Structuri compozite otel beton

Structurile compozite sunt structurile alcatuite din elemente compozite la care

conlucrarea intre betonul armat si otelul laminat se manifesta la nivel de sectiune. Intr-o
sectiune compozita, componentele din otel laminat pot fi neinglobate, partial sau total
inglobate in beton armat (sectiuni din beton cu armatura rigida BAR).
Regulile din acest capitol sunt complementare prevederilor din celalalte norme in
vigoare pentru structuri compozite:
NP 033 99 Cod pentru structuri din beton armat cu armatura rigida;
P134 93 Instructiuni tehnice pentru calculul si alcatuirea placilor compuse tabla
cutata beton armat;
P83 81 Instructiuni tehnice pentru calculul si alcatuirea constructiva a elementelor
compuse otel beton.
Daca pentru anumite situatii, nu se dau precizari specifice in acest capitol, se pot
aplica, dupa caz, prevederile pentru constructiile de beton armat sau pentru constructiile
de otel.
Structurile compozite rezistente la actiunea seismica vor fi proiectate in concordanta
cu urmatoarele concepte privind raspunsul seismic al structurilor:
raspuns structural disipativ al structurii
raspuns structural slab disipativ al structurii
In primul caz, comportarea structurala se caracterizeaza prin dezvoltarea
deformatiilor inelastice in anumite zone ale structurii numite zonele disipative. Factorul de
comportare q va avea in acest caz valori mai mari decat 1,5 si va depinde de tipul structurii
compozite.
Prevederile de proiectare pentru structurile disipative compozite urmaresc
mobilizarea unui mecanism structural favorabil de disipare a energiei seismice.
In proiectarea structurilor compozite, se definesc doua clase de ductilitate: M
medie si H mare. Ele corespund unei anumite capacitati de disipare a energiei prin
mecanisme structurale inelastice. O structura incadrata intr-o clasa de ductilitate trebuie sa
respecte anumite conditii referitoare la: tipul structurii, clasa sectiunilor din otel,
capacittatea de rotire a articulatiilor plastice, detaliile constructive.
In cel de-al doilea caz structura va avea un raspuns in domeniul elastic. Clasa de
ductilitate este in aceasta situatie L redusa. Aceste tipuri de structuri compozite nu se
recomanda in zone seismice carecterizate de valori mari ale acceleratiei terenului
a g0,16 .
In tabel sunt prezentate tipurile de structuri compozite functie de gradul de disipare
si factorii de comportare corespunzatori:

Conceptul de proiectare Factorul de comportare q Clasa de ductilitate

Structura cu disipare mare q4 H mare
Structura cu disipare medie 1,5...2q4 M - medie
Structura slab disipativa q=1,5 L - redusa

In cazul structurilor hibride se recomanda solutii care sa nu conduca la variatii

bruste de rezistenta si rigiditate pe verticala.

Materiale
Beton
In structurile compozite se vor utiliza betoane de clasa cel putin C20/25. Valorile de
proiectare ale rezistentelor si deformatiilor specifice ale betonului sunt date in
SR EN 1992 1 1 ca document de referinta.
Armatura din otel
Pentru valorile de proiectare ale rezistentelor si deformatiilor specifice ale armaturii
din otel beton utilizata in zonele disipative si in zonele puternic solicitate ale structurior
nedisipative se va utiliza SR EN 1992 1 1 ca document normativ de referinta.
Ca armaturi se vor folosi numai bare cu profil periodic (PC52, PC60). Exceptie fac
armaturile pentru etrieri si agrafe utilizate pentru armare transversala, care pot fi realizate
din OB37.
Plasele sudate din otel neductil se vor folosi in zonele disipative numai daca sunt
dublate de o armatura ductila sau daca armaturile neductile sunt solicitate sub limita
conventionala de curgere.
Otelul structural (rigid)
Conditiile impuse otelului structural (rigid) utilizat la structurile compozite rezistente
la actiuni seismice sunt cele prevazute in capitolul "Prevederi specifice pentru constructii
de otel" in afara regulilor din prezentul capitol.

Tipuri de structuri si factori de comportare

Tipuri de structuri
Structurile compozite se clasifica in functie de alcatuirea si de comportarea lor la
actiuni seismice astfel:
a) Cadre necontravantuite. Cadrele pot fi realizate in solutie compozita cu grinzi si stalpi
compoziti sau in zolutie hibrida alcatuite de exemplu cu stalpi din beton armat si grinzi din
otel sau compozite.
b) Cadre contravantuite. Contravantuirile cadrelor compozite sau hibride se pot realiza in
solutie compozita sau din otel. Cadrele pot avea:
b1) contravantuiri centrice
b2) contravantuiri excentrice
c) Structuri de tip pendul inversat. La aceste tipuri de structuri, zona disipativa se dezvolta
la baza unui singur element compozit vertical.
d) Structuri compozite cu pereti structurali compoziti
e) Structuri compozite duale: pereti si cadre compozite
f) Structuri compozite cu nuclee alcatuite din pereti compoziti

Valori ale factorilor de comportare pentru structuri compozite

Clasa de ductilitate
Tipuri de structuri compozite
H M
a) Cadre compozite fara contravantuiri cu zone disipative
in grinzi si la baza stalpilor
- cadre cu o deschidere si un nivel u / 1=1,1 5 u / 1 4
- cadre cu o deschidere si mai multe niveluri u / 1=1,2
- cadre cu mai multe deschideri si niveluri u / 1=1,3
b) Cadre compozite contravantuite 4 4
- cu contravantuiri centrice
- cu contravantuiri excentrice u / 1=1,2 5 u / 1 4
c) Structuri de tip pendul invers
- Zone disipative la baza stalpilor u / 1=1,0 2 u /1 2
- Zone disipative la extremitatile stalpilor u / 1=1,1
d) Structuri cu pereti structurali compoziti si structuri duale

- pereti compoziti cu zone de capat compozite si inima din

beton armat; u / 1 =1,1
- pereti compoziti cu zone de capat compozite si inima din
beton armat, cuplati cu grinzi compozite sau
din otel; u / 1=1,1
- pereti compoziti alcatuiti dintr-un panou vertical din otel
inglobat in betonul armat si inimii peretelui, sudat de 4 u / 1 5 u / 1
cadrul de inramare din otel sau din beton armat cu
armatura rigida; u / 1=1,2
- pereti din beton armat cu armatura rigida cu diagonale din
otel inglobate in betonul armat al inimii peretelui, cu bulbi si
centurile armate cu armatura rigida, eventual cu grinzi
compozite; u / 1=1,2
e) Structuri cu un singur nucleu sau pendul inversat 3 2

Proiectarea structurilor cu pereti compoziti

In cazul peretilor compoziti de tipul 1 energia se disipeaza prin incovoiere in zonele

disipative amplasate la baza peretilor.
In cazul tipului 2 de pereti compoziti disiparea energiei se realizeaza in zona de la
baza peretilor si in grinzile de cuplare.
In cazul peretilor compoziti de tip 3 cu panoul din otel inglobat in betonul armat al
inimii disiparea energiei se produce in zona de la baza peretelui. Prin inglobarea in beton
armat, panoul din otel este impiedicat sa-si piarda stabilitatea.
 In cazul peretilor compoziti de tip 4 disiparea energiei seismice se produce in
sectiunile de la baza peretilor, diagonalele din otel inglobate asigurand armarea eficienta a
inimii peretelui.

Calculul structurilor cu pereti compoziti

Calculul rigiditatii de proiectare a peretilor compoziti va tine seama de aportul
armaturii rigide inglobate. In cazul peretilor compoziti, rigiditatiile se vor calcula cu relatiile:
EI c =EI a0,5 E cm I c EI s
Relatiile de calcul ale eforturilor de proiectare pentru impunerea mecanismului de
plastificare in cazul peretilor compoziti sunt cele pentru peretii de beton armat.
Pentru calculul valorilor de proiectare ale eforturilor capabile si pentru alcatuirea
peretilor compoziti se vor respecta prevederile date in NP 033 99.
In cazul peretilor compoziti cu inima din beton armat (tipul 1 si tipul 2) se considera
ca forta taietoare este preluata integral de inima din beton armat a peretelui iar momentul
de incovoiere de ansamblul peretelui.
In cazul peretilor compoziti care au armatura rigida in inima (tipul 3 si 4) forta
taietoare este preluata prin suma contributiilor betonului armat si a armaturii rigide din
inima.
Panourile din beton armat ale peretilor compoziti vor respecta prevederile de
alcatuire constructiva si de dimensionare ale peretilor din beton armat.
Zonele de capat ale peretilor cu armatura rigida total inglobata in beton vor fi
proiectate in conformitate cu prezentul cod.
Transferul eforturilor tangentiale intre zonele de capat ale peretelui si panoul din
beton armat al inimii peretelui se va realiza prin conectori, prin bare sudate de sectiunea
din otel a stalpului sau bare trecute prin gaurile armaturii rigide.

a) Element de capat partial inglobat in beton utilizat in sisteme de tip 1

b) Element de capat total inglobat in beton utilizat in sisteme de tip 1
A bare sudate de stalp B armatura transversala C conectori D agrafe

Riglele de cuplare din otel sau compozite cu placa din beton vor avea o lungime de
inglobare suficienta in peretele din beton armat, capabila sa transmita peretelui momentele
si fortele taietoare de proiectare ale grinzii de cuplare. Lungimea de inglobare le se
masoara de la primul rand de armatura al zonelor de capat.
A armatura suplimentara a peretelui in zona de inglobare a grinzii din otel B grinda
de cuplare din otel C rigidizari verticale

In zona de inglobare a grinzii de cuplare se vor dispune in perete armaturi verticale

sudate de talpile grinzii cu o capacitate de rezistenta la intindere egala cu forta taietoare
capabila a grinzii. 2/3 din aria acestei armaturi se va amplasa in prima jumatate a lungimii
de inglobare. Armatura se va prelungi simetric deasupra si dedesubtul talpilor grinzii de
cuplare cu o lungime egala cu lungimea de ancoraj. In aceasta zona armatura
transversala va respecta conditiile date in cod.
In cazul clasei de ductilitate M armatura de confinare a elementelor de capat ale
peretilor compoziti se va realiza pe o distanta egala cu h, iar pentru clasa de ductilitate H
aceasta distanta se va extinde la 2h (h este inaltimea elementului de capat in planul
peretelui).
Conectarea panoului din otel cu cadrul de inramare se va realiza continuu cu
sudura sau cu suruburi.
Grosimea minima de inglobare in beton a panoului din otel va fi de 200 mm
(minimum 100 m pe fiecare parte a panoului).
Procentul minim de armare al betonului de inglobare va fi de 0,25% pe ambele
directii.
Conectarea intre panoul din otel si betonul de inglobare se va realiza cu conectori
sudati sau cu agrafe care trec prin gauri practicate in panoul din otel.
Golurile din panoul din otel al inimii peretelui compozit vor fi rigidizate.

Proiectarea fundatiilor structurilor compozite

Sistemul de fundatii al structurilor compozite se va proiecta cu un grad de asigurare
sporit in raport cu suprastructura la forte corespunzatoare mecanismului structurii de
disipare a energiei.
Se recomanda ca armatura rigida din otel a elementelor compozite verticale sa fie
ancorata in elementele din beton armat ale infrastructurii (peretii subsolurilor si in fundatii)
astfel incat placa de baza a acesteia sa se afle sub cota in care se considera incastrarea
structurii. Armatura rigida se va ancora atat la nivelul placii de baza, cat si pe inaltimea de
inglobare.
Aplicatiile structurale care utilizeaza elemente si structuri compozite au devenit tot
mai raspandite datorita mai ales proprietatilor superioare de raspuns anti seismic cum ar
fi:
o capacitate de rezistenta ridicata la incovoiere cu forta axiala si forta taietoare;
O distributie avantajoasa a otelului in sectiunea transversala a unui element
compozit atat in ceea ce priveste solicitarea la incovoiere cat si cea la forta taietoare,
permite obtinerea unor capacitati de rezistenta mari la dimensiuni de elemente reduse.
o rigiditate mai mare in raport cu cea a elementelor din otel sau din beton armat
(pentru aceleasi dimensiuni ale sectiunii;
Cadrele compozite pot avea in conditiile unor dimensiuni reduse ale sectiunii
acestora, rigiditati substantial mai mari la deplasare laterala in raport cu cele din otel ceea
ce poate constitui o solutie pentru asigurarea verificarii driftului. Umplerea de exemplu a
tevilor din otel cu beton poate rezolva prin marirea substantiala a rigiditatii problema
vibratiei acestora.
o stabilitate locala si generala superioara elementelor din otel;
Rigiditatea sporita a elementelor compozite determina atat marirea fortei axiale
critice cat si o modificare a formei proprii de pierdere al stabilitatii. Prin impiedicarea de
catre beton a flambajului local al elementelor de otel inglobate sau conectate, se pot
obtine supleti mai ridicate si economie de otel.
o ductilitate mai mare decat a elementelor din beton armat;
Starea triaxiala de compresiune la care este supus miezul de beton in interiorul
armaturii rigide din otel determina o imbunatatire a proprietatilor de rezistenta si
deformabilitate ale acestuia. Cedarea se produce in trepte, componentele: beton armat de
acoperire, armatura rigida, miezul din beton armat constituind tot atatea trepte de
rezistenta.
o comportare histeresis stabila si o capacitate mare de absorbtie si disipare a
energiei induse de cutremur;
La incarcari ciclice se constata degradari mici de rezistenta si rigiditate care se
explica prin gradul redus de fisurare al betonului elementelor din BAR.
o rezistenta la foc si coroziune superioara elementelor din otel;
Rezistenta la foc superioara se exlica prin protectia eficienta pe care o asigura
betonul de inglobare a otelului in conditiile unei acoperiri corespunzatoare.
o economie de cofraj;
Cadrele compozite se constituie ca un sistem compozit atractiv pentru ca
beneficiaza de avantajele de executie rapida si de precizia structurilor din otel. Economii
de cofraje substantiale se realizeaza prin utilizarea planseelor compozite cu tabla cutata.
Structura din otel permite sustinerea fara esafodaje a planseelor in timpul executiei.
Dificultatile care apar in proiectarea si executia elementelor compozite sunt:
realizarea conectarii componentei din beton si cea din otel;
complexitatea detaliilor de imbinare la noduri;
modelarea comportarii si calculul acestor elemente compozite;
experienta limitata in executie;
costuri relativ mai mari datorita consumurilor sporite de manopera si materiale in
raport cu solutiile din beton armat.
Peretii compoziti recomandati pentru comportarea lor favorabila la actiuni seismice
puternice sunt peretii din beton armat cu armatura rigida, cu sectiunea cu bulbi sau talpi la
capete sau pereti BAR formand tuburi inchise.
Verificarile peretilor compoziti la lunecare se fac in urmatoarele situatii:
Asigurarea preluarii lunecarilor intre zonele de capat si zonele de camp. Transferul
eforturilor tangentiale intre zonele de capat si panoul din beton armat al inimii peretelui se
va realiza prin conectori sau bare sudate sau trecute prin gaurile armaturii rigide a
stalpului. In cazul peretilor din BAR armatura rigida din centura are o contributie
importanta in preluarea acestei lunecari.
Asigurarea conlucrarii intre betonul armat si armatura rigida din inima peretelui. Atat
pe suprafata diagonalelor cat si pe cea a panourilor de otel inglobate in betonul din inima
peretelui se sudeaza conectori cu rolul de a stabiliza elementul din otel cat si pentru a
mobiliza betonul aflat de o parte si de alta a armaturii rigide. Solutia inlocuirii diagonalelor
din otel laminat cu o armatura diagonala distribuita sudata de cadrul format de armatura
rigida din bulbi si centuri reprezinta o solutie mai buna din punct de vedere al conlucrarii si
o preluare maiuniforma a campurilor de eforturi diagonale din inima peretelui.
Peretii compoziti au comportare mai ductila decat peretii din beton armat:

Calculul structurilor cu pereti compoziti

Rigiditatea peretilor compoziti se poate calcula ca pentru o sectiune echivalenta din
beton armat tinandu-se astfel cont de aportul armaturii rigide inglobate. Pentru peretii
compoziti zona intinsa din beton fiind fisurata, rigiditatile conferite de beton se diminueaza
astfel: EI C =EI a 0,5 E cm I c EI s
Momentele incovoietoare de proiectare pentru impunerea mecanismului de
plastificare in cazul peretilor compoziti sunt date in desenul de mai jos.

Calculul capacitatii la incovoiere cu forta axiala a peretilor compoziti se realizeaza

de regula prin metoda generala cu ajutorul programelor de calcul automat datorita
complexitatii si a variabilitatii datelor de intrare. Pentru predimensionari si verificari
preliminare in cazul unor pereti cu dubla simetrie se poate aplica si metoda simplificata
indicata in NP033 99. In ceea ce priveste calculul la incovoiere al grinzilor de cuplare
compozite se vor respecta prevederile din capitolul grinzilor compozite ale cadrelor.
Calculul la forta taietoare al peretilor compoziti din beton armat cu armatura rigida
se bazeaza pe modelul de grinda cu zabrele in care diagonalele comprimate care se
formeaza in inima peretelui sunt din beton armat sau din BAR. Acest model poate fi
asimilat cu modelul de panou inramat de un cadru format de zonele de capat BAR si
centurile din BAR. Capacitatea de rezistenta la forta taietoare a armaturii rigide din inima
peretelui se suprapune cu cea a panoului din beton armat.
 Ruperea la forta taietoare a peretilor compoziti se realizeaza prin cedarea
diagonalei comprimate din beton armat cu mobilizarea armaturii din inima peretelui. Forta
ultima din diagonala este conditionata de capacitatea de rezistenta a bulbilor si a centurilor
marginale. Daca diagonala traverseaza bulbi sau centuri interioare peretelui, capacitatea
de rezistenta a acestora contribuie la preluarea fortei taietoare.
Relatiile pentru calculul capacitatii la forta taietoare sunt prevazute in NP033/99.
Pentru calculul capacitatii de rezistenta la forta taietoare a componentei din beton armat a
peretilor pot fi utilizate si relatiile prevazute in P85/2006.
Verificarea la forta taietoare a peretilor compoziti se face cu relatia: V Ed V Rd .
Fortele taietoare de proiectare in peretii structurali se vor determina cu relatia:
V Ed =V ' Ed cu respectarea conditiei 1,5V ' Ed V Ed q V ' Ed in care:
V ' Ed - forta taietoare rezultata din calculul structural al incarcarilor seismice de
proiectare;
- raportul dintre valoarea momentului de rasturnare (momentul capabil), calculat la
baza suprastructurii, asociat mecanismului de plastificare al peretelui (sau peretilor cuplati)
si valoarea momentului de rasturnare rezultat din calculul la incarcarile seismice de
proiectare; la evaluarea momentelor capabile se va considera un coeficient de
suprarezistenta Rd =1,1 ;
- coeficient de amplificare care introduce efectul modurilor superioare de vibratie;
=1,2
In cazul peretilor compoziti cu inima din beton armat (tipul 1 si tipul 2) se considera
ca forta taietoare este preluata integral de inima din beton armat a peretelui iar momentul
de incovoiere de ansamblul peretelui.
In cazul peretilor compoziti care au armatura rigida in inima (tipul 3 si 4) forta
taietoare este preluata prin suma contributiilor betonului armat si a armaturii rigide din
inima.
Pentru calculul fortei taietoare capabile se utilizeaza relatiile:
V pl , Rd =max V pl , V p2 in care
V pl este forta corespunzatoare fisurarii betonului din perete;
V p2 este forta taietoare corespunzatoare ruperii peretelui.

Forta taietoare limita de fisurare a betonului din perete V p1 se calculeaza cu

relatia:
V p1= g t p l 0 1 f cfp unde:
g - factor de reducere datorita golului;

g =min r 1, r 2, r 3 unde r 1=1l g / l ; r 2=1 h gl g ;
Hl
h
r 3=1 g
H
l 0 , H 0 - lumina intre bulbi si respectiv intre centuri t p - grosimea peretelui
- coeficient care tine seama de tipul inimii rigide din inima peretelui
sin d
=35 Ard cos d in cazul diagonalelor
t p l0
t
=15 t0 in cazul panoului de tabla t t0 grosimea panoului
tp
fp
f c - rezistenta betonului la fisurarea peretelui;
f cfp =min [ 0,067 f cd ;1 f cd / 50] f cd [ N / mm2 ]
Forta taietoare corespunzatoare ruperii peretelui V p2 se calculeaza cu relatia:
V p2 =V p3 V ap unde
V ap - forta taietoare capabila preluata de armatura rigida din inima se calculeaza cu
relatiile:
 V ap =Aad f y cos d - armatura rigida sub forma de diagonale
V ap =t ta l ta f y / 3 - armatura rigida din panou din otel
V p3 - forta taietoare capabila preluata de betonul armat se calculeaza cu relatiile:
Peretii cu goluri mici
V p3 =V ip3V cp3 in care:
V ip3 - este rezistenta la forta taietoare a betonului armat din inima peretelui
V ip3= g min [ f dp c ; p f y p t p l 0 ] in care
dp
g f c t p l0 - reprezinta rezistenta la forta taietoare data de diagonala comprimata de
beton, valoare minima in cazul in care cadrul care inrameaza panoul este puternic;
f dp
c - rezistenta betonului diagonalei
f c =min[0,25 f cd ; 1,14 f cd ]
dp

g p f y p t p l 0 - rezistenta la forta taietoare in cazul in care cadrul de inramare este

slab;
g p t p l 0 - rezistenta la forta taietoare data de diagonala comprimata de beton armat in
cazul atingerii capacitatii de rezistenta a bulbilor si a centurilor.
p=min[bq V bpl / t p l ; col col
Rd
q V pl , Rd /t p H ]

V bpl , Rd ,V col
pl , Rd - sunt fortele taietoare capabile ale centurilor si ale stalpilor care bordeaza
peretele (valorile minime dintre cei doi stalpi si cele doua grinzi);
bq , col
q - cunt coeficienti care tin cont de conditiile de efort din centuri si din bulbi solicitati
la presiunea exercitata de perete, bq =col q =2 .
Elementele (bulbi si centuri) de pe laturile in care panoul de perete se continua in
acelasi plan cu alt panou nu intervin in relatia de mai sus.
g p f y t p l 0 - este forta taietoare preluata de armatura orizontala a inimii peretelui A s0
- aria armaturii orizontale a peretelui; a 0 - distanta intre armaturile orizontale;
V cp3 - rezistenta la forta taietoare a elementelor BAR care bordeaza peretele;
V cp3=1/ 2 min [ V col pl , Rd , V pl , Rd l / H ]
b

V col b
pl , Rd ,V pl , Rd 0 numai daca panoul de perete este incadrat in planul lui pe toate laturile
de pereti.

Pereti cu goluri mari

V p3 =min [ R m , Rb l / H ] in care:
Rm =min [2M mpl , Rd /h g ,V mpl , Rd ] iar Rb= min[ 2M bpl , Rd / l g ,V bcap ]
M mpl , Rd , V bpl , Rd ,Q bpl , Rd - sunt momentele si fortele taietoare capabile ale buiandrugilor si
montantilor elemente delimitate de gol.
Rm , Rb Se iau 0 pentru montantii si buiandrugii de pe laturile pe care panoul de perete
se continua in acelasi plan cu un alt perete.

Asigurarea cerintelor de ductilitate locala

Inaltimea zonei disipative ale peretilor compoziti pe care trebuie asigurate cerintele
de ductilitate locala se calculeaza cu relatia l cr =0,4 l w 0,05 H w cu limitarile:
l cr h s , pentru n6 niveluri
l cr 2h s , pentru n7 niveluri
l cr 2l w
Inaltimea zonei comprimate in sectiunile peretilor: x u 0,102l w .
In cazul in care relatia nu este satisfacuta se va prevedea o armatura speciala de
confinare, pe o distanta de cel putin x u / 2 de la marginea cea mai comprimata a
sectiunii. Sectiunea armaturii de confinare, Awh , in fiecare directie va fi stabilita pe baza
relatiei:
f cd xu
Awh =0,10 sb a 0,5

f yd , w lw
s - distanta interax pe verticala intre seturile de etrieri de confinare;
b a - dimensiunea miezului de beton cuprins de etrierii de confinare masurata
perpendicular pe directia bratelor etrierilor.
Armarea transversala la capetele sectiunilor in zonele critice va respecta conditiile:
diametrul d bw al etrierilor d bwmax d bl / 3 ; 6 mm ;
distanta intre etrieri smin 120 mm ,10 d bl .
Daca in zonele de capat ale sectiunilor coeficientul de armare longitudinala
0,02
distanta dintre etrieri nu va depasi 6 d bl .
f yd
Zonele de capat ale peretilor cu armatura rigida total inglobata in beton vor fi
proiectate respectand conditiile de alcatuire ale stalpilor BAR.
Zonele de capat ale peretilor cu armatura rigida cu inglobare partiala in beton se vor
proiecta tinand cont de conditiile de alcatuire ale stalpilor cu inglobare partiala in beton.
Transferul eforturilor tangentiale intre zonele de capat ale peretelui si panoul din
beton armat al inimii peretelui se va realiza prin conectori, prin bare sudate de sectiunea
din otel a stalpului sau bare trecute prin gaurile armaturii rigide.

Proiectarea fundatiilor structurilor compozite

Sistemul de fundatii al structurilor compozite se va proiecta cu un grad de asigurare
sporit in raport cu suprastructura la forte corespunzatoare mecanismului structurii de
disipare a energiei.
In aceste conditii sistemul de fundatii al structurilor compozite se proiecteaza ca un
sistem nedisipativ, si fortele de calcul se determina cu un factor de suprarezistenta in
raport cu fortele asociate stadiului limita corespunzator mecanismului de disipare al
suprastructurii. Se recomanda realizarea de cutii rigide la nivelul infrastructurii,
continuitatea si ancorarea corespunzatoare a armaturilor elementelor verticale compozite.
Sporul de rigiditate la nivelul subsolurilor se asigura in general prin marirea substantiala a
ariei peretilor compoziti in subsol fata de suprastructura.
Efectele actiunii M Rd , V Rd , N Rd , asupra fundatiilor se determina cu relatia
E Fd =E F ,G Rd E F , E in care:
E F ,G - efectul actiunii (efort sectional) din incarcarile neseismice, incluse in combinatia
de actiuni considerate in calculul la cutremur;
E F , E - efectul actiunii (efort sectional) din incarcarile seismice de proiectare
Rd - factorul de suprarezistenta, egal cu 1,2;
- valoarea Rdi / E di q in zona disipativa a elementului i a structurii care are
influenta cea mai mare asupra efortului E F considerat, iar
Rdi - rezistenta (efort capabil) al elementului i
E di - valoarea de proiectare a efortului in elementul i corespunzator actiunii seismice de
proiectare;
Raportul se calculeaza astfel:
in cazul fundatiilor de stalpi si pereti, se determina ca valoare a raportului
momentelor M Rd / M Ed in sectiunea transversala de la baza zonei plastice
pentru fundatii comune pentru mai multe elemente verticale (grinzi de fundatii,
radiere sau infrastructuri tip cutie) relatia E Fd =E F ,G Rd E F , E se considera
satisfacuta, daca se ia =1 si Rd =1,4 .
Pentru preluarea in bune conditii a eforturilor de calcul transmise fundatiilor de
armatura rigida a stalpilor compoziti M a , Fd , V a , Fd , N a , Fd este necesar ca placa de baza
a acesteia sa se afle sub cota teoretica de incastrare. Ancorarea in fundatie a armaturii
rigide a stalpilor se face pe inaltimea de inglobare prin dezvoltarea de presiuni reactive in
betonul inconjurator, prin conectori cu armaturi orizontale trecute prin gaurile armaturii
rigide si prin suruburile de ancoraj de la nivelul placii de baza. Se reduc astfel in raport cu
sectiunea de incastrare, cerintele de moment, de la nivelul placii de baza, rezultand o
protectie a acestei sectiuni.
M a , pl , Rd =min M r1 , M r2 In care:
M r1 - este momentul capabil la compresiune cu incovoiere a componentei armaturii
rigide din stalp in sectiunea de incastrare;
M r2 - este momentul capabil al sectiunii armaturii rigide in sectiunea de incastrare care
se obtine din momentul capabil la nivelul placii de baza M r3 la care se adauga aportul
presiunilor reactive.
f ct 2 Qr 2
M r2=M r3Q r h b / 2be [h ]
4 b b e f cl
f cl - este rezistenta la compresiune a betonului fretat
f cl =min [12 f cd , b/ b e f cd ] pentru stalpii centrali si
f cl =min [12 f cd , b/ b e f cd , Asw f y /be a e ] pentru stalpii marginali
h b - inaltimea de inglobare a bazei stalpului
b e - latimea efectiva din talpa armaturii rigide pe care se mobilizeaza presiunile
b e=t i 2d r pentru sectiuni H incovoiate in planul inimii;
b e=2t i 2d r pentru sectiuni H incovoiate in planul talpilor
b e=3t i2d f pentru sectiuni in cruce
b e=3,6 ht pentru tub rectangular
b e=0,4 Da pentru tub circular
d a - distanta de la limita razei de racordare a talpii de inima (sau de limita sudurii) la fata
exterioara a talpii.