www.scritub.

com
/stiinta/arhitectura-constructii/Structuri-pe-pereti-portanti-d51441.php

Structuri pe pereti portanti din beton armat prefabricat

Structuri
pe pereti portanti din beton armat prefabricat

Generalitati

Folosirea structurilor de
rezistenta din panouri mari prefabricate reprezinta una din caile
industrializarii
intensive a constructiilor in etapa actuala.

Structura de rezistenta a
cladirilor din panouri mariprefabricate este alcatuita dintr-un ansamblu de
diafragme verticale (pereti portanti) si diafragme orizontale (plansee) care , prininbinari corespunzator
concepute ,realizeaza un
sistem spatial rigid cu o mare capacitate de rezistenta si stabilitate la
actiunea
incarcarilor verticale si orizontale.

Aceste structuri sunt des

utilizate la cladirile de locuit, hoteluri, camine de nefamilisti, internate
scolare,
precum si la constructii social-culturale care au un sistem constructiv
asemanator constructiilor de locuit.

Structurile din panouri mari

prefabricate prezinta unele avantaje fata de structurile monolite
, cum sant :
cresterea productivitatii muncii , scurtarea duratei
de executie, reducerea consumului de materiale,
executia lucrarilor si pe timp
friguros cu cheltuieli minime.

Aceste structuri prezinta si

unele dezavantaje cum sant  : imposibilitatea modificarilor functionale
ulterioare, costul inca ridicat fata de structurile monolite, neasigurate in totalitate
a unei structuri monolite
etc.

La noi in tara structurile

din panouri mari se aplica la cladiri cu p+4e pentru zone cu grad de
intensitate
seismica 8 si de p+8e in zonele cu grad de intensitate
seismica pana la 8 inclusiv.Aceste limite pot fi
reduse in functie de
conditiile specifice locale (natura terenului si altele).

La proiectarea cladirilor cu
structura din pan 414e48e ouri mari prefabricate , pe langa
cerintele
functionale , de arhitectura, de rezistenta, constructive si
tehnologice, se vor avea in vedere si
urmatoarele obiective :

Sporirea durabilitatii cladirilor

Reducerea consumului de combustibil in exploatare

Cresterea gradului de prefabricare si de finisare , in vederea reducerii consumului de manopera pe

santier

1/7
Introducerea si extinderea
utilizarii materialelor cu eficienta ridicata

Cresterea
eficientei economice , prin reducerea consumului de materiale si a costului

Prin
modul de dispunere in plan diafragmelor verticale, prin variatia numarului si a
distantelor dintre
acestea, se pot obtine urmatoarele tipuri de structuri :

Structura cu diafragme dese, tip fagure, preteaza la

incaperi cu deschideri mici si prezinta rigiditate mare
pe directia
transversala, fiind indicata in regiuni seismice.

Structura cu diafragme rare, tip celular, care se

utilizeaza la cladiri cu incaperi mari, ce delimiteaza o
unitate functionala(apartamente etc.)

Structura cu pereti longitudinali neportanti, care se

alege tinand seama de alcatuirea generala a structurii,
gradul de seismicitate,
numarul de niveluri, natura terenului etc.

Structura mixta, cu schelet de rezistenta, din cadre de

beton armat si panouri mari de umplutura sau
autoportante, exterioare, pe toata
inaltimea cladirii, care prezinta rigiditatea maxima, se preteaza la
incaperi
cu deschideri mari si prezinta elasticitatea functionala.

Alcatuirea generala a structurii

La alcatuirea structurii de rezistenta se va

urmari realizarea cerintelor functionale , de
arhitectura, de
rezistenta, constructive si tehnologice.De asemenea se va urmari
ca, prin modul general de alcatuire a
structurii si prin diverse masuri
constructive, sa se confere cladirii rezistentanecesara la unele actiuni cu
caracter exceptional(socuri, explozii), urmarinduse limitarea
eventualeloravarii, impiedicand distrugerea
partiala sau totala pri degradari
in lant.

Alcatuirea cladirilor din

panouri mari se realizeaza sub forma de sectiuni care asamblate intre ele
formeaza tronsoane sau cladiri independente.

La stabilirea sectiunilor si a tronsoanelor se va tine seama de urmatoarele

aspecte
specifice cladirilor din panouri mari :

Folosirea unui numar cat mai restrans de travei si

deschideri

Aplicarea stricta a modularii traveilor si a

deschiderilorpe baza modulului de 30 cm sau de 60 cm

Unificarea inaltimii etajelor la 2,70m

Folosirea cu
preferinta a formei in plan simetrice fata de axa longitudinala si evitarea
tronsoanelor cu
disimetrii pronuntate

Unificarea in
masura cat mai mare a pozitiei usilor, ferestrelor si a golurilor de instalatii

2/7
In scopul realizarii unei diversificari in
aspectul cladirilor, se va urmari ca sectiunile astfel
intocmite sa
permita obtinerea unor fatade variate prin:

Modificarea unor goluri de ferestre, profiluri etc.

Modificarea unor elemente de arhitectura din fatade

parapete de logii, balcoane, atice, cornise

Modificarea finisajelor

Asanblarea
diferita a ssectiunilor (liniara, decalata, de colt)

Structura de rezistenta
trebuie sa fie astfel alcatuita incat sa asigure preluarea tuturor incarcarilor
verticale si orizontale si transmiterea lor direct la fundatii.

Infrastructura
cladirilor din panouri mari se realizeaza , de obicei,
cu subsol general si va fi astfel alcatuita
incat sa formeze un ansamblu
spatial cu rigiditate mare pe ambele
directii.O atentie deosebita se va da
legaturiii dintre infrastructura si
suprastructura cladirii,astfel incat sa se obtina o conlucrare efectiva si
sigura intre acestea.

Fundatiile cladirilor
din panouri mari vor ficuntinue sub toti peretii portanti si realizeaza din
beton simplu,
de clasa minima Bc 5.

Peretii subsolului se
pot realiza din beton(simplu sau armat)monolit sau din
panouri prefabricate. Cand
peretii subsolului se executa din beton monolit vor
avea grosimea minima de 25 cm si se vor executa din
beton de clasa minima bc
10.Rezemarea peretilor subsolului pe fundatii se realizeaza fie direct , fie prin
intermediul unei centuri cuzinet realizata
din beton armat monolit de clasa minima Bc 10.Centura cuzinet
este obligatorie
cladirilor cu peste 5 niveluri.Cand peretii subsolului sunt din panouri mari,
trebuie sa aiba
grosimea minima de 16 cm si clasa betonuluiBc 20.

La partea superioara a
peretilor sub planseu se va realiza, in toate cazurile, o centura inglobata.

Planseele peste subsol

se vor realiza din panouri mari prefabricate folosind in masura cat mai mare
panourile de la nivelurile curente.

Suprastructura
cladirilor din panouri mari este alcatuita din diafragme verticale (pereti) si orizontale
(planseu), care creeaza incaperi cu diferite destinatii.

Diafragmele verticale
pot fi astfel dispuse, incat sa sa respecte urmatoarele :

Distanta intre diafragme sa nu depaseasca pe nici o

directie 7,20 m.

Dispunerea in plan a diafragmelor dea diferite rigiditati

sa fie cat mai simetrica, pentru a se reduce in
masura cat mai mare efectul
defavorabil efectul de torsiune generala.

Se recomanda ca diafragmele sa fie continue pe toata

latimea si lungimea tronsoanelor

Diafragmele vor fi continue pe toata inaltimea cladirii,

asigurand transmiterea corecta a eforturilor
verticale prin peretii subsolului
la fundatii

Realizarea unui rapurt gudicios intre plinurile si

golurile de usi si ferestre ale fiecarei diafragme

3/7
Panourile de pereti portanti si plansee se vor executa de
regula din acelasi tip de beton (obisnuit sau cu
granulit)pentru
a realiza omogenitatea materialului din care se realizeaza diafragmele.

Cladirile din panouri

vor fi prevazute cu rosturi de deformare dupa cum urmeaza :

Rosturi de dilatatie, in toate cazurile, la distante de

maximum 60 m

Rosturi de tasare, in caz de necesitate

, la distante sub 35 m in functie de conditiile terenului de fundare

Rosturi antiseismice, cand tronsoanele au rigiditati

diferite

Se va urmari ca rosturile sa fie

rezolvate astfel incat sa indeplineasca concomitent mai multe functiuni.
De
regula, rosturile de deformatie se realizeaza, atat in infrastructura cat si in
suprastructura, avand
latimea cuprinsa intre 2 si 4 cm.

Planseele vor fi
astfel realizate incat sa constituie diafragme rigide in planul lor, capabile
sa transmita si
sa repartizeze incarcarile orizontale la diafragmele verticale.
Se va urmari ca pozitia si dimensiunile
golurilor din planseu si in primul rand
ale golurilor de la scara si lift sa nu aduca la o slabire excesiva a
rigiditatii si rezistentei diafragmelor orizontale.

Principii
constructive privind alcatuirea panourilor

Generalitati :

Panourile mari care alcatuiesc

structura cladirii se realizeaza, de obicei, sub forma de elemente plane.
Fetele laterale de cuntur ale panourilor portante de pereti si ale panourilor
de planseu sunt prevazute cu
adancituri locale (mixte, praguri, dinti, alveole
etc.)pentru preluarea eforturilor din imbinari.

Se pot adopta si elemente

spatiale care sant folosite pentru unele celule tehnico-functionale neportante
(camera de baie, camare, etc.)si chiar pentru unele
elemente portante (logii, balcoane, putul, liftul, etc.)

Dimensiunile nominale ale

panourilor se stabilesc in functie de dimensiunile incaperilor (celulelor
constructive)de gabaritele de transport si de
capacitateade ridicare a utilajului.

La confectionarea panourilor
se vor prevedea gauri, santuri, canale doze, dibluri, ghermele, etc. necesare
pentru trecerea si fixarea conductelor de instalatii, pentru fixarea tamplariei
si a obiectelor tehnico-
sanitare, pentru sprijinirea provizorie a panourilor,
pentru controlul verticalitaii diafragmelor etc.Acestea
vor fi dispuse astfel
incat sa nu duca la slabiri inportante ale panourilor si in special ale
portiunilor mai
solicitate ale acestora.

Panourile prefabricate se
realizeaza din beton obisnuit sau din beton usor cu agregate din granulit ,
avand
clasa minima Bc 20.Armarea panourilor rezulta din calculul de rezistenta sau
constructiv nu se
admit panouri conplet nearmate si se realizeaza cu bare de
otel beton Bc 52, Pc 60 si STNB, sub forma
de plase sau carcase sudate.Se
admite folosirea otelului-beton OB 34, dar numai pentru armatura
constructiva.

4/7
In vederea transportului,
manipularii si montajului, panourile sunt prevazute cu carlige de ridicare
realizate din otel beton OB 37 cu diametrul minim de 10 mm, de regula, la
panourile de pereti se prevad
doua carlige iar la panourile de planseu 4 sau 6
carlige.

Clasificarea panourilor : panourile utilizate la

executia acestor cladiri se clasifica dupa mai multe criterii

Dupa rolul static, in structura de rezistenta pot

fi panouri portante (structurale) si panouri neportante
(nestructural).

Dupa pozitia lor in cladiri, exista panouri de pereti

exteriori, panouri de pereti interiori, panouri de planseu,
panouri de scara
sau alte tipuri de panouri.

Dupa structura panoului se disting urmatoarele

tipuri :

Panou cu structura omogena dintr-un strat de beton,

utilizat la pereti interiori si planseu

panou cu structura neomogena din doua straturi, care este

folosit mai rare

panou cu structura neomogena din 3 straturi, alcatuit din

doua straturi de beton si un strat termoizolant,
folosit cel mai frecvent la
peretii exteriori

Panouri de pereti exteriori

Panourile de fatada (panourile

de pereti exteriori) au rolul de a inchide cladirea la exterior, de a o proteja
impotriva agentilor exteriori, de a prelua incarcarile si de a asigura un
aspect frumos constructiei.

Solutia de pereti exteriori

generalizata la noi in tara este aceea cu panouri avand inaltimea unui nivel si
lungimea egala cu interaxul unei celule constructive(incaperi).panourile
fie pline sau cu goluri pentru usi
si ferestre.

Pentru panourile de pereti exterioriportanti, cea

mai larga utilizare o are structura de pereti in trei straturi,
care este
alcatuit astfel.

Un strat interior de rezistenta din beton armat clasa BC

20, avand grosimea de 10-14 cm, in functie de
inaltimea cladirii si de modul de
realizare a legaturii cu stratul exterior

Un strat termoizolant median, realizat de preferinta

dintr-un material rigid, grosimea acestui strat se
determina pe baza de calcule
termotehnice

Un strat de protectie din beton armat clasa BC 20 in

grosimea de minimum 6 cm.

Legatura dintre cele doua

straturi de beton se realizeaza fie cu agrafe din otel, fie cu nervuri de beton
armat de 4-6 cm grosime.

Pozitia si numarul
legaturilor se vor stabili in functie de dimensiunile si de firma panoului.

5/7
Armatura stratului de beton
de rezistenta rezulta din calculul de rezistenta si se realizeaza sub forma de
plase si carcase sudate din otel PC 52, PC 60 si din STNB. Stratul de protectie
din beton armat se va
arma cu plase din STNB(cu
diametrul de minimum 3 mm, la cel mult 10 cm distanta). Nervurile se
armeaza cu
carcase sudate din bare transversale de minimum 4 mmm, la 15 cm.

Pentru panourile de perete

exterior se folosesc si alte solutii astfel :

Structura cu strat unic, realizata din beton de granulit

sau zgura, de clasa BC 10, BC 20

Structura chezonata, realizata din beton de clasa BC 20,

BC 25

Structura nervurala, in care se inglobeaza corpuri termoizolante(ceramice)

Panouri de pereti interiori

portanti

Panourile au rolul de a
prelua incarcarile si de a compartimenta spatiul interior al cladirii.
Panourile pot fi
pline sau cu goluri pentru usi.

Structura cea mai larg

utilizata pentru panourile de pereti portanti interiori este cea cu strat unic
din beton
armat clasa BC 20.Grosimea peretilor va fi de cel putin 14 cm pentru
cladiri cu maximum 6 nivele si de
minimum 16 cm pentru cladiri cu 7-9 niveluri.

Din calculul de rezistenta

rezulta armarea panourilor cu plase si carcase sudate din otel PC 52 si STNB.

O structura de panou indicata

pentru cladiri P+4E este structura de panou din caramizi rubrate
care, pe
langa industrializarea folosiri caramizilor, prezinta avantajul
reducerii consumului de ciment, cu circa 40%
fata de panourile din beton
obisnuit, de asemenea se mai utilizeaza panouri chesonate si casetate din
beton
armat.

Panouri de pereti interiori

despartitori

Aceste panouri sunt in

general neportante, avand in principal functia de element despartitor
(fonoizolant)
intre camerele aceluiasi apartament sau de element portant al
instalatiei tehnico-sanitare. Peretii
respectivi trebuie sa asigure izolatia
fonica la o greutate cat mai redusa, sa fie incombustibili si rezistenti
la
umiditate. Peretii despartitori se executa din materiale usoare, iar cand se
realizeaza din beton armat,
grosimea lor nu va fi mai mica de 6 cm, pentru a se
asigura izolarea fonica. Panourile de pereti
despartitori din beton se vor arma
cu plase sudate din STNB. Cand se utilizeaza elemente spatiale (bai,
camari),
grosimea minima a peretilor va fi de 4 cm.

Panouri de planseu

Panourile de planseu au
rolul de a prelua si transmite incarcarile peretilor, de a asigura conditiile
de
izolatie foniica intre apartamete pe verticala si de a rigidiza in plan
orizontal celula spatiala formata din
panouri de pereti.

Elementele asanblate care

formeaza planseul de nivel preiau si transmit incarcarile la diafragmele
verticale si impiedica deformarea acestora in plan transversal. De regula
marimea panoului este egala cu
marimea incaperii, dar se admite si utilizarea a
doua panouri de planseu pentru acoperirea unei celule
(incaperi). In consecinta
rezemarea panourilor de planseu pe pereti se realizeaza pe trei sau patru
laturi,

6/7
de obicei continuu, pe o adancime de 3- 4 cm cu dinti de rezemare desi
(dispusi la 60 cm), pe o
adancime de 4-5 cm.

La stabilirea dimensiunilor
panourilor de planseu, se va avea in vedere limitele inpuse de gabaritele de
transport(latimea panoului nu poate fi mai mare de 360
cm).Panourile de planseu se prezinta sub forma
de placi pline din beton armat
de clasa minima BC 20. Planseele cu deschidere mare(peste
5,40m)se pot
realiza si din elemente de beton necomprimat. Grosimea panourilor
de planseu se determina din
considerente de rezistenta, rigiditate si izolare
fonica, dar nu va fi mai mica de 10 cm.

Document Info

7/7