise
c. elementele de tip furură
25. Buloanele de solidarizare utilizate la îmbinarea prin chertare cu prag dublu, sunt supuse
la:
a. forță dinamică de întindere
b. forță statică de întindere
c. încovoiere
26. Penele inelare netede, dințate sau cu gheare se folosesc:
a. la realizarea unor grinzi compuse încovoiate
b. la realizarea unor grinzi compuse întinse
c. la realizarea îmbinărilor supuse la forfecare
27. Îmbinările cu tije cilindrice se caracterizează prin:
a. deformații ințiale mari
b. deformații finale mici
c. deformații inițiale mici
28. Talpa superioară a unei ferme cu consum mediu de metal este supusă la:
a. întindere
b. compresiune paralelă cu fibra
c. compresiune perpendiculară pe fibră
29. La îmbinarea frontală cu prag dublu de chertare, capacitatea de rezistență a pragurilor la
forfecare se:
a. obține prin însumarea capacităților de rezistență a celor două praguri
b. determină experimental
c. obține prin calcularea capacității de rezistență pentru fiecare prag în parte
30. La calculul capacității de rezistență la compresiune pentru barele cu fururi lungi și eclise
continue, considerând direcția perpendiculară pe rosturi, momentul de inerție al elementelor
principale:
a. se reduce cu 50%
b. se consideră egal cu momentul de inerție al elementelor secundare
c. nu se reduce cu 50%
 GRILA 2

1. Materialele lemnoase brute, includ

a. lemnul ecarisat
b. scânduri și dulapi
c. bile, manele, prăjini
2. La determinarea capacităților de rezistență ale elementelor din lemn, cf. NP 005-2003, se
utilizează:
a. rezistența cu valoare de calcul a lemnului
b. rezistența caracteristică a lemnului
c. rezistența normată a lemnului
3. În norma românească NP 005-2003, sunt considerate
a. 3 clase de calitate a lemnului
b. 4 clase de calitate a lemnului
c. 5 clase de calitate a lemnului
4. Anizotropia lemnului, reprezintă
a. coeficient de variație a rezistenței cu durata de aplicare a încărcărilor și cu umiditatea
b. rezistență mecanică diferită în funcție de direcția de aplicare a forței față de direcția fibrelor
c. coeficient de variație a rezistenței în funcție de clasa de exploatare a construcției
5. În formula generală de determinare a capacității de rezistență pentru elementele de lemn,
cf. NP 005-2003, Fi = Ric ·Si · mT , Si reprezintă
a. rezistența caracteristică a lemnului
b. momentul static al secțiunii
c. caracteristica secțională a elementului, în funcție de solicitare
6. În cazul barelor din lemn supuse la întindere paralelă cu fibra, aria netă a secțiunii este
limitată inferior la 50 cm2, datorită
a. influenței mari a defectelor lemnului asupra comportării la întindere
b. influenței încărcărilor
c. influenței esenței de material lemnos
7. Lemnul lamelat încleiat se obține
a. din așchii lemnoase orientate amestecate cu un adeziv poliuretanic
b. din lemn semiprelucrat încleiat
c. piese din lemn ecarisat, supuse la încleiere, cu o presiune stabilită
8. La solicitarea de încovoiere, caracteristica secțională a elementului este
a. aria netă a secțiunii
b. momentul de inerție al secțiunii
c. modulul de rezistență al secțiunii
9. Defectele ale materialului lemnos sunt:
a. capacitatea caracteristică la întindere perpendiculară pe fibra lemnului
b. teșituri ale fibrelor lemnului
c. putrezirea lemnului
10. Deformațiile elementelor supuse la încovoiere, conform normei românești, depind de
a. esența de material lemnos
b. tipul încărcării și durata de acționare a acesteia
c. clasa de calitate a lemnului

11. Coefcientul mdi, din formula de determinare a rezistenței cu valoare de calcul a lemnului
𝐦 ×𝐦 ×𝑹𝒏
𝑹𝒄𝒊 = 𝐮𝐢 𝜸 𝐝𝐢 𝒊 reprezintă
𝒊
a. coeficientul condițiilor de lucru care ține seama de clasa de exploatare a construcției
b. coeficientul condițiilor de lucru care ține seama de clasa de calitate a lemnului
c. coefcicientul condițiilor de lucru care ține seama de tipul încărcării și de durata de acționare
12. Conform normei NP 005-2003, pentru un element supus la încovoiere statică, în formula
f1 = f1,inst (1+kdefp), kdefp depinde de
a. rezemarea elementului la capete
b. tipul încărcării
c. lungimea elementului
13. Conform normei NP 005-2003, formula Cr = Rc‖ ·Acalcul ·mT ·φc se utilizează pentru bare
supuse la
a. încovoiere pe două direcții
b. compresiune excentrică
c. compresiune cu flambaj
14. Conform NP 005-2003, în formula de determinare a deformației maxime finale a unei
grinzi supuse la încovoiere, fi reprezintă
a. deformația datorată încărcării utile
b. deformația datorată îmbinărilor
c. deformația datorată încărcării permanente
15. Produsele derivate din lemn sunt:
a. furnir
b. parchet
c. șiță și șindrilă
16. Proprietățile fizico-chimice ale lemnului sunt:
a. coeficientul de zveltețe al barei
b. structura și compoziția lemnului
c. capacitatea de rezistență a lemnului la diferite solicitări
17. Valoarea coeficientului de flambaj, φc depinde de:
a. clasa de calitate a lemnului
b. clasa de exploatare a construcției
c. dimensiunile secțiunii transversale a elementului din lemn
18. În cazul unei bare din lemn comprimate, dacă valoarea lui λ>10, bara este solicitată la
a. compresiune excentrică
b. compresiune pură
c. compresiune cu flambaj
19. Construcțiile in clasa 2 de exploatare au umiditatea interioară:
a. φi ≥ 80%
b. φi ≤ 65%
c. 65% < φi < 80%
20. Coeficientul de flambaj al unei bare din lemn supuse la compresiune paralelă cu fibra, are
valori în funcție de:
a. rezemarea la capete a elementului și dimensiunile secțiunii
b. rezemarea la capete a elementului
c. dimensiunile secțiunii elementului
21. Relația generală de calcul a capacității de rezistență a barelor simple din lemn este
a. Ric = mui · mdi · Ri / γi
b. Tr = Rtc · Anet · mT
c. Fi = Ric · Si · mT
22. Pentru barele din lemn supuse la compresiune perpendiculară pe fibra lemnului se fac:
a. verificări de deformație
b. verificări de rezistență și de deformație
c. verificări de rezistență
23. Stările limită ultime (ULS) iau în considerare:
a. pierderea stabilității formei sau a echlibrului static
b. momentul de curgere plastică
c. vibrații care influențează asupra confortului persoanelor
24. Capacitatea de rezistență a unei bare simple din lemn supusă la încovoiere depinde de:
a. direcția de acționare a forței
b. clasa de calitate a lemnului
c. lungimea barei
25. Conicitatea materialului lemnos brut se determină cu relația:
𝐷 −𝐷
a. c = 𝑚𝑎𝑥 𝐿 𝑚𝑖𝑛 sin 𝛼
𝐷𝑚𝑎𝑥 − 𝐷𝑚𝑖𝑛
b. c = 𝐿
𝐷𝑚𝑎𝑥 − 𝐷𝑚𝑖𝑛
c. c = cos 𝛼
𝐿
α reprezentând unghiul format de fibra lemnului cu orizontala
26. În formula de determinare a capacității de rezistență Qr = Rc⊥ · Ac · mT · mr, mr reprezintă
a. coeficient de tratare a lemnului
b. coeficient de reazem
c. coeficient de reabilitare
27. Anizotropia lemnului face ca:
a. lemnul să fie combustibil
b. rezistențele lemnului pe direcție paralelă/perpendiculară pe fibră să fie diferite ca valori
c. lemnul să fie influențat de umiditatea aerului
28. Barele din lemn supuse la încovoiere se verifică
a. la SLS
b. la ULS
c. la ambele stări limită
29.Îmbinarea în lung cea mai avantajoasă a pieselor utilizate la realizarea lemnului lamelat
încleiat este:
a. cap la cap
b. pe teșitură
c. în dinți pană
30. Caracteristica secțională la calculul capacității de rezistență la forfecare paralelă cu fibra
este:
a. aria de forfecare
b. aria de calcul
c. modulul de rezistență al secțiunii
 GRILA 23

1. În cazul îmbinărilor cu tije, S2 reprezintă:

a. distanța perpendicular pe fibra lemnului, între două tije consecutive
b. distanța în lungul fibrei lemnului, de la ultima tijă până la capătul elementului
c. distanța perpendicular pe fibra lemnului, de la ultima tijă până la capătul elementului
2. Îmbinările prin păsuire la construcțiile din lemn sunt îmbinări la care:
a. mijloacele de îmbinare nu se încarcă egal cu efortul care este transmis între piese
b. deformațiile inițiale sunt foarte mici în prima etapă și cresc mult în timp
c. efortul se transmite direct, fără piese de legătură
3. În formula CE = 𝛑2 ·E0,05 ·mT ·muE ·I / lf2, muE reprezintă:
a. coeficient de zveltețe al barei
b. coeficient de flambaj
c. coeficient al condițiilor de lucru
4. Capacitatea de rezistență a îmbinărilor la piese amplasate perpendicular se stabilește cu
relația:
a. Qri = Rc⊥c ·Ac ·mT ·mr
b. Vri = Rf⊥c ·Af ·mT / mf
c. Cri = Rc‖c ·Ac ·mT ·φc
5. Îmbinările cu tije la construcțiile din lemn sunt:
a. nepăsuite
b. păsuite
c. cu rezistența cea mai redusă ca valoare
6. În cazul barelor compuse supuse la compresiune, considerând direcția de flambaj după axa
paralelă cu rosturile dintre elementele componente, coeficientul de zveltețe:
a. se micșorează
b. se majorează
c. nu se modifică
7. Conform NP 005-2003, în formula de determinare a deformației maxime finale a unei grinzi
supuse la încovoiere oblică, fi reprezintă
a. deformația datorată încărcării utile
b. deformația datorată pretensionării elementului înainte de punerea în operă
c. deformația datorată îmbinărilor
8. Pentru barele compuse supuse la compresiune, efortul axial este preluat de:
a. elementele secundare și elementele principale
b. elementele principale
c. elementele secundare
9. Deformațiile elementelor compuse supuse la încovoiere, conform normei românești, depind
de:
a. lungimea de flambaj a elementului
b. dimensiunile elementului
c. clasa de exploatare a construcției
10. Penele inelare netede, dințate sau cu gheare se folosesc:
a. la realizarea unor grinzi compuse încovoiate
b. la realizarea unor grinzi compuse întinse
c. la realizarea îmbinărilor supuse la forfecare
11. Formula de calcul , verifică un element din lemn supus la:
a. încovoiere cu întindere
b. încovoiere pe două direcții
c. încovoiere statică
12. Coeficientul de zveltețe al unei bare compuse din lemn supuse la compresiune paralelă cu
fibra, are valori în funcție de:
a. dimensiunile secțiunii elementului
b. clasa de calitate a lemnului
c. mijloacele de îmbinare dintre elementele componente ale elementului
13. Conform normei NP 005-2003, pentru un element supus la încovoiere pe două direcții, în
formula f2 = f2,inst (1+kdefu), f2,inst depinde de
a. esența de material lemnos
b. tipul încărcării și durata acesteia de acționare
c. lungimea elementului
14. Barele din lemn compuse, supuse la încovoiere se verifică la:
a. capacitate de rezistență
b. capacitate de rezistență și rigiditate
c. rigiditate
15. În cazul unei bare compuse din lemn comprimate, dacă valoarea lui λ < 10, bara este
solicitată la:
a. încovoiere oblică
b. compresiune cu încovoiere
c. compresiune pură
16. Pentru îmbinările prin chertare la piese de lemn dispuse perpendicular, în cazul utilizării
îmbinării cu cep:
a. la calculul suprafeței de contact se scade suprafața cepului
b. la calculul suprafeței de contact nu se scade suprafața cepului
c. la calculul suprafeței de contact se adună și suprafața cepului
17. În cazul îmbinărilor prin chertare la piese amplasate sub unghiul α< 300, teșirea
pragurilor se face:
a. perpendicular pe elementul comprimat
b. pe bisectoarea unghiului exterior dintre cele două piese
c. pe bisectoarea unghiului interior dintre cele două piese
18. La îmbinarea frontală cu prag dublu de chertare, capacitatea de rezistență a pragurilor la
forfecare se:
a. obține prin însumarea capacităților de rezistență a celor două praguri
b. determină experimental
c. obține prin calcularea capacității de rezistență pentru fiecare prag în parte
19. În relația , Tr reprezintă:
a. încărcarea axială de calcul în bară
b. capacitatea de rezistență a barei la întindere centrică
c. capacitatea de rezistență a barei la încovoiere în raport cu aceeași axă
20. Talpa superioară a unei ferme cu consum mediu de metal este supusă la:
a. întindere
b. compresiune paralelă cu fibra
c. compresiune perpendiculară pe fibră
21. În cazul barelor din lemn cu fururi scurte, fenomenul de flambaj se manifestă asupra:
a. elementelor principale și secundare
b. elementelor secundare
c. elementelor principale
22. În cazul barelor din lemn compuse supuse la compresiune, se pot utiliza
a. 3 tipuri de bare
b. 5 tipuri de bare
c. 4 tipuri de bare
23. Buloanele de solidarizare utilizate la îmbinarea prin chertare cu prag dublu, sunt supuse
la:
a. forță dinamică de întindere
b. forță statică de întindere
c. încovoiere
24. Tijele cu diametrul mai mare de 7mm se introduc
a. prin batere simplă
b. cu găurire prealabilă
c. pe diagonala fibrelor lemnului
25.Îmbinările cu pene prismatice din lemn se utilizează:
a. la realizarea îmbinărilor păsuite
b. pentru creearea de grinzi compuse și la îmbinări de prelungire
c. în dinți pană
26. Barele din lemn cu secțiune compusă au rigiditate:
a. mai mare
b. mai mică
c. fără influență legată de mijloacele de îmbinare
27. La barele compuse de tip pachet, supuse la compresiune, sunt supuse effort de
compresiune:
a. doar elementele principale
b. elementele de tip eclise
c. elementele de tip furură
28. La calculul capacității de rezistență la compresiune pentru barele cu fururi lungi și eclise
continue, considerând direcția perpendiculară pe rosturi, momentul de inerție al elementelor
principale:
a. se reduce cu 50%
b. se consideră egal cu momentul de inerție al elementelor secundare
c. nu se reduce cu 50%
29. Îmbinările cu tije cilindrice se caracterizează prin:
a. deformații ințiale mari
b. deformații finale mici
c. deformații inițiale mici
30. Elemente supuse la încovoiere oblică pot fi:
a. pane de acoperiș
b. stâlpi din lemn
c. grinzi de planșeu
 GRILA 23

1. Lemnul lamelat încleiat se obține

a. din așchii lemnoase orientate amestecate cu un adeziv poliuretanic
b. din lemn semiprelucrat încleiat
c. piese din lemn ecarisat, supuse la încleiere, cu o presiune stabilită
2. În formula generală de determinare a capacității de rezistență pentru elementele de lemn,
cf. NP 005-2003, Fi = Ric ·Si · mT , Si reprezintă
a. rezistența caracteristică a lemnului
b. momentul static al secțiunii
c. caracteristica secțională a elementului, în funcție de solicitare
3. Conicitatea materialului lemnos brut se determină cu relația:
a. c =
b. c =
c. c =
4. În norma românească NP 005-2003, sunt considerate
a. 3 clase de calitate a lemnului
b. 4 clase de calitate a lemnului
c. 5 clase de calitate a lemnului
5. Defectele ale materialului lemnos sunt:
a. capacitatea caracteristică la întindere perpendiculară pe fibra lemnului
b. teșituri ale fibrelor lemnului
c. putrezirea lemnului
6. La determinarea capacităților de rezistență ale elementelor din lemn, cf. NP 005-2003, se
utilizează:
a. rezistența cu valoare de calcul a lemnului
b. rezistența caracteristică a lemnului
c. rezistența normată a lemnului
7. La solicitarea de încovoiere, caracteristica secțională a elementului este
a. aria netă a secțiunii
b. momentul de inerție al secțiunii
c. modulul de rezistență al secțiunii
8. Conform NP 005-2003, în formula de determinare a deformației maxime finale a unei grinzi
supuse la încovoiere, fi reprezintă
a. deformația datorată încărcării utile
b. deformația datorată îmbinărilor
c. deformația datorată încărcării permanente
9. Proprietățile fizico-chimice ale lemnului sunt:
a. coeficientul de zveltețe al barei
b. structura și compoziția lemnului
c. capacitatea de rezistență a lemnului la diferite solicitări
10. Coefcientul mdi, din formula de determinare a rezistenței cu valoare de calcul a lemnului
reprezintă
a. coeficientul condițiilor de lucru care ține seama de clasa de exploatare a construcției
b. coeficientul condițiilor de lucru care ține seama de clasa de calitate a lemnului
c. coefcicientul condițiilor de lucru care ține seama de tipul încărcării și de durata de acționare
11. În cazul barelor din lemn supuse la întindere paralelă cu fibra, aria netă a secțiunii este
limitată inferior la 50 cm2, datorită
a. influenței mari a defectelor lemnului asupra comportării la întindere
b. influenței încărcărilor
c. influenței esenței de material lemnos
12. Materialele lemnoase brute, includ
a. lemnul ecarisat
b. scânduri și dulapi
c. bile, manele, prăjini
13. Produsele derivate din lemn sunt:
a. furnir
b. parchet
c. șiță și șindrilă
14. Deformațiile elementelor supuse la încovoiere, conform normei românești, depind de
a. esența de material lemnos
b. tipul încărcării și durata de acționare a acesteia
c. clasa de calitate a lemnului
15. Coeficientul de flambaj al unei bare din lemn supuse la compresiune paralelă cu fibra, are
valori în funcție de:
a. rezemarea la capete a elementului și dimensiunile secțiunii
b. rezemarea la capete a elementului
c. dimensiunile secțiunii elementului
16. Anizotropia lemnului face ca:
a. lemnul să fie combustibil
b. rezistențele lemnului pe direcție paralelă/perpendiculară pe fibră să fie diferite ca valori
c. lemnul să fie influențat de umiditatea aerului
17. Anizotropia lemnului, reprezintă
a. coeficient de variație a rezistenței cu durata de aplicare a încărcărilor și cu umiditatea
b. rezistență mecanică diferită în funcție de direcția de aplicare a forței față de direcția fibrelor
c. coeficient de variație a rezistenței în funcție de clasa de exploatare a construcției
18. În cazul unei bare din lemn comprimate, dacă valoarea lui λ>10, bara este solicitată la
a. compresiune excentrică
b. compresiune pură
c. compresiune cu flambaj
19. Barele din lemn supuse la încovoiere se verifică
a. la SLS
b. la ULS
c. la ambele stări limită
20. Construcțiile in clasa 2 de exploatare au umiditatea interioară:
a. φi ≥ 80%
b. φi ≤ 65%
c. 65% < φi < 80%
21. Conform normei NP 005-2003, pentru un element supus la încovoiere statică, în formula
f1 = f1,inst (1+kdefp), kdefp depinde de
a. rezemarea elementului la capete
b. tipul încărcării
c. lungimea elementului
α reprezentând unghiul format de fibra lemnului cu orizontala
22. Relația generală de calcul a capacității de rezistență a barelor simple din lemn este
a. Ric = mui · mdi · Ri / γi
b. Tr = Rtc · Anet · mT
c. Fi = Ric · Si · mT
23.Îmbinarea în lung cea mai avantajoasă a pieselor utilizate la realizarea lemnului lamelat
încleiat este:
a. cap la cap
b. pe teșitură
c. în dinți pană
24. Stările limită ultime (ULS) iau în considerare:
a. pierderea stabilității formei sau a echlibrului static
b. momentul de curgere plastică
c. vibrații care influențează asupra confortului persoanelor
25. Capacitatea de rezistență a unei bare simple din lemn supusă la încovoiere depinde de:
a. direcția de acționare a forței
b. clasa de calitate a lemnului
c. lungimea barei
26. Pentru barele din lemn supuse la compresiune perpendiculară pe fibra lemnului se fac:
a. verificări de deformație
b. verificări de rezistență și de deformație
c. verificări de rezistență
27. Valoarea coeficientului de flambaj, φc depinde de:
a. clasa de calitate a lemnului
b. clasa de exploatare a construcției
c. dimensiunile secțiunii transversale a elementului din lemn
28. În formula de determinare a capacității de rezistență Qr = Rc⊥ · Ac · mT · mr, mr reprezintă
a. coeficient de tratare a lemnului
b. coeficient de reazem
c. coeficient de reabilitare
29. Caracteristica secțională la calculul capacității de rezistență la forfecare paralelă cu fibra
este:
a. aria de forfecare
b. aria de calcul
c. modulul de rezistență al secțiunii
30. Conform normei NP 005-2003, formula Cr = Rc‖ ·Acalcul ·mT ·φc se utilizează pentru bare
supuse la
a. încovoiere pe două direcții
b. compresiune excentrică
c. compresiune cu flambaj