CORECT

subiecte grupa 1

1. La zidăriile executate cu mortar pentru rosturi, fk depinde de:

o rezistența standardizată a elementului
o rezistența mortarului
o ambele rezistențe
2. Legătura dintre peretele din zidărie și elementele verticale de confinare din b. a. se poate face
cu sau fără strepi. Explicați care dintre soluții considerați că asigură o legătură mai rigidă și de
ce?
Legatura cu strepi este mai rigida deoarece se realizeaza o tesere mai buna si nu se produc fisuri.
3. Caracteristica determinată în stabilirea valorii forțelor seismice aferente fiecărei diafragme,
distrubuite din efectul de translație este
o rigiditatea diafragmei
o distanța dintre CM și CR
o deplasarea delta_xi a fiecărei diafragme
4. Mortarele pentru zidării:
o asigură transmiterea eforturilor de la elementele de zidărie la elementele de
construcție adiacente
o asigură conlucrarea elementelor de zidărie
o influențează valoarea rezistenței mecanice a zidăriei
5.

a) Cazul 1 si 2 apartine peretelui exterior si cazul 3 si 4 apartine peretiilor interiori

b) In cazul 1 peretele este alcatuit din zidarie iar placa din beton.
In cazul 2 peretele este din beton si zidarie iar placa este doar din beton.

6. Alcătuirea stâlpișorilor de b.a. din zidărie executată cu blocuri ceramice având h>15cm diferă
față de cea construită din blocuri ceramice cu h<15 cm. Să se arate
a. care este diferența dintre prevederile aferente celor două conformări
b. care dintre cele două asigură o mai bună conlucrare cu zidăria și cum se justifică diferența
dintre prevederile constructive în cele două cazuri.
a. Daca ha<15 cm –legatura se realizeaza prin strepi,bare de armatura si strepi si bare de
armatura.
Daca ha>15 cm –NU se realizeaza legatura intre zidarie si stalpisori.
 b. ha<15 cm pentru ca barele de armatura care se afla in strepi rigidizeaza constructia.

7. Țeserea zidăriei după anumite reguli are ca scop:

o obținerea unei structuri cât mai omogene a zidăriei
o creșterea rezistenței mecanice a zidăriei
o evitarea suprapunerii/continuității rosturilor verticale pe mai multe rânduri consecutiv

8. Rezistența caracteristică la întindere este:

o mai mare în cazul zidăriilor alcătuite din elemente de zidărie din argilă arsă
o mai mare în cazul zidăriilor alcătuite din elemente de zidărie de tip BCA
o aceeași indiferent de tipul de zidărie

9. Explicați care sunt factorii care influențează stabilirea regimului de înălțime maxim admis
pentru o clădire cu structură din pereți de zidărie.
Numărul maxim de niveluri (nniv) peste secțiunea de încastrare se limitează în funcție de:
accelerația seismică de proiectare (ag );
clasa de importanță a clădirii;
regularitatea structurală;
tipul zidăriei (ZNA, ZC, ZC+AR, ZIA);
densitatea pereților structurali;
tipul elementelor pentru zidărie;
grupa elementelor pentru zidărie

10. Să se calculeze valoarea modulului de elasticitate de scurtă durată al peretelui de zidărie

confinată cu elemente din b. a. execuată cu elemente de zidărie din argilă arsă, incluse în grupa
1 și mortar de ciment, a cărei secțiune este prezentată în figura de mai jos, știind că:
rezistența standardizată la compresiune a elementului de zidărie este 7.5 N/mm^2, rezistenta
mortarului 5N/mm^2 si constanta K=0.5, Eb=27.000N/mm^2
11.

In imaginea a ea este mai mare decat eos,rezulta doua momente in sens contrar.
In imaginea b ea este mai mic decat eos,rezulta doua momente in acelasi sens.
In imaginea C ea este egal cu eos,rezulta doua momente egale dar de sens contrar.Acesta este cel
mai favorabil caz.

12. Rezistența la forță tăietoare a pereților din zidărie cu inima armată este influențată de
o Rezistența la forța tăietoare a zidăriei ARMATA SAU NEARMATA???
o rezistența de proiectare la forță tăietoare a armaturilor verticale din stratul median
o rezistenta de proiectare la forta taietoare a stratului median de beton/grout
13. Zidăria cu armare longitudinală este caracterizată prin armarea cu bare verticale care se
montează?
o la fața exterioară a elementului de zidărie
o în interiorul secțiunii elementului de zidărie, în rosturile verticale care trebuie sa fie
continue
 o în punctele din interiorul secțiunii în care modul de țesere a zidăriei poate asigura
continuitatea pe verticală prin rosturile de mortar
14. Rezistența caracteristică la compresiune a zidăriei se poate determina pentru orice tip de
zidărie
o prin încercări de laborator pe probe standardizate
o analitic, conform prevederilor normativelor în vigoare (CR6)
o ținând seamă de tipul mortarului și de poziția și grosimea rosturilor de mortar

15. Conținului de săruri solubile al elementelor pentru zidărie condiționează utilizarea lor în
elementele de construcții din zidărie. Să se precizeze care sunt reglementările/ prevederile de
care trebuie să țină seamă inginerul proiectant.
Sulfații solubili în apă conduc la degradarea zidăriei , din cauza apariției:efluorescentei si a
cryptoefluorescentei.
Utilizarea mortarelor la zidarie in functie de clase de
Degradări ale zidăriilor, ca urmare a: expunere (MX1, MX2 etc)
fenomenului de îngheț-dezgheț; protectia armaturilor in functie de clasa de expunere prin
prezenței sărurilor active. inglobarea lor in mortar, inglobare in betn, galvanizare

16. În cazul pereților cu goluri mijlocii, riglele de cuplare se consideră deformabile

din axele montanților

o de la marginea golului
o de la marginea golului la care se adaugă ‚a’

17. Riglele de cuplare cu secțiune mixtă, se calculează la

o încărcări verticale provenite din încărcări gravitaționale
o încărcări orizontale din vânt sau seism
o încărcări gravitaționale și încărcări orizontale

18.
 a) S1=3,2 m2
S2=2.85 m2

b)1760 kN/ml

1567,5 kN/ml

Grupa 32303 :

1. Caracteristicile geometrice ale unui perete din zidarie cu inima armata se calculeaza pentru:
o Sectiunea bruta nefisurata a zidariei
o Sectiunea peretelui
o Sectiunea ideala a peretelui
2. Elementele pentru zidarie se incadreaza in categoria l daca:
o Posibilitatea de a nu atinge valoarea declarata a rezistentei la compresiune este mai mica
de 5%
o Elementele de zidarie au densitate mare
o Volumul de goluri este de 45-50%.

3. Modulul de elasticitate longitudinal de scurta durata a zidariei (in general ) are valori care difera
in functie de:
o tipul de zidarie
o caracteristicile geometrice ale sectiunii
o tipul de element de zidarie. (mat care compun zidaria)

4. Se cere :
a) Sa se clasifice tipurile de zidarii
b) Sa se specifice care sunt diferentele din punct de vedere constructiv intre zidaria simpla si
zidaria mixta.
a) zidăria simplă (ZNA = zidărie nearmată)
zidăria mixtă
zidăria confinată (ZC)
zidăria armată (ZAR)
b) Zidăria simplă (ZNA = zidărie nearmată) este alcătuită dintr-un singur tip de element
pentru zidărie și un material folosit pentru a lega aceste elemente între ele (mortar,
agrafe/scoabe metalice ș.a.) iar zidăria mixtă este alcătuită din cel puțin două tipuri de
zidării, asociate în vederea îmbunătățirii caracteristicilor fizico-mecanice ale elementului.

5. Starea complexa de tensiuni in zidarie apare ca urmare a :

o Deformabilitatii diferite a elementelor de zidarie si mortar
o Neuniformitatii elementului de zidarie
o Neuniformitatii stratului de mortar.

6. Rostul seismic se prevede:

o Pt a asigura contractia –dilatarea tronsoanelor unei cladiri in cazul cladirilor cu
neregularitate structurala in functie de dimensiunile lor in plan.
o In functie de regularitatea structurala si de dimensiunile in plan ale cladirii
o In cladirile cu regularitate structurala in plan care au L>50m respectiv l>50m implinind si
conditiile impuse de dilatare si contractie.

7. Un perete structural exterior din zidarie poate fi solicitat actiuni orizontale perpendiculare pe
planul lor provenite din :
Incărcările orizontale locale care acționează perpendicular pe planul peretelui pot proveni din :
• seism;
• vant;
• impingeri date de bolti, arce, sarpante
 • incarcari date de exploatare
• greutati datorate suspendarii mobilierului

8. Exista limitari privind utilizarea anumitori tipuri de mortare,in functie de tehnologia utilizata la
prepararea lor,sa se denumeasca tipul de mortar si restrictii aferente.
Mortarele in zidarii pentru utilizare generala:
-preparate in statii: la toate tipurile de ciment
-preparate pe santier: pereti structurali,cladiri clasa de importanta lll,IV,cladiri cls de importanta
II (ag<0.15g),anexe gospodaresti,constructii provizorii.

9. Elementele pentru zidarie cu continut mare de saruri solubile se utilizeaza la:

o Realizarea zidariilor expuse umiditatii
o Zidarii executate cu mortare pe baza de ciment
o Zidarii in mediu uscat.

10. Intre principiile de tesere a zidariei pot fi enumerate:

o Decalarea rosturilor verticale pe o lungime minima care depinde de dimensiunea
elementului de zidarie
o Modul de tesere este influentat de grosimea peretelui de zidarie
o Fragmentele elementelor de zidarie pot fi utilizate pt. Realizarea teserii zidariilor
executate cu elemente de orice tip,inclusiv cele din argila.
11. Planseele din elemente prefabricate de beton armat de tip fasie:
o Descarca pe 3 laturi in cazul fasiilor marginale
o Trebuie sa aiba asigurata rezemarea pe cca. 8 cm din grosimea peretiilor portanti.
o Pot fi considerate ca saibe orizontale doar cu o suprabetonare executata in mod
corespunzator.

12. Sa se calculeze valoarea rezistentei de proiectare la compresiune a zidariei paralel cu rostul

orizontal,stiind ca: elementul de zidarie este in grupa 2,rez standardizata la compresiune a
elementului de zidarie paralel cu rostul orizontal este 2N/mm2,rez mortarului este 2.5 N/mm2
si constanta k=0.55.
0.55x2^0.7x2.5^0.3=1.176
 13.

a)Are loc la un perete interior

b) N1 este incarcarea transmisa de la perete de la etajul superior

Pj este incarcarea transmisa de planseu

14.

a) Momentele sunt zero in diagramele b si e deoarece peretele este simplu rezemat

b) Exista moment pe reazem deoarece peretele are o continuitate partiala/continua.
c) -rezemare simpla alfa=0.125
-rezemare completa alfa=0.083

15.
a si b sunt lungimile de bara de armatura longitudinala din stalp care ajuta la preluarea
momentului,prevederi constructive minim fi 12, min(1% pentru ag>0.25g)(0.8% pentru ag=0.15g si
0.20g),(0.6% pentru ag=0.1g).

c si d sunt lungimile pe care sunt dispusi etrierii,respectiv c pentru etrieri inaditi si d in camp curent,pentru
c avem distanta maxima de 15 cm iar pentru d 10 cm.

E armare prin rosturile caramizii pusa din 50 in 50 de cm pe 11 si lunga de 60 cm.

Grupa 32302:

1. Efortul axial de calcul (Ned) in cazul peretilor structurali plini este dat de:
o Efortul axial de compresiune din incarcari gravitationale
o Efortul axial de compresiune din incarcari orizontale
o Efortul axial de compresiune din incarcari gravitationale si orizontale

2. Un planseu poate fi asimilat cu o saiba orizontala atunci cand:

o Este nedeformabil in planul sau
o Asigura deplasari din translatie egale ale diafragmelor structurii la acelasi nivel
o Doar atunci este executat cu beton armat monolit.
3. Sa se explice:
a) De ce peretii autoportanti care au aceeasi grosime cu peretii portanti nu preiau incarcari de
la plansee?
b) Enumerati toate tipurile de incarcari verticale care pot fi preluate de peretii portanti (ce fel
de incarcare si din ce actiune provine)
c) Ce sunt peretii nestructurali?
a) Peretii autoportanti preiau incarcari doar din greutatea lor proprie nu si de la alte
elemente iar in cazul acesta nu conteaza grosimea.
b) greutatea proprie, încarcarile transmise de planșee (permanente și utile) și încărcările
transmise de pereti nestructurali.
c) Peretii nestructurali sunt pereti care nu preia nici o incarcare,nu fac parte din structura
de rezistenta a cladirii.
4. Sa se calculeze valoarea rezistentei de proiectare la compresiune a zidariei stiind ca : rezistenta
standardizata la compresiune a elementului de zidarie este de 15N/mm2,rezistenta mortarului
de ciment 15N/mm2,coeficientul partial de siguranta 2.2 si constanta k=0.45.
fk=kxfb^0.7^xfm^0.3=6.75
Fd=fk/Ym=3.068

5. Sa se determine valoarea fortei taietoare la fiecare nivel,in cazul peretelui structural plin,stiind
ca: He=3.00m:Htotal=12m:FbDTi=120kN.
n=4
F1=(2xFbDTi)/n(n+1)=12
F2=24
F3=36
F4=48

6. In care sectiune a peretelui momentul incovoietor este produs de incarcari gravitationale care
actioneaza cu diferite excentricitati,este maxim:
o La partea superioara a peretelui,sub centura
o La partea inferioara a peretelui
o La mijlocul inaltimii peretelui.
7. In cazul utilizarii unui model de calcul care ipoteza de calcul trebuie indeplinita ?
o Planseele trebuie sa aiba rigiditate infinita in planul lor
o Peretii trebuie sa fie asezati in plan perpendicular intre ei
o Centrul maselor sa coincida cu centrul de rigiditate.?????????????
8. Elem de zidarie din argila arsa cu goluri orizontale se utilizeaza la:
o Executia peretilor structurali la cladiri de locuit cu alta destinatie.
o Executia peretiilor structurali la anexe gospodaresti si constructii provizorii
o In ambele situatii.
9.
a) Da
b) Ps>Pr
c) M=Prxdr-Psxdr-N1xd1

10. Rezistenta unitara de proiectare a zidariei la eforturi principale de intindere in lungul diagonalei
comprimate fvd,i depinde de:
o Rezistenta caracteristica la intindere a elem pt zidarie
o Caracteristicile elementelor pentru zidarie
o Marimea incarcarii verticale care actioneaza asupra elementului de zidarie.

11. Zidaria din caramida solicitata la compresiune centrica cedeaza prin:

o Depasirea rezistentei la compresiune a caramizii
o Depasirea rezistentei la compresiune a mortarului.
o Depasirea rezistentei la intindere a caramizii.

12. Caracteristica determinata in stabilirea valorii fortelor seismice aferente fiecarui perete
structural,distribuite din efectul de translatie este:
o Rigiditatea peretelui structural
o Deplasarea delta xi a fiecarei perete structural la nivelul caracteristic
o Distanta dintre CM si CR

13. Excentricitatea aditionala (accidentala):

a) Cum se defineste?
 b) Cum se stabileste,in functie de parametri?
c) Care sunt solicitarile la care trebuie luata in calcul.
a)este o excentricitate de calcul provenita din incarcarile gravitationale
b)inaltime si grosime
c) Abaterea grosimii pereților de la valoarea teoretică
Abateri ale pereților de la poziția vertical
Neomogenitatea materialelor
14. D

a) Pozitionarea din fig. 1 este favorabila pentru ca golurile scarii nu afecteaza rezistenta
structurii
b) Pozitionarea din fig. 2 este nefavorabila deoarece scara se afla in mijloc si structura devine
mai putin rigida.

15.
X=Ned/0.85xtxfd=2.48

Y=lw-yg-0.5x=49

Mrd=1295,74 kNm

16. Momentele incovoietoare in montantii peretilor,se obtin prin repartizarea momentelor

rezultate in cadrul inlocuitor,in functie de :
o Rigiditatea montantilor
o Arile active ale montantilor
o Rigiditatile riglelor de cuplare.
17. Mortarele pentru zidarii :
o Influenteaza valoarea rezistentei mecanice a zidariei
o Asigura transmiterea eforturilor de la elementele de zidarie la elementele de constructie
adiacente
o Asigura conlucrarea elementelor pentru zidarie
18. Rezistenta standardizata la compresiune se utilizeaza:
o La calculul rezistentei mediii la compresiune
o La calculul rezistentei caracteristice la compresiune
o In ambele situatii
19. In cazul unui model de calcul plan efectul torsiunii se introduce:
o Printr-un calcul separat al fortelor date de momentul de torsiune
o Combinatie intre ele
o Prin suplimentarea eforturilor cu un anumit procent.
 20. Un perete structural exterior din zidarie poate fi solicitat la actiuni orizontale perpendiculare pe
planul lor provenite din:
o Seism
o Suctiunea vantului
o Presiunea vantului
21. Un perete din zidarie supus la incarcari orizontale care actioneaza perpendicular pe planul sau
se considera rezemat cu continuitate completa daca:
o Pe directia orizontala planseul din b.a. nu rezeama pe peretele structural,iar pe directia
verticala peretii sunt tesuti la intersectii.
o Pe directia orizontala planseul din b.a. este rezemat pe peretele structural,iar pe directia
verticala,peretii nu sunt tesuti la intersectii.
o Pe directia orizontala,planseul din b.a. reazema pe peretele structural ,iar pe directia verticala
peretii sunt tesuti la intersectii.

RESTANTA-VARA:

1. Starea complexa de eforturi (tensiuni) din zidaria solicitata la compresiune centrica presupune
aparitia urmatoarelor tipuri de solicitari:
 Tensiuni (intinderi) laterale in caramizi
 Tensiuni din incovoiere,forfecare si compresiune locala
 Compresiune in mortar

2. Rezistenta la compresiune a elementelor pentru zidarie se determina :

 Ca medie a rezultatelor obtinute prin tasarea in laboratoare centralizate a unui anumit
numar de probe
 Prin corectarea rezultatului testelor de laborator cu un coeficient care tine seama de
natura materialului si de tehnologia de executie
 In functie de pozitia fata de rostul orizontal.

3. Folosirea etrierilor la armarea stalpisorilor din beton armat,contribuie la :

 Fretarea betonului,prevenind deformarea transversala a betonului din zona comprimata
 Cresterea valorii deformatiei specifice ultime la compresiune
 Cresterea ductilitatii

4. SLU (stari limita ultime) se refera la :

 Capacitatea portanta,deformatii si stabilitate
 Rezistenta,echilibru structural si deplasari laterale
  Atingerea rezistentei in domenilu elastic

5. Riglele de cuplare cu sectiune mixta,se calculeaza la:

 Incarcari verticale provenite din incarcari gravitationale
 Incarcari orizontale din vant sau seism
 Incarcari gravitationale si incarcari orizontale

6. Continutul de saruri solubile al elementelor pentru zidarie limiteaza utilizarea lor,care nu este
acceptata in urmatoarele conditii:
 Intr-un mediu exterior cu umiditate ridicata
 Intr-un mediu interior cu degajari mari de umiditate
 In medii cu agenti chimici agresivi.

7. Rigiditatea peretilor plini la actiuni orizontale este data de deformatia din:

 Moment incovoietor
 Forta taietoare
 Moment incovoietor si forta taietoare

8. Rezistenta caracteristica la compresiune a zidariei executate din elemente artificiale pentru

zidarie,se poate determina:
 Prin incercari de laborator,pe probe de zidarie
 Analitic,folosind relatia fk=kfb^0.85 din codul CR6-2013
 Analitic cu relatiile corespunzatoare tipului elementului pentru zidarie. ????????

9. Efortul axial de calcul (Ned) in cazul montantilor diafragmelor cu goluri mijlocii este dat de:
 Efortul axial de compresiune din incarcarile gravitationale
 Efortul axial de compresiune din incarcarile orizontale
 Efortul axial de compresiune din incarcarile gravitationale si orizontale

10. Sa se defineasca notiunea de „densitate a peretilor structurali’’ si sa se arate:

a) Cum se calculeaza
b) De ce este necesara cunoasterea ei.
Rezolvare:
a. Densitatea pereților structurali se definește pentru fiecare direcție
principală a clădirii și se calculează cu relația: p%=(suma din Az,net)*100/Sniv
b. Este necesara pt aflarea numarului maxim de niveluri

11. Sa se explice care este cauza ruperii zidariei solicitate la forfecare pentru fiecare dintre cazurile
reprezentate in figurile a,b,c,d
 Cele patru situaţii de rupere din figura sunt următoarele:
(a)Rupere prin forfecare pe suprafaţa de legătură între cele două elemente (mortarul rămâne
ataşat complet pe unul dintre elemente sau parţial pe fiecare dintre elemente, ca în figură);
(b)Rupere prin forfecare în rostul de mortar;
(c)Rupere prin forfecare în element;
(d)Rupere prin sfărâmarea sau fisurarea elementelor. Ruperea din cazurile (c) şi (d) se produce
dacă aderenţa mortarului pe element este mai puternică decât rezistenţa la forfecare a
elementului pentru zidărie. Legea de variaţie a rezistenţei la forfecare este reprezentată printr-o
dreaptă ai cărei parametri se determină prin regresie liniară, folosind valorile medii ale forţelor
de rupere obţinute pentru cele trei niveluri de precomprimare. Intersecţia acestei drepte cu axa
verticală reprezintă valoarea medie a rezistenţei iniţiale la forfecare (fv0) iar unghiul dreptei cu
orizontala reprezintă unghiul mediu de frecare internă .

12. Zidaria cu armare longitudinala este caracterizata prin armarea cu bare verticale care se
monteaza:
 In interiorul sectiunii elementului de zidarie,in rosturile verticale care trebuie sa fie
continue
 In stratul de beton sau mortar-beton turnat intre cele doua straturi paralele de zidarie
 La fata exterioara a elementului de zidarie

13. La care dintre dimensiunile unui perete din zidarie se impune respectarea unui multiplu al inaltimii
unui rand si cum se completeaza diferenta pana la valoarea din proiect a dimensiunii respective?
 pe înălțimea panoului (între centuri, între buiandrug și centură)- mutliplu al înălțimii
rândului
 în plan- multiplu de ½ din lungimea elementului pentru zidărie.
14. Sa se descrie modul in care se iau in considerare efectele de translatie si rotatie a incarcarilor
seismice asupra structurii unei cladiri cu pereti dn zidarie:
a) Descrieti translatia si caracteristicile ei
b) Descrieti rotatia si caracteristicile ei
c) Descrieti efectul cumulat (translatie+rotatie)
15. Sa se calculeze valoarea modulului de elasticitate de lunga durata al peretelui exterior din zidarie
confinata cu stalpisori din b.a executata cu elemente pentru zidarie din argila arsa incluse in grupa
1 si mortar pentru utilizare generala,a carui sectiune este prezentata in figura de mai jos,stiind ca:
 Rezistenta standardizata la compresiune a elementului pentru zidarie este de 5 N/mm2
 Rezistenta la compresiune a mortarului 2.5 N/mm2
 Constanta k=0.55
 Eb=27000N/mm2
 Coeficientul final de curgere lenta 1.2

16. Rezistenta la compresiune a mortarului:

 asigura conlucrarea intre elementele pentru zidarie
 influenteaza rezistenta mecanica a elementului de zidarie la compresiune si forfecare
 este mai mare la mortarul cu polimeri decat la mortarul de ciment.

17. Prevederile constructive privind protejarea armaturii din rosturile orizontale de mortar este
sintetizata in detaliul de mai jos.Se cere sa se specifice valorile minime ale dimensiunilor a si x:
a) Pentru zidarie cu tencuiala:
A= 20 mm
X=2.5
b) Pentru zidarie fara tencuiala:
A=33 mm
X=2.5
c) Care este diam max al barelor in cazurile i) si ii)
Cls M5, fi<60%
M10, fi>60%
18. Se da figura de mai jos:
 Sa se calculeze aria de planseu care descarca pe segmentul de perete portant de 1.10 m
din axul B.
 Sa se calculeze incarcarea pe ml pentru segmentul de 1.10 m al peretelui din axul b,stiind
ca incarcarea totala de calcul uniform distribuita a planseului (permanenta si utila ) este
de 450 daN/m2.
 Sa se determine Ned la cota 0.00,stiind ca inaltimea de nivel este de 3.00 m iar cladirea
are p+4E.

RESTANTA-TOAMNA:

1.
 Sectiunile de la capetele riglelor sunt nedeformabile,dar se pot roti
 Rigiditatea montantilor este cu mult mai mare decat rigiditatea riglei
 Momentul in punctul de inflexiune este egal cu zero
2. Sa se calculeze rezistenta la eforturi principale de intindere in lungul diagonalei comprimate fvki
pentru peretele de zidarie stiind ca:zidaria este alc din elem de zidarie de tip BCA si mortar
M5,N=870 daN,fb=2.5N/mm2.
3. Sa se defineasca :
a) Rolul peretilor nestructurali si autoportanti si tipul de incarcari pe care il preiau?
b) Toate tipurile de incarcari verticale care pot fi preluate de peretii portanti( ce fel de incarcare
si din ce actiune provine)
a. Pereții de contravântuire (autoportanți) preiau încărcările verticale date de greutatea lor
proprie
Peretii nestructurali au rol de compartimentare sinpreiau incarcarile verticale
b. În cazul pereților portanți, încărcările verticale sunt date de: ▪ încărcările de la planșee
(permanente și utile); ▪ greutatea proprie a peretelui.

4. Care dintre ipotezele de mai jos sunt valabile pentru determinarea rezistentei de proiectare a
peretiilor din zidarie solicitati la compresiune si incovoiere in planul lor:
 Ipoteza sectiunilor plane
 Betonul conlucreaza cu zidaria in stadiul ultim de cedare
 Deform specifice ale betonului sunt mult mai mari decat ale zidariei

5. Zidara solicitata la compresiune centrica cedeaza din cauza :

 Atingerii rezistentei caracteristice la compresiune a caramizii si a mortarului
 Depasirii rezistentei la intindere a elementului pentru zidarie
 Flambajului stalpisorilor formati din zidarie mult mai svelti decat elementul initial

6. Valoarea excentricitatii accidentale a peretilor din zidarie:

 Scade odata cu cresterea grosimii
 Creste o data cu inaltimea
 Este influentata de modul de punere in opera a zidariei

7. Clasificati elementele de zidarie artificiale (a) si specificati care este domeniul lor de utilizare(b):
a. piatra artificiale (arsa/nearsa: argilă arsă, BCA, beton ușor)
b. se utilizeaza la realizarea constructiilor
8. Rezistenta la compresiune a mortarului:
 Influenteaza rezistentele mecanice ale zidariei
 Influenteaza rezistenta mecanica a elementului de zidarie la forfecare
 Este mai mare la mortarul de var decat la mortarul de argila
9. Se cere sa se:
a) Defineasca sectiunea activa a unei diafragme din zidarie
b) Sa se arate care sunt parametrii care depind de marimea ei si cum se stabileste valoarea lor.
a. Sectiunea activa este este acea parte a diafragmei care preia incarcari principale
b. Parametrii: ∆𝑙𝑓 𝑙 , ∆𝑙𝑓 𝑟 - reprezintă lungimea activă a tălpilor diafragmelor din stânga și
din dreapta peretelui;
t - grosimea inimii peretelui.

SESIUNEA VARA
1.
Tech=tz+nech*tc=113.3
Nech=fcd/fd=16.67/2.77=6.02
Fd=fk/gamma.m=6.02/2.2=2.77
Fk=k*fb^0.7*fm^0.3=6.09

2.
Sa se descrie operatiunile efectuate in cele 4 etape de construire a unui nivel din zidarie confinata
cu stalpisori din ba
Zidărie executată cu elemente de zidărie având h<15cm, cu bare de armătură dispuse
în rosturile orizontale
1-se pun armaturile stalpilor si barele orizontale dintre rosturi
2-se continua procesul si se tese zidaria
3- se pune armatura pt centura la final
4-umplerea cu beton a spatilor pt stalpi

3. La determinarea rezistentei de proiectare a peretilor din zidarie solicitati la compresiune si

incovoiere in planul lor,sunt valabile ipotezele:
  ip sectiunilor plane
 betonul nu conlucreaza cu zidarie in stadiul ultim de cedare
 deformatiile specifice ultime ale betonului sunt mult mai mari decat cele ale zidariei

4. SLS (stari limita serviciu)

 Urmaresc asigurarea exploatarii normale a unei cladiri
 Limiteaza nivelul de deteriorare a elementelor structurale
 Se verifica doar pentru cladirile din clasa de importanta l
5. Sa se descrie caracteristicile stalpilor si ale riglelor cadrului inlocuitor (metoda aproximativa
complexa) pentru cazul unei diafragme cu mai multe siruri de goluri:
a) Stalpii cadrului inlocuitor : Determinarea directă a momentelor încovoietoare în stâlpii
cadrului înlocuitor, deasupra și dedesubtul fiecărei rigle.
b) Riglele cadrului inlocuitor : se înlocuiesc cu bare de tip grindă, au o zonă indeformabilă de
rigiditate foarte mare (între CG ale montanților și rigla de cuplare).
- Astfel, un perete cu goluri se trasformă într-o structură în cadre la care stâlpii vor avea
caracteristicile geometrice ale montanților, iar grinzile, caracteristicile geometrice ale riglelor
de cuplare cu zone de rigiditate foarte mare la extremități.
- se înlocuiesc cu bare verticale (stâlpi) ale căror axe sunt situate în centrul de greutate al
montanților.

6. Starea complexa de tensiuni in zidaria solicitata la compresiune centrica apare ca urmare a:

 Deformatiilor diferite a elementelor pentru zidarie si a mortarului
 Uniformitatii stratului de mortar si neuniformitatii elementelor pentru zidarie
 Neuniformitatii stratului de mortar.
7. Rezistenta unitara caracteristica la lunecare (forfecare) in rost orizontal a zidariei:
 Este cea mai mare cand efortul de compresiune din sectiune este nul,dar este limitata la
un anumit procent din fb
 Se determina prin teste pe epruvete confectionate la nivel de laborator
 Depinde de marca mortarului in rost

8. Stabilirea conditiilor/restrictiilor privind alegerea tipului de planseu ca parte a structurii unei

cladiri tine seama de :
 Zona seismica in care este amplasata cladirea
 Clasa de importanta a cladirii
 Pozitia planseului in ansamblul cladirii (daca este pl curent,pl peste subsol,pl-terasa,etc.)
 9.
a. Perete cu un singur șir de goluri (a); cadru înlocuitor (b)
b. lo=lumina golului
L= distanța între CG ale montanților
Lech= distanța între CG ale montanților

lr= zona riglei care se consider deformabilă (rigla se consider ca o bară cu moment de
inerție variabil, care se deformează numai pe lungimea (lo+2a), iar pe restul deschiderii se consider
nedeformabilă Ir = ∞

l1=zona riglei care se consider deformabilă (rigla se consider ca o bară cu moment de

inerție variabil, care se deformează numai pe lungimea (lo+2a), iar pe restul deschiderii se consider
nedeformabilă Ir = ∞

a=0.35*hr=latimea buiandugului care sprijina pe zidarie

10.
11.

a) directia orizontala
b) m=masa totală a construcției
λ = (0.85 ; 1) în funcție de numărul de niveluri și de perioada de vibrație
η = factor de amplificare dinamică care ține seama de amortizarea zidăriei
q = factorul de comportare
gamma.1.e=factor de importanta
G=greutatea cladirii
c) :În general la clădirile curente cu structura din zidărie T1<0.7s.

12.
 Valoarea fortei axiale de la baza este aceeasi la ambele diagrame