ZUGRĂVELI CU LINIATURĂ ÎN CULORI DIFERITE

Zugravelile interioare creeaza atmosfera locuintei. Cu totii vrem sa fim

inconjurati de lumina si culoare, de un ambient placut. Alegem zugraveala casei in functie
de personalitatea noastra, de designul interior si de decoratiunile interioare cu care
vrem sa ne infrumusetam casa.
Metoda cea mai raspandita in acest moment pentru zugravelile interioare o
constituie folosirea vopselei lavabile. De ce se numeste vopsea lavabila? Pentru ca ea
poate fi spalat de praf cu apa. Chiar asa! Daca in timp se murdareste, se poate lua un
burete umed si se pot spala peretii cu el. Totusi, trebuie sa fim atenti la urmatorul
aspect. Vopseaua lavabila este si solubila in apa. Deci, o data cu spalarea vom lua si un
strat de vopsea. Deci dupa spalare probabil va fi nevoie sa mai aplicam un strat subtire
de vopsea lavabila pentru zugraveala interioara.
Designul modern de interioare presupune combinatii neasteptate de culori si
nuante, atat in ceea ce priveste alegerea pieselor de mobilier, cat si in decorarea
peretilor. O tendinta la moda este zugravirea peretilor in culori diferite. In general,
peretele pricipal, spre care se indreapta privirea la intrarea in camera, va fi colorat
intr-o nuanta mai vie, iar ceilalti trei pereti in culori neutre. Combinatiile depind mult de
designul interior al incaperii si de materialele si dispunerea pieselor de mobilier. O alta
metoda este aplicarea unui strat suport de vopsea lavabila peste care sa realizam
diverse desene, forme geometrice sau chiar picturi murale. In cele ce urmeaza, ne
propunem sa vorbim despre o metoda simpla de decorare a peretilor cu forme
geometrice in culori diferite.
Mai intai se aplica stratul de vopsea lavabila suport pe toata suprafata. Dupa
uscarea acestuia, realizam formele geometrice dorite cu banda adeziva din hartie.
Coloram formele geometrice in culorile dorite, cu ajutorul unui trafalet mai mic.
 Dupa uscare, banda adeziva se va indeparta, iar formele geometrice colorate vor
ramane bine definite. Iata ca mica nostra pictura murala prinde viata. Este o metoda
simpla, dar de efect, ce va oferi interiorului un aer modern si elegant.

 Designul interior

Designul interior reprezinta linia ce uneste si da coerenta elementelor de

amenajari si decoratiuni. Altfel spus, vom da stilul casei sau apartamentului si vom
reflecta gustul si personalitatea noastra. Putem sa ne facem propriul nostru plan sau sa
apelam la un designer profesionist care sa ne indrume. Putem folosi un soft de
proiectare pentru amenajarile interioare si exterioare.
Stilurile sunt in acest moment indreptate spre cel minimalist sau modernist. Iar
cel care ia amploare din ce in ce este cel etno cu influente minimaliste. O buna cercetare
a tendintelor in design-ul interior ne ve conduce cu siguranta la rezultatele dorite.

 Mobilier

In afara de evolutia materialului de baza in fabricarea mobilei, in timp, design-ul a

suferit diverse transformari. Mobilierul rustic pastreaza in unele zone inca neatins
modul traditional de prelucrare a lemnului. Scaunele sunt simple cu modele populare
preluate din natura: frunze de copaci, flori ornamentale si cercuri.
 O data cu aparitia aglomeratiilor urbane, nevoia de sofisticare a modelelor a
generat curente precum baroc, belle epoque, art nouveau, minimalist, modernist. Dar
toate aceste stiluri de decoratiuni interioare pastreaza un acelasi numitor comun:
functionalitatea obiectelor. Dulapul a fost folosit pentru depozitarea hainelor,
obiectelor, masa pentru asezarea mancarii, scaunul pentru odihna. Ele de fapt rezolva
cateva nevoi primare ale omului si de aceea nu isi vor schimba destinatia din punct de
vedere al functionalitatii indiferent de design-ul folosit.

 Vopsea Lavabila pentru pereti

Vopseaua lavabila pentru pereti interiori este un produs pe baza de rasini sau
copolimer acrilic si pigmenti. Se foloseste pentru vopsirea peretilor si se aplica in strat
subtire pe peretii gletuiti dupa finisarea gletului. Dar acum ne vom ocupa de alegerea
combinatiilor de culori pentru vopseaua lavabila.

In primul rand, astazi combinarea culorilor pentru a obtine nuanta dorita nu mai
este o chestiune de noroc. Multi dintre noi am trecut prin experienta de a combina doua
culori diferite, sperand sa obtinem nuanta dorita pentru pereti, iar rezultatul a fost
...ceva cu totul neasteptat. Sau, o alta situatie inedita este atunci cand culoarea de pe
perete difera de cea pregatita in galeata de vopsea lavabila. Datorita aparatului de
combinat culori, pe care il gasiti in magazinele ce comercializeaza vopsea lavabila, puteti
alege dintre sute de nuante si culori. Combinatia se face pe loc, in magazin, iar
dumneavoastra plecati acasa cu nuanta aleasa. Iar pe perete veti avea exact ceea ce ati
ales.
Acum sa vedem ce culori ar fi bine sa alegem pentru fiecare camera. Sa incepem
cu holul. In general, holurile de apartament nu sunt foarte spatioase si in acest caz este
bine sa alegem culori deschise si primitoare. Vernil, bleu sau bej pot lumina un hol in mod
placut. Livingul este camera in care petrecem mult timp din zi. Alegem o culoare
energizanta, cum ar fi galbenul sau portocaliul. In bucatarie si baie, in general culoarea
peretilor este data de gresie si faianta colorata in combinatie cu vopseaua lavabila alba.
Desigur, putem alege si o vopsea lavabila colorata, dar fara sa incarcam, din punct
de vedere cromatic si vizual, camera. Dormitorul este un spatiu de relaxare si alegem
acele nuante care ne creeaza o stare de spirit calma si senina. Crem sau lila foarte
deschis si pastelat sunt doua idei pentru culoarea vopselei lavabile in dormitor.
 La startul proiectului am avut de ales dintre mai multe teme, printre care se
enumera Designul produselor, Designul Graficii Publicitare sau Designul Ambiental. Intr-
un final ne-am indreptat atentia spre Designul Ambiental, deoarece, noi consideram ca
este cel mai interesant si complex concept. Bineinteles nici celelalte nu sunt de ignorant,
dar Designul Ambiental este ceva ‘special’, dupa parerea noastram, el reprezinta o
adevarata arta, artistii fiind noi, cunoscatorii de frumos.
In cadrul lucrarii am prezentat practic evolutia designului de la inceputuri si pana
astazi, principalele stiluri artistice ce au marcat evolutia designului in intreaga lume,
fenomenul eco-design, precum si un studiu de caz.

Cap. 1 Conceptul de Design

1.1 Aparitia Designului

Mediul antropic ce ne inconjoara in prezent pornind de la simplele produse care le
folosim in viata de zi cu zi, exemplu fiind electrocasnicele cu ajutorul carora ne-am
simplificat viata sau telefoanele mobile fara de care probabil nu ne-am putea dezobisnui
pana la locuinta noastra, toate au trecut printr-un lung studiu de design pana sa ajunga
sa fie folosite de populatie.
Orice persoana doreste sa investeasca intr-un produs care sa fie atat functional,
practic cat si sa fie simplu spus ‘frumos’, acest factor fiind perceput in diferite moduri
de catre persoane.
In secolul trecut, un produs era considerat atragator daca era fabricat impreuna
cu o duzina de ornamente specifice care adesea, culminand cu de cele mai multe ori
umbrea aspectul functional al produsului scazandu-I practic longetivitatea si marindu-I
considerabil pretul.
In ziua de azi, cum majoritatea marilor producatori, constructori etc si-au
orientat strategiile de marketing catre client, s-a schimbat si modul in care un produs
este conceput, acesta avand un ‘aspect placut’ in concordanta cu o functionalitate si
longetivitate ridicata.
Utilizarea termenului de ‘design’ dateaza din 1849, cand H.Cole promoveaza idea
ca un design bun coincide cu o ‘afacere buna’ in ‘Journal of Design’.
Oficial termenul de ‘design industrial’ este folosit in anul 1913 prin reglementarea
propusa de Oficiul American de Proprietate cu privire la modificarea regulamentului in
vederea extinderii protectiei si asupra acestei activitati.
Primul studiu sistematic, documentat care a demonstrat debutul unei noi ere, era
designului industrial, a fost cel publicat in 1934 de catre Herbert Read – Arta si
Industrie (Art and Industry), completat mult mai tarziu cu Viitorul Designului Industrial
(Future of Industrial Design, 1946).
David Pye, designer, autor al lucrarii Natura Designului (The Nature of Design,
1964) este de parere ca formele tip design se caracterizeaza prin respectarea anumitor
conditii ce presupun o anumita proiectare, un anumit mod de executie, bazat pe folosirea
tehnologiilor inalte si a utilajelor perfectionate.

Acestea impun urmatoarele :

- constructia si logica formei sa se justifice numai prin raportare la calitatea
produsului ca obiect avand o intrebuintare precisa;
- componentele formei sa se coreleze geometric, potrivit scopului pentru care
obiectul urmeaza a fi fabricat;
- realizarea si procurarea obiectului sa nu implice eforturi economice prea
mari;
- obiectul astfel realizat sa fie cat mai usor de folosit, manevrat, manipulate;
- obiectul tip design sa ofere maximum de confort sau randament posibil la
momentul folosirii;

Pregltirea suprafe{elor pentru aplicareazugrlvelilor

5.1.1 Suprafelele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie si fie plane gi netede,
{Erd
desprinderi gi fisuri.
5.1.2 Toate fisurile gi neregularitdlile se chituiesc sau se spdcluiesc cu pasta de
acceagr
compozilie cu a gletului.
5.1 .3 Pasta de ipsos folositd pentru chituire: preparatA in volume (2 pati ipsos la 1
parte apd in
cantitali mici. Pentru suprafelele mai mari se prepard pasta ipsos-var, 1 parte ipsos si
1
parte lapte de var, folositd in cel mult 20 minute de la preparare.
5.1.4 Dupd uscare suprafejele reparate se qlefuiesc cu hArtie de glefuit, peretii de
sus in jos, qi
se curdtrA cu perii sau bidinele curate $i uscate.
5.1.5 In cazul vopsitorii cu vopsea lavabild, se poate folosi dupd caz un grund de
egalizare gi
umplere a porilor, se qlefuieqte grundul aplicata poi se aplicd un strat de amorsd dupd
care se vopse$te propriu-zis.

Condi{ii de execu{ie
5.2.1 Lucrdrile de finisare se incep la temperatura aerului, in mediu ambiant, de cel
pulin +5oC;
in cazul zugrivelilor, regimul de temperatura se menline in tot timpul execu{iei
lucrdrilor
si cel pulin 5 ore dupa executarea lor. lnainte de inceperea Iucrdrilor de zugrdveli se
va
verifica dacd suprafelele suportd umiditatea de regim: 3% suprafelele tencuite si 8%
suprafetele gletuite.
5.2.2 Condilii de umiditate a aerului de pAnl la 60% si temperatura +15-20oC. acestea
se obJin
in 30 zile de la tencuire qi 15 zile de la gletuire. Umiditatea se verifica cu
umidometru. Se
poate verifica umiditatea gi cu o solutie feolftaleina 1o%, ce se aplica cu pensula pe o
suprafala micl; dacd se coloreazi in violet sau roz, stratul respectiv are umiditate mai
mare de 3o%.
5.2.3 Diferen{a de temperatura intre aerul inconjurdtor si suprafala care se
vopsegte nu trebuie
sa fie mai mare de 6oC, pentru evitarea condensdrii vaporilor.
5.2.4 Nu se vor folosi materiale cu termen de utilizare depdgit.

Ztgriveli cu lapte de var (spoieli)

La zugravelile colorate se adaugd pigmenJi in praf, pdnd la nuanla cerutA, penku
care se
vor prezenta mostre, ce se vor fi avizate de BTI. Cantitatea preparatd trebuie sd
ajungd
pentru incdperi intregi, preparati cu 24 ore inainte de strecurare.
Compozilia se va strecura inainte de intrebuinlare, pdntr-o sitA fine (500
ochiuri/cm2) din
sdrmd de alam6, pentru relinerea impuritalilor - var nestins sau colorant nedizolvat.
Compozilia de zugraveald se transportd qi se pdstreazi in gdleti de tabld zincatd sau
plastic.
Spoielile (fird pigmenli qi grlsimi) 9i zugrdveli de var se executa in trei straturi.
Primul strat grundul creeazd o suprafala uniformd ca porozitate, putere de absorblie
gi
culoare. Se aplici la 2-4 ore de la terminarea lucririlor pregdtitoare, manual cu
bidineaua
sau aparatul (pompa ) de pulverizare.
Suprafelele ce se zugrlvesc diferit se delimiteaza prin linii subliri. Zonele adiacente
liniei
de demarcalie se zugrAvesc cu pensula.
Zugriveala (stratul 2 si 3) se aplica cu aparate de pulverizare. Manual se poate aplica
numai pe supraf'e{e micr.
Intinderea manuala a straturilor se face prin migcarea bidinelei pe directii
perpendiculare;
la tavane ultimul strat se aplica pe direclia luminii, iar la pereti in sens orizontal. in
timpul lucrului, materialul se agita cu bidineaua.
Fiecare strat se aplica numai dupd uscarea celui precedent.
4t8
La incdperile cu lambriuri in vopsea de ulei se zugrdve$te parlea superioard a
peretelui
impreun5 cu tavanul, iar apoi se executa lambriul in ulei.
5.3.11 Inainte de aplicarea cu aparatul de pulverizare a zugrdvelilor, se executd
operaliile
pregdtitoare de umplere a prin sita a rezervorului cu compozilia de zugraveald, se
ridicl
presiunea prin pompare la 3-5 atm., se regleazd jetul. Jetul sub care compozilia de
zugrdveald iese din duza pulverizatorului trebuie sA fie cu stropi fini gi in unghi
drept,
fa{d de suprafala respective, la distanta de 0,75-1,00 m, astfel inc6t compoziJia sA
nu cad6
in jos gi sd nu ricogeze.
5.3.12 Se aplicd o compozitie uniformd, a zugrdvelii, cu duza pulverizatorului miqcat in
spirald.
Stratul urmdtor se aplicd dupd uscarea celui precedent.
5.4. Pregitirea suprafe(elor pentru vopsitorie cu vopsea lavabili
5'4.1 Betonul sau mofiarele noi (inclusiv reparaJiile) necesite minim 28 zile pentru
intdrire 9i
uscare inaintea aplicdrii; nerespectarea acestei condilii afecteazd rezistenta
produsului in
timp. determind exfolieri sau bagicdri. iar vopselele colorare esre posibil sa sufere
modificdri cromatice.
5.4.2 Suprafe{ele tencuite se verifici prin ciocdnire inainte de aplicarea produsului;
dacd se
dovedesc necorespunzdtoare (sund a gol) se indepdrteaz complet tencuiala, pdnd la
ziddrie gi se refac cu un mo(ar de aceea$i clasd cu cel ini{ial.
5.4.3 Se remediazd fisurile gi alte imperfecliuni inainte de aplicarea produsului.
5.4.4 Vopselele vechi, neaderente, se indepfuleazi complet prin rAzuire, ardere cu
lampa de
benzind sau folosind solu{ii chimice speciale.
5.4.5 Vopselele pe bazd de ulei se inl5turd in totalitate.
5.4.6 Zonele atacate de mucegai se cureld qi se impregneazd cu soluJii speciale
destinate
acestui scop.
5.4.7 Suprafelele trebuie sd fie netede, plane, uscate.
5.4.8 Nu se aplicd peste zugrdveli existente din humd sau vopsele pe bazA de solvenli
sau ulei,
indiferent de stratul final.
5.4.9 Pentru o pregatire superioard inainte de vopsire se va aplicd pe suprafap un grund
de
umplere pori gi se va glefui, apoi se va aplica amorsd de perete normala, sau dupa caz
amorsi antimucegai.
5.5. Pregitirea vopselei lavabile
||1
Produsul se condilioneazd la temperatura de aplicare minim 24 ore inainte de aplicare.
5.5-2 Inainte de deschiderea ambalajului se indepdrleazd de pe acesta praful sau alie
urme de
murdfuie pentru a nu contamina produsul.
5.5.3 Se omogenizeazd bine produsul in ambalajul original, folosind un amestecator
in vederea redispersarii eventualului sediment.
5.5.4 In funcfie de modul de aplicare se face reglarea vascoziteii, prin addugarea
temperatura ambianta.
mecanic,
de ap[ la
5.6. Aplicarea vopselei lavabile
5.6.1 Condilii de aplicare:
")
Temperatura optimd de aplicare a produsului: 5 - 30.C.
b) Temperatura produsului: 15 - 30"C.
c) Temperatura suportului: 15 - 40"C.
d) Umiditatea relativd a mediului mar. 65%.
e) Temperatura suporlului va fi cu cel pu{in 3'c peste temperatura punctului de roua
pentru a evita condensarea umiditAtrii pe suport, ce poate determind scdderea
aderenlei, a luciului sau apari{ia de bdqicdri.

5.6.2 Aplicarea produsului pe suprafaja-suport se face numai dupd pregltirea

corespunzdtoare
a acesteia, indiferent daca suprafala de vopsit este noua sau a mai fost vopsita.
5.6.3 Aplicarea vopselelor lavabile, atat cele de interior cat si cele de exterior, se
face in
general cu trafaletul, dar poate fi ftcutd qi cu pensula, bidineaua sau prin pulverizare.
In
cazul aplicdrii prin pulverizare, produsul va fi filtrat dup6 diluare.
5.6.4 Etapele vopsirii sunt:
f) Se condi{ioneazd produsul conform instrucJiunilor de pregdtire a produsului;
g) Se preg5tesc suprafelele ;
h) Se aplica dupd caz un grund urmat de amorsd (din gama tipului de vopsea acrilica,
silicatica, siliconica etc.) ;
i) Se aplica primul strat de vopsea, diluat conform instructriruilor din Fiqa Tehnica.
j) Se aplica cel de-al doilea strat de vopsea, la un interval de cca. 6 ore, acolo unde
este
cazul. SuprafeJele care au mai fost vopsite nu necesita amorsare, dacd v6pseaua
anterior folositi este din aceeagi clasd.
k) Pentru suprafeJe noi (inclusiv reparatii) se va aplicd in mod obligatoriu amorsa

5.7 . Controlul zugrivelilor

5.7.1 Receplia lucrdrilor de zugrdveli si vopsitoriei se va face numai dupi uscarea lor
completd.
5.7 .2 Prin examinarea vizuald a zugrdvelilor se verifici:
- corespondentaacestoranormele/figatehnicd;
- aspectul suprafeJelor zugrdvite: suprafetrele trebuie sd aibd o culoare uniforma, ftrd pete,
scurgeri, cojiri, fire de pdr, urme de bidinea, corecturi sau retu$uri locale ce distoneaza cu
tonul general.
5.1.3 Aderenla zugrivelilor se constatl prin frecare uqoara cu palma pe perete.
5.7.4 O zugriveali aderentd, de calitate, nu trebuie sd se ia pe palmd.
5.7.5 Rectiliniaritatea liniaturii de separalie se verificd vizual qi dacd este cazul gi cu un dreptar
de lungime potrivitd avdnd o l5lime uniformi Ei fbrd innndituri: se admite o deviere
izolati, care sd nu se abatd de la linia dreaptl cu mai mult de 2 mm

6.2. Zugravul are unnAtoarele responsabilitdli $i competentre:

a) Preia materialele din magazia universitllii $i frontul de lucru de la 9efu1
de birou;
b) Incepe execu{ia zugrdvelii numai dupa asigurarea condiJiilor tehnice din norme;
c) Rdspunde de calitatea lucrdrilor executate $i termenul de executare.
sssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssss
LUCRARI DE FINISAJ Finisajele unei cladiri cuprind urmatoarele lucrari: pardoseli, tencuieli, placaje, zugraveli, vopsitorii,
tapete si tamplarii, avand un rol functional, decorative si igienico-sanitar. Costul acestor lucrari reprezinta cca. 15-20% din
costul material si cca. 25-30% din cel salarial al unei constructii, fapt pentru care se impun masuri de reducere a acestor
cheltuieli prin: -mecanizarea proceselor tehnologice ale lucrarilor de finisaje; -prefabricarea elementelor de finisaj; -folosirea
de materiale eficiente; -introducerea unor metode avansate de lucru; -calificarea corespunzatoare a fortei de munca.
Zugraveli si vopsitorii. Lucrarile de finisaj prin care se aplica pe suprafeta elementelor de constructie un strat subtire dintr-
o suspensie de pigmenti in apa si numesc zugraveli. Daca stratul este alcatuit dintr-o suspensie de pigmenti in ulei sau
emulsii de lian in apa, lucrarile de finisaj se numesc vopsitorii. Zugravelile se clasifica in: varuit (executat din lapte de var
stins si strecurat, cu ajutorul bidinelei sau pompa), pe baza de clei, pe baza de vinarom (executate pe beton, caramida,
lemn, hartie, tesaturi), in calcio-vechio (realizata prin stropire manuala sau mecanica), decorative (se executa cu ajutorul
unor pensule, bureti de cauciuc, sabloane de hartie etc). Vopsitoriile. Dintre tipurile de vopsitorii cele mai importante sunt:
-vopsitoriile in ulei pe tencuiala, primul strat, grundul de imbibare, se chituieste, dupa uscare se slefuieste si apoi se aplica
2-3 straturi pe directie verticala, ultimul strat se va da de sus in jos; -vopsitoriile pe lemnarie, se aplica pe tamplaria usilor,
ferestrelor, a lambriurilor si constau in aplicarea a 2-3 straturi de vopsea pe suprafetele grunduite si spacluite cu chit de lac,
ultimul strat dandu-se in lungul fibrelor lemnului; -suprafetele metalice, se vopsesc dupa ce imprealabil au fost bine curatate,
inclusiv de rugina si grunduite cu miniu de plumb; -vopsitoriile in imitatie de marmura, executate manual, se folosesc la
finisarea coloanelor, soclurilor sau lambriurilor pentru a le da aspectul marmurei. Stratul de imitatie se protejeaza cu un strat
de lac. Tapetele reprezinta lucrari de finisaj ce constau in aplicarea la interior pe pereti a unor fasii decorative din: hartie,
carton, stofa, matase, PVC etc. Suprafata-suport trebuie sa fie perfect plata, curata si uscata. Pentru indepartarea tapetului
vechi, acesta sa va umezi cu apa calda si apoi se va razui cu spaclul. Tamplarie. Lucrarile de tamplarie reprezinta
elementele de constructie ce se monteaza in golurile lasate special la executia peretilor interiori si exteriori ai cladirii pentru
iluminare si ventilatie naturala, intrare-iesire, comunicare intre diferite incaperi. Ferestrele au rolul de a permite intrarea
aerului si a luminii solare in incaperile cladirii, dar si posibilitatea ocupantilor cladirii sa priveasca mediul extern. Ferestrele
se pot clasifica in functie de diferite criterii: -metoda de deschidere (in interior, in exterior, in interior-exterior, prin glisare, prin
pliere); -materialul din care sunt executate (lemn, otel, aluminiu, PVC etc); -dimensiuni. In constructii se folosesc numeroase
sorturi de stricla: -sticla translucida, transmite lumina cu grede diferite; -sticla opaca, este colorata; -sticla armata cu retea de
sarma, la spargere nu se raspandesc cioburi; -sticla pigmentata sau sticla cu depuneri la suprafata, pentru diminuarea
transmiterii radiatilor solare; -sticla care absoarbe caldura; -sticla care rezista la socuri mecanice. Usile. Pe langa rolul
functional are si rol decorative. Forma si dimensiunile usilor sunt in functie de rolul si pozitia pe care o au in cladire.
Clasificarea usilor se face dupa mai multe criterii: -dupa pozitia pe care o au in constructie (interioare si exterioare); -dupa
modul de deschidere (deschidere obisnuita, pivotanta, batante, culisante sau pliante, turnante; -dupa numarul de canaturi
(cu un cant, cu doua sau mai multe); -dupa materialele folosite (din lemn masiv, cu rame si tablii din lemn masiv, din lemn
placate cu placaj, din placi din aschii de lemn aglomerat, din folii de materiale plastice, cu miez celular de hartie, din placi
din fibre de lemn, metalice, din materiale plastice). In lucrarile de tamplarie, pe langa ferestre si usi, mai pot intra si
obloanele si rulourile. Aceste elemente folosesc contra intrarii luminii sau soarelui in incapere sau ca motiv de siguranta la
fata exterioare a usilor si ferestrelor.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
ssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssss
1. ARGUMENT

Suprafetel elementeor de constructie sunt acoperite, adeseori cu un stratfoerte subtire de culoare, opac
sau transparent, care le asigura protectia si aspectul estetic.Daca culoarea se axecuta cu
compozitii din acaror alcatuire nu lipseste apa se numeste z u g t a v e a l a . A c o p e r i r e a c u
orice alte compozitii se numeste vopsitorie; fac exceptie lucrarile executate cu
p o l i a c e t a t d e v i n i l i n a c a r o r c o m p o z i t i e d e s i i n t r a a p a a u f o s t incadrate la categoria
vopsitorie.Compozitia pentru zugraveli si vopsitorii este un amestec lichid, vascos sibine
omogenizat, format din cel putin 2 elemente, si anume: unul care da culoare si
sen u m e s t e p i g m e n t , s i a l t u l , c a r e , p r i n u s c a r e f o r m e a z a o p o j g h i t a s u b t i r e s i
f i x e a z a pigmentul de suport numit liant.Lucrarile de lucrari si vopsitorii fac parte din lucrari de
finisaj si se executain urmatoarele scopuri :- p e n t r u a p r o t e j a e l e m e n t e l e d e c o n s t r u c t i e
p e c a r e s u n t a p l i c a t e , p r e l u n g i n d astfel durata de folosire a acestora ;- pentru a obtine
suprafete care se intind mai usor di punct de vedere igienic.- pentru a da suprafetelor pe care sunt
aplicate un aspect estetic.Dupa aspect si calitate zugravelele sa impart :-
spoieli
interioare si exterioare cul apte de var fara pigmenti pe pereti si tavane :se utilizeaza la constructii
industriale, cladiri auxiliare, magazii,constructii provizorii etc ;-
zugraveli simple,
c o n s t a n d i n a c o p e r i r e a s u p r a f e t e l o r c u o c o m p o z i t i e d e zugravit intro singura
culoare ; se utilizeaza la incaperi de locuit, cladiri administrative, social-culrurale etc ;-
zugraveli in culori,
constand intro culoare de fond pe care se apica diferite desene in una sau mai multe
culori ; se folosesc la incaperi de locuit, birouri, restaurante, camine culturale, sali de lectura
etc

-
zugraveli in relief,
care se executa aplicand un strat de compozitie deconsistenta vascoasa, astfel ca sa se
obtina un desen in relief ; se folosesc in incaperile delocuit si la finisarea interioara a incaperilor de
importanta deosebita.

2. Materiale folosite la lucrari de zugraveli cu desene

2.1 Materiale
Amestecurile preparate cu culori de apă trebuie să reziste la lumină şi la acţiuneamediului în care se
vor găsi suprafeţele respective în timpul exploatării. Compoziţiile t r e b u i e s ă a i b ă o
a s t f e l d e c o n s i s t e n ţ ă , î n c â t a c o p e r i r e a s u p r a f e ţ e l o r s ă s e p o a t ă f a c e corect, fără ca
materialul să curgă şi fără să rămână urmi vizibile de bidinea sau pensulă;de asemenea, trebuie să
aibă pigmenţii bine fixaţi. Pentru aceasta, în compoziţiile de zugrăvii se va introduce un
adaos preparat din clei de oase sau de piele.
2.2 Prepararea compoziţiei
Zugrăveli cu desene, liniaturi şi stropite;
Zugrăvelile cu desene, liniaturile şi zugrăveli stropite se vor executa pe suprafeţezugrăvite în
prealabil într-o singură culoare, care constituie fondul. Zugrăvealasimplă de fond se execută
în conformitate cu prevederile .
Prepararea compoziţiei;
Compoziţia se prepară din soluţie de clei cu adaos de apă şi pigmenţi minerali.Soluţia de clei preparata
în conformitate cu prevederile, se diluează cu apă înproporţie de 100 g soluţie de clei la 1 litru
apă. În locul soluţiei de clei se poate folosi lapte animal în aceeaşi proporţie.
Pigmenţii se adaugă până la obţinerea nuanţei cerută de proiectant.Desenele rezultate cu
compoziţiile preparate ca mai sus pot fi completate cu un desen în culoare de bronz (galben
sau alb).Compoziţia în culoare de bronz se prepară din:bronz 100 gamidon 100 g
gelatină 50 gapă 500...600 ml;Prepararea se face dizolvând amidonul în puţină apă caldă şi
amestecând până ladesfacerea cocoloaşelor; după aceea se adaugă apă până se obţine o soluţie de
consistenţalaptelui (circa 400...500 ml), gelatina se dizolvă în restul de 100...200 ml apă
caldă şi seamestecă până la omogenizare completă.În vasul cu amidon se toarnă gelatina, după
care se toarnă bronzul, amestecând continuu.În timpul lucrului, vasul cu compoziţia se ţine în alt
vas cu apă fierbinte, răcirea şiîntărirea trebuind să se facă pe suprafeţe ce se finisează.Compozitie cu
„praf de matase” pentru zugraveli decorative stropite;-praf de marmura 50g-amidon 100g-gelatina
50g-apa 500…600 ml;Modul de preparare este acelasi ca in reteta cu praf de bronz,
diferenta este ca inlocul prafului de bronz se introduce praf de matase
3. Scule şi dispozitive folosite la zugraveli cu desene
Pentru exexutarea lucrarilo r de zugravit sunt necesare urmatoarele scule
s i dispozitive

3. Scule şi dispozitive folosite la zugraveli cu desene

Pentru exexutarea lucrarilo r de zugravit sunt necesare urmatoarele scule
s i dispozitive:-găleată;-şpaclu;-gletieră;-trafalet diverse mărimi si modele;6
-pensoane;-bidinele;-rigle;-şabloane;7

-rola cu desene;-burete de mare;8

4. Tehnologii de executie la zugravelei cu desene
4.1 Zugraveli decorative
Zugrăvelile executate într-o singură culoare se numesc zugrăveli simple.D a c a s e d e c o r e a z ă
c u d i f e r i t e d e s e n e , p r i n a n u m i t e p r o c e d e e , s e o b ţ i n a ş a - numitele zugrăveli
decorative.Zugăvelile simple pot rămîne deci definitive, sau pot construi fondulzugrăvelilor
decorative.Decorarea peretilor se face în aşa fel ca îmbinarea dintre culoarea fondului
şiculoarea desenelor să se facă cat mai armonios.Potrivirea nuanţei fondului, a culorii desenelor şi
executarea zugrăvelii decoratives e î n c r e d i n ţ e a z ă z u g r a v i l o r c u o c a l i f i c a r e s u p e r i o a r a ,
care cunosc bine regulile decombinare a culorilor şi în special regulile de
c o m b i n a r e a c u l o r i l o r ş i î n s p e c i a l regulilearmoniei culorilor.In conunuare sunt descrise
zugrăvelile decorative executate cu compoziţii de apăşi clei, care se întâlnesc mai des .

4.2 Zugrăveli cu liniatură

Se execută acolo unde se cere ca peretii încăperilor să aibă porţiuni colorated i f e r i t
sau cu nuanţe diferite; locul de separaţie dintre două culori sau
n u a n ţ e s e marchează cu o linie de culoare potrivită.Cand linia se trage orizontal pe perete la
o înălţime mai mica decât jumătateaînălţimii peretelui, partea de sub linia de
demarcaţie se numeşte soclu. Intre culoareasoclul ui şi cea a părţii superioare a peretelui
trebuie să existe o îmbinare armonioasă; deobicei soclul are o culoare mai închisă decît restul
peretelui.Pentru demarcarea a două culori se trasează uneori câteva linii apropiate, paraleleş i d e
diferite lăţimi. Liniile subţiri de 3-5mm lăţime se numesc riteri sau
b e g l a i t e r i ; acestea combinate cu liniile mai late dau impresia că demarcarea s-a făcut cu pervazuri .

Pentru delimitarea a două culori liniile se trag nu numai orizontal ci şi verticalpentru

împărţirea suprafeţelor pereţilor în asa-numite oglinzi. Oglinzile se finisează cu diferite
zugrăveli decoraţie, după cerinţe.Pentru trasarea liniilor paralele se foloseşte pensula cu
degete compusă din maimulte pensule mici.Cand soclul este vopsit cu vopsea de ulei, iar restul
zugrăvit cu compoziţie de apăşi clei, linia de demarca ţie totdeauna cu compoziţie de apă şi
clei, deoarece vopseaua deulei lasa pete grase pe pelicula zugrăvelii cu clei.
4.3 Zugrăveli stropite
După zugrăvirea pereţilor cu compoziţii de apă şi clei şi după uscarea ultimuluistrat de
zugraveală aplicată, se împestriţează suprafaţi zugrăvită, stropindu-se cu o altă nuanţă de
culoare care armonizează cu nuanţa fondului.Lucrarea se execută de zugravi pricepuţi cu
ajutorul pensulei pentru zugrăvit cu şabloane. După ce este înmuiată în compoziţia de
zugravit pensula se loveşte uşor de o baghetă astfel ca stropi să cada pe suprafaţa respectivă.
Pentru stropire se poate utiliza osingura compoziţie de zugrăvit cu clei, sau două, trei compoziţii de
culori diferite.Stropirea cu fiecare culoare se face în trei reprize;- prima se face aplicând stropii
perpendicular pe suprafaţa de finisat,- a doua oblic din partea dreaptă,- a treia tot oblic însă din partea
stingă.In acest fel stropii sunt aplicaţi uniform pe suprafaţa de finisat .

Executarea zugravelii stropite manual

4.4 Zugrăveli rolate cu rolă

Peste zugrăveli simple aplicate pe pereţi, foarte adesea se execută desene cuajutorul
rolelor. Rolarea se începe de la un colţ al încăperii, aplicînd rola la partea desus a
peretelui şi mişcind-o vertical de sus in jos.După ce s-a tras prima fâşie, se trage fâşia următoare avînd
grijă ca racordarea cufăşia precedentă să se facă perfect fără dungi, pete, suprapuneri sau nuanţe
de culoridiferite.O p e r a ţ i a s e e x e c u t ă d e z u g r a v i p r i c e p u ţ i c a z u g r ă v e a l a s ă p r e z i n t e
u n a s p e c t uniform şi plăcut.Desenul aplicat cu rola trebuie să aibă o culoare apropiată de
aceea a fonduluiz u g r ă v e l i i p e n t r u a n u s e f o r m a u n c o n t r a s t p r e a m a r e d e c u l o r i ;
c u l o a r e a d e s e n u l u i trebuie să fie ceva închisă decât a fondului pentru ca desenul să fie
vizibil.Desenul aplicat cu rola poate fi într-o singură culoare, în două sau în trei
culori;pentru aceasta se întrebuinţează tot atîtea role care se aplica prin suprapunere.Combinaţiile
de desene şi de nuanţe bine potrivite dau o finisare frumoasă care acoperă totodată şi
diferitele defecte suprafeţei zugrăvite ca: rugozitate, pete etc.Zugrăveli rolate cu pînză de sac.După
uscarea zugrăvelii simple (a fondului) se ia o bucata de panza de sac cu dimensiunea de 30
x 30 cm, se răsuceste în formă de sul si de leaga în spirală cu o sfoară.Sulul se înmoaie în
compoziţia de zugrăvit, se stoarce surplusul de material şi apoi se rolează pe perete, începând
dintr-un colţ al încaperii, de sus în jos .
Pentru ca desenul, care se obţine prin această rolare, să fie uniform şi de
aceeaşiintensitate, este necesar ca zugravul să regleze apăsarea cu mâna, pe măsură ce
saturaţiasacului cu compoziţia de zugrăvit se micşorează.L a o a s o r t a r e c o r e c t ă a
n u a n ţ e i f o n d u l u i ş i d e s e n u l u i s e o b ţ i n e o f i n i s a r e decorativă plăcută a
suprafeţei zugrăvite.Rolarea cu pînză de sac se poate face şi prin suprapunerea a doua sau trei rolări
cuculori diferite, avîndu-se grijă ca fiecare rolare să se aplice după ce s-a uscat bine
ceaprecedentă
4.5 Zugrăveli tufuite cu buretele
După executarea şi uscarea zugravelei simple, care formează fondul, se aplică pesuprafaţa zugrăvită
lovituri uşoare şi uniforme cu un burete lat sau cu peria de bureţi.Buretele este în
prealabil înmuiat uşor într-o compoziţie de zugrăveală de apa şi clei dealtă nuanţă decît
aceea a fondului. Urmele lăsate de burete pe pereţi apar ca nişte pete pitoreşti, care diferă ca
mărime şi ca formă. Cînd combinaţia de culori şi pete reuşeşte, seobţine un interior cu aspect foarte
plăcut.Pentru obţinerea unei productivităţi mărite se poate întrebuinţa o rolă, la carerola
propriu-zisă de cauciuc pe care este imprimat desenul, este înlocuită cu o rola de burete de
cauciuc; aceasta aplicată pe suprafata zugravitălasă urme ca nişte pete.Lucrarea de finisare se
execută în felul următor: buretele se aplică pe suprafaţacare se finisează, printr-o apăsare
uşoară; aplicarea următoare a buretelui se face prinsuprapun erea uneia noi peste cea
precedentă, astfel ca să o acopere pe jumătate. In acest fel se obţine o răspîndire uniformă a
petelor pe suprafaţa care se finisează
4.6 Zugrăveli finisate şabloane
Pentru aplicarea pe pereţi şi uneori pe plafoane a unor desene care se
r e p e t ă succesiv, se întrebuinţează nişte tipare cu găuri decupate care în ansamblul lor formeazăun
anumit desen, numit şablon. Acestea sunt confecţionate din hârtie groasă, carton, celuloid
sau metal. Ele se păstrează pe rafturi sau în cutii, aşezate unele peste altele.Atunci cînd se execută cu
şablonul desene cu mai multe culori, se folosesc serii deşabloane. In acest caz, fiecărui desen îi
corespunde o serie de şabloane; fiecare serie are atâtea şabloane cîte culori are desenul
respectiv. Şabloanele unei serii trebuie să aibă a c e e a ş i m ă r i m e ş i s ă c o i n c i d ă p e r f e c t
î n t r e e l e . A p l i c a r e a l o r s e f a c e î n t r - o a n u m i t ă ordine, motiv pentru care sunt numerotate
cu numere de ordine.Ş a b l o a n e l e s e l i v r e a z ă g a t a d e c u p a t e ş i n u m a i r a r e o r i s e
c o n f e c ţ i o n e a z ă d e specialişti la faţa locului după un desen ales.Şabloanele pentru imprimarea
desenelor pe suprateţe de zugrăvit se împart în directe şi indirecte. Sablonul direct este aplicat
pe suprafaţa ce se finiseaza, prin găurilerespective, imprimând modelul ales pe fondul zugrăvelii
iniţiale, iar şablonul indirect este a c e l a a l c ă r u i d e s e n a p l i c a t p e s u p r a f a ţ a c e s e
f i n i s e a z ă , p r i n g ă u r i l e r e s p e c t i v e , conturează modelul ales, culoarea fondului zugrăvelii
iniţiale constituind însăşi culoareadesenului, iar culoareace se imprimă prin găuri constituind fondul
desenului .Pentru modele de desene în mai multe culori s-a arătat ca sunt necesare o serie deşabloane.
Astfel pentru un desen care se executa în patru culori se întrebuinţează patru şabloane cu
diferite decupări. Pentru obţinerea completă a desenului se aplică succesiv unşablon după celălalt
pe acelaşi loc; prin decupările şabloanelor se aplică compoziţia dezugrăvit de culoarea şi
nuanţa indicată pentru şablonul şi rezultatul final este obţinerea unui desen executat cu patru
culori diferite.L a a p l i c a r e a s u c c e s i v ă a ş a b l o a n e l o r e s t e n e c e s a r s a s e a s t e p t e c a
z u g r ă v e a l a aplicată prin şablonul precedent să se usuce, ca să nu se producă ştersături sau
murdărireasuprafeţei. Pentru evitarea deplasării diferitelor părţi ale modelului, fiecare
şablon aretăieturi de control cu ajutorul cărora se fixează locul de aplicare a fiecărui
şablon pesuprafaţa pe care se finisează.C o m p o z i ţ i a p e n t r u ş a b l o n s e p r e p a r ă c e v a m a i
v â s c o a s ă d e c â t a c e e a o b i ş n u i t a pentru zugrăvit.Şablonul se aplică pe perete pe locul
însemnat şi se dă peste el cu pensula, după ce aceasta s-a afundat în vasul cu material de
zugrăvit, iar surplusul de material s-a storsprin apăsarea ei pe peretle interior al vasului.Pensula trebuie
neapărat ştearsă pentru ca excesul de compoziţie să nu se prelingăsub şablon, stricând astfel desenul .
Şablonul peste care s-a aplicat compoziţia de zugrăvit se ridică de pe perete şi înainte de a
se aplica pe locul următor se şterge bine cu o cârpă de urmele de compoziţie,pentru a nu strica desenul
prin pătarea lui la a doua aplicare a şablonului.Părţile pline ale şabloanelor sunt prinse de obicei între
ele cu fâsii lasate în timpuldecupării, pentru a nu se desprinde de şablon. Aceste fâşii lasă pe
desenul aplicat pes u p r a f a ţ a d e z u g r ă v i t a ş a n u m i t e l e „ p u n ţ i ” a d i c ă m i c i p o r ţ i u n i
n e z u g r ă v i t e . D u p ă aplicarea şabloanelor se face retuşarea desenelor cu mâna, completând aceste
porţiuni cucompoziţie cu ajutorul pensulei de liniatură şi folosind pentru sprijinirea mâinii drepte
încare se ţine pensula, bagheta de pictor, care se ţine in mina stângă în timp ce celălalt
capăt al ei atinge peretele. La fel se retuşează şi acele părţi ale desenului care nu au
ieşitatât clare după ,ridicarea şablonului.F i n i s a r e a pereţilor încăperilor în culori
d i f e r i t e d e m a r c a t î n t r e e l e c u l i n i i orizontale şi verticale trebuie să îndeplinească aceleaşi
coudiţii ca şi zugrăvelile simple decalitate superioară, executate cu compoziţii de apă şi clei. Liniile de
demarcaţie trebuie săaibă aceeaşi lăţime pe toată întinderea lor, să nu aibă urme de
îmbinare şi de scurgere acompoziţiei.Suprafeţele şpriţuite, tufuite, rolate etc, trebuie să fie
uniform acoperite cu stropsau cu pete de nuanţa cerută, să aibă un desen omogen , fără
spaţii goale şi fără îngroşări vizibile ale stratului de zugrăvea la. La finisarea suprafeţelor
cu ajutorul rolelor, desenul trebuie să fie continuu, atât în sens vertical cît şi în sens
orizontal, îmbinarea fâşiilor rolata să fie perfectă, iar liniile desenului să fie clare şi să nu prezinte
scurgeri.Desenele aplicate cu ajutorul şabloanelor trebuie să aibă un contur precis şi
clar,fără prelingeri de compoziţie de zugrăvit şi să nu prezinte porţiuni neretuşate .

5. Condiţii de calitate la zugaveli cu desene

.
Zugrăvelile fiind lucrări care rămân vizibile, calitatea lor din punctul de vedere alaspectului poate fi
verificata oricând, chiar dupa terminarea întregului obiectC a l i t a t e a s u p r a f e t e i - s u p o r t , p e
c a r e s e a p l i c a z u g r a v e l i l e , s e v e r i f i c a i n c a d r u l executarii acestei suprafete
(tencuieli,zidarii, betoane, gleturi).E s t e i n t e r z i s a s e i n c e p e e x e c u t a r e a o r i c a r o r l u c r a r i
d e z u g r a v e l i , i n a i n t e c a suprafata-suport, in intregime sau succesiv pentru fiecare portiune, sa fi
fost verificata cuatentie, privind indeplinirea conditiilor de calitate prntru stratul-suport.Caliatea
zugravelilor se verifica numai dupa uscarea lor completa si are ca scopprincipal
depistarea defectelor care depasesc abaterile admisibile, in vederea efectuarii remedierilor
si a larii de masuri, pentru ca defectele sa nu se repete în continuare.Inainte de începerea lucrarilor de
zugraveli, este necesar a se verifica daca au foste x e c u t a t e s i r e c e p t i o n a t e t o a t e l u c r a r i l e
d e s t i n a t e a l e p r o t e j a p r e c u m s i d a c a a u f o s t montatetoate piesele auxiliare.Materialele
pot fi introduse in lucrare numai daca, in prealabil, sau verificat ca sunt corespunzatoare
normelor respective. Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea
tehnoligiei de executiei, utilizarea retetelor si a compozitiei amestecurilor, precum si
aplicarea straturilor succesive, in ordinea si la intervale de timpprescrise si aplicarea masurilor de
protectie impotriva uscarii bruste, spalarii prin ploaiesau inghetari.L a t e r m i n a r e a u n e i f a z e d e
l u c r a r i , s e e f e c t u e a z a c e l p u t i n c a t e o v e r i f i c a r e l a fiecare incapere si la fiecare 100 m
patrati .
5.1 Verificarea pe faze de lucru la zugrăveli
Prin examinarea vizuală se verifică aspectul suprafeţelor zugrăvite în culori deapă,
precum şi al acelora în calcio-vecchio; acestea trebuie să aibă un ton de culoareuniformă,
să nu prezinte pete, scurgeri, stropi, băsici şi cojiri, fire de păr sau urme de lapensulă sau
bidinea. Urmele de bidinea sunt admise numai dacă sunt vizibile până la o distanţa de cel
mult 1 m de la suprafaţa zugrăvită. Nu se admit corecturi sau retuşuri locale care distonează
cu tonul general vizibil, chiar la distanţe mai mici de 1m.Pe suprafeţele finisate prin stropire
trebuie ca stropii să fie repartizaţi uniform, a f a r ă d e c a z u l c â n d p r i n c o n d i ţ i i l e
s p e c i a l e a l e l u c r ă r i i s - a p r e v ă z u t o r e p a r t i z a r e neuniformă.L a z u g r ă v e l i l e
i n t e r i o a r e e x e c u t a t e c u r o l ă , b u r e t e s a u p â n z ă d e s a c n u s u n t admise pete sau
sărituri şi nici suprapuneri sau lipsuri ale desenului în cazul execuţiei curola, se admite lipsa desenului
numai în legătura cu două fâşii vecine de desene, dar pe olăţime de cel mult 1 mm.Zugrăvelile trebuie
să fie aderente, adică nu trebuie să se ia pe palmă prin frecareuşoară.R e c t i l i n i a r i t a t e a
l i n i a t u r i l o r d e s e p a r a ţ i e t r e b u i e s ă f i e f ă r ă i n n ă d i r i ş l l ă ţ i m e uniformă pe toată
lungimea lor, admiţindu-se la un perete cel mult două devieri izolate, care să nu se abată de
la linia dreaptă cu mai mult de 2 mm .

5.2 Defecte la zugraveli şi remedierea lor

Zugrăveli care se sterg
sunt consecinţa unei iusuficitente încleieri a compoziţiei.Pentru remediere, se aplică un nou strat
de zugrăveala, bine încleiat, însa cu mai puţinpigmen t. Dacă această soluţie nu reuseste
să fixeze zugraveala, atunci se spala toată zugraveala cu apâ calduţă şi, după uscarea tencuielii,
lucrarea se execută din nou .
Zugraveli pătate sau fisurate
datorează unei compoziţii de grund încareîn care s-a introdus prea mult clei. Defectul nu poate fi
îndreptat decâts p ă l î n d t o a t ă s u p r a f a ţ a s i z u g r ă v i n d d i n n o u c u o c o m p o z i ţ i e î n
care cleiul este înproporţia indicată în reţetă şi cu care se fac încercări pentru
a v e r i f i c a r e z u l t a t e l e î n condiţiile specificate de lucru.La
zugrăvelile stropite sau rolate pătate
, e v e n t u a l e l e m i c i d e f e c t e a p ă r u t e p e suprafeţele stropite sau rolate se pol repara
local, fără intervenţii pe toată suprafaţa. In g e n e r a l , l a a c e s t e r e p a r a ţ i i s e l u c r e a z ă
numai cu mâna procedând pe porţiuni mici laretuşuri cu pensule potrivite.
D a c ă n u a u m a i r ă m a s c o m p o z i ţ i i d i n c e l e c u c a r e s - a u lucrat iniţial, trebuie preparate
altele exact cu aceeaşi nuanţă .
Petele de umezeală
apar pe suprafeţele zugrăvite după un timp de exploatare. A c e s t e a p r o v i n d i n d e f e c t e
a s c u n s e d e c o n s t r u c ţ i e s a u a p ă r u t e î n t r e t i m p . A s t f e l , p e tavane sau pe pereţi pot
apărea pete de umezeala care alterează zugrăveala. In primulrând trebuie cercetată cauza
lor, care poate fi un defect la invelitoare sau la anexele ei ( j g h e a b u r i , b u r l a n e ,
lucarne), la instalaţia de alimentare cu apă, la cea de încalzirecent rala., sau
l a c e a d e s c u r g e r e a a p e l o r u z a t e . P e n t r u r e m e d i e r e e s t e n e c e s a r ă rezugrăvirea
întregii încăperi, după îndepărtarea, în prealabil a cauzelorcare au degeneratdefectele.
Pete de rugină
pot apărea cu timpul pe faţa zugrăvită. Rugina provine de la o eventuală pânză de rabiţ neagră
neprotejată şi peste care nu s-a dat un şmir de ciment, dela armături rămase neacoperite în beton sau de
la orice alte elemente de oţej neprotejatesau isuficient protejate..Soluţia de remediere constă în
îndepărtarea tencuielii atacate de rugină, pînă laelementul care o provoacă, curăţirea
acestuia, înglobarea lui în mortar de ciment şi apoi refacerea tencuielii şi a zugrăvelii.La
zugrăvelile deteriorate prin afumare nu se pot executa reparţii locale, ci se procedează la
rezugrăvire. In acest scop, dacă zugrăveala existentă nu este prea afumată,în schimb este bine
fixată de suprafaţa-suport se procedează la spălarea ei cu bidineaua, cu apă călduţă şi săpun,
până se elimină fumul fixat. De cele mai multe ori este nevoie să se desprindă prin răzuire toată
pelicula veche de zugrăveală, până la gletul sau drişcuialatencuielii.După caz, suprafaţa se
chituieşte şi se şpacluieşte, şlefuind fiecare strat sau setrece direct la grundui re. Dacă
totuşi se simte nevoia unei oarecare neteziri , se aplică unstrat de var.G r u n d u l s e
recomandă să fie de alaun sau de piatră vînătă, soluţia fiind
î n proporţie de 100 g de alaun sau sulfat de cupru la 2 1 de apă. După uscare,
s e a p l i c ă stratul de finisaj în condiţiile alese.

6. Măsuri de tehnica a securităţii muncii şi de paza si stingere aincendiilor

In afară de măsurile generale de tehnică a securităţii muncii la lucrările
d e zugrăvit şi vopsitorii trebuie aplicate suplimentar următoarele masuri :-muncitorii care lucrează
cu vopsele preparate cu solvenţi inflamabili şi ceicare lucrează temporar în zona
respectivă trebuie instruiţi zilnic;-în imediata apropriere a locului unde se lucrează cu lacuri
şi vopsele, trebuie săfie aşezate stingătoare de incendiu, în număr suficient, la loc vizibil şi uşor
accesibil, iar eo r a z ă d e c e l p u ţ i n 1 0 m t r e b u i e s ă f i e p u s e a f i ş e u ş o r d e
c i t i t d e l a d i s t a n ţ ă , c u inscripţiile : „Fumatul strict interzi” , „Nu vă apropiaţi cu foc
deschis şi nu sudaţi”, „Nuîmpuşcaţi cu pistolul pentru bolţuri"-în spaţii închise trebuie să se
lucreze cu ferestrele şi uşile deschise, fiind strict interzisă folosirea focului deschis sau sudarea
la oricare din nivelurile clădirii;-în cazul inposibilităţii asigurării ventilării naturale trebuie
realizata obligatoriuventilarea artificială ;-la terminarea lucrului, în fiecare zi, toate materialele
inflamabil trebuietransportate, cu capacul ambalajelor fixat ermetic şi închise, în magazii destinate în
modspecial acestui fel de materiale, avind scris pe uşă „Pericol de incendiu”, ”Nu fumaţi", şi„Nu
intraţi cu foc deschis";-la transportul recipientelor cu lac sau cu vopsea cu solvenţi
inflamabili, acesteatrebuie să fie acoperite, iar muncitorii care le transportă nu trebuie să
treacă cu ele prinlocuri cu foc deschis şi nici să fumeze;
-muncitorii care prepară amestecurile de lacuri şi vopsele cu solvenţ i inflamabilitrebuie
să poarte ochelari de protecţie şi să efectueze aceste operaţii în locuri ferite de surse de
foc;-muncitorii care lucrează la înălţime trebuie să verifice şi să asigure
stabilitateapodinelor, a scărilor de acces, a eşafodajelor etc.;- l a f o l o s i r e a i n s t a l a ţ i i l o r
m e c a n i c e s u b p r e s i u n e , a c e s t e a t r e b u i e p r e v ă z u t e c u aparate de măsurat şi control
necesare funcţionării lor în condiţii de securitate;
-în cursul lucrărilor de zugravire interioară cu mijloace mecanizate in
c a z u l utilizării lacurilor şi a vopselelor cu uscare rapidă care conţine solvenţi toxici, muncitoriitrebuie
să poarte măşti cu filtre adecvate sau izolate ori ochelari de protecţie.
Bibliografie
1. Adriana Tibrea si altii – Studiul materialelor si constructii;
M a n u a l aprobat prin Ordinul Ministerului nr. 4256/2 august 2000;2 . I . D a v i d e s c u , C .
Rosoga – Utilajul si tehnologia lucrarilor de finisajein connstructii;
M a n u a l p e n t r u c l a s a a X I a p r o f i l c o n s t r u c t i i , Editura Didactica si pedagogica,
Bucuresti 1985;3 . I . D a v i d e s c u C . R o s o g a – U t i l a j u l s i t e h n o l o g i a
lucrarilor de finisajein connstructii; Manual pentru clasa a XII a
p r o f i l c o n s t r u c t i i , Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti 1981;
4.
C . R o s o g a – T e h n o l o g i a l u c r a r i l o r d e c o n s t r u c t i i s i i n s t a l a t i i – Manual
pentru clasa a IX a profil constructii – Editura Didactica si pedagogica Bucuresti;5 .
Materiale de constructii si instalatii – Manual pentru clasa a IX
a profil constructii - Editura Didactica si pedagogica Bucuresti;6 . C . B o b , P . V e l i c a –
M a t e r i a l e d e c o n s t r u c t i i - E d i t u r a D i d a c t i c a s i pedagogica Bucuresti
1978;7 . S e b a s t i a n Tologea, S. Pop – Executia lucrarii de
c o n s t r u c t i i – Indrumator Vol II Editura Tehnica Bucuresti 1987;8 . C . T s i c u r a –
C a r t e a z u g r a v u l u i s i v o p s i t o r u l u i , E d i t u r a T e h n i c a Bucuresti
1981;

sssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssss

2.5. ZUGRAVELI SI VOPSITORII

2.5.01. GENERALITATI

Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia zugravelilor si vopsitoriilor,

asemanatoare ca materiale si tehnologie de executie si sint prezentate fiecare in subcapitole
separate.

Continutul subcapitolelor este urmatorul:

1. Vopsitorii cu ulei

2. Vositorii cu Vinarom

2.5.02. MATERIALE

Materialele utilizate la executarea zugravelilor si vopsitoriilor vor avea caracteristicile tehnice

conform standardelor si normelor de productie interne specificate in subcapitolele respective.

2.5.03. LIVRAREA, TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA MATERIALELOR

- Varul in bulgari si huma livrate in vrac se transporta in vagoane inchise. Ipsosul se livreaza
numai in saci de hirtie si se transporta in vagoane inchise.

Depozitarea materialelor pentru zugraveli se face 525p1521f in spatii inchise ferite de

umezeala.
 - Materialele utilizate la lucrarile de vopsitorie, livrate in bidoane de tabla, in butoaie PVC cu
saci de polietilena la interior, vor fi depozitate separat pe loturi, in locuri uscate si ferite de
inghet si ambalajele ermetic inchise.

- Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor. Se recomanda ca

temperatura la locul de depozitare sa fie cuprinsa intre +70C si +200C.

2.5.04. LUCRARI CARE TREBUIE TERMINATE INAINTE DE INCEPEREA

ZUGRAVELILOR SI VOPSITORIILOR

- Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli vor fi terminate lucrarile de tencuieli, gleturi,

placaje, pardoselile reci, exclusiv lustruirea, instalatiile electrice, sanitare si incalzire inclusiv
remedierile si probele acestora.

- In incaperile cu pardoseli din PVC, parchet, mochete, zugravelile se vor executa inaintea
executarii imbracamintii parsoselii. Stratul suport al pardoselii se va proteja contra umiditatii si
murdariei.

- Timplaria de lemn si metalica trebuie sa fie montata si revizuita, cu exceptia drucarelor,

sildurilor si cremoanelor ce se vor fixa dupa vopsirea timplariei.

- Ultimul strat al vopsitoriei se aplica dupa terminarea completa a zugravelilor si inainte de

finisarea pardoselii:

- raschetare parchet, ceruire P.C., lustruire marmura si mozaic.

Se vor lua masuri de protectie contra murdariei imbracamintii pardoselilor.

2.5.05. PREGATIREA SUPRAFETELOR

2.5.05.1. Suprafete tencuite sau de beton

- In vederea finisarii cu zugraveli de var, suprafetele trebuie discuite cit mai fin, urmele de
drisca sa fie putin vizibile: toate eventualele reparatii sa fie executate cu grija, terminate si
uscate.

- In cazul suprafetelor de beton toti porii ramasi de la turnare se vor umple cu mortar de ciment
- var, dupa ce bavurile si dungile iesinde au fost indepartate iar petele de decofral se vor freca
cu piatra de slefuit sau cu perie de sirma.

2.5.05.2. Suprafete gletuite

- Suprafetele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie sa fie plane si netede, fara desprinderi
si fisuri.

- Toate fisurile si neregularitatile se chituiesc sau se spacluiesc cu pasta de aceeasi compozi-

tie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituire: preparata in volume (2 parti ipsos la 1
parte apa) in cantitati mici. Pentru suprafetele mai mari se prepara pasta ipsos-var, 1 parte ipsos
si 1 parte lapte de var folosita in cel mult 20 minute de la preparare.
 - Dupa uscare suprafetele reparate se slefuiesc cu hirtie de slefuit, peretii de sus in jos, si se
curata de praf cu perii sau bidinele curate si uscate.

2.5.05.3. Suprafete de lemn

- Timplariile trebuie sa fie revizuite si reparate degradarile acolo unde este cazul, din transport
sau montaj.

- Vopsitorul verifica si corecteaza suprafetele de lemn astfel ca nodurile sa fie taiate, cuiele
ingropate si bine curatate.

- Umiditatea timplariei inainte de vopsitorie sa depaseasca 15 %, verificata cu aparatul electric

tip "Hygromette".

- Accesoriile metalice ale timplariei care nu sint alamite, nichelate sau lacuite din fabricatie,
vor fi grunduite anticoroziv si vopsite cu vopsea de ulei.

2.5.05.4. Suprafetele metalice

- Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, grosimi de orice fel, vopsea veche,
noroi etc. Rugina se indeparteaza prin frecare cu peria de sirma, spacluri de otel, hirtie sticlata
sau sau solutii decapante (feruginol etc.). Petele de grasime se sterg de grasime cu solventi,
exclusiv petrol lampant si benzina auto.

- Timplaria metalica se aduce pe santier grunduita cu un grund anticoroziv corespunzator

vopselelor de ulei.

2.5.06. CONDITII DE EXECUTIE

- Zugravelile si vopsitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de executie si

prevederile din prezentul Caiet de sarcini.

- Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor incepe la temperatura aerului, in mediu

ambiant, de cel putin +50C, in cazul zugravelilor, regim de temperatura ce se va tine in tot
timpul executiei lucrarilor si cel putin 5 ore pentru zugraveli si 15 zile pentru vopsitorii, dupa
executarea lor.

- Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de la
incetarea ploii si nici pe timp de vint puternic sau arsita mare.

- Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va verifica daca suprafetele

suportau umiditatea de regim: 3% suprafetele tencuite si 8% suprafetele gletuite. In conditii de
umiditate a aerului de pina la 60% si temperatura +15-200C, acestea se obtin in 30 zile de la
tencuire si 15 zile de la gletuire. Umiditatea se verifica cu aparatul "Hygromette" sau similar.
Se poate verifica umiditatea si cu o solutie fenolftaleina 1%, ce se aplica cu pensula pe o
suprafata mica, daca se coloreaza in violet sau roz, stratul respectiv are umiditate mai mare de
3%.

- Diferenta de temperatura intre aerul inconjurator si suprafata care se vopseste nu trebuie sa fie
mai mare de 60C, pentru evitarea condensarii vaporilor.
 - Nu se vor folosi vopsele cu termen de utilizare depasit. Se pot folosi numai pe baza de
confirmare a unui laborator de specialitate a pastrarii calitatilor vopselelor in limitele
standardelor si normelor de fabricatie.

2.5.06

2.5.06.3. Vopsitorie cu vopsele de ulei

Se cuprind in acest subcapitol specificatiile tehnice, conditiile si modul de executare a

lucrarilor de vopsitorie pe suprafete interioare gletuite cu glet de ipsos, la interior si exterior pe
timplarie de lemn si metalica, balustrade, grile, alte elemente metalice etc.

2.5.06.3.01. Standarde si norme de referinta pentru materiale

L 23 Lacuri, vopsele, emailuri (vopsea de ulei);

STAS 18-70 Ulei tehnic de in;

STAS 6592-80Chituri pe baza de ulei;

STAS 45-86 Benzina de extractie;

N.I. grunduri anticorozive pe baza de minium de plumb, oxid de fier;

STAS 5192-79Grund de astupat porii;

STAS 1581/2-83 Hirtie pentru slefuire uscata;

STAS 4593-84Corpuri abrazive cu liant ceramic;

STAS 545/1-80 Ipsos pentru constructii;

STAS 3124-75Diluant special pentru produse pe baza de ulei.

2.5.06.3.02. Specificatii privind executia

- Vopsitura de ulei se aplica pe glet de ipsos sau pe suprafata de lemn sau de metal, dupa
terminarea tuturor lucrarilor pregatitoare.

- Pe glet de ipsos se aplica un grund de imbinare. Timplaria de lemn si metalica se livreaza pe

santier gata grunduita cu grund de imbibare si respectiv grund anticoroziv.

- Grundul se va aplica intotdeauna manual, cu pensula pentru a asigura o legatura mai buna a
vopsitoriei cu suprafata suport.

- Dupa grunduire se executa chituirea defectelor locale, slefuirea locurilor chituite si stergerea
de praf dupa uscare; se executa doua spacluiri complete ale suprafetelor, urmate fiecare de
slefuire dupa uscare si stergerea prafului rezultat.
- Chituirea si spacluirea se face cu chit de ulei pentru aplicare cu spaclu (chit de cutit).
Materialul pentru spacluit se prepara din chit de cutit la consistenta necesara prin diluare cu
diluant special, cu ulei sau cu vopsea la culoare.

- Slefuirea succesiva de 0,2-0,5 mm grosime, se face cu hirtie de slefuit, cu granulatie din ce in

ce mai mica, pentru diferitele straturi, pentru obtinerea unei rugozitati reduse a suprafetelor.

- Aplicarea vopselei se face in trei straturi. Inainte de aplicare, vopseaua se strecoara prin sita
fina (900 ochiuri/m2) se aduce la consistenta de lucru prin amestecarea de 5-10% cu un diluant
corespunzator vopselei respective.

- Vopseaua se aplica intr-un strat uniform, fara a lasa urme mai groase sau mai subtiri de
vopsea si va fi intinsa pina la obtinerea unei bune adeziuni de stratul inferior. Timplaria
detasabila se va vopsi in pozitie orizontala.

- Straturile de vopsea succesive se intind pe directii perpendiculare, unul fata de celalalt.

Ultimul strat se va intinde astfel:

- pe pereti, de sus in jos;

- pe elemente de lemn, in lungul fibrelor;

- Dupa aplicarea primului strat de vopsea, acesta se netezeste cu o pensula speciala cu parul
moale, dupa uscare suprafata se slefuieste cu hirtie de slefuit, granulozitate 80.

- Pentru obtinerea unei vopsitorii de calitate superioara, dupa primele doua straturi se executa
chituirea si chituiri-slefuiri intermediare. Chituirea se face cu chit de ulei.

Dupa slefuire se sterge praful cu pensula moale.

- Slefuirea si aplicarea unui strat se face numai dupa maximum 24 ore de la aplicarea stratului
precedent, dupa uscarea acestuia.

- Incaperile in care se executa vopsitorii trebuie sa fie lipsite de praf si bine aerisite, fara curenti
puternici de aer.

- Incaperile cu vapori de apa (umiditate peste 60%) vopsitoria va fi executata neted.

- Radiatoarele, dupa grunduire cu grund anticorosiv se vopsesc in trei straturi cu vopsele

speciale pentru radiatoare (rezistente la caldura).

- Foile de usi, cercevelele ferestrelor si alte elemente detasabile pot fi vopsite in primele doua
straturi si inainte de montarea lor. Efectuarea lucrarilor si depozitarea lor se va face intr-o
incapere lispita de praf si curent.

- Balustradele, grilele si alte confectii metalice, grunduite cu grund anticoroziv se vopsesc in

trei straturi pe locul de montaj.

- La executarea vopsitoriei cu mijloace mecanizate se vor lua toate masurile pentru asigurarea
 unor lucrari de calitate superioara, in conditiile respectarii succesiunii operatiilor timpul de
uscare, numarul straturilor ca cele indicate la vopsea manuala precum si intretinerii instalatiilor
respective conform recomandarilor fabricantului.

- Suprafetele care trebuiesc vor fi protejate printr-un element separator (carton, hirtie speciala
etc.).

2.5.06.4. Vopsitorie cu vinarom

In acest subcapitol se cuprind specificatiile tehnice, conditiile si modul de executie a

vopsitoriei cu VINAROM aplicat la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos in incaperi cu
umiditate relativa a aerului pina la 60%, la pereti si tavane.

2.5.06.4.01. Standarde si norme de referinta pentru materiale

STAS 7359-89Vopsea VINAROM, pe baza de poliacetat; de vinil in dispersie;

STAS 790-84 Apa pentru constructii;

STAS 545/1-80 Ipsos pentru constructii;

STAS 1581/2-83 Hirtie pentru slefuire uscata.

2.5.06.4.02. Specificatii privind executia

- Vopsitoria cu vopsea Vinarom se va aplica pe suprafetele interioare tencuite si gletuite cu glet

de ipsos.

- Vopsitoria cu vopsea Vinarom se realizeaza in urmatoarea ordine:

- grund de vopsea Vinarom;

- vopsea Vinarom diluata aplicata in doua straturi.

- In prealabil se face verificarea gletului si rectificarea eventuala a suprafetei acestuia.

- Pentru prepararea grundului se introduce in vasul de pregatire un volum de vopsea Vinarom si

un volum egal de apa si se omogenizeaza.

- Grundul se aplica numai manual cu bidineaua sau cu pensula lata; timpul de uscare este de
minimum 2 ore la temperatura +150C si o ora la +250C sau mai mare.

- Vopsitoria de Vinarom se realizeaza aplicind doua straturi de vopsea diluata cu apa in

proportie de 4:1 (volumetric); aplicarea se va face cu pistolul sub presiune; inainte de folosire
vopseaua se strecoara prin sita cu 900 ochiuri/cm2.

Bidoanele si vasele cu vopsea se vor inchide etans.

La reluarea lucrului, vopseaua va fi bine omogenizata.

2.5.07. Conditii de calitate si verificarea lucrarilor

(Comune punctelor 2.6.1.; 2.6.2.; 2.6.3.; 2.6.4.)

- Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica in mod special de catre investitor (dirigintele de

lucrare):

- indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetei suport specificate mai sus;

- calitatea principalelor materiale introduse in executie, conform standardelor si normelor

interne de fabricatie;

- respectarea prevederilor din proiect si dispozitiilor de santier;

- corectitudinea executiei cu respectarea specificatiilor mentionate.

- Lucrarile executate fara respectarea celor mentionate in fiecare subcapitol si gasite

necorespunzatoare se vor reface sau remedia.

- Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor completa.

2.5.07.1. Zugraveli

- Prin examinarea vizuala a zugravelilor se verifica:

- corespondenta acestora cu proiectul;

- aspectul suprafetelor zugravite: sa aiba un ton de culoare uniforma, fara pete, scurgeri, cojiri,
fire de par, urme de bidinea, corecturi sau retusuri locale ce distoneaza cu tonul general.

- Aderenta zugravelilor se constata prin frecare usoara cu palma pe perete. O zugraveala ade-

renta, de calitate, nu trebuie sa se ia pe palma.

- Rectiliniaritatea liniaturii de separatie se verifica vizual si daca este cazul si cu un dreptar de

lungime potrivita avind o latime uniforma si fara inadituri: se admite o deviere izolata, care sa
nu se abata de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm.

2.5.07.2. Vopsitorii

- Se controleaza daca s-a format o pelicula rezistenta, ce se constata prin ciocanire usoara a
vopsitoriilor cu degetul in mai multe puncte.

- Se verifica vizual aspectul vopsitoriilor si anume:

1. vopsitoriile de ulei trebuie sa prezinte pe toata suprafata acelasi ton de culoare si aspect
lucios sau mat (cum s-a cerut);

2. vopseaua trebuie sa fie aplicata si sa se prezinte in conditii foarte bune, perfecte, fara straturi
stravezii, pete, desprinderi, cute, basici, scurgeri, crapaturi, fisuri, care pot genera desprinderi,
 aglomerari de coloranti, neregularitari din chituire sau slefuire, fire de par, urme de vopsea
insuficient amestecata si altele asemenea;

3. vopsitoria aplicata pe timplarie se va verifica vizual acoperirea foarte buna cu pelicula de

vopsea a suprafetelor de lemn sau metal bine chituite si slefuite; se va controla ca drucerele,
sildurile, cremoane, olivere sa nu fie patate de vopsea;

4. nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafetele vopsite;

5. verificarea respectarii tehnologiei de pregatire a suprafetelor manuale de vopsire (curatire,

slefuire, chituire rosturi etc.) se va face prin sondaj, indepartindu-se cu grija vopseaua pina la
stratul suport;

6. se verifica vizual vopsirea tevilor, radiatoarelor etc. daca sint vopsite in culoarea prescrisa
sau vopseaua este de culoare uniforma, fara pete, urme de pensula sau alte defecte; de
asemenea, se va controla daca pregatirea pentru vopsire s-a facut si pe fetele laterale si pe
spatele acestora, ca elementele respective, nu au locuri neacoperite sau necuratate de mortar si
zugraveala; pentru verificarea spatelui conductelor radiatoarelor etc. se va folosi oglinda; se va
controla prin sondaj aplicarea vopselei pe suprafete corect pregatite si succesiunea indicata.

7. liniatura, frizurile, bordurile trebuie sa fie de latime egala pe toata lungimea; sa nu prezinte
curburi, frinturi pe acelasi aliniament, iar inadirile sa nu fie vizibile de la distanta mai mare de
1 m;

8. separatiile intre vopsitorii si zugraveli pe acelasi perete si cele dintre zugraveala peretilor si
tavanelor, trebuie sa fie distincte, fara suprapuneri, ondulatii etc.; verificarea rectilinitatii
liniilor de separatie se va face cu un dreptar de lungime cit mai mare; pe intreg peretele sa nu
existe mai mult de o denivelare izolata si care sa nu se abata de la linia dreapta cu mai mult de
2 mm.

2.5.07.3. Masuratori si decontare (I-IV)

1. Zugravelile de orice fel se vor deconta la metru patrat.

Suprafetele si dimensiunile de calcul pentru decontare se determina si sint aceleasi ca pentru

tencuieli interioare.

2. Vopsitoriile pe timplarie de lemn, inclusiv (tocurile si captuselile pina la 19 cm latime) se

deconteaza la metru patrat suprafata de calcul pentru decontare:

a - ferestre simple, suprafata cuprinsa in Coef. de multiplicare a

vopsite pe ambele conturul exterior al suprafetei de baza 1.5

fete (cu un rind de tocului sau captuselilor

cercevele)

b - ferestre si idem 0,75

luminatoare fixe

c - ferestre duble idem 3,00

(cu doua rinduri de

cercevele) sau cu-

plate, vopsite pe

toate fetele

d - glaswanduri simple idem 1,25

(pe tocuri) vopsite pe

ambele fete

e - usi simple pe toc idem 2,50 Suprafata

geamurilor se

scade de doua ori

f - usi simple pe idem 2,90

captuseli

g - usi duble, vopsite idem 4,50 Suprafata geamu-pe

cele patru fete rilor se scade de
doua ori

h - pervazuri si rame Suprafata desfasurata 1,00

la ferestre si usi real vopsita

I - captuseli cu latimi Suprafata reala care 1,00

mai mare de 19 cm depaseste lat. de 19 cm

masurata desfasurat

3. Vopsitorie pe timplaria metalica, inclusiv tocurile se deconteaza la metru patrat.

Suprafata de calcul pentru decontare: Coef. de multiplicare a suprafetei de baza

a - ferestre simple fixe Suprafata cuprinsa 0,5

vopsite pe ambele fete in conturul exterior

al tocurilor
b - ferestre simple cu idem 1,00

deschidere inter. sau

exter., vopsite pe am-

bele fete

c - ferestre simple idem 2,00

cuplate, vopsit am-

bele fete

d - usi simple, vopsite idem 2,50 Se scad geamu-

pe ambele fete rile de doua ori

suprafata lor.

Vopsitoriile de ulei si Vinarom, pe epreti si tavane se deconteaza la metru patrat.

Suprafata de calcul pentru decontare este suprafata reala vopsita cu scaderea golurilor
nevopsite mai mari de 4 mp, dar se adauga suprafata glafurilor, spaletiilor, grinzilor etc.
existente pe suprafetele respective.

Vopsitorii la balustrade, grile si parapeti metalici, se deconteaza la metru patrat.

Suprafata cuprinsa

in conturul exterio-

rul proiectiei verti-

cale a acestor ele-

mente 1,00

Vopsitorii la elemente de instalatii; se deconteaza la metru patrat si la m.

a - radiatoare Suprafata reala vop-

sita calculata pe ba-

za de tabele de supra-

fete (mp) 1,00

b - la conducte cu Lungimea real vopsita

diametre exter. pina (m) 1,00

la 34 mm inclusiv

c - conducte cu dia- Suprafata desfasurata

metrul exterior mai real vopsita 1,00

mare de 34 mm

Vopsitoria elementelor de tabla de zinc, se deconteaza la metru patrat.

Suprafata desfasurata efectiv vopsita, cu scaderea golurilor mai mari de 0,25m2 1,00