COFRAREA

FUNCTIILE COVRAJELOR:

Desi cofrajele sunt lucrari auxiliare in executia constructiilor din beton armat, ele au totusi un rol foarte
important: de calitatea cofrajelor depinde foarte mult aspectul betonul armat. Orice defecte ale cofrajelor duc la
defecte ale betonului, pe care cu greu le mai putem remedia ulterior.
Cofrajul reprezinta un element auxiliar care realizeaza mentinerea formei, dimensiunilor si pozitia constructiei
a elementelor din beton armat, beton precomprimat, beton simplu de la turnare pana la obtinerea rezintentelor minime
pentru decofrare
Cofrajul este tiparul in care se toarna betonul. El este sustinut la nivelul necesar pentru esafodaj format din
popi si contravantuiri
3.1 Alcatuirea constructive a cofrajelor:

Exista o diversitate mare de cofraje, ceea ce conduce la moduri diferite de alcaturi a lor. Indiferent insa de tipul
cofrajelor ele sunt alcatuite din urmatoarele elemente:
a.) cofrajul propriu-zis format din placa cofrata si elemente de rigidizare a placii cofrate
b.) elemente de sustinere sau sprijinire a cofrajului propri-zis
c.) elemente auxiliare
A.) Cofraju propriu-zis:

Placa cofrata: este elementul de suprafata al cofrajului care este in contact direct cu betonul turnat. Ea
conditioneaza forma si dimensiunile elementelor, precum si calitatea suprafetei de beton.
Placa cofrata preia direct in functie de pozitia ei verticala sau orizontala actiunile din : impingere (presiunea)
sau greutatea betonului, greutatea proprie a armaturilor a oamenilor care circula pe ea, efectul dinamic din
compactare si vibrare, in consecinta este un element de rezistenta. Placa cofrata se reazema direct nervuri carora le
transmit toate solicitarile la care este supusa.
Placa cofrata se realizeaza current din urmatoarele parti componente: produse superioare din lemn, tabla de
otel, cherestea, polimeri duri armati sau nearmati cu fibra de sticla.
Elemente de rigidizare a placilor cofrate:
Nervurile sunt elemente de rezistenta ce au rolul de a prelua nemijlocit de la placa cofrata toate actiunile la
care este supusa si de a limita deformatiile acestora.
Impreuna cu placa cofrata nervurile formeaza cofrajul propriu-zis.
Nervurile sunt dispuse preferential pe o singura directie; Dispunerea nervurilor pe doua directi ortogonale se
intalneste mai ales la panouri modulate.
Nervurile placii cofrate se realizeaza in mod current din lemn si metal.
Nervurile din lemn se folosesc cu foarte mare frecventa la confectionarea panourilor cu placa cofrata din
placaj, scanduri sau dulapi. Ele se obtin din grinzisoare sau prin taierea pe latime a dulapilor la dimensiunile stabilite.
Nervure din metal sunt utilizate la panourile din cofraj integral metalice si la care placa cofrata din placaj,
scanduri sau dulapi. Nervurile din metal se obtin de regula din profile metalice laminate usoare si elemente tubulare
sau din tabla indoita. Ele au un numar de refolosiri cel putin egal cu cel al placilor cofrate din tabla de otel.
B.) Elemente de sustinere a cofrajului:
Cofrajul propriu-zis indiferent de alcatuire, se reazema pe elemente de rezistenta carora le transmite nemijlocit
actiunile la care este supus. Aceste elemente limiteaza in acelasi timp deformatia cofrajului.
Dupa tipul, forma si pozitia elementului ce urmeaza a se realize ( orizontala, oblica sau verticala) elementele
de sustinere sau sprijinire ale cofrajului propriu-zis se alcatuiesc si se denumesc diferit.
Pentru elemente de beton armat verticale:
Principala solicitare care actioneaza asupra elementelor de sprijinire este cea de impingere a betonului.
a) la elementele cum sunt peretii (cofrare), elementele de sprijinire se alcatuiesc din elemente tubulare din
tabla indoita, profile matalice laminate, tevi de otel, rigle dim lemn ecarisat, tije sau buloane de otel. Elemente de
sprijinire sunt:
- moaja este o grinda orizontala pe care se reazama cofarjul propriu-zis, ale carui nervuri longitudinale sunt
dispuse pe verticala.
- montantul este o grinda verticala pe care se reazema cofrajul ale cartui nervure longitudinale sunt dispuse
pe orizontala.
Exista situati cand din conditi de rezistenta sau deformabilitate, se utilizeaza atat moaje cat si montanti, unele
rezemand pe celelalte, functie de pozitia nervurilor cofrajului.
- tirantii sunt elemente metalice supuse la intindere. Ei preiau actiuni orizontale de la moaje si montanti.
Transmitereaactiunilor de la moaje si montanti la tiranti se face prin intermediul unor placute metalice. Tirantii se
alcatuies din buloane, tije sau sarme de otel
- spraiturile sunt elemente supuse la solicitare axiala de compresiune, provenita din actiunea orizontala e la
moaje sau montanti. Ele transmit aceste solicitari terenului sau constructiei pe care sprijina.
Pentru elemente orizontale ( placi dale grinzi)
Sustinerea elementelor orizontale, solicitarea principala este cea provenita din incarcarea gravitationala.
Sustinerile sunt alcatuite din grinzi si esafoade.
- grinzile sustin cofrajul propriuzis. Ele se dispun de regula dupa o directie, iar in cazuri mai rare dupa doua
directii
- esafodajul este o structura care preia de la grinzi toate solicitarile si le transmite terenului sau constructiei pe
care este asamblat, asigurand totodata stabilitatea intregului ansamblu al cofrajului.
Elementele componente ale esafodajului sunt:
- popii sunt elemente verticale pe care reazema direct grinzile. Cei din metal sunt extensibili putand fi utilizati
la inaltimi diferite ale esafodajului. Cei de capacitate mare si foarte mare sunt alcatuiti sub forma unor structuri
spatiale.
- longrinele sunt bare orizontale realizate deobicei din tevi de otel. Ele au rolul de aliniere si contravantuiere a
popilor dispusi pe acelasi sir. Longrinele se fixeaza de montant atat la partea superioara cat si la partea inferioara a
popilor purtand denumire de longrine superioare si longrine inferioare.
- contravantuirile sunt elemente de rigidizare; ele se monteaza dupa doua directi de obicei ortogonale in
vederea asigurarii stabilitatii intregului ansamblu al cofrajului.
C.) Elemente auxiliare ale cofrajului:

Pe langa elementele prezentate anterior mai sunt necesare elemente si piese de commpletare si asamblare a
cofrajelor cum ar fi:
- dulapi sau scanduri de aliniere. Ei se aseaza pe panourile de cofraj montate vertical sau
inclinat. Dulapii sau scandurile de aliniere servesc la alcatuirea panourilor ( pe linia de trasare)
asigurand etanseitatea la baza cofrajului precum si asigurarea unei decofrare usoare.
- Clemele sunt piese usoare metalice, care au rol de a prinde strans intre ele nervurile vecine
ale panourilor modulate de cofraj
- Distantierii sunt piese tubulare de obicei din PVC, beton sau otel care raman inglobate in
beton. Ele indeplinesc doua functii functionale: limiteaza apropierea panourilor de cofraj
dispuse pe fetele opuse ale elementelor din beton, in momentul tensionarii tirantilor, asigurand
astfel dimensiunea, grosimea elemntului turnat; permit recuperarea tirantilor, impiedicand
contactul acestora cu betonul; distantierii recuperabili sunt de regula piese metalice de forma
triconica sau caseta. Ei se recupereaza dupa decofrare si se reutilizeaza.
- Cornurile de capat sunt piese recuperabile, care se aseaza la extremitatile distantierilor, pentru
a mari suparafata de rezemare a acestora de pe placa cofrata. Pot fi din PVC sau otel
- Placute de repartitie au rol de a prelua actiunile de la moaje si montanti si de a le transmite
pieselor de blocare din tiranti
- Zavoarele si piulitele de stangere au rol de a bloca tirantii dupa punerea lor sub tensiune.
Acestea se reazama pe placutele de repartitie de mai sus.
- Eclise sunt piese metalice de imbinare a moajelor si montantilor. Ele pot fi de forma liniara sau
cotite.
- Bridele si colierele sunt piese metalice care se utilizeaza la asamblarea elementelor
esafodajului
- Tensori sunt elemente liniare solicitare axial, care au rol de a asigura stabilitatea cofrajelor
verticale
- Bolturi metalice cu pene sunt piese de imbinare demontabila a doua elemente de alcatuire a
structurii
Decofrarea
Partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta
de minimu, 25 daN/cm, astfel incat toate muchiile si fetele elementelor sa nu fie
deteriorate.
Se vor respecta termenele minime, in functie de temperatura mediului si de tipul
cimentului, dupa cum urmeaza :
- pentru grinzi, stalpi, pereti, fundatii decofrarea fetelor laterale se va face dupa 2-4 zile ;
- decofrarea fetelor interioare ale cofrajelor, cu mentinerea popilor de siguranta, se face tot in functie
de temperatura mediului si tipul cimentului utilizat, astfel :
a) pentru plansee si grinzi cu deschiderea sub 6 m decofrarea se face dupa 3-7 zile ;
b) pentru grinzi cu deschidere peste 6 m decofrarea se face dupa 4-14 zile.
Indepartarea popilor de siguranta se face dupa 8-42 zile, in functie tot de tipul de
ciment utilizat si de temperatura mediului si anume :
a) pentru plansee si grinzi cu deschiderea sub 6 m indepartarea se face dupa 8-24 zile.
b)pentru grinzi cu deschidere de 6-12 m indepartarea popilor se face dupa 7-32
zile.
c) pentru grinzi cu deschidere mai mare de 12 m indepartarea popilor se face dupa 4- 42 zile.
Sustinerile cofrajelor se desfac incepand din zona centrala a deschiderii
elementelor si continuand simetric catre reazeme.
Slabirea pieselor de fixare (pene, vinciuri etc) se va face treptat, fara socuri.
Decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de
catre elementele ce se decofreaza ; se va evita ruperea muchiilor betonului sau
degradarea materialului cofrajelor si sustinerilor.
In cazul constructiilor cu inaltime mai mare de 3 m, la decofrare se recomanda sa
se mentina sau remonta popi de siguranta astfel :
a) la grinzi cu deschiderea pana la 6 m se lasa un pop in mijlocul acestora ; la deschideri mai mari, popii
se vor pozitiona astfel incat distanta dintre doi popi sa nu fie mai mare de 3 m ;
b) la placi se va lasa un pop de siguranta la mijlocul lor, iar daca placile au deschideri mai mari de 12 m,
se va urmari ca distanta dintre popi sa nu depaseasca 12 m de placa ;
c) intre diferitele etaje, popii de siguranta se vor aseza pe cat posibil unul sub celalalt.
Nu este permisa indepartarea popilor de siguranta a unui planseu aflat imediat
sub altul care se cofreaza sau se betoneaza.