CAIET DE SARCINI

MANUAL

PENTRU

ALCATUIREA SI MONTAJUL

PLANSEELOR DIN GRINZI SI CORPURI

CERAMICE

TIP EURO PLANSEU

1
 MANUAL PENTRU ALCATUIREA SI MONTAJUL

PLANSEELOR DIN GRINZI SI CORPURI CERAMICE

TIP EURO PLANSEU

ELABORAT DE SC EURO PLANSEU SRL BIHARIA

2
CUPRINS

1. SCOP
2. DOMENIU DE APLICARE
3. DEFINITII, NOTATII
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
5. CERINTE SI DOMENII DE PERFORMANTA
6. REZISTENTA SI STABILITATE
7. SIGURANTA LA FOC
8. IZOLARE TERMICA
9. PROTECTIE IMPOTRIVA ZGOMOTULUI
10. CERINTE FUNCTIONALE
10.1 Forma si starea suprafetei inferioare si superioare
10.2 Pozitia si capacitatea de incarcare a prinderilor ulterioare pe intrados
11. CERINTE TEHNOLOGICE PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR
12. ASIGURAREA CALITATII LUCRARILOR
12.1 Prevederi generale
12.2 Verificari privind componentele
12.3 Verificari la montare si turnare beton

3
 1. SCOP

1.1 Manualul are scopul de-a stabili cerintele si criteriile de performanta, modul de
alcatuire, de verificare si control al calitatii, pentru planseele modulare
construite din grinzi tip EURO PLANSEU si corpuri ceramice.
1.2 Acest tip de planseu este alcatuit din:
- grinzi din beton armat in invelis ceramic,dispuse ca nervuri dese cu
distanta intre axe de 49 cm.
- blocuri ceramice din argila arsa cu goluri orizontale tip EURO
POROTON, cu dimensiunile de 37 cm latime, 22 cm adancime si
inaltime de 16 sau 20 cm, ca umplutura intre grinzi.
- plasa sudata SNTB FI 6 cu ochiuri de 10x10.
- beton C20/25 cu Rc >25N/mmp armat ce monolitizeaza nervurile
dintre grinzi cu centura cladirii si suprabetonarea generala in grosime
>= 40 mm.
1.3 Manualul se adreseaza celor implicati direct in realizarea planseelor adica
proiectanti, executanti, celor care asigura verificarea, inspectia si controlul
proiectelor si lucrarilor, precum si beneficiarilor lucrarilor de constructii.

2. DOMENIU

2.1 Planseele modulare din grinzi se utilizeaza:

- ca plansee curente de acoperis la cladiri cu pereti structurali din
zidarie.
- ca plansee curente si de acoperis la cladiri avind ca sistem structural
cadre din beton armat.
2.2 Pentru fiecare lucrare, datele privind alcatuirea, calculul si conditiile de
verificare a calitatii vor fi cuprinse in proiectul lucrarii. Proiectul va fi intocmit
de personal tehnic competent in ce priveste comformarea, calculul ansamblului
structural si detaliile de alcatuire.

3. DEFINITII, NOTATII

4
 3.1 Termenii utilizati sunt cei folositi in reglementarile tehnice din domeniu.
Sensurile sau intelsurile particulare ale unor termeni vor fi explicate acolo unde
apar.
3.2 Notatiile utilizate sunt deasemenea cele folosite in reglementarile tehnice din
domeniu.

4. CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA

4.1 Cerintele si criteriile de performanata ale acestor tipuri de plansee sunt date in
tabelul 1.

Tab.1
Nr. Documente de Mod de tratare in
Cerinte si criterii de performanta
crt. referinta manual
A. Rezistenta si stabilitate
Capacitatea planseului la starea limita de rezistenta la:
a) Incovoiere
b) Forta taietoare
c) Torsiune cu incovoiere
Verificarea la starea limita de
1. P100/1-2013 Calcul
rezistenta la solicitari seismice
Verificarea la starea limita de
2. SR EN 15037-1 Calcul
deformatie –sageata de incovoiere
B. Siguranta in exploatare - Nu sunt criterii de performanta specifice planseelor
C. Siguranta la foc
1. Rezistenta la foc P 118/99 Valori pe baza de incercari
D. Izolatie termica
Valori pe baza de
1. Rezistenta termica a planseului
determinari
E. Protectie impotriva zgomotului
Valori pe baza de
1. Indice de izolare acustic STAS 6156-86
determinari
F.Tehnologice
Capacitatea pregrinzilor la montare
Determinari si
1. - sageata admisibila
calcul
- capaciatate portanta

5
 Rezistenta la incovoiere - Verificare prin
2.
strapungere a corpurilor ceramice incercare
Suprafetele de rezemare –nivel,arie,
3.
contact – la montare
Conditii pentru elementele
4. componente si pentru punerea lor in
opera

4.2 Aceste reglementari tehnice trebuie sa fie cunoscute si avute in vedere la

proiectare, pe masura aparitiei lor.

5. REZISTENTA SI STABILITATE

5.1 Prevederi privind alcatuirea planseelor.

5.1.1 Planseele modulare din grinzi tip EUROPLANSEU si corpuri ceramice
ofera urmatoarele avantaje in ce priveste cerinta obligatorie de rezistenta si
stabilitate:
a) Alcatuirea elementelor prefabricate permite realizarea unei placi cu
nervuri dese din beton armat monolit care poate fi dimensionata
(inaltime armare) corespunzator cu situatia de fapt;
b) Se pot realiza si nervuri transversale armate pentru imbunatatirea
rigiditatii de ansamblu daca este cazul;
c) Datorita ponderei mari a betonului turnat monolit, acest tip de
planseu permite rezolvarea simpla a zonelor deosebite: strapungeri,
goluri pentru scara, balcoane etc;
d) Este posibila acoperirea planurilor de diferite dimensiuni deoarece
si grinzile pot fi confectionate in functie de necesitati;
e) Tavanul planseului este usor de tencuit deoarece in urma
ansamblarii –grinzi - blocuri ceramice, se obtine o suprafata plana;
f) Planseul din grinzi armate este perfect adaptabil la incarcari statice.
Pentru umplerea golurilor dintre grinzi se vor folosi blocuri
ceramice cu inaltimea mai mica decat inaltimea proiectata a
planseului, lasand libera partea superioara a grinzii, cit si a
centurilor se va realiza o monolitizare perfecta prin unirea cu beton
a tuturor nervurilor astfel obtinute. Se creaza asfel o rezistenta

6
 mare in directia ortogonala, iar marimea sectiunilor de sprijin
mareste rezistenta la forfecare;
g) Atata timp cat sunt urmarite de aproape instructiunile de folosire si
montaj utilizarea planseelor din grinzi garanteaza o inalta siguranta
in folosirea lor pe santiere;
h) Acest tip de planseu este usor de construit si se scurteaza mult
timpul de punere in opera, si manopera de executie.
5.1.2 Principalii parametrii variabili pentru alcatuire si calcul sunt:
- inaltimea corpurilor ceramice - se recomanda folosirea blocurilor
ceramice cu goluri orizontale tip Euro Poroton cu inaltimea de 16
sau de 20 cm si lungimea de 37 cm pentru plansee cu h minim de
20 cm.
- armatura din partea inferioara a grinzilor.
- inaltimea suprabetonarii.
- armatura de la partea superioara (din suprabetonare).
- clasa betonului armat turnat monolit.
5.1.3 Alcatuirea generala a planseelor trebuie sa contribuie la asigurarea
comportarii antiseismice a constructiei prin conformarea la principiile
generale stabilite in continuare care trebuie sa fie luate in considerare de
catre proiectanti si arhitecti:
a) Planseele sunt diafragme rigide in planul lor care trebuie sa asigure
conlucrarea elementelor verticale (stilpi, pereti structurali) la
preluarea solicitarilor seismice orizontale;
b) Planseele trebuie sa fie plane si coplanare pentru acelasi nivel;
c) Se recomanda ca incarcarile verticale ale planseelor sa fie
transmise elementelor portante cit mai uniform pe ambele directii
principale ale cladirii.
5.1.4 Detaliile de alcatuire a planseelor in ce priveste grinzile si corpurile
ceramice trebuie sa tina cont de urmatoarele:
a) Se recomanda ca inaltimea planseului sa fie de minim 20 cm;
b) Dispunerea grinzilor se face dupa directia cea mai scurta;
c) Rezemarea grinzilor se face pe o lungime de minim 10 cm pe pereti
din zidarie;
d) Se vor folosi corpuri ceramice cu inaltimea de 16 sau de 20 cm;

7
 e) Corpurile ceramice se vor monta incepand de la fata elementului pe
care reazema grinzile,nefiind permisa patrunderea lor in spatial
centurilor;
f) Distanta interaxiala dintre grinzi sa nu fie > 49 cm;
g) Suprabetonarea va avea inaltimea de min 4 cm, betonul folosit se
recomanda C20/25;
h) Centurile se vor betona o data cu placa avind inaltimea minima de
20 cm, si latimea de 25 cm;
i) Diametrele armaturilor utilizate trebuie sa respecte urmatoarele
limite:
- 8 mm in cazul otelurilor cu profil periodic sau 10 mm in cazul
otelului lis din armatura superioara si inferioara.
- min 6 mm plasa sudata din suprabetonare.
j) armatura trebuie sa fie ancorata corespunzator pe contur prin:
- amplasarea a 2,5 ochiuri ale plasei sudate in centura marginala si
petrecerea cu 3,5 ochiuri la inadirile curente.
- ancorarea la capacitate a barelor din centurile marginale.
- prelungirea calaretilor de pe reazemele intermediare dincolo de
marginile reazemelor, cu o lungime egala cu ¼ din lungimile de
calcul ale deschiderilor in care patrund. Se recomanda ca in cazul
cadrelor, betonarea planseului sa se faca odata cu riglele.
5.2. Conditii pentru validarea ipotezelor de calcul.
5.2.1 Ipotezele avute in vedere la calculul planseelor sunt valabile daca sunt
indeplinite conditiile:
a) Incadrarea in abaterile dimensionale admise, in special in ce
priveste:
- latimea talpii pregrinzii;
- suprafetele laterale ale corpurilor ceramice (suprafata de
rezemare);
- grosimea suprabetonarii.
b) Asigurarea unor conditii minime privind caracteristicile corpurilor
ceramice;

Tab.2
Nr.
Caracteristica Valori limita admise
crt.

8
 Integritatea
a) Zone lipsa,rupte - Nu se admit
1. b) Fisuri longitudinale sau trasversale in peretii - Nu se admit
exteriori - In max 2 pereti
c) Fisuri longitudinale in peretii interiori
2. Rezistenta la incovoiere - strapungere P>150kN
Rezistenta la compresiune
a) Pe directia golurilor
3. Min 15 N/ mmp
b) Pe directia perpendicular ape goluri, in planul
Min. 5 N/ mmp
plaseului
4. Rezistenta la intindere prin incovoiere Min. 7 N/mmp
8-25 kN/ mmp
5. Modulul de elasticiatate secant
6. Coeficientul de dilatare termica Min 6x10-6/ grad C
Max. 4x 10-4
7. Coeficientul de dilatare la umezire

c) Umezirea corespunzatoare a corpurilor ceramice imediat inaintea

punerii in opera a betonului turnat. Daca apa este in exces, sau
corpurile sunt uscate betonul din placa de suprabetonare nu va
atinge rezistenta prevazuta si nu se realizeaza nici aderenta acestuia
cu suprafata corpurilor ceramice.Aderenta asigura un plus de
rigiditate si rezistenta a planseului.
5.3 Caracteristici pentru calcul.
5.3.1 Marimile care caracterizeaza sectiunile, precum si caracteristicile
materialelor componente, necesare pentru calcul, sunt precizate in tabelul 5
unde se dau date cu privire la urmatoarele armaturi:
a) Armaturile suplimentare din grinzi si de la partea superioara care
rezulta ca necesare din calcul vor fi din PC52 cu dimensiunile si
pozitiile determinate din calcul;
b) Plasele sudate inglobate in suprabetonare se executa din sirma
neteda SNTB avind dimensiunile ochiurilor si grosimea sarmei
determinate din calcul;
c) Armatura din carcasa sudata a pregrinzii este alcatuita din otel
clasa 450, Fe b 44 k, laminat la cald, cu profil periodic cu

9
 diametrul nominal de 5 mm, barele imferioare si diagonalele si 7
mm bara superioara produs de firma PITTINI din Italia.

6. SIGURANTA LA FOC

6.1 Siguranta la foc este apreciata prin:

a) Clasa de combustibilitate;
b) Limita de rezistenta la foc exprimata in ore, minute pana la care
planseul isi indeplineste functiile in ce priveste:
- capacitatea portanta.
- izolarea termica.
- etanseitatea.
Planseele din pregrinzi, corpuri ceramice si beton armat sunt executate din
materiale incombustibile clasa C0 si nu degaja fum sau substante toxice.

7. IZOLARE TERMICA

7.1 Calculul termotehnic a planseelor se face in situatia cind acestea sunt amplasate:
- peste ultimul nivel;
- peste pivnite sau subsoluri neincalzite;
- peste pasaje exterioare.
De exemplu, rezistenta termica a unui planseu alcatuit din corpuri ceramice cu
inaltimea de 16 cm, si o suprabetonare de 6 cm este de 0.34 mpk/W.

8. PROTECTIE IMPOTRIVA ZGOMOTULUI

8.1 Indicele de izolare acustic aerian pentru plansee alcatuite din corpuri ceramice
de 16 cm si o suprabetonare de 6 cm, cu o tencuiala pe intrados de 1.5 cm, si o
masa totala de 230 kg/ mp este de 49 dB.

9. CERINTE FUNCTIONALE

9.1 Forma si starea suprafetei inferioara si superioara.

9.1.1 Conditiile pentru forma si starea suprafetelor planseelor sunt impuse de
solutiile pentru lucrarile de finisaje, pentru care aceste suprafete sunt
suport:

10
 - tencuieli sau tavane suspendate pentru intrados;
- pardoseli pentru partea superioara.
9.2 Pozitia si capacitatea de incarcare a prinderilor ulterioare pe intrados.
9.2.1 Nu sunt admise prinderi pentru suspendarea anumitor corpuri de intradosul
planseelor decit respectind urmatoarele conditii:
- prinderi cu sisteme ancorate in grinzile prefabricate inca de la
turnarea lor;
- prinderi cu sisteme ancorate cu rasini sintetice in gauri perforate in
corpurile ceramice. Aceste prinderi permit suspendarea unor
cabluri sau conducte usoare.
Nu se admite gaurirea grinzilor din planseu, la intrados, pentru prinderi.

10. CERINTE TEHNOLOGICE

10.1 Capacitatea grinzilor prefabricate la montare.

10.1.1 Capacitatea pregrinzilor la montare determina stabilirea numarului si
pozitiilor sprijinirilor provizorii. Acestea sunt necesare pentru:
- securitatea muncii in timpul montajului si pana la intarirea
betonului de monolitizare;
- pentru limitarea deformatiilor initiale ale grinzilor prefabricate care
ar putea duce la:
- fisurarea betonului din grinda;
- depasirea abaterilor de la forma suprafetei - planeitate.
Grinzile prefabricate vor fi verificate de catre unitatea producatoare si vor fi
eliberate declaratii de comformitate in ce priveste rezistenta la incovoiere,
deformatiile admise, sageata si incarcatura maxima pentru a nu fi depasite aceste
valori.
Rezistenta grinzilor determina distanta dintre reazemele provizorii de ordinal a 1 m.
Pentru a fi eficiente aceste reazeme trebuie sa fie suficient de rigide si fixate astfel
incit sa nu cedeze sub incarcarile planseului.
10.1.2 Rezistenta la incovoiere - strapungere a corpurilor ceramice.
10.1.2.1 Rezistenta la incovoiere - strapungere a corpurilor ceramice trebuie
sa se incadreze in limitele stabilite in tab.4, avind in vedere ca
aceasta caracteristica este direct implicata in asigurarea securitatii
muncii la montare.
10.1.3 Suprafetele de rezemare la montare.

11
 10.1.3.1 Rezemarea corespunzatoare la montare asigura securitatea muncii al
montare cit si o comportare buna a planseelor la solicitari seismice.
Lungimea de rezemare intre 5 - 7 cm a grinzilor pe pereti si 10 ±2 cm pentru
corpurile ceramice.
Contactul suprafetelor trebuie sa se faca uniform pe intrega suprafata prevazuta, de
aceea materialele folosite trebuie sa asigure rezistenta si durabilitatea zonei de
rezemare.
Atit grinzile cit si corpurile ceramice vor fi verificate inainte de montare, fiind
eliminate cele necorespunzatoare.

11. ASIGURAREA CALITATII LUCRARILOR

11.1 Prevedri generale.

11.1.1 Corpurile ceramice, carcasele de armatura si grinzile prefabricate se
executa in ateliere specializate avind dotarile tehnice si de personal
calificat, necesare pe baza unor proceduri de executare si a unui sistem
propriu de asigurarea calitatii.
11.1.2 Betoanele de monolitizare vor fi preparate in statii de betoane care asigura
un sistem de asigurare a performantelor betonului furnizat.
11.1.3 Produsele utilizate vor fi insotite de documente privind calitatea.
11.1.4 Verificarile privind calitatea se fac prin:
- analiza continutului documentelor privind calitatea produselor
respective;
- observare vizuala amanuntita;
- masurare directa a marimilor precizate;
- prin incercare, conform metodelor reglementate.

12. ASIGURAREA CALITATII LUCRARILOR

12.1 Verificari privind componentele.

12.1.1 Verificarile privind pregrinzile se vor face in modurile si cantitatile aratate
in tab 3.

Tab.3
Nr. Caracteristica Observare
Documente Masurare Incercare
crt. Verificata Vizuala

12
 Tipul si calitatea
1 100%
armaturii
Dimensiunile armaturii 10% din
2 - diametre carcarse, la
- distante dintre bare intamplare
La tractiune
Calitatea sudurilor la La forfecare
3 100%
carcase 3/zi la
producator
Tipul si calitatea Pentru
4
cimentului fiecare lot
O proba/lot
Granulozitatea
5 100% la
agregatului
producator
Lucrabilitatea O proba pe
6
betonului sarja
Rezistenta betonului la 9 prisme la
7 intindere prin fiecare lot
incovoiere de grinzi
Tipul si calitatea
8 100%
blocurilor ceramice
Forma la intrados si
rezemari 20% la
9
- planeitate intamplare
- paralelism
10
Rezistenta la 3 buc al
compresiune in directia fiecare lot
golurilor aprovizioant
Rezistenta la
11 compresiune in directia La
perpendiculara pe producator
directia golurilor
Dimensiunile 10% la
12
corpurilor ceramice intamplare
13 Rezistenta la intindere La

13
 prin incovoiere a producator
corpurilor ceramice
Pozitia armaturii
12 100%
pregrinzii
Comportarea pregrinzii 1% la
13
la incovoiere intamplare
14 Forma pregrinzii 100%

12.2 La montajul grinzilor se verifica:

a) Distanta libera dintre talpile acestora, de regula chiar cu un corp
ceramic de umplutura;
b) Conditiile de rezemare pe elementele portante ale structurii (arie de
sprijin);
c) Conditiile de rezemare pe reazemele provizorii;
d) Cotele stabilite pentru goluri;
e) Unghiurile corecte dintre axul grinzilor si axul elementelor pe care
se reazema;
f) Planeitatea intradosului pregrinzilor.
12.3 La montajul corpurilor ceramice se verifica:
a) Conditiile de rezemare pe talpile pregrinzilor;
b) Pozitia la capetele fiecarui rand, fata de elementele portante;
c) Marimea rosturilor dintre corpuri si perpendicularitatea acestora
fata de axul pregrinzilor.
12.4 La montarea armaturilor se verifica:
a) Caracteristicile armaturii comform proiect;
b) Fixarea la pozitie;
c) Starea suprafetei;
d) Lungimile, petrecerea, pozitia in lungul barei.
12.5 La turnarea betonului se verifica:
a) Caracteristicile betonului;
b) Stropirea cu apa a elementelor montate, inainte de turnarea
betonului;
c) Starea de curatenie a suprafetei care vine in contact cu betonul si
lipsa corpurilor straine care sa umple spatial care se betoneaza;
d) Compactarea si absenta scurgerilor de lapte de ciment prin rosturi;
e) Finisarea suprafetei superioare.

14
 13. ETAPELE MONTARII PLANSEULUI

13.1 Prevedri generale:

a) Aducerea la nivel a zidurilor din caramida, pentru a asigura

planeitatea planseului;
b) Montarea armaturilor din centuri;
c) Montarea pregrinzilor si popilor de sustinere a planseului:
- Pregrinzile de sustinere se vor fixa incepand de la o margine
pe lungimea planseului la distanta de 1,5-2 m, se vor fixa cu
popi cu distanta intre ei de 1,3 m, care vor fi adusi la aceeasi
inaltime cu reazemele pregrinzilor planseului;
- Grinzile prefabricate vor fi rezemate pe o lungime de 5-7 cm
(fier armatura grinzilor minim 10 cm) pe peretii de zidarie;
d) Montarea grinzilor prefabricate. Pentru pastrarea corecta a distantei
dintre grinzi se vor folosi corpuri ceramice de umplutura montate
la capetele grinzii;
e) Completarea planseului cu blocuri ceramice. Se va face inspectia
vizuala a fiecareui bloc ceramic. Eventualele blocuri care prezinta
neconformitati vor fi eliminate. Perpendicular pe grinzile
prefabricate se aseaza poduri de lemn, pentru a face posibila
circulatia si a nu calca pe blocurile ceramice;
f) La capatul fiecarei grinzi se pozitioneaza calareti, precum si peste
reazemele intermediare ale grinzilor in cazul cand acestea sunt
considerate continue pe reazeme;
g) Asezarea plaselor sudate minim ø6 de 100x100;
h) Umezirea abundenta a intregii suprafete a planseului inainte de
turnarea betonului;
i) Turnarea betonului in centuri, in grinzi si in stratul de
suprabetonare. Se realizeaza astfel monolitizarea planseului. Se va
folosi un beton C20/25 cu Rc > 30N/mmp, cu sort 0-16 m.
j) Demontarea popilor dupa 28 zile de la turnarea betonului;
k) Strapungerea planseului pentru instalatii se face doar prin blocurile
ceramice, fiind interzisa gaurirea grinzilor.

15
 Planseele din grinzi prefabricate si blocuri ceramice cu goluri orizontale pentru
umplerea golurilor dintre grinzi se comporta ca diafragme orizontale rigide ce
asigura conlucrarea elementelor verticale structurale ale cladirii la preluarea
actiunilor orizontale, cu respectarea a anexei G din SR EN 15037-1/2008.
Se interzice utilizarea grinzilor prefabricate EURO PLANSEU la executia de
plansee ale constructiilor fara existenta unui proiect intocmit de un proiectant de
specialitate si verificat de un verificator autorizat MLATP, conform reglementarilor
in vigoare.
Vor fi respectate normele de securitate si sanatate in munca specifice santierelor de
constructii.

Data ___/______/___ INTOCMIT

SC. EURO PLANSEU SRL

16
 ANEXA 1.

INSTRUCTIUNI PENTRU MONTAREA CORECTA A

GRINZILOR

PREFABRICATE TIP EURO PLANSEU

1. Generalitati

Scopul acestor instructiuni este de a informa asupra modului corect de transport

si punere in opera a acestor produse, in vederea asigurarii unei securitati maxime de
munca si prevenirea oricarui accident, garantand in acest fel integritatea muncitorilor.
Vor fi respectate intocmai normele de sanatate si securitate in munca specifice
pentru santiere temporare.
Toate operatiunile vor fi executate de personal format si instruit sub
supravegherea unui responsabil care urmareste respectarea normelor de protectia
muncii.

2. Ridicarea grinzilor

Manevrele de ridicare trebuie sa fie facute in asa fel incit sa fie evitate lovirea si
respectiv ruperea grinzilor, mentinind intotdeauna pozitia grinzii cu placile ceramice
in jos si respectind normele de sanatate si securitate in munca referitoare la incarcare
si ridicare.
Cirligele de ridicare vor fi dotate cu inchizatori, si trebuie sa fie suficient de
rezistente pentru a suporta solicitarile date de greutatea pachetului de grinzi. De
asemenea trebuie sa fie pozitionate de-o parte si alta axului central, in punctele de
intilnire a barei superioare a carcasei sudate cu sinusoidele laterale la L 1/5 de capetele
grinzii.

17
 Pentru a putea fi ridicate mai multe grinzi deodata se vor folosi dispozitive
speciale, prevazute cu gauri pentru fixarea cirligelor, cu lungimea de L 3/5 fixate la
mijlocul incarcaturii de ridicat.
Manevrele de ridicare nu trebuiesc efectuate in vreme de vinturi puternice cu
viteza de 60 km/h. In timpul operatiunilor de ridicare personalul va fi tinut la distanta
de siguranta de zona de actiune a macaralei, pentru a preveni eventualele accidente
posibile din ruperea cablurilor, a cirligului etc.
In general operatiunile de ridicare trebuie sa fie conform schemei alaturate.

3. Stocarea grinzilor

Grinzile sunt pozitionate pe niste rigle de lemn cu distanta dintre ele de max 1m,
cu dimensiunile de 80x8x8 cm.
Intre straturile successive de grinzi se vor pozitiona leturi de lemn, pe directia
riglelor in puncte de imbinare a carcasei metalice.
Se recomanda dispunerea a 4 straturi successive intr-un pachet, si pozitionarea
unui nou rind de rigle pentru continuarea pachetului, in 2, 4 sau 6 locuri in functie de
lungimea grinzii.

18
4. Transportul

In timpul transportului, se va respecta codul rutier in vigoare.

Pachetele de grinzi pot fi suprapuse, dar trebuiesc asigurate in timpul
transportului prin legarea cu chingi.

5. Montajul

Inainte de a incepe dispunerea blocurilor ceramice, este necesara fixarea

traverselor de lemn suficient de rigide cu interstitii comforme calculului proiectantului
structurii, pe directie normala la directia grinzilor prefabricate fixate la nivelul
planseului cu ajutorul popilor metalici.

Calculul rigiditatii si a interstitiilor dintre popi se face tinand cont de:

19
 - inaltimea utila a acestora;
- greutatea specifica a planseului;
- marirea incarcarii utile cauzata de o eventuala acumulare a betonului sau de
prezenta operatorilor in faza de turnare a betonului.
Este oportun ca traversele de lemn care sustin structura pana la monolitizarea sa,
sa fie fortate in sus cu ajutorul popilor ajustabili in inaltime realizandu-se astfel o
contrasageata la sageata initiala a planseului. Contrasageata poate fi evaluata conform
graficului de mai jos, si este functie de deschiderea planseului.
Armatura suplimentara a momentului negativ si eventuala armatura imferioara
adaugata trebuie sa fie pozitionata in timpul betonarii in corespondenta cu carcasele
sudate si armature din centura dupa cum se vede in figura care urmeaza.
Rezemarea pe pereti a grinzilor se poate face:
- prin rezemare directa;
- cu rezemare indirecta.
Dupa pozitionarea popilor, se continua cu asezarea grinzilor prefabricate si a
blocurilor ceramice, a plaselor sudate precum si cu pozitionarea eventualelor armaturi
suplimentare in punctele de sprijin ale planseului cu moment negativ; in acest sens
centura trebuie sa fie curatata si umezita comform specificatiilor. Dea lungul operatiei
de dispunere a elementelor prezentate mai sus este strict interzisa prezenta persoanelor
in incaperea de sub planseu.

20
6.Turnarea betonului si inlaturarea popilor

Turnarea betonului de umplutura se realizeaza intotdeauna la temperaturi mai

mari de 0°C, prin turnare continua pentru a evita acumularea localizata a acestuia.
Dupa turnarea betonului, planseul trebuie mentinut umed pentru cel putin 3 zile.
Indepartarea popilor se realizeaza dupa expirarea timpului necesar de intarire a
betonului prevazut in proiect. Operatia de inlaturare a popilor se efectueaza gradual,
evitand actiuni dinamice de mare amploare asupra acestora, care ar putea afecta
stabilitatea intregului planseu. De-a lungul operatiei de dispunere a elementelor
prezentate mai sus este strict interzisa prezenta persoanelor in incaperea de sub
planseu.

7.Intrebuintare si mentenanta

Intrebuintarea si mentenanta modulelor componente ale planseului se efectueaza

comform specificatiilor prevazute in proiect; structura trebuie sa fie protejata de
variatii termice mari, de agenti atmosferici si agresivi prin metode specifice cum sunt
tencuirea, gletuirea sau pavarea.
Depasirea incarcarilor si supraincarcarilor prevazute in faza de proiect este strict
interzisa.

21
22