BETONUL ARMAT

4.1 CONLUCRAREA DINTRE BETON SI ARMATURA

4.1.1 Natura aderentei
Asocierea si conlucrarea betonului cu armatura este necesara deoarece, in principal,
armatura are rolul de a prelua eforturile de intindere pe care betonul simplu nu are
capacitatea necesara de a le prelua, rezistenta lui la intindere fiind foarte mica.
Conlucrarea dintre cele doua materiale este posibila deoarece la suprafata de contact
dintre acestea se realizeaza o legatura cunoscuta sub numele de aderenta, care ia nastere
in cursul procesului de intarire a betonului. Aderenta impiedica lunecarea armaturii si
asigura caracterul monolit al elementului de beton armat pana la rupere. Chiar daca betonul
solicitat la intindere fisureaza si armatura luneca in beton pe o anumita portiune in imediata
vecinatate a fisurii, conlucrarea dintre cele doua materiale continua sa existe pe distanta
dintre fisuri. Conlucrarea celor doua materiale este favorizata de marimile apropiate ale
coeficientilor lor de dilatare termica.
Cauze ale aderentei::
incleierea (adeziunea) pastei de ciment pe armatura;
inclestarea (impanarea) betonului in neregularitatile de pe suprafata armaturii;
frecarea dintre armatura si beton in procesul smulgerii barei.
Incleierea reprezinta adeziunea gelurilor din pasta de i!ent la supra"ata
ar!aturii, care prin intarire, asigura conlucrarea celor doua materiale. Aportul incleierii la
valoarea totala a efortului unitar de aderenta este destul de mic, reprezentand, in medie,
circa 1! din efortul total. "fortul unitar de aderenta datorita incleierii poate fi determinat
masurand forta necesara pentru dezlipirea unei probe de beton turnata pe o placa metalica
slefuita (fig.#.1a). $n cazul barelor netede, ponderea incleierii din eforul unitar total de
aderenta este mai mare comparativ cu barele cu profil periodic.
Fig. 4.1 Cauzele aderentei
Inclestarea betonului in neregularitatile de pe supra"ata ar!aturilor reprezinta
factorul esential in explicarea fenomenului de aderenta.
%arele cu suprafata neteda obtinute prin laminare au pe suprafata lor o serie de
neregularitati variind intre (# 1&), neregularitati inerente procesului de laminare, care nu
sunt insa evidente la o cercetare sumara cu ochiul liber. 'asta de ciment intra in aceste
neregularitati, se intareste, iar la smulgerea barei din beton are loc o forfecare a pietrei de
ciment la nivelul neregularitatilor armaturii.
(a barele cu profil periodic, la care exista ) prin laminare ) nervuri transversale, de
ordinul milimetrilor, dispuse regulat, efectul inclestarii este mult mai mare. (a aceste arm. in
momentul smulgerii se creeaza un plan potential de forfecare la nivelul superior al nervurilor
transversale (fig. #.1b). *)a constatat ca efortul unitar de aderenta datorita inclestarii poate
sa reprezinte pana la +! din efortul unitar total de aderenta.
Frecarea dintre beton si armatura; datorita ontratiei se produce o presiune
concentrica asupra armaturii ceea ce determina o frecare importanta la smulgerea barei
(fig.#.1c). 'e baza cercetarilor experimentale s)a a,uns la concluzia ca efortul unitar de
aderenta datorita frecarii reprezinta 1-! pana la &! din valoarea efortului unitar total de
aderenta.
4.1.# Deter!inarea e"ortului unitar de aderenta
Cea mai simpla metoda pentru determinarea efortului unitar de aderenta consta in
smulgerea unei bare de otel dintr)o proba de beton, cubica sau cilindrica. *mulgerea se
poate face solicitand bara la intindere sau, mai rar, la compresiune, masurand forta care
trebuie aplicata la un capat al barei pentru a o face sa lunece in proba de beton (fig.#.&)
Fig. 4.2 Determinarea marimii efortului unitar de aderenta
*mulgerea barei din beton are aspecte diferite in functie de tipul armaturii, astfel, in
momentul distrugerii aderentei bara neteda luneca prin beton, manifestandu)se numai o
frecare redusa. $n cazul barelor cu profil periodic nu se produce cedarea in lungul planului
potential de forfecare, ci se formeaza fisuri interne ca in figura #..a, deoarece efortul unitar
principal a depasit rezistenta la intindere a betonului /
t
. Aceste fisuri apar in ,urul
armaturii si au o inclinare de circa 0

fata de axa longitudinala a barei. 1ef. dintilor de

beton ) formati ca urmare a fisurarii interne ) produce o crestere a presiunii generate de
contractia betonului asupra armaturii. $n plus, portiunile detasate din structura bet. la supraf.
de contact cu armatura produc un efect de impanare al armaturii in beton si in consecinta o
sporire a presiunilor exercitate asupra barei. *porirea presiunilor asupra barei atrage dupa
sine cresterea frecarii si deci a aderentei dintre beton si armatura. "forturile unitare inelare
produse de extragerea armaturii, tot ancorata in beton pe masura cresterii fortei de
smulgere, cresc tot mai mult producand in final despicarea betonului printr)o fisura radiala
(fig. #..b).
Fig. 4.3 Modelul aderentei dintre beton si armatura cu profil periodic
$n conformitate cu *2A* 11+3)4, efortul unitar de aderenta se poate lua in
considerare dupa cum urmeaza:
pentru bare cu profil periodic;
pentru bare netede;
pt. bare netede, in peretii rezerv. si silozurilor executate in cofra,e glisante.
5ormele europene EC2 prevad pentru det. ef. unitar de aderenta urmatoarele relatii:
pentru bare netede
pentru bare cu aderenta ridicata.
$n prezenta unei presiuni transversale medii p
med
(53mm
&
), perpendiculara pe planul
posibil de despicare, valorile de mai sus se multiplica cu coeficientul 13(1 ) ,#3 p
med
), dar
care nu va depasi valoarea 1,#.
4.1.$ Repartitia e"orturilor unitare de aderenta
/epartitia eforturilor unitare de aderenta transmise de la armatura la beton este
neuniforma in masa acestuia, atat in sens transversal, cat si in sens longitudinal.
Repartitia eforturilor unitare de aderenta in sens transversal armaturii este
functie de dist. de la armatura. (a smulgerea unei bare de otel din bet. acesta se
deformeaza pe o anumita portiune, de raza r,denumita zona de influenta (fig. #.#). *e
constata ca bet. este puternic antrenat in deformatii in vecinatatea imediata a armaturii si ca
aceasta deformatie scade odata cu cresterea distantei; la o anumita departare de arm. bet.
nu se mai deformeaza oricare ar fi valoarea ef. unitar din arm. "xperimental s)a constatat ca
marimea zonei de influenta creste cu marirea diametrului armaturii si scade la bet. de
calitatea superioara. 1upa unii cercetatori raza de actiune ar fi r 6 (1 1-)d, altii insa admit
valori mai mici, r 6 &,-d. Cunoasterea zonei de influenta este necesara pentru o pozitionare
mai rationala a armaturii in sectiunea transversala a elementului, atunci cand acest lucru
este posibil.
1aca intr)un element din beton se afla mai multe armaturi, influenta lor poate sa se
suprapuna prin intersectarea zonelor de influenta.
Cond. cele mai bune de transmitere a ef. de la arm. la bet. au loc atunci cand zonele
de influenta sunt tangente exterioare si deci nu se suprapun; in cazurile curente, cand
distanta min. dintre arm. se ia d sau &-mm, se produce suprap. zonelor de influenta.
Distributia eforturilor unitare de aderenta in lungul armaturilor prezinta
importanta atat pentru calculul fortei de aderenta cat si pentru calculul starii de fisurare a
elementelor din beton armat. 'entru o bara inglobata in beton, diagrama reala de distributie
a eforturilor unitare de aderenta are forma din figura #.-. 'entru cazurile practice s)au admis
diagrame simplificate, mai des folosite fiind diagrama dreptunghiulara si cea triunghiulara.
Admitand una din legile de variatie a ef. unitar de aderenta, se poate det. lungimea
minima de ancorare a armaturii in beton din conditia ca distrugerea aderentei sa se produca
simultan cu curgerea armaturii. $n cazul distributiei dreptunghiulare cu , rezulta:
de unde:
1eoarece efortul unitar mediu de aderenta este proportional cu rezistenta la intindere a betonului /t, in *2A*
11+3)4 lungimea de ancorare la se exprima in functie de raportul /a 3 /t conform relatiei (1..-). 7odul practic de ancorare in
beton a barelor de armatura este prezentat in detaliu la punctul 1....
r - raza de actiune
Fig. 4.4 Repartitia transversala a
efortului unitar de aderenta
Fig. 4.5 Repartitia longitudinala a
efortului unitar de aderenta
4.1.4 %atorii are in"luentea&a aderenta
Calitatea betonului. Aderenta creste odata cu cresterea calitatii betonului, fiind legata
in mod direct dere&istenta la intindere. 'rin urmare toti factorii care influenteaza calitatea
betonului (doza,ul si natura mineralogica a cimentului, factorul !C, compactitatea etc), si in
special rezistenta lui la intindere, vor influenta si marimea efortului unitar de aderenta.
Doza"ul de ciment. Aderenta se i!'unatateste odata cu sporirea do&a(ului de
i!ent, deoarece marirea cantitatii pastei de ciment asigura o incleiere si o inclestare mai
buna la suprafata de contact dintre cele doua materiale.
#aportul apa$ciment Aderenta sade odata cu resterea raportului A/C, atat ca
urmare a reducerii compactitatii betonului cat si ca urmare a formarii unor pungi de apa sub
portiunile orizontale ale barelor. $n timp, apa din aceste pungi se evapora, iar armatura nu
mai ramane in contact intim cu betonul in zona respectiva.
Compactarea betonului. 8tilizarea unor mi,loace mecanice de punere in opera
influenteaza favorabil rezistentele betonului, deci si aderenta dintre beton si armatura.
%ozitia armaturii in raport cu directia betonarii. Armaturile asezate orizontal, in
momentul turnarii si compactarii betonului, prezinta o aderenta mai slaba decat cele asezate
vertical, deoarece tasarea betonului proaspat provoaca pungi de apa si aer sub armaturi
reducand suprafata de contact dintre armatura si beton. 1e asemenea aderenta dintre cele
doua materiale mai depinde si de tasarea betonului proaspat. $nfluenta tasarii plastice a
betonului proaspat este mai accentuata la barele asezate la partea superioara a
elementelor, aderenta acestor bare reducandu)se pana la +-! fata de aceea a barelor de la
partea inferioara. Aceasta reducere se datoreaza aparitiei unor fisuri longitudinale deasupra
armaturii (fig. 11.1g). Aceste bare sunt considerate, conform *2A* 11+3)4, ca aflandu)
se in conditii defavorabile de aderenta (pct. 1....1.1).
Forma sectiunii trans&ersale a armaturii. $n conditii similare de incercare efortul unitar
de aderenta depinde de forma sectiunii si de tipul armaturii. $n conditiile aceluiasi beton,
pentru diferite tipuri de armaturi au fost stabilite, experimental, urmatoarele valori ale
efortului unitar de aderenta (53mm
&
):
*e poate constata ca cea mai buna aderenta o au barele cu sectiune circulara, forma
care se foloseste cu preponderenta la alcatuirea elementelor de beton armat. $n cazul
barelor necirculare compactarea betonului poate fi necorespunzatoare, in colturile profilurilor
se produc concentrari de eforturi care conduc la distrugeri locale si in consecinta aderenta
scade.
Diametrul si numarul barelor. $n conditii similare de experimentare, efortul unitar de
aderenta scade atunci cand diametrul d al armaturii creste, asa cum se poate constata din
diagrama obtinuta experimental si prezentata in figura #.0a. 'entru asigurarea unei
aderente corespunzatoare, legat de necesitatea inglobarii barelor intr)un anumit volum
minim de beton, normele prescriu in functie de tipul elementului si al armaturii distanta
minima dintre bare. 'revederile pentru stalpi si grinzi sunt prezentate la punctele 1..0.1,
respectiv 1..+.1.
'rosimea stratului de acoperire cu beton. $n functie de conditiile de exploatare,
grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor, pentru diferite elemente de
constructii, este cuprinsa intre 1.- mm. *tratul de acoperire cu beton asigura in acelasi
timp protectia armaturii impotriva coroziunii, motiv pentru care in anumite conditii grosimea
lui se ma,oreaza. 1iminuarea stratului de acoperire cu beton conduce la scaderea aderentei
deoarece presiunile radiale, exercitate prin contractia betonului asupra armaturii (fig. #.1c),
se reduc. 'revederile normelor referitoare la stratul de acoperire cu beton sunt prezentate la
punctul 1..&.
(ungimea de inglobare a barei in beton. 2estele experimentale au relevat ca efortul
unitar de aderenta scade odata cu cresterea lungimii de inglobare (fig. #.0b). Aceste
rezultate sunt o confirmare a faptului ca distributia efortului unitar de aderenta in lungul barei
nu este uniforma.
)atura suprafetei armaturilor. 'e baza rezultatelor experimentale s)a constatat ca
barele cu profil periodic laminate la cald ('C) prezinta o aderenta de .- ori mai mare decat
cea a barelor cu suprafata neteda. "fectul ruginii incipiente si neregularitatile suprafetei
barei obtinute la laminare (tunderul) ,oaca, la scara redusa, rolul profilelor barelor laminate
la cald. %arele ruginite a caror strat de rugina are tendinta de exfoliere se curata cu perii de
sarma rezultand o rugozitate mai pronuntata si o aderenta mai buna.
1upa activarea aderentei, care are loc la o deplasare de ,1 mm a capatului liber al barei, efortul unitar de aderenta creste,
valoarea lui maxima atingandu)se la o deplasare de ,&- mm in cazul barelor netede, respectiv 1 mm in cazul barelor cu profil
periodic.
rmarea trans&ersala. Ancorarea armaturii in beton si in special a armaturii cu profil
periodic duce la tensiuni transversale in masa betonului (fig. #.&b) datorita efectului de
impanare al neregularitatilor. (a smulgerea unor bare cu profil periodic s)a observat aparitia
unor fisuri longitudinale si despicarea epruvetelor in momentul smulgerii (fig. #..b).
Armatura transversala sub forma de freta, etrieri sau plase sudate impiedica deformatiile
transversale ale betonului, marind forta de aderenta. 'e baza rezultatelor experimentale s)a
constatat ca la armaturile cu profil periodic 'C, freta sporeste aderenta de . - ori fata de
ceea inregistrata in cazul elementelor nefretate, in timp ce la barele cu suprafata neteda
acest spor este de numai -!.
Fig. 4.* +ariatia efortului unitar de aderenta in functie de
diametrul barei si de lungimea de inglobare
Modul de solicitare. Aderenta dintre beton si armatura se diminueaza in cazul cand
solicitarile nu au un caracter static. $n cazul elementelor structurilor antiseismice sau a celor
supuse la oboseala, aderenta dintre beton si armatura se poate diminua cu pana la &-!,
datorita conditiilor severe de solicitare (1....1.1).
Modul de pastrare. 1iferenta dintre eforturile unitare de aderenta la pastrarea in
mediu umed sau uscat este sensibila numai la betoane de varsta mai mare, cand probele
pastrate in mediu umed prezinta o aderenta cu (11-)! mai mare decat cele pastrate in
mediu uscat. 1aca imediat dupa turnare survine un inghet, aderenta dintre beton si
armatura scade foarte mult. "xperimental, la betoanele inghetate s)au inregistrat rezistente
la aderenta mult diminuate fata de cele intarite normal.