Curs 4

Propirietatile Otel Betonului

Utilizarea betonului cu o armatura se datoreaza faptului ca are o rezistenta mult

mai buna la intindere. Multe din tipurile de beton armat se folosesc pentru
elemente structurale. Betonul adera la suprafata barelor de otel asiguranduse
conlucrarea dintre beton si armatura.
Coeficientul de dilatare al otelului este egal cu al betonului si nu apar eforturi
interioare datorita variatiilor de temperatura.

Compozitia chimica a otel betonului

Otel betonul are o compozitie de fier si carbon. In general OB cu mai putin de 0.9%
carbon, iar ca OB ca armaturi mai putin de 0.4% carbon. Rezistenta otelului este
defapt efortul unitar de rupere si de curgere, iar pentru aceasta se recurge la
alierea cu alte metale, cum ar fii: mangan, siliciu prin aceste alieri sporeste
sudabilitatea.

Proprietatile fizicomecanice ale otelului.

Otelurile folosite ca armatura pentru b.a. se pot incadra in 2 categorii:

-oteluri moi in care procentul carbonului este mai mic de 0.2% carbon;
-oteluri dure in care procentul carbonului depasteste 0.35%.
Aceste oteluri prezinta paliere decurgere si deformatii plastice destul de mari. In
zona de rupere se produce o gatuire. Otelul dur nu are palieri de curgere. Ruperea
otelurilor dure este casanta fara avertizare.Otelurile moin incarcate prezinta
fenomenul de ECRUISARE, efect ce dispare la incalzire.
ECRUISAREA inseamna deformarea otelului pana in domeniul de incarcare descarcare
dupa care apare o comportare de rupere brusca.
Otelurile ecruisate nu se pot suda cu procedee care afecteaza intreaga sectiune a
barei si numai prin sudura electrica prin puncte.Acesta se realizeaza in fabrici
sau ateliere specializate. Viteza de incarcare si modul de incarcare sunt factori
care influenteaza comportare si rezistenta otelului. Valorile rezistentelor de
calcul care se utilizeaza in tara noastra corespund unei viteze de incarcare de 2 3
N/m pe secunda. Acesta este un regim static de incarcare. Daca incarcarea se aplica
cu o viteza mai mare (cu o incar. dinamica) rezistenta armaturii rezulta mai mare
decat in cazul incarcaii statice. Daca incarcarea se repeta in cicluri repetate de
un nr. Foarte mare de ori poate intervenii fenomenul de oboseala care conduce la
realizarea rezistentei otelului fata de valoarea rezistentei la incarcare statica.
Ruperea prin oboseala se datoreaza luecarilor interne din reteaua cristalina.
Acestea amorseaza fisurile de oboseala conducand treptat la o afanare a retelei
cristaline si in final la ruperea printr-o fisura defavorabila. Pentru evaluarea
comportarii structurii de beton armat la actiuni seismice prezinta interes
comportarea armaturilor de otel la deformatii repetate in domeniu postelastic in
regim alternant de solicicare.Comportarea armaturilor la incarc descarc. Repetate
duce la reducerea lungimi de flambaj a armaturii la incarcare in regim static.

Principalele caracteristici ale otelului fabricat in Romania

OB 37 este un otel moale cu continut redus de carbon, cu suprafata neteda, livrarea

se face in colaci pt. diametre de 06 012 mm si cu legaturi de bare drepte de 18 m
lungime pt. diametre de la 014 028, iar pt diametre mai mari sunt distribuite bare
libere. OB37 este recomandat pt. armaturi constructive si de montaj, iar ca
armatura de rezistenta numai cand armare se face la mijlocul prevazut in
prescriptie deoarecere OB 37 are rezistante relativ mici si o slaba conlucrare cu
betonul. Rezistenta de calcul este 210N/m. PC52 este un otel cu un continut limitat
de carbon cu unele adausuri 1.4% mangan care-I maresc sudabilitatea. Este un otel
cu rezistenta superioara OB37 si are o buna aderenta cu betonul avand profil
periodic. Se utilizeaza ca armatura de rezistente 2900N/m.
PC60 este un otel laminat la cald cu profil periodic, se sudeaza in bune conditii
avand in continut mangan si siliciu. Livrarea se face in aceleasi conditii ca cele
ale OB37 3700N/m.
Sarma trefilata neteda pt. beton STN B sunt ecruisate puternic, au suprafata foarte
neteda si nu pot fii utilizata ca armaturi decat sub forma de plase si carcase
sudate prin puncte.

Clasificarea armaturilor utilizate la armare elementelor de beton armat

Dupa rolul pe care il indeplinesc in elementul de beton armat, armaturile se pot

clasifica in 3 categorii:
-armaturi de rezistenta sunt armaturi care se dispun in elementele de B.A. pt. a
prelua eforturile de intindere stabilite prin calcul.La o grinda sunt armaturile
longitudinale prevazute pt. a prelua intinderile din incovoiere, iar etrierii sunt
dimensionati pt. a prelua eforturile principale din inima grinzii.
- armatura constructiva se prevede in elementele de b.a. a tot pt. a prelua
eforturile de intindere, dar a caror valoare nu se poate stabili cu precizie din
calcul. Cantitatea de armatura constructiva ca si mod de alcatuire in elementele de
b.a. sunt prevazute prin reguli care rezulta din experienta inginereasca. Prin
prevederea acestor armaturi se evita deschiderea peste limitele admise a fisurilor
produse de ef. de intindere.
- Armaturi de montaj serversc la fixarea armaturilor de rezistenta sia celor
constructive in pozitiile prevazute in proiect asigurand aceste pozitii in timpul
betonarii.

Conlucrarea dintre beton si armatura

Reprezinta elementul fundamental pt. realizarea b.a. ca material pt. constructie

pt. structurii. O grinda cu armatura neaderenta se va rupe in momentul in care
betonul se-a epuizat capacitatea de preluare a intinderilor din incovoiere, iar
momentul incovoietor de fisurare constitue momentul invovoietor de rupere a
grinzii. Conlucrarea dintre beton si armatura intr-o grinda se poate realiza prin
ancorarea la extremitate si prin aderenta in lungul barelor armaturii. In practica,
conlucrarea betonului cu armatura in elementul de b.a se realizeaza atat prin
aderenta cat si prin masuri de ancorare a barelor la extremitati.

Mecanismul aderentei

Aderenta bet. la armatura de otel se datoreaza urmatoarelor cauze:

- incleierea este fonomenul de natura fizico-chimice rezulta din adeziunea
gelurilor din piatra de ciment la suprafata armaturii: Frecarea dintre bet. si
armatura care se manifesta in momentul in care bara tinde sa se deplaseze in beton:
Inclestarea bet. in neregularitatile suprafetei laterale a armaturii: Inclestarea
se manifesta nu numai in cazul armaturilor profilate PC. Ci si a OB, pe suprafata
acestora rezultand din laminare a seriei de adancituri la aplicarea unei forte de
intindere armaturii care tinde sa se smulga din beton se dezvolta reactiunii
reciproce in beton si armatura. Componenta orizontala a acestor reactiuni tinde sa
forfece betonul, in timp ce componenta radiala tine sa produca fisuri de despicare
prin efectul de intindere inelara care apare in jurul barelor de armatura. In cazul
armaturilor cu suprafata neteda efectul componentelor de forfecare este
predominant, in timp ce in cazul armaturilor cu suprafata profilata pierderea
colucraii cu betonul si smulgerea este datorata in mod obisnuit fisurilor de
despicare formate in lungul barei. In toate situatiile pierderea aderentei poate
fii asociata cu rezistenta betonului la intindere, deoarece rezistenta la
forfecare a betonului este proportionala cu rezistenta la intindere.

Factori care influenteaza conlucrarea betonului cu armatura clasa betonului

Cu cat betonul este mai rezistent, adica cu cat rezistenta la intindere si
forfecare este mai mare cu atat inclestarea betonului pe suprafata armaturii va fii
mai puternica si deci conlucrarea mai buna.
Diametrul si nr. barelor de armatura se poate realiza cu un nr. mic de bare cu
diametru mai mare si invers. Conlucrarea este mai buna in varianta de armare cu
bare mai multe si diametre mai mici, deoarece suprafata laterala totala este mai
mare in acest caz si deci efortul unitar tangential este mai mic la acelas efort
global in armatura.
Tasarea betonului tasarea initiala a betonului reduce aderenta prin pierderea
contactului pe o suprafata mai mare sau mai mica intre barele de armatura si beton.
La armaturile verticale influenta tasarii este mai mica decat la armaturile
orizontale. In cazul barelor orizontale influenta tasarii depinde de inaltimea
stratului de beton tornat si de pozitia armaturii. Cu cat creste inaltimea
elementului cu atat tasare masurata la partea superioara a elementului este mai
mare.
Suprafata armaturilor - armaturile profilate pe suprafata lor de tip PC conlucreaza
mai bine cu betonul decat cele cu suprafata neteda. Natura solicitarilor - Barele
comprimate prezint o aderenta mai buna decat cele intinse. In zonele intinse
betonul este microfisurat ceeace reduce conlucrarea betonului cu armatura. Din
acest motiv lungimea de ancorare a barelor intinse se prevede mai mare decat a
barelor comprimate.