Teorie Buna

Structuri
partea a II-a - CURS 1, 2
2019 – 2020 – semestrul II
Pereţi structurali din beton armat
1
Structuri 2 – Pereţi structurali din beton armat
Conform dex on line:

- perete, pereți - element de construcție așezat vertical (sau puțin înclinat), făcut din
zidărie, din lemn, din piatră etc., care limitează, separă sau izolează încăperile unei
clădiri între ele sau de exterior și care susține planșeele, etajele și acoperișul.
Conform P100-1/2013:
- perete (perete structural): element structural vertical care susţine alte elemente,
la care raportul dimensiunilor laturilor secţiunii transversale lw /bw ≥ 4.
Conform Curs Clădiri, vol. 2, Institutul de construcţii din Bucureşti, 1974, cap. XII:
- pereţii sunt elemente principale de construcţie ce îndeplinesc următoarele
funcţiuni: a) sunt elemente principale verticale de rezistentă; b) închid clădirea spre
exterior; c) compartimentează clădirea la interior.
2
Cerinţe şi condiţii ce se impun la proiectarea pereţilor sunt:

- durabilitate;
- rezistenţă la foc;
- greutate;
- rezistenţă;
- rezistenţă la umiditate;
- elasticitate;
- izolare termică şi fonică;
- aspect exterior;
- preţ de cost, etc.
3
Clasificarea pereţilor după materialul din care sunt alcătuiţi:

- pereţi din pământ;
- pereţi din zidărie (cărămidă, piatră naturală, blocuri din beton, BCA, etc.);
- pereţi din beton armat;
- pereţi din lemn;
- pereţi din elemente metalice;
- pereţi din sticlă, azbociment;
- pereţi din materiale uşoare;
- pereţi din polimeri; etc.
Clasificarea pereţilor după rolul în construcţie:

- pereţi de rezistenţă (portanţi) – sunt pereţii ce preiau şi transmit în afară de
greutatea proprie şi alte sarcini;
- pereţi neportanţi, de umplutură sau despărţitori care nu suportă decât

greutatea proprie;
4
Principalii factori ce influenţează alegerea tipului de structură:

(alegerea soluţiei de structură este un proces complex în care intervin o gamă largă de factori, cu condiţionări
reciproce. Se poate face numai o analiză calitativă a influenţei acestor factori, nefiind posibil de stabilit reguli
stricte, ci numai cu caracter general)
- destinaţia clădirii – precizează modul de organizare şi de compartimentare

generală a spaţiului în plan şi pe înălţime. Stabilitatea organizarii spaţiului poate
conduce la alegerea de sisteme structurale cu schemă rigidă sau flexibilă.
- alcătuirea partiului de arhitectură …
- regimul de înălţime: este influenţată de densitatea construită în teren, aspect,

condiţiile de amplasament, materialele existente, cost, condiţiile de exploatare, etc.
- condiţiile de amplasament: prin stratificaţia terenului, caracteristicile fizico-

mecanice ale straturilor, nivelul apei freatice, etc.
- materialele utilizate: materialele disponibile pentru realizarea unei clădiri

condiţionează alegerea tipului de structură.
5
De ce să introducem pereţi de beton armat în alcătuirea unei construcţii??
- formula de calcul pentru săgeata unei grinzi simplu rezemate încărcate cu încărcare uniform distribuită este:
5 ql 4
f 
384 EI
- care sunt factorii care influenţează săgeata (deformata) ?
- care sunt valorile modulului de elasticitate longitudinală pentru beton:
-- cum pot interveni asupra momentului de inerţie ?
bh3 113 1
I stalp   
12 12 12 bh3 0.25  43 16
I perete     16  I stalp
Astalp  11  1mp  0.25  4  Aperete 12 12 12
6
Doua variante structurale propuse spre analiză:
- un cadru de beton armat cu opt nivele, cu înălţimea de nivel de 3,0m, deschiderile

egale între ele cu valoarea de 6m. Stâlpii au secţiunea de 70x70cm (arie = 0.49mp),
iar secţiunea transversală a grinzilor este de 30x60cm.
Cadrul este încărcat cu forţe laterale 100kN la nod lateral peste parter, 200kN la nod
lateral peste etaj1, ……… 800kN la nod lateral peste etaj 7 (nivel opt).
- un cadru de beton armat în care, în deschiderea centrală este înfilat un perete de

beton armat cu grosimea de 0.25m.
Regimul de înălţime, deschiderile, înălţimea de nivel, secţiunile elementelor (grindă
şi stâlpi) sunt idenţice cu ale cadrului de beton armat anterior.
Încărcările laterale sunt identice pentru cele două cadre.
7
8
9
10
Deci:
Pereții de beton armat se utilizează, de regulă, la construcţii expuse la
încărcări laterale predominate. Acestia preiau şi transmit la infrastructură o
mare parte din încărcările laterale datorită rigidităţii şi rezistenţei mari. Sub
acest aspect rolul lor structural este deosebit de important, pereţii de beton
armat fiind elementele principale ale structurii de rezistenţă la acţiuni laterale.
Funcţie de proporţia pereţilor de beton armat într-o structură, aceasta poate fi

clasificată ca: - structură cu pereţi ( >70% din F.T.B. vor prelua pereţii).
- structură duală ( între 30 şi 70% din F.T.B. vor prelua pereţii)
(cu cadre preponderente sau cu pereţi preponderenţi)
- structură în cadre (sub 30% din F.T.B. este preluat de pereţi).
În România, structurile cu pereţi se dimensionează pentru acţiunea seismică

conform cu prevederile codurilor P100-1 (Cod de proiectare seismică) şi CR2-1-1.1
(Cod pentru proiectarea construcţiilor cu pereţi structurali din beton armat).
11
Alcătuirea generală a construcţiilor (prevederi extrase din CR2-2013, cap.3):
- La stabilirea formei şi a alcătuirii de ansamblu a construciilor, se vor alege, de

preferinţă, contururi regulate în plan, compacte şi simetrice. Se vor evita disimetriile
pronunate în distribuţia volumelor, a maselor, a rigidităţilor şi a capacităţilor de rezistenţă
ale pereţilor şi ale celorlalte componente structurale, în vederea limitării efectelor de
torsiune generală la acţiunea seismică şi a altor efecte structurale defavorabile.
Prin alcătuirea structurii se va realiza un traseu sigur, cât mai scurt, de transmitere a
încărcărilor verticale şi orizontale la terenul de fundare.
- Suprafaţa planşeului la fiecare nivel va fi, pe cât posibil, aceeaşi, iar distribuţia în plan
a pereţilor va fi, de regulă, aceeaşi la toate nivelurile, astfel că aceştia să se suprapună
pe verticală. Se admit retrageri la ultimele niveluri, inclusiv cu suprimări parţiale sau
totale ale unor pereţi, urmărindu-se să se evite apariţia unor excentricităţi importante de
mase şi de rigidităţi.
Dimensiunile pereţilor se vor păstra, de regulă, constante pe înălţimea construcţiei. La
construcţii cu înălţimi mari, dimensiunile pot fi micșorate gradual, fără salturi bruşte între
nivelurile consecutive.
12
Alcătuirea generală a construcţiilor (prevederi extrase din CR2-2013, cap.3):
- Pereţilor structurali cărora le revin cele mai mari valori ale forţelor orizontale
trebuie să li se asigure o încărcare gravitaţional suficientă (pereţii să fie suficient
“lestaţi”), astfel încât să se poat obţine condiţii avantajoase de preluare a eforturilor
din încărcări orizontale şi de transmitere a acestora la terenul de fundare.
- La construcţiile cu forma în plan dreptunghiulară, pereţii structurali se vor dispune,

de regulă după două direcţii perpendiculare între ele. Soluţiile cele mai avantajoase
se obţin atunci când rigidităţile de ansamblu ale structurii după cele două direcţii au
valori apropiate între ele.
- Dintre pereţii interiori, se vor proiecta cu precădere ca pereţi structurali, aceia care
separă funcţiuni diferite sau care trebuie să asigure o izolare fonică sporită,
necesitând ca atare grosimi mai mari, şi care, în acelaşi timp, nu prezintă goluri de
uşi, sau la care acestea sunt în număr redus.
13
Pe scurt, şi concluzionând:
Alcătuirea de ansamblu a structurilor cu pereţi trebuie să urmărească

exigenţele generale de conformare referitoare la structuri proiectate seismic. Este
necesară realizarea unor forme regulate în plan ale structurii, compacte şi simetrice,
cu alcătuire monotonă pe înălţime. Se recomandă ca rigiditatea să fie cât mai
uniformă pe cele două direcţii principale ale structurii.
14
Alcătuirea secţiunilor în plan ale pereţilor: avem astfel pereţi individuali sau pereţi
cuplaţi, alegând de preferinţă forme de secţiuni cât mai simple.
Se recomandă ca secţiunile în plan ale pereţilor să fie de tip lamelar, cu bulbi la

extremități (tip halteră) sau cu tălpi de dimensiuni limitate.
Se vor evita intersecţiile între pereţii dispuşi pe cele două direcţii principale care duc
la formarea unor secţiuni cu profile complicate. Se vor evita mai ales formele de
secţiuni pronunat nesimetrice, cu tălpi dezvoltate numai la una dintre extremităţile
secţiunii
15
Se vor adopta, când funcţiunea construcţiei o impune, şiruri de goluri suprapuse, cu

dispoziţie ordonată, ducând la pereţi formaţi din plinuri verticale (montanţi) legate
între ele prin grinzi de cuplare având configuraţia generală a unor cadre etajate.
Grinzile de cuplare vor avea grosimea egal cu aceea a inimii pereţilor verticali sau,
dacă este necesar, dimensiuni mai mari decât aceasta (marginile dinspre gol ale
pereţilor vor avea cel puţin grosimea grinzilor).
Pereții cu secţiuni cu nesimetrie pronuţată prezintă răspuns neomogen la acţiuni

laterale pentru cele două sensuri relevante ale acţiunii seismice fiind, din acest
punct de vedere, nerecomandate şi se recomanda să fie evitate.
16
Trebuie evitate structurile cu pereţi structurali care se intersectează, deoarece

comportarea acestor structuri este greu de anticipat prin calcul. Este preferabilă
utilizarea unei densităţi mai reduse a pereţilor în structură cu condiţia ca aceştia să
aibă secţiuni regulate şi să fie dispuşi astfel încât comportarea de ansamblu a
structurii să fie predictibilă.
17
Funcţie de forma în elevaţie pereţii pot fi împărţiţi în două categorii:
- pereţi izolaţi, fără goluri, care au o comportare de consolă sub acţiunea forţelor
laterale. În acest caz grinzile, dacă există, au rigiditate redusă comparativ cu pereţii
şi nu pot influenţa, decât în mică măsură, comportarea de ansamblu a acestora.
18
- pereţi cuplaţi prin grinzi de cuplare. Pereţii cuplaţi apar acolo unde, din necesităţi
funcţionale sau structurale, în pereți sunt dispuse goluri. Dacă golurile au dimensiuni
semnificative, cum este cazul golurilor pentru uşi sau ferestre, se formează doi
pereţi (montanţi) cuplaţi prin intermediul grinzilor care se formează deasupra
golurilor.
- Dacă golurile sunt relativ mici, atunci riglele de cuplare sunt foarte puternice şi pot
asigura un cuplaj „perfect” între montanţii ce se formează. Dacă dimpotrivă golurile
sunt foarte mari, atunci riglele de cuplare sunt slabe şi montanţii se comportă ca
pereţii izolați.
19
Moduri de cedare a pereţilor de beton armat:
1. Cedarea din încovoiere prin strivirea betonului comprimat, după intrarea în

curgere a armăturii longitudinale întinse. Acest mod de cedare este specific pereților
lungi de beton armat la care solicitarea de încovoiere este predominantă. Este un
mod de cedare ductil care conduce la scăderea progresivă a capacității de
rezistență şi rigiditate, iar capacitatea de deformare plastică este relativ ridicată.
20
2. Cedarea din forţă tăietoare în fisură înclinată. Acest mod de cedare este specific
pereților scurți sau pereților lungi insuficient armaţi transversal pe inima secțiunii.
Peretele prezintă o stare redusă de avariere până la producerea cedării, cedarea
fiind neductilă, fără avertizare.
La structurilor noi, prin proiectare trebuie să se evite acest mod de cedare.
21
3. Cedarea prin zdrobirea inimii după mai multe cicluri de încărcare-descărcare în

domeniul plastic. După mai multe cicluri de amplitudine mare, fisurarea inimii grinzii
corespunzătoare celor două sensuri de acțiune seismică, conduce la deterioarea
ireversibilă a inimii de beton a secțiunii, ea nemaiputând transmite eforturile din
diagonala comprimată.
22
4. Flambajul local al pereților sub acțiunea eforturilor de compresiune: flambajul

tălpii pereților favorizat de reducerea de rigiditate cauzată de fisurarea prealabilă la
întindere şi flambajul inimii pereţilor lamelari subţiri după degradarea stratului de
acoperire cu beton şi flambajul barelor longitudinale comprimate.
23
5. Cedarea pereţilor la compresiune excentrică prin zdrobirea betonului comprimat

înainte de curgerea armăturii longitudinale întinse. Acest tip de cedare este neductil
şi incompatibil cu proiectarea seismică. Prevenirea acestui mod de cedare se face
în faza de proiectare prin limitarea efortului axial în pereţi.
6. Cedarea pereților la forţă tăietoare se poate produce şi prin lunecare în rosturi

orizontale prefisurate. Astfel de rosturi sunt, de exemplu, rosturile de turnare ale
pereţilor situate, de regulă, la fața superioară a fiecărui planşeu. La proiectare, este
necesară verificarea prin calcul pentru prevenirea acestui mod de cedare în special
în zona critică a pereţilor.
24
x. Grinzile de cuplare
Grinzile de cuplare sunt elemente scurte solicitate predominant la forță tăietoare,
modul lor de cedare fiind caracteristic acestei solicitări predominante.
La grinzile de cuplare de proporții medii, forţa tăietoare şi momentul încovoietor
influenţează deopotrivă modul de cedare. Apar fisuri înclinate şi fisuri normale la axa
barei. Fisurile înclinate au deschideri mari similare celor din încovoiere. Fibrele
extreme comprimate de beton în zonele de moment maxim se zdrobesc. Dacă
deformațiile plastice ale armăturii longitudinale sunt mari apar fisuri de despicare a
betonului în lungul acetora care indică pierderea conlucrării armăturii longitudinale.
25
Dimensionarea preliminară a secţiunilor pereţilor structurali:
- Aria totală a inimii pereţilor pe o direcţie va fi cel puţin cea obţinută cu relaţia
(conform CR2-1/2013 cap. 6.2.1.1.):
1  1,e  k s G
 Aci  35  q  f
cd
unde:
ΣAci este aria însumată a secţiunilor orizontale ale pereţilor cu contribuţie semnificativă în preluarea
forţelor orizontale, orientaţi paralel cu acţiunea forţelor laterale (în mp);
γ1,e este factorul de importanţă şi expunere la cutremur a construcţiei, conform 4.4.5 din P 100-1;
ks este raportul dintre valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare şi acceleraţia
gravitaţională, ag / g;
q este factor de comportare specific structurii;
G este greutatea construcţiei (în kN);
fcd este rezistenţa de proiectare a betonului la compresiune (în MPa).

26
- În cazul clădirilor de tip curent pentru birouri şi locuinte, proiectate pentru clasa
DCH, relaţia generală (anterioară) poate fi pusă sub forma (conform CR2-1/2013
cap. 6.2.1.2.):
 Aci  200  ks  n  Afl 

1
unde:
ks este raportul dintre valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare şi acceleraţia
gravitaţională, ag / g;
Afl este aria planşeului;
n este numărul de planşee situate deasupra secţiunii considerate.
27
- Dacă se prelucrează relaţia anterioară:
 Aci   bw  lw   200  ks  n  Afl  

1
 bw  lw  n  k s
 
A fl 200
Relaţia de mai sus reprezintă proporţia din suprafaţa totală a planşeului

reprezentată de aria necesară a pereţilor dispuşi după o direcţie.
De exemplu pentru o clădire cu 12 niveluri amplasată în Bucureşti, coeficientul de

mai sus este:

12  0.30
 0.018  1.80%
200
28
- Grosimea pereţilor (bw) va fi cel puţin 150mm şi cel puţin hs / 20.

La clădiri cu până la 12 niveluri, se recomandă să se păstreze dimensiuni constante
ale secţiunilor pereţilor pe toată înălţimea.
- Ariile bulbilor sau ale tălpilor Af prevazute la capetele secţiunii pereţilor cu aria
inimii Ac, se determină cu relaţia (conform CR2-1/2013 cap. 6.2.1.4.):
Af N Ed
 d  1.2  0.30 d 
Ac Ac  f cd
unde:
NEd este forţa axială de compresiune din pereţi din încărcările verticale în gruparea specială de
încărcări.
29
- Grosimea pereţilor (bw) va fi cel puţin 150mm şi cel puţin hs / 20.
- Dimensiunile bulbilor vor respecta condiţiile:
bw  max 250mm;0.10  hs  lc  max bw0 ;0.10  lw 
30
- Se va evita amplasarea golurilor pentru uşi sau ferestre în apropierea capetelor

libere ale pereţilor structurali. Se recomandă ca distanţa de la extremitatea peretelui
până la marginea primului gol să fie mai mare de 1200 mm. În cazurile în care
aceast condiţie nu poate fi respectată, montantul de capăt va fi prevăzut cu bulb la
marginea golului.
- La pereţii având goluri decalate pe verticală,

se recomandă ca plinul dintre golurile de la două
niveluri succesive să fie de minimum 600 mm.
-Înălţimea grinzilor de cuplare ale clădirilor

obişnuite se ia egală cu dimensiunea plinului de
deasupra golurilor de uşi sau ferestre. Lăţimea
grinzilor se ia egală, de regulă, cu grosimea
peretelui.
31
Test perete structural de beton armat:

https://www.youtube.com/watch?v=CzafIPmRgj8
https://www.youtube.com/watch?v=j-58D6D7aDE
https://www.youtube.com/watch?v=SN8R8PxfThk
Filmare cutremur ...

https://www.youtube.com/watch?v=NisWbAXfyWI
https://www.youtube.com/watch?v=1u6vlQXG7sk
https://www.youtube.com/watch?v=eU5nFvfCGsE
32
Structuri 2
partea a II-a
Planşee din beton armat

Structuri 2 – Planşee din beton armat

- planşeu - element de construcție de lemn, de beton armat etc. care serveşte ca
suport pentru fixarea unei maşini, formează partea carosabilă a unui pod, separă
etajele unei clădiri (constituind duşumeaua sau acoperişul) etc.
- planşeele: sunt elemente de construcţie de regulă plane, orizontale sau înclinate,

ce compartimentează clădirea pe verticală, şi formează împreună cu celălalte
elemente structurale (verticale) structura de rezistenţă.
Planşeele servesc la:

- preluarea încărcărilor verticale şi transmiterea lor către reazeme, caz în care
eforturile se dezvoltă normal (perpendicular) pe planul planşeelor;
- preluarea încărcărilor orizontale şi distribuirea lor la elementele portante
verticale, asigurând comportarea solidară a acestora sub acţiunea forţelor
orizontale, jucând rol de şaibă rigidă, de diafragmă. În acest caz eforturile se
dezvoltă în planul planşeelor.
O sintagma care defineste modul lor de comportare este: “Planșeele sunt infinit
rigide în planul lor și infinit flexibile perpendicular pe planul lor” (în realitate nu sunt
nici infinit rigide dar mai ales nici infinit flexibile).
2
Clasificarea planşeelor:
-după modul de realizare: - planşee monolite;
- planşee prefabricate;
- planşee mixte (din elemente prefabricate şi beton monolit).
- după modul de rezemare şi alcătuire:
- planşee cu plăci rezemate continuu pe două sau mai multe laturi:
- planşee cu plăci;
- planşee cu plăci şi grinzi;
- planşee cu nervuri dese;
- planşee casetate.
- planşee cu plăci rezemate pe stâlpi:
- planşee ciuperci;
- planşee dală (cu dala plină sau nervurată).
3
Clasificarea planşeelor:
-după modul de transmitere a încărcărilor la reazeme;
- planşee care transmit încărcările după o singură direcţie;
- planşee care transmit încărcările după două direcţii.
-Alegerea tipului de planşeu se face pe considerente tehnico-economice cu

respectarea condiţiilor de rezistenţă, de rigiditate şi de funcţionalitate privind:
- izolarea fonică;
- izolarea termică;
- izolarea hidrofugă (la terase şi acoperişuri);
- protecţie anticorozivă;
- protecţia contra incendiilor.
4
Planşeele simple (cu placi).

- sunt alcătuite din plăci de beton armat rezemate direct pe elementele portante
verticale (de regula pereţi structurali de beton armat sau zidărie);
- se recomandă ca suprafaţa acoperită de planşeele simple să nu depăşească
35-40mp (înainte de 1990 valoarea recomandata era 20-25mp);
- Ca elementele verticale să fie considerate portante trebuie să aibă grosimea
de cel puţin 15cm la pereţii de beton armat şi de 25cm la pereţii din zidărie.
5
Planşeu simplu - din beton armat monolit:
Planşeu simplu – alcătuit din elemente prefabricate, monolitizate pe reazemul

intermediar:
6
Planşeu simplu - din elemente tip predală prefabricată cu suprabetonare:
7
8
Planşee cu plăci şi grinzi:

- este cazul general al planşeelor;
- dimensiunile secţiunii transversale pentru grinzi vor fi:
D0 D0 1 2
hw   bw      hw
12 8 3 3
t0 t0 1
hw   bw  hw - în zone seismice
12 8 2
9
Planşee cu plăci şi grinzi - alte criterii şi condiţii puse grinzilor:
- lăţimea minimă a grinzilor participante la structuri cu ductilitate înaltă este 20cm

(conform P100-1/2013 – cap.5.3.2.1.)
- raportul între lăţimea bw şi înălţimea secţiunii hw nu va fi mai mic decât 1/4;
-excentricitatea axului grinzii, în raport cu axul stâlpului la noduri, va fi cel mult 1/3
din lăţimea bc a stâlpului, normală la axa grinzii.
- la grinzi solicate predominant gravitaţional raportul hw / bw se alege corespunzător

secţiunilor zvelte ( >=3), dar trebuie acordată atenţie verificărilor privind deschiderea
fisurilor şi deformaţiile, condiţia de rezistenţă nefiind, de regulă, dimensionantă.
10

- dacă încărcările utile sunt mari (3-
30kN/mp), se recomandă utilizarea
planşeelor cu grinzi principale şi
secundare. Grinzile secundare se dispun
în lungul deschiderii mai mici la distanţe
care să conducă la o descărcare
unidirecţională a plăcilor. Utilizarea numai
a grinzilor principale ar necesita creşterea
grosimii plăcii către valori nejustificate
economic conducând la creşterea
consumului de beton şi a greutăţii
planşeului.
11
12

- grinzile secundare pot avea înălţimi reduse (nivelul de solicitare este moderat):
t0
hw  
t0 1 1
bw      hw
16 12 4 2
- grinzile secundare se folosesc atunci când celulele sunt mari iar grosimea plăcii
devine foarte mare;
- grinzi secundare se mai dispun şi sub ziduri sau alte sarcini concentrate mari;
- grinzile secundare au rol şi de sporire a rigidității planşeului;
- grinzile secundare se dispun din considerente structurale sau arhitecturale.
13
Placile planşeelor:
14
Placile planşeelor:
15
Planşee speciale ... ( cum apar ? )
- a) placa planşeu cu grosime constantă ...

- b) se concentraza armatura din placa în zone la distanţa d ...
- c) se elimina betonul din zona întinsă dintre grinzile ce se formează.
16
Planşee cu nervuri dese:

-sunt planşeele cu rezemare continuă la care lumina dintre nervuri nu depăşeşte
700mm; pot avea forme dreptunghiulară, poligonală, circulară, etc.
-Clasificarea planşeelor cu nervuri dese: - după modul de dispunere a nervurilor:

- cu nervuri dispuse pe o singură direcţie;
17
-Clasificarea planşeelor cu nervuri dese: - după modul de dispunere a nervurilor:

-cu nervuri dispuse pe două direcţii ortogonale (planşeu chesonat), la care
distanţa între nervuri este aceeaşi după cele două direcţii.
18
-Clasificarea planşeelor cu nervuri dese:

- după modul de alcătuire a planşeului:
- planşeu alcătuit din nervuri şi placă la partea superioară;
- planşeu alcătuit cu nervuri şi placă la partea superioară, şi corpuri de

umplutură;
19
Clasificarea planşeelor cu nervuri dese:

- după modul de alcătuire a planşeului:
- planşeu alcătuit din nervuri şi placi la partea superioară şi la partea
inferioară;
- Nervurile pot fi: - din beton armat monolit;

- din prefabricate de beton armat, sau din beton precomprimat.
- Plăcile pot fi: - turnate monolit;

- prefabricate din beton armat.
Sunt planşee cu consumuri de oţel şi beton moderate, dar cu consumuri de cofraj şi

manoperă ridicate, pentru care execuţia trebuie atent realizată pentru a evita
lucrările de rectificare.
20
Prevederi generale privind utilizarea planşeelor cu nervuri dese:

- se pot utiliza când încărcările temporare sunt uniform distribuite (sau
asimilabile cu acestea) şi sunt aplicat static, iar valoarea încărcărilor temporare nu
depaşeşte de 1,5 ori valoarea încărcărilor permanente.
În cazul încărcărilor aplicate dinamic nu se folosesc corpuri de umplutură.
Dacă sunt încărcări concentrate mari mai mari de 7,5kN acestea se transmit
nervurilor prin intermediul unor nervuri transversale.
Nu se recomandă utilizarea planşeelor cu nervuri dese în cazul încărcărilor
concentrate, dinamice aplicate direct pe placă şi mai mari de 3kN.
- planşeele chesonate se recomandă a fi utilizate dacă raportul deschiderilor
nervurilor după cele două direcţii este 1.0 ,,, 1.5
- pe planşeele cu nervuri pe o singură direcţie se permite asezarea de ziduri
despărţitoare uşoare şi numai dacă sunt asezate perpendicular pe nervuri.
21
Prevederi constructive privind alcătuirea planşeelor cu nervuri dese:

- înălţimea minimă a nervurilor se recomandă să fie de
- 1/20•L la planşee cu nervuri pe o singură direcţie, simplu rezemate;
- 1/25•L la planşee cu nervuri pe o singură direcţie, cu continuitate pe
cel puţin un reazem; unde L este deschiderea de calcul a nervuri.
- 1/30•L•L la planşee chesonate, simplu rezemate pe contur;
- 1/35•L•L la planşee chesonate, cu continuitate pe cel puţin una din
laturi; unde L•L este deschiderea cea mai mică dintre deschiderile de calcul ale
nervurilor planşeelor chesonate.
- dacă încărcările depăşesc valoarea de 5kN/mp înălţimea minimă a
nervurilor se determină şi din condiţiile de limitare a deplasărilor.
- lătimea minimă a nervurii la planşeele monolite este de 60mm, iar la

nervurile prefabricate lăţimea minimă este de 50mm.
22
Prevederi constructive privind alcătuirea planşeelor cu nervuri dese:

- grosimea minimă a plăcii trebuie să fie minim 1/10 din lumina dintre nervuri
sau 30mm la planşeele cu corpuri de umplutură sau prefabricate, respectiv 50mm la
planşeele turnate monolit fără corpuri de umplutură;
- la planşeele cu nervuri dispuse pe o singură direcţie şi deschidere mai mare
de 4.0m se prevăd nervuri tranversale de rigidizare la distanţa de maxim 3.0m.
- la planşeele chesonate dimensiunile secţiunilor nervurilor se stabilesc cu
aceeaşi dimensiune pe ambele direcţii.
23
Planşee casetate (cu reţele de grinzi):

- sunt planşeele alcătuite din grinzi cu secţiuni transversale identice, dispuse
după două direcţii, alcătuind o reţea pe care reazemă o placă continuă, legată
monolit de grinzile reţelei. Lumina dintre grinzile retelei este de minim 700mm.
24
Prevederi constructive privind alcătuirea planşeelor casetate (cu reţele de grinzi):

- la planşeele cu grinzi ortogonale raportul între laturi trebuie să fie mai mic
decât 1.50, iar la planşeele cu grinzi diagonale raportul trebuie să fie mai mic de 3.0;
- casetele trebuie să aibă dimensiuni identice în plan, admiţându-se diferenţe
de maxim 5% între ele;
- casetele trebuie să aibă raportul laturilor mai mic de 1.50;
- latura mare a unei casete trebuie să aibă maxim 2.0m;
- grosimea minimă a plăcilor planşeelor casetate este de 60mm;
- planşeele cu grinzi diagonale se alcătuiesc astfel încât în fiecare punct de
intersecţie a laturilor planşeelor să concure câte o grindă;
- planşeele casetate sunt rezemate întotdeauna pe tot conturul;
- la stabilirea dimensiunilor secţiunii transversale se pastrează aceleaşi criterii

de la planşeele cu nervuri dese.
25
Planşeele dală
- sunt planşee din beton armat monolit, alcătuite din plăci plane rezemate
direct pe stâlpi sau pereţi.
- secţiunea transversala a planşeelor dală poate fi plină sau chesonată (cu
goluri interioare); totodată secțiunea chesonată este mai eficientă pentru că măreşte
braţul de pârghie al armăturii (capacitatea portantă) păstrând greutatea limitată în
acelaşi timp, dar pe de altă parte (spre deosebire de planşeele casetate) duce la un
tavan neted (dorit la spitale, cantine) cu pierderea cofrajelor; la astfel de planşee
secţiunea din jurul stâlpilor va fi plină.
- se recomandă să se evite folosirea lor în zone cu seismicitate ridicată,
pentru că sunt elemente structurale foarte grele şi nu permit dezvoltarea unui
mecanism favorabil de disipare de energie.
- prezintă avantaje din punct de al reducerii înălţimii constructive prin
suprimarea spaţiului dintre placă şi faţa inferioară a grinzii.
26
27
Planşeele dală
- grosimea plăcii planşeului dală va fi L / 30÷35, unde L este deschiderea cea
mai mică dintre dimensiunile tramei.
- Pentru mărirea portanţei şi/sau
reducerea grosimii se poate recurge la
precomprimarea planşeelor.
- planşeele dală se pot realiza
cu predală şi suprabetonare, păstrându-se
monolite benzile din dreptul stâlpilor,
pe ambele direcții.
28
Planşeele dală
- principala problemă în cazul planşeelor tip dală este străpungerea sau
poansonarea sau forfecarea în jurul stâlpului.
Q
- verificarea grosimii dalei:  0.75  f ctd
Acr
unde
Acr  hpl U cr
 hpl hpl   hpl hpl 

U cr  2   bst     2   hst   
 2 2   2 2 
29
30
Planşeele dală
- dacă verificarea grosimii dalei nu este respectată, adică pentru
preîntâmpinarea fenomenului de poansonare, se recurge la mărirea suprafeței
critice de forfecare (la mărirea perimetrului critic). Pentru a evita îngroşarea întregii
dale se localizeaza zonele îngrosate în jurul stâlpilor, rezultând capiteluri sau
ciuperci.
31
Planşeele dală
- rolul principal al capitelului, în cazul planşeelor dală, este de a micşora
deschiderea de calcul a plăcii şi de a asigura rezistenţa la străpungere a plăcii.
32
Planşeele dală
- există şi “capiteluri” metalice incluse în grosimea plăcii dală.
33
planşeu cu capitel planşeu dală
planşeu cu GP şi GS planşeu casetat
34
35
Structuri
partea a III-a - CURS
2019 - 2020
Infrastructuri (fundații)
1
Structuri 2 – infrastructuri

- infrastructură - ansamblul elementelor care susțin partea principală a unei
construcții, care o fixează de teren și care transmite acestuia forțele.
Conform P100-1/2013 - comentarii:

- sistemul fundațiilor, sau infrastructura, după caz, reprezintă o componentă
esențială a unei clădiri, a cărei integritate și ale cărei proprietăți de rigiditate și
rezistență Influențează decisiv răspunsul seismic al structurii în ansamblu. În același
timp, costul lucrărilor de fundație are o pondere foarte mare în costul total al
construcției și, din acest motiv, alegerea sistemului de fundare și proiectarea lui
corectă reprezintă una dintre operațiile cele mai importante ale proiectării
construcțiilor.
- Fundațiile se dezvoltă în plan atât cât este necesar pentru ca presiunile pe teren
să fie suficient de mici pentru a putea fi suportate de pământul de fundare, un
material cu rezistența de aproape 100 de ori mai mic decât materialul structural –
betonul.
- Funcție de tipul de structură și de proprietățile mecanice ale terenului, modul de
realizare al fundațiilor poate fi diferit: fundații izolate sau tălpi continue sub pereți,
fundații legate sau constituite de grinzi de fundare, radiere generale, fundații de
adâncime, piloți sau chesoane, infrastructuri complexe.
2
Infrastructură – cuprinde elementele substructurii și fundațiile construcției

(aceasta poate cuprinde, în anumite cazuri, și nivele situate deasupra cotei 0.00).
3
Fundații de suprafață:
- funcție de adâncimea de fundare avem:
- fundații de suprafață directe când D ≤ 3.00m sau De / B ≤ 1.50
unde D – este adâncimea de fundare
B – latura mică a bazei fundației rectangulare
- fundații de suprafață parțial încastrate când D > 3.00m sau 1.5 < De / B ≤ 5.0
Precizari: - în cazul fundațiilor de suprafață directe, reacțiunile laterale ale terenului

(frecarea sau rezistența pasivă) se neglijează.
- în cazul în care condiția (D ≤ 3.00m) este îndeplinită iar datele pentru
calcului adâncimii de fundare echivalente De nu sunt disponibile, se recomandă ca
fundația să fie încadrată în fundațiile de suprafață directe.
Regulile prezentate mai jos se referă la fundații de suprafață de tipul:

- fundații izolate;
- fundații continue, dispuse după una, două sau mai multe direcții;
- radiere generale.
4
Fundații de suprafață:
- fundatii izolate
- fundații continue (formând o rețea de grinzi de fundații pe două direcții sub
elementele structurale verticale)
- fundații continue tip radier (sub forma unor plăci groase)
5
Fundații de adâncime:
- piloți
- barete
- pereți mulați
- chesoane
- Etc.
6
Criterii de stabilire a adâncimii de fundare (pentru fundațiile de suprafață):

- geometria (prin dimensiuni) și detaliul de fundație
- adâncimea de îngheț;
7
Exemplu de calcul
pentru adâncimea
echivalentă de
fundare – asa cum este
prezentată
în norma NP112/2014.
8
Tipuri de infrastructură cu fundare directă – exemplificare.

Infrastructuri alcătuite doar din fundații:
- fundații izolate sub stâlpi sau pereți individuali de zidărie sau beton armat
(fundațiile vor avea dimensiunile necesare pentru transmiterea la teren a eforturilor
de la baza elementelor suprastructurii) – cap. II.6.1.1 – fundații tip talpa din b.a.
9

Infrastructuri alcătuite doar din fundații:
- fundații izolate sub stâlpi sau pereți individuali de zidărie sau beton armat
(fundațiile vor avea dimensiunile necesare pentru transmiterea la teren a eforturilor
de la baza elementelor suprastructurii) – cap. II.6.1.2 – fundații tip bloc și cuzinet
10

cap. II.6.1.2 – fundații tip bloc și cuzinet
11

cap. II.7 – fundații continue sub stâlpi și pereți
- fundațiile sunt alcătuite ca grinzi independente sau ca retele de grinzi;
- de regulă, soluția de fundație continuă sub stălpi sau pereți poate fi impusă de
următoarele cazuri:
- a) fundații izolate care nu pot fi suficient de extinse în plan (construcții cu
travei sau deschideri mici care determină “suprapunerea” fundațiilor
existente, stâlpi lângă un rost de tasare sau la limita proprietății, etc.
- b) fundații izolate care nu pot fi centrate sub stâlpi, etc.
12

- de regulă, soluția de rețele de grinzi de fundare se adoptă în cazul construcțiilor
civile, în condiții normale de fundare și fără prezența apei freatice la:
- construcții cu pereți de beton armat sau zidărie (cu substructură sau
rezemare directă pe fundații);
- construcții cu cadre de beton armat sau metalice, eventual conlucrând cu
pereți de beton armat sau zidărie.
- se poate adopta la orice tip de construcție la care se dorește realizarea unei
infrastructuri relativ rigide care să asigure conlucrarea spațială a elementelor
structurale, iar presiunile de pe teren nu impun realizarea unui radier general.
13

- grinzile pot fi alcătuite ca tălpi de beton armat sau în soluția bloc de beton simplu
și cuzinet de beton armat.
14

- pentru fundațiile cu secțiunea tip bloc și cuzinet se adoptă conditiile de la
fundațiile izolate.
- pentru fundațiile cu secțiunea tip grindă de beton armat:
15
cap. II.7.7 – fundații continue sub pereți structurali de zidărie

- fundațiile se diferențiază funcție de următoarele condiții: condiții geotehnice ale
amplasamentului, zona seismică de calcul a amplasamentului (ag<0,15g sau ag
>0,15g), prezența sau absența subsolului;
- fundațiile pereților sunt de tip continuu, și mai rar în anumite situații pot fi
avantajoase fundațiile cu descărcări pe reazeme izolate.
- fundațiile se pozitioneaza de regula centric si numai în anumite situații particulare
excentric față de pereții pe care îi susțin.
- Fundații la clădiri amplasate pe teren favorabil în zone cu seismicitate ag<0,15g

- fundații la clădiri fără subsol
- lățimea soclului Bs sau a blocului de fundație B (în situația în care nu
este prevăzut soclu) trebuie să fie mai mare decât grosimea peretelui
structural b cu minim 50mm de fiecare parte.
- aceeași prevedere se aplică și pentru lățimea blocului B față de lățimea
soclului Bs.
- blocul de fundație se poate realiza cu una sau două trepte.
16

17

- înălțimea soclului și a treptelor blocului de fundație va fi de cel puțin
400mm (se va respecta și valoare min tgα).
- dimensiunea minimă a lățimii fundației pentru realizarea săpăturii (și a
lățimii blocului) sunt date în tabelul de mai jos:
18

19

20

21

22

- fundații la clădiri cu subsol
- pereții subsolului se prevăd sub pereții structurali (pe cât posibil axați
față de acestia).
- fundațiile pot fi din beton simplu sau din beton armat. Dacă se
realizează din beton simplu, peretele de subsol va fi prevăzut cu două
centuri (la nivelul planșeului de peste subsol și la baza peretelui).
23

24
- Fundații la clădiri amplasate pe teren favorabil în zone cu seismicitate ag>0,15g

- fundațiile se realizează sub formă de fundații rigide cu soclu din beton
armat (vezi mai sus figura II.27) sau grinzi continue de beton armat.
25
- Fundații la clădiri amplasate pe teren favorabil în zone cu seismicitate ag>0,15g

- fundațiile și pereții de subsol se realizează din beton armat.
26
cap. II.7.7 – fundații la clădiri amplasate pe terenuri speciale (pag.70)
terenuri speciale: - pământuri cu umflări și contracții mari – normativ special pentru

acest tip de pământuri NP 126
- pământuri sensibile la umezire – normativ special pentru pământurile
de acest tip NP 125.
27
cap. II.7.7 – fundații la clădiri amplasate pe terenuri speciale
28
Tipuri de infrastructură cu fundare directă.
fundații tip radier – fundații directe realizate asemeni unei plăci inversate.
Radierele pot avea întindere (ca suprafață) întrega suprafață a construcției, oferind
astfel o suprafață maximă ca rezemare pentru construcție, putând fi chiar extinsă
(suprafața, față de conturul exterior al construcției, acolo unde se poate). Acest tip
de fundație este unul dintre cele mai utilizate – mai ales dacă regimul de înălțime al
construcției crește, dacă zona seismică este cu seismicitate ridicată, etc.
Radierele sunt folosite dacă:

- terenul de fundare are capacități portante scăzute, iar fundațiile ies din calculul
ingineresc cu suprafețe mari;
- condiții de teren dificil sau teren neomogen, cu risc ridicat de tasări diferențiate.
- prezența apei subterane cu o cotă ridicată, care conduce la cerința unui subsol
impermeabil (împreună cu pereții perimetrali se formează o cutie).
- elementele verticale sunt poziționate la distanțe mici una față de alta și face
dificilă realizarea de fundații izolate sau fundații continue (care s-ar suprapune
unele peste celălalte).
- atunci când radierele împreună cu celălalte elemente structurale trebuie să
alcătuiască la partea inferioară a construcției o cutie rigidă și rezistentă.
- când suprastructura transmite, spre infratructura și apoi spre terenul de fundare,
încărcări cu valori foarte mari.
29
fundații tip radier.

- relația de predimensionare pentru radiere este : ℎ𝑟𝑎𝑑𝑖𝑒𝑟 = 𝑛𝑛𝑖𝑣 ∗ 10𝑐𝑚
(dar aceasta valoare nu ține cont de tipul de teren, de distanța între elementele
verticale, de forțele pe care le aduc stâlpii, etc.).
- grosimea minimă pentru ca o placă să fie considerată radier este de 400mm.
30
fundații tip radier.

- radier “ciupercă”
- radier chesonat;
- radier cu grinzi și plăci groase.
31
Predimensionare în plan pentru fundații isolate sub stâlpi.
- fundații solicitate la compresiune centrică (sau doar la compresiune):
𝑁
𝑝𝑒𝑓 = 𝐵 𝐸𝑑
∗𝐿
≤ 𝑝𝑐𝑜𝑛𝑣
- fundații solicitate la compresiune excentrică (compresiune centrică și moment

încovoietor)
𝑁 6∗𝑀𝐸𝑑𝑥
𝑝𝑒𝑓,𝑚𝑎𝑥 = 𝐵 𝐸𝑑 + ≤ 1.20 ∗ 𝑝𝑐𝑜𝑛𝑣
∗𝐿 𝐵 2 ∗𝐿
𝑁 6∗𝑀𝐸𝑑𝑥
𝑝𝑒𝑓,𝑚𝑖𝑛 = 𝐵 𝐸𝑑
∗𝐿
− 𝐵 2 ∗𝐿
≥ 0.00
32
Predimensionare pentru fundații continue sub stâlpi.
- dimensiunile fundațiilor sunt verificate în dreptul stâlpilor folosint formula de mai

jos, iar dacă verificarea nu este îndeplinită se modifică, de regulă, lățimea tălpii de
fundație.
𝑁𝐸𝑑
𝑝𝑒𝑓 = ≤ 𝑝𝑐𝑜𝑛𝑣
𝐴𝑓
33
34

Teorie Buna

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teorie Buna

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Structuri

partea a II-a - CURS 1, 2

2019 – 2020 – semestrul II

Pereţi structurali din beton armat

Conform dex on line:

Cerinţe şi condiţii ce se impun la proiectarea pereţilor sunt:

Clasificarea pereţilor după materialul din care sunt alcătuiţi:

Clasificarea pereţilor după rolul în construcţie:

- pereţi neportanţi, de umplutură sau despărţitori care nu suportă decât

Principalii factori ce influenţează alegerea tipului de structură:

- destinaţia clădirii – precizează modul de organizare şi de compartimentare

- alcătuirea partiului de arhitectură …

- regimul de înălţime: este influenţată de densitatea construită în teren, aspect,

- condiţiile de amplasament: prin stratificaţia terenului, caracteristicile fizico-

- materialele utilizate: materialele disponibile pentru realizarea unei clădiri

De ce să introducem pereţi de beton armat în alcătuirea unei construcţii??

- care sunt valorile modulului de elasticitate longitudinală pentru beton:

-- cum pot interveni asupra momentului de inerţie ?

Doua variante structurale propuse spre analiză:

- un cadru de beton armat cu opt nivele, cu înălţimea de nivel de 3,0m, deschiderile

- un cadru de beton armat în care, în deschiderea centrală este înfilat un perete de

Funcţie de proporţia pereţilor de beton armat într-o structură, aceasta poate fi

În România, structurile cu pereţi se dimensionează pentru acţiunea seismică

Alcătuirea generală a construcţiilor (prevederi extrase din CR2-2013, cap.3):

- La stabilirea formei şi a alcătuirii de ansamblu a construciilor, se vor alege, de

Alcătuirea generală a construcţiilor (prevederi extrase din CR2-2013, cap.3):

- La construcţiile cu forma în plan dreptunghiulară, pereţii structurali se vor dispune,

Alcătuirea de ansamblu a structurilor cu pereţi trebuie să urmărească

Se recomandă ca secţiunile în plan ale pereţilor să fie de tip lamelar, cu bulbi la

Se vor adopta, când funcţiunea construcţiei o impune, şiruri de goluri suprapuse, cu

Pereții cu secţiuni cu nesimetrie pronuţată prezintă răspuns neomogen la acţiuni

Trebuie evitate structurile cu pereţi structurali care se intersectează, deoarece

Funcţie de forma în elevaţie pereţii pot fi împărţiţi în două categorii:

Moduri de cedare a pereţilor de beton armat:

1. Cedarea din încovoiere prin strivirea betonului comprimat, după intrarea în

Moduri de cedare a pereţilor de beton armat:

Moduri de cedare a pereţilor de beton armat:

3. Cedarea prin zdrobirea inimii după mai multe cicluri de încărcare-descărcare în

Moduri de cedare a pereţilor de beton armat:

4. Flambajul local al pereților sub acțiunea eforturilor de compresiune: flambajul

Moduri de cedare a pereţilor de beton armat:

5. Cedarea pereţilor la compresiune excentrică prin zdrobirea betonului comprimat

6. Cedarea pereților la forţă tăietoare se poate produce şi prin lunecare în rosturi

Moduri de cedare a pereţilor de beton armat:

Dimensionarea preliminară a secţiunilor pereţilor structurali:

q este factor de comportare specific structurii;

G este greutatea construcţiei (în kN);

fcd este rezistenţa de proiectare a betonului la compresiune (în MPa).

Dimensionarea preliminară a secţiunilor pereţilor structurali:

 Aci  200  ks  n  Afl 

Afl este aria planşeului;

n este numărul de planşee situate deasupra secţiunii considerate.

Dimensionarea preliminară a secţiunilor pereţilor structurali:

- Dacă se prelucrează relaţia anterioară:

 Aci   bw  lw   200  ks  n  Afl  

Relaţia de mai sus reprezintă proporţia din suprafaţa totală a planşeului

De exemplu pentru o clădire cu 12 niveluri amplasată în Bucureşti, coeficientul de

Dimensionarea preliminară a secţiunilor pereţilor structurali:

- Grosimea pereţilor (bw) va fi cel puţin 150mm şi cel puţin hs / 20.

Dimensionarea preliminară a secţiunilor pereţilor structurali:

- Grosimea pereţilor (bw) va fi cel puţin 150mm şi cel puţin hs / 20.

- Dimensiunile bulbilor vor respecta condiţiile:

bw  max 250mm;0.10  hs  lc  max bw0 ;0.10  lw 

Dimensionarea preliminară a secţiunilor pereţilor structurali: