ZUGRVELI CU LINIATUR N CULORI DIFERITE

Zugravelile interioare creeaza atmosfera locuintei. Cu totii vrem sa fim inconjurati de lumina si culoare, de un ambient placut. Alegem zugraveala casei in functie de personalitatea noastra, de designul interior si de decoratiunile interioare cu care vrem sa ne infrumusetam casa. Metoda cea mai raspandita in acest moment pentru zugravelile interioare o constituie folosirea vopselei lavabile. De ce se numeste vopsea lavabila? Pentru ca ea poate fi spalat de praf cu apa. Chiar asa Daca in timp se murdareste, se poate lua un burete umed si se pot spala peretii cu el. !otusi, trebuie sa fim atenti la urmatorul aspect. "opseaua lavabila este si solubila in apa. Deci, o data cu spalarea vom lua si un strat de vopsea. Deci dupa spalare probabil va fi nevoie sa mai aplicam un strat subtire de vopsea lavabila pentru zugraveala interioara. Designul modern de interioare presupune combinatii neasteptate de culori si nuante, atat in ceea ce priveste alegerea pieselor de mobilier, cat si in decorarea peretilor. # tendinta la moda este zugravirea peretilor in culori diferite. $n general, peretele pricipal, spre care se indreapta privirea la intrarea in camera, va fi colorat intr%o nuanta mai vie, iar ceilalti trei pereti in culori neutre. Combinatiile depind mult de designul interior al incaperii si de materialele si dispunerea pieselor de mobilier. # alta metoda este aplicarea unui strat suport de vopsea lavabila peste care sa realizam diverse desene, forme geometrice sau chiar picturi murale. $n cele ce urmeaza, ne propunem sa vorbim despre o metoda simpla de decorare a peretilor cu forme geometrice in culori diferite. Mai intai se aplica stratul de o!se" l" "bil" suport pe toata suprafata. Dupa uscarea acestuia, realizam formele geometrice dorite cu banda adeziva din hartie. Coloram formele geometrice in culorile dorite, cu ajutorul unui trafalet mai mic.

Dupa uscare, banda adeziva se va indeparta, iar formele geometrice colorate vor ramane bine definite. $ata ca mica nostra pictura murala prinde viata. &ste o metoda simpla, dar de efect, ce va oferi interiorului un aer modern si elegant.

Designul interior Designul interior reprezinta linia ce uneste si da coerenta elementelor de amenajari si decoratiuni. Altfel spus, vom da stilul casei sau apartamentului si vom reflecta gustul si personalitatea noastra. Putem sa ne facem propriul nostru plan sau sa apelam la un designer profesionist care sa ne indrume. Putem folosi un soft de proiectare pentru amenajarile interioare si e'terioare. (tilurile sunt in acest moment indreptate spre cel minimalist sau modernist. $ar cel care ia amploare din ce in ce este cel etno cu influente minimaliste. # buna cercetare a tendintelor in design%ul interior ne ve conduce cu siguranta la rezultatele dorite. #obilier $n afara de evolutia materialului de baza in fabricarea mobilei, in timp, design%ul a suferit diverse transformari. Mobilierul rustic pastreaza in unele zone inca neatins modul traditional de prelucrare a lemnului. (caunele sunt simple cu modele populare preluate din natura) frunze de copaci, flori ornamentale si cercuri.

# data cu aparitia aglomeratiilor urbane, nevoia de sofisticare a modelelor a generat curente precum baroc, belle epo*ue, art nouveau, minimalist, modernist. Dar toate aceste stiluri de decoratiuni interioare pastreaza un acelasi numitor comun) functionalitatea obiectelor. Dulapul a fost folosit pentru depozitarea hainelor, obiectelor, masa pentru asezarea mancarii, scaunul pentru odihna. &le de fapt rezolva cateva nevoi primare ale omului si de aceea nu isi vor schimba destinatia din punct de vedere al functionalitatii indiferent de design%ul folosit. Vo!se" L" "bil" !entru !ereti "opseaua lavabila pentru pereti interiori este un produs pe baza de rasini sau copolimer acrilic si pigmenti. (e foloseste pentru vopsirea peretilor si se aplica in strat subtire pe peretii gletuiti dupa finisarea gletului. Dar acum ne vom ocupa de alegerea combinatiilor de culori pentru vopseaua lavabila. $n primul rand, astazi combinarea culorilor pentru a obtine nuanta dorita nu mai este o chestiune de noroc. Multi dintre noi am trecut prin e'perienta de a combina doua culori diferite, sperand sa obtinem nuanta dorita pentru pereti, iar rezultatul a fost ...ceva cu totul neasteptat. (au, o alta situatie inedita este atunci cand culoarea de pe perete difera de cea pregatita in galeata de vopsea lavabila. Datorita aparatului de combinat culori, pe care il gasiti in magazinele ce comercializeaza vopsea lavabila, puteti alege dintre sute de nuante si culori. Combinatia se face pe loc, in magazin, iar dumneavoastra plecati acasa cu nuanta aleasa. $ar pe perete veti avea e'act ceea ce ati ales. Acum sa vedem ce culori ar fi bine sa alegem pentru fiecare camera. (a incepem cu holul. $n general, holurile de apartament nu sunt foarte spatioase si in acest caz este bine sa alegem culori deschise si primitoare. "ernil, bleu sau bej pot lumina un hol in mod placut. +ivingul este camera in care petrecem mult timp din zi. Alegem o culoare energizanta, cum ar fi galbenul sau portocaliul. $n bucatarie si baie, in general culoarea peretilor este data de gresie si faianta colorata in combinatie cu vopseaua lavabila alba. Desigur, putem alege si o vopsea lavabila colorata, dar fara sa incarcam, din punct de vedere cromatic si vizual, camera. Dormitorul este un spatiu de rela'are si alegem acele nuante care ne creeaza o stare de spirit calma si senina. Crem sau lila foarte deschis si pastelat sunt doua idei pentru culoarea vopselei lavabile in dormitor.

+a startul proiectului am avut de ales dintre mai multe teme, printre care se enumera Designul produselor, Designul ,raficii Publicitare sau Designul Ambiental. $ntr% un final ne%am indreptat atentia spre Designul Ambiental, deoarece, noi consideram ca este cel mai interesant si comple' concept. -ineinteles nici celelalte nu sunt de ignorant, dar Designul Ambiental este ceva .special/, dupa parerea noastram, el reprezinta o adevarata arta, artistii fiind noi, cunoscatorii de frumos. $n cadrul lucrarii am prezentat practic evolutia designului de la inceputuri si pana astazi, principalele stiluri artistice ce au marcat evolutia designului in intreaga lume, fenomenul eco%design, precum si un studiu de caz. Cap. 0 Conceptul de Design 0.0 Aparitia Designului Mediul antropic ce ne inconjoara in prezent pornind de la simplele produse care le folosim in viata de zi cu zi, e'emplu fiind electrocasnicele cu ajutorul carora ne%am simplificat viata sau telefoanele mobile fara de care probabil nu ne%am putea dezobisnui pana la locuinta noastra, toate au trecut printr%un lung studiu de design pana sa ajunga sa fie folosite de populatie. #rice persoana doreste sa investeasca intr%un produs care sa fie atat functional, practic cat si sa fie simplu spus .frumos/, acest factor fiind perceput in diferite moduri de catre persoane. $n secolul trecut, un produs era considerat atragator daca era fabricat impreuna cu o duzina de ornamente specifice care adesea, culminand cu de cele mai multe ori umbrea aspectul functional al produsului scazandu%$ practic longetivitatea si marindu%$ considerabil pretul. $n ziua de azi, cum majoritatea marilor producatori, constructori etc si%au orientat strategiile de mar1eting catre client, s%a schimbat si modul in care un produs este conceput, acesta avand un .aspect placut/ in concordanta cu o functionalitate si longetivitate ridicata. 2tilizarea termenului de .design/ dateaza din 0345, cand 6.Cole promoveaza idea ca un design bun coincide cu o .afacere buna/ in .7ournal of Design/. #ficial termenul de .design industrial/ este folosit in anul 0508 prin reglementarea propusa de #ficiul American de Proprietate cu privire la modificarea regulamentului in vederea e'tinderii protectiei si asupra acestei activitati. Primul studiu sistematic, documentat care a demonstrat debutul unei noi ere, era designului industrial, a fost cel publicat in 0584 de catre 6erbert 9ead : Arta si $ndustrie ;Art and $ndustr<=, completat mult mai tarziu cu "iitorul Designului $ndustrial ;>uture of $ndustrial Design, 054?=. David P<e, designer, autor al lucrarii @atura Designului ;!he @ature of Design, 05?4= este de parere ca formele tip design se caracterizeaza prin respectarea anumitor

conditii ce presupun o anumita proiectare, un anumit mod de e'ecutie, bazat pe folosirea tehnologiilor inalte si a utilajelor perfectionate. Acestea impun urmatoarele ) % constructia si logica formei sa se justifice numai prin raportare la calitatea produsului ca obiect avand o intrebuintare precisaA % componentele formei sa se coreleze geometric, potrivit scopului pentru care obiectul urmeaza a fi fabricatA % realizarea si procurarea obiectului sa nu implice eforturi economice prea mariA % obiectul astfel realizat sa fie cat mai usor de folosit, manevrat, manipulateA % obiectul tip design sa ofere ma'imum de confort sau randament posibil la momentul folosiriiA Pregltirea suprafeBelor pentru aplicareazugrlvelilor C.0.0 (uprafelele de tencuieli gletuite ;var sau ipsos=, trebuie si fie plane gi netede, B&rd desprinderi gi fisuri. C.0.D !oate fisurile gi neregularitdlile se chituiesc sau se spdcluiesc cu pasta de acceagr compozilie cu a gletului. C.0 .8 Pasta de ipsos folositd pentru chituire) preparatA in volume ;D pati ipsos la 0 parte apd in cantitali mici. Pentru suprafelele mai mari se prepard pasta ipsos%var, 0 parte ipsos si 0 parte lapte de var, folositd in cel mult DE minute de la preparare. C.0.4 Dupd uscare suprafejele reparate se *lefuiesc cu hArtie de glefuit, peretii de sus in jos, *i se curdtrA cu perii sau bidinele curate Fi uscate. C.0.C $n cazul vopsitorii cu vopsea lavabild, se poate folosi dupd caz un grund de egalizare gi umplere a porilor, se *lefuie*te grundul aplicata poi se aplicd un strat de amorsd dupd care se vopseFte propriu%zis. CondiBii de e'ecuBie C.D.0 +ucrdrile de finisare se incep la temperatura aerului, in mediu ambiant, de cel pulin GCoCA in cazul zugrivelilor, regimul de temperatura se menline in tot timpul e'ecuBiei lucrdrilor si cel pulin C ore dupa e'ecutarea lor. lnainte de inceperea $ucrdrilor de zugrdveli se va

verifica dacd suprafelele suportd umiditatea de regim) 8H suprafelele tencuite si 3H suprafetele gletuite. C.D.D Condilii de umiditate a aerului de pAnl la ?EH si temperatura G0C%DEoC. acestea se ob7in in 8E zile de la tencuire *i 0C zile de la gletuire. 2miditatea se verifica cu umidometru. (e poate verifica umiditatea gi cu o solutie feolftaleina 0oH, ce se aplica cu pensula pe o suprafala miclA dacd se coloreazi in violet sau roz, stratul respectiv are umiditate mai mare de 8oH. C.D.8 DiferenBa de temperatura intre aerul inconjurdtor si suprafala care se vopsegte nu trebuie sa fie mai mare de ?oC, pentru evitarea condensdrii vaporilor. C.D.4 @u se vor folosi materiale cu termen de utilizare depdgit. Ztgriveli cu lapte de var ;spoieli= +a zugravelile colorate se adaugd pigmen7i in praf, pdnd la nuanla cerutA, pen1u care se vor prezenta mostre, ce se vor fi avizate de -!$. Cantitatea preparatd trebuie sd ajungd pentru incdperi intregi, preparati cu D4 ore inainte de strecurare. Compozilia se va strecura inainte de intrebuinlare, pdntr%o sitA fine ;CEE ochiuriIcmD= din sdrmd de alam?, pentru relinerea impuritalilor % var nestins sau colorant nedizolvat. Compozilia de zugraveald se transportd *i se pdstreazi in gdleti de tabld zincatd sau plastic. (poielile ;fird pigmenli *i grlsimi= 5i zugrdveli de var se e'ecuta in trei straturi. Primul strat grundul creeazd o suprafala uniformd ca porozitate, putere de absorblie gi culoare. (e aplici la D%4 ore de la terminarea lucririlor pregdtitoare, manual cu bidineaua sau aparatul ;pompa = de pulverizare. (uprafelele ce se zugrlvesc diferit se delimiteaza prin linii subliri. Zonele adiacente liniei de demarcalie se zugrAvesc cu pensula. Zugriveala ;stratul D si 8= se aplica cu aparate de pulverizare. Manual se poate aplica numai pe suprafJeBe micr. $ntinderea manuala a straturilor se face prin migcarea bidinelei pe directii perpendiculareA la tavane ultimul strat se aplica pe direclia luminii, iar la pereti in sens orizontal. in timpul lucrului, materialul se agita cu bidineaua. >iecare strat se aplica numai dupd uscarea celui precedent.

4t3 +a incdperile cu lambriuri in vopsea de ulei se zugrdveFte parlea superioard a peretelui impreunC cu tavanul, iar apoi se e'ecuta lambriul in ulei. C.8.00 $nainte de aplicarea cu aparatul de pulverizare a zugrdvelilor, se e'ecutd operaliile pregdtitoare de umplere a prin sita a rezervorului cu compozilia de zugraveald, se ridicl presiunea prin pompare la 8%C atm., se regleazd jetul. 7etul sub care compozilia de zugrdveald iese din duza pulverizatorului trebuie sA fie cu stropi fini gi in unghi drept, faBd de suprafala respective, la distanta de E,KC%0,EE m, astfel inc?t compozi7ia sA nu cad? in jos gi sd nu ricogeze. C.8.0D (e aplicd o compozitie uniformd, a zugrdvelii, cu duza pulverizatorului mi*cat in spirald. (tratul urmdtor se aplicd dupd uscarea celui precedent. C.4. Pregitirea suprafe;elor pentru vopsitorie cu vopsea lavabili CJ4.0 -etonul sau mofiarele noi ;inclusiv repara7iile= necesite minim D3 zile pentru intdrire 5i uscare inaintea aplicdriiA nerespectarea acestei condilii afecteazd rezistenta produsului in timp. determind e'folieri sau bagicdri. iar vopselele colorare esre posibil sa sufere modificdri cromatice. C.4.D (uprafeBele tencuite se verifici prin ciocdnire inainte de aplicarea produsuluiA dacd se dovedesc necorespunzdtoare ;sund a gol= se indepdrteaz complet tencuiala, pdnd la ziddrie gi se refac cu un mo;ar de aceeaFi clasd cu cel iniBial. C.4.8 (e remediazd fisurile gi alte imperfecliuni inainte de aplicarea produsului. C.4.4 "opselele vechi, neaderente, se indepfuleazi complet prin rAzuire, ardere cu lampa de benzind sau folosind soluBii chimice speciale. C.4.C "opselele pe bazd de ulei se inlCturd in totalitate. C.4.? Zonele atacate de mucegai se cureld *i se impregneazd cu solu7ii speciale destinate acestui scop. C.4.K (uprafelele trebuie sd fie netede, plane, uscate. C.4.3 @u se aplicd peste zugrdveli e'istente din humd sau vopsele pe bazA de solvenli sau ulei, indiferent de stratul final.

C.4.5 Pentru o pregatire superioard inainte de vopsire se va aplicd pe suprafap un grund de umplere pori gi se va glefui, apoi se va aplica amorsd de perete normala, sau dupa caz amorsi antimucegai. C.C. Pregitirea vopselei lavabile LL0 Produsul se condilioneazd la temperatura de aplicare minim D4 ore inainte de aplicare. C.C%D $nainte de deschiderea ambalajului se indepdrleazd de pe acesta praful sau alie urme de murdfuie pentru a nu contamina produsul. C.C.8 (e omogenizeazd bine produsul in ambalajul original, folosind un amestecator in vederea redispersarii eventualului sediment. C.C.4 $n funcfie de modul de aplicare se face reglarea vascoziteii, prin addugarea temperatura ambianta. mecanic, de apM la C.?. Aplicarea vopselei lavabile C.?.0 Condilii de aplicare) N= !emperatura optimd de aplicare a produsului) C % 8E.C. b= !emperatura produsului) 0C % 8ENC. c= !emperatura suportului) 0C % 4ENC. d= 2miditatea relativd a mediului mar. ?CH. e= !emperatura suporlului va fi cu cel puBin 8Jc peste temperatura punctului de roua pentru a evita condensarea umiditAtrii pe suport, ce poate determind scdderea aderenlei, a luciului sau apariBia de bd*icdri. C.?.D Aplicarea produsului pe suprafaja%suport se face numai dupd pregltirea corespunzdtoare a acesteia, indiferent daca suprafala de vopsit este noua sau a mai fost vopsita. C.?.8 Aplicarea vopselelor lavabile, atat cele de interior cat si cele de e'terior, se face in general cu trafaletul, dar poate fi ftcutd *i cu pensula, bidineaua sau prin pulverizare. $n cazul aplicdrii prin pulverizare, produsul va fi filtrat dup? diluare. C.?.4 &tapele vopsirii sunt) f= (e condiBioneazd produsul conform instruc7iunilor de pregdtire a produsuluiA g= (e pregCtesc suprafelele A h= (e aplica dupd caz un grund urmat de amorsd ;din gama tipului de vopsea acrilica, silicatica, siliconica etc.= A i= (e aplica primul strat de vopsea, diluat conform instructriruilor din >i*a !ehnica.

j= (e aplica cel de%al doilea strat de vopsea, la un interval de cca. ? ore, acolo unde este cazul. (uprafe7ele care au mai fost vopsite nu necesita amorsare, dacd v?pseaua anterior folositi este din aceeagi clasd. 1= Pentru suprafe7e noi ;inclusiv reparatii= se va aplicd in mod obligatoriu amorsa 5.7 . Controlul zugrivelilor 5.7.1 Receplia lucrdrilor de zugrdveli si vopsitoriei se va face numai dupi uscarea lor completd. 5.7 .2 Prin examinarea vizuald a zugrdvelilor se verifici: - corespondentaacestoranormele/figate nicd! - aspectul suprafe"elor zugrdvite: suprafetrele tre#uie sd ai#d o culoare uniforma$ ftrd pete$ scurgeri$ co%iri$ fire de pdr$ urme de #idinea$ corecturi sau retu&uri locale ce distoneaza cu tonul general. 5.1.' (derenla zugrivelilor se constatl prin frecare u)oara cu palma pe perete. 5.7.* + zugriveali aderentd$ de calitate$ nu tre#uie sd se ia pe palmd. 5.7.5 Rectiliniaritatea liniaturii de separalie se verificd vizual )i dacd este cazul gi cu un dreptar de lungime potrivitd avdnd o l5lime uniformi ,i f#rd innndituri: se admite o deviere izolati$ care sd nu se a#atd de la linia dreaptl cu mai mult de 2 mm -.2. .ugravul are unn(toarele responsa#ilitdli &i competentre: a/ Preia materialele din magazia universitllii &i frontul de lucru de la 0efu1 de #irou! #/ 1ncepe execu2ia zugrdvelii numai dupa asigurarea condi"iilor te nice din norme! c/ Rdspunde de calitatea lucrdrilor executate &i termenul de executare. sssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssss
LUCRARI DE FINISAJ Finisajele unei cladiri cuprind urmatoarele lucrari: pardoseli, tencuieli, placaje, zu ra!eli, !opsitorii, tapete si tamplarii, a!and un rol "unctional, decorati!e si i ienico#sanitar$ Costul acestor lucrari reprezinta cca$ %&#'() din costul material si cca$ '&#*() din cel salarial al unei constructii, "apt pentru care se impun masuri de reducere a acestor c+eltuieli prin: #mecanizarea proceselor te+nolo ice ale lucrarilor de "inisaje, #pre"a-ricarea elementelor de "inisaj, #"olosirea de materiale e"iciente, #introducerea unor metode a!ansate de lucru, #cali"icarea corespunzatoare a "ortei de munca$ Zugraveli si vopsitorii. Lucrarile de "inisaj prin care se aplica pe supra"eta elementelor de constructie un strat su-tire dintr# o suspensie de pi menti in apa si numesc zu ra!eli$ Daca stratul este alcatuit dintr#o suspensie de pi menti in ulei sau emulsii de lian in apa, lucrarile de "inisaj se numesc !opsitorii$ .u ra!elile se clasi"ica in: !aruit /e0ecutat din lapte de !ar stins si strecurat, cu ajutorul -idinelei sau pompa1, pe -aza de clei, pe -aza de !inarom /e0ecutate pe -eton, caramida, lemn, +artie, tesaturi1, in calcio#!ec+io /realizata prin stropire manuala sau mecanica1, decorati!e /se e0ecuta cu ajutorul unor pensule, -ureti de cauciuc, sa-loane de +artie etc1$ 2opsitoriile$ Dintre tipurile de !opsitorii cele mai importante sunt: #!opsitoriile in ulei pe tencuiala, primul strat, rundul de im-i-are, se c+ituieste, dupa uscare se sle"uieste si apoi se aplica '#* straturi pe directie !erticala, ultimul strat se !a da de sus in jos, #!opsitoriile pe lemnarie, se aplica pe tamplaria usilor, "erestrelor, a lam-riurilor si constau in aplicarea a '#* straturi de !opsea pe supra"etele runduite si spacluite cu c+it de lac, ultimul strat dandu#se in lun ul "i-relor lemnului, #supra"etele metalice, se !opsesc dupa ce impreala-il au "ost -ine curatate, inclusi! de ru ina si runduite cu miniu de plum-, #!opsitoriile in imitatie de marmura, e0ecutate manual, se "olosesc la "inisarea coloanelor, soclurilor sau lam-riurilor pentru a le da aspectul marmurei$ Stratul de imitatie se protejeaza cu un strat de lac$ 3apetele reprezinta lucrari de "inisaj ce constau in aplicarea la interior pe pereti a unor "asii decorati!e din: +artie, carton, sto"a, matase, 42C etc$ Supra"ata#suport tre-uie sa "ie per"ect plata, curata si uscata$ 4entru indepartarea tapetului !ec+i, acesta sa !a umezi cu apa calda si apoi se !a razui cu spaclul$ 3amplarie$ Lucrarile de tamplarie reprezinta elementele de constructie ce se monteaza in olurile lasate special la e0ecutia peretilor interiori si e0teriori ai cladirii pentru iluminare si !entilatie naturala, intrare#iesire, comunicare intre di"erite incaperi$ Ferestrele au rolul de a permite intrarea aerului si a luminii solare in incaperile cladirii, dar si posi-ilitatea ocupantilor cladirii sa pri!easca mediul e0tern$ Ferestrele se pot clasi"ica in "unctie de di"erite criterii: #metoda de desc+idere /in interior, in e0terior, in interior#e0terior, prin lisare, prin pliere1, #materialul din care sunt e0ecutate /lemn, otel, aluminiu, 42C etc1, #dimensiuni$ In constructii se "olosesc numeroase sorturi de stricla: #sticla translucida, transmite lumina cu rede di"erite, #sticla opaca, este colorata, #sticla armata cu retea de sarma, la spar ere nu se raspandesc cio-uri, #sticla pi mentata sau sticla cu depuneri la supra"ata, pentru diminuarea transmiterii radiatilor solare, #sticla care a-soar-e caldura, #sticla care rezista la socuri mecanice$ Usile$ 4e lan a rolul

"unctional are si rol decorati!e$ Forma si dimensiunile usilor sunt in "unctie de rolul si pozitia pe care o au in cladire$ Clasi"icarea usilor se "ace dupa mai multe criterii: #dupa pozitia pe care o au in constructie /interioare si e0terioare1, #dupa modul de desc+idere /desc+idere o-isnuita, pi!otanta, -atante, culisante sau pliante, turnante, #dupa numarul de canaturi /cu un cant, cu doua sau mai multe1, #dupa materialele "olosite /din lemn masi!, cu rame si ta-lii din lemn masi!, din lemn placate cu placaj, din placi din asc+ii de lemn a lomerat, din "olii de materiale plastice, cu miez celular de +artie, din placi din "i-re de lemn, metalice, din materiale plastice1$ In lucrarile de tamplarie, pe lan a "erestre si usi, mai pot intra si o-loanele si rulourile$ Aceste elemente "olosesc contra intrarii luminii sau soarelui in incapere sau ca moti! de si uranta la "ata e0terioare a usilor si "erestrelor$

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssss 1. (R345,67 8uprafetel elementeor de constructie sunt acoperite$ adeseori cu un stratfoerte su#tire de culoare$ opac sau transparent$ care le asigura protectia si aspectul estetic.9aca culoarea se axecuta cu compozitii din acaror alcatuire nu lipseste apa se numeste z u g t a v e a l a . ( c o p e r i r e a c u orice alte compozitii se numeste vopsitorie! fac exceptie lucrarile executate cu p o l i a c e t a t d e v i n i l i n a c a r o r c o m p o z i t i e d e s i i n t r a a p a a u f o s t incadrate la categoria vopsitorie.Compozitia pentru zugraveli si vopsitorii este un amestec lic id$ vascos si#ine omogenizat$ format din cel putin 2 elemente$ si anume: unul care da culoare si sen u m e s t e p i g m e n t $ s i a l t u l $ c a r e $ p r i n u s c a r e f o r m e a z a o p o % g i t a s u # t i r e s i f i x e a z a pigmentul de suport numit liant.:ucrarile de lucrari si vopsitorii fac parte din lucrari de finisa% si se executain urmatoarele scopuri :- p e n t r u a p r o t e % a e l e m e n t e l e d e c o n s t r u c t i e p e c a r e s u n t a p l i c a t e $ p r e l u n g i n d astfel durata de folosire a acestora !- pentru a o#tine suprafete care se intind mai usor di punct de vedere igienic.- pentru a da suprafetelor pe care sunt aplicate un aspect estetic.9upa aspect si calitate zugravelele sa impart :spoieli interioare si exterioare cul apte de var fara pigmenti pe pereti si tavane :se utilizeaza la constructii industriale$ cladiri auxiliare$ magazii$constructii provizorii etc !zugraveli simple$ c o n s t a n d i n a c o p e r i r e a s u p r a f e t e l o r c u o c o m p o z i t i e d e zugravit intro singura culoare ! se utilizeaza la incaperi de locuit$ cladiri administrative$ social-culrurale etc !zugraveli in culori$ constand intro culoare de fond pe care se apica diferite desene in una sau mai multe culori ! se folosesc la incaperi de locuit$ #irouri$ restaurante$ camine culturale$ sali de lectura etc zugraveli in relief$ care se executa aplicand un strat de compozitie deconsistenta vascoasa$ astfel ca sa se o#tina un desen in relief ! se folosesc in incaperile delocuit si la finisarea interioara a incaperilor de importanta deose#ita. 2. 5ateriale folosite la lucrari de zugraveli cu desene 2.1 5ateriale (mestecurile preparate cu culori de ap; tre#uie s; reziste la lumin; <i la ac=iuneamediului >n care se vor g;si suprafe=ele respective >n timpul exploat;rii. Compozi=iile t r e # u i e s ; a i # ; o a s t f e l d e c o n s i s t e n = ; $ > n c ? t a c o p e r i r e a s u p r a f e = e l o r s ; s e p o a t ; f a c e corect$ f;r; ca materialul s; curg; <i f;r; s; r;m?n; urmi vizi#ile de #idinea sau pensul;!de asemenea$ tre#uie s; ai#; pigmen=ii #ine fixa=i. Pentru aceasta$ >n compozi=iile de zugr;vii se va introduce un adaos preparat din clei de oase sau de piele. 2.2 Prepararea compozi=iei

.ugr;veli cu desene$ liniaturi <i stropite! .ugr;velile cu desene$ liniaturile <i zugr;veli stropite se vor executa pe suprafe=ezugr;vite >n preala#il >ntr-o singur; culoare$ care constituie fondul. .ugr;vealasimpl; de fond se execut; >n conformitate cu prevederile . Prepararea compozi=iei! Compozi=ia se prepar; din solu=ie de clei cu adaos de ap; <i pigmen=i minerali.8olu=ia de clei preparata >n conformitate cu prevederile$ se dilueaz; cu ap; >npropor=ie de 1@@ g solu=ie de clei la 1 litru ap;. An locul solu=iei de clei se poate folosi lapte animal >n aceea<i propor=ie. Pigmen=ii se adaug; p?n; la o#=inerea nuan=ei cerut; de proiectant.9esenele rezultate cu compozi=iile preparate ca mai sus pot fi completate cu un desen >n culoare de #ronz Bgal#en sau al#/.Compozi=ia >n culoare de #ronz se prepar; din:#ronz 1@@ gamidon 1@@ g gelatin; 5@ gap; 5@@...-@@ ml!Prepararea se face dizolv?nd amidonul >n pu=in; ap; cald; <i amestec?nd p?n; ladesfacerea cocoloa<elor! dup; aceea se adaug; ap; p?n; se o#=ine o solu=ie de consisten=alaptelui Bcirca *@@...5@@ ml/$ gelatina se dizolv; >n restul de 1@@...2@@ ml ap; cald; <i seamestec; p?n; la omogenizare complet;.An vasul cu amidon se toarn; gelatina$ dup; care se toarn; #ronzul$ amestec?nd continuu.An timpul lucrului$ vasul cu compozi=ia se =ine >n alt vas cu ap; fier#inte$ r;cirea <i>nt;rirea tre#uind s; se fac; pe suprafe=e ce se finiseaz;.Compozitie cu Cpraf de mataseD pentru zugraveli decorative stropite!-praf de marmura 5@g-amidon 1@@g-gelatina 5@g-apa 5@@E-@@ ml!5odul de preparare este acelasi ca in reteta cu praf de #ronz$ diferenta este ca inlocul prafului de #ronz se introduce praf de matase '. 8cule <i dispozitive folosite la zugraveli cu desene Pentru exexutarea lucrarilo r de zugravit sunt necesare urmatoarele scule s i dispozitive '. 8cule <i dispozitive folosite la zugraveli cu desene Pentru exexutarea lucrarilo r de zugravit sunt necesare urmatoarele scule s i dispozitive:-g;leat;!-<paclu!-gletier;!-trafalet diverse m;rimi si modele!-

-pensoane!-#idinele!-rigle!-<a#loane!7

-rola cu desene!-#urete de mare!F

*. 7e nologii de executie la zugravelei cu desene *.1 .ugraveli decorative .ugr;velile executate >ntr-o singur; culoare se numesc zugr;veli simple.9 a c a s e d e c o r e a z ; c u d i f e r i t e d e s e n e $ p r i n a n u m i t e p r o c e d e e $ s e o # = i n a < a - numitele zugr;veli decorative..ug;velile simple pot r;m>ne deci definitive$ sau pot construi fondulzugr;velilor decorative.9ecorarea peretilor se face >n a<a fel ca >m#inarea dintre culoarea fondului <iculoarea desenelor s; se fac; cat mai armonios.Potrivirea nuan=ei fondului$ a culorii desenelor <i executarea zugr;velii decoratives e > n c r e d i n = e a z ; z u g r a v i l o r c u o c a l i f i c a r e s u p e r i o a r a $ care cunosc #ine regulile decom#inare a culorilor <i >n special regulile de c o m # i n a r e a c u l o r i l o r < i > n s p e c i a l regulilearmoniei culorilor.1n conunuare sunt descrise zugr;velile decorative executate cu compozi=ii de ap;<i clei$ care se >nt?lnesc mai des . *.2 .ugr;veli cu liniatur; 8e execut; acolo unde se cere ca peretii >nc;perilor s; ai#; por=iuni colorated i f e r i t sau cu nuan=e diferite! locul de separa=ie dintre dou; culori sau n u a n = e s e marc eaz; cu o linie de culoare potrivit;.Cand linia se trage orizontal pe perete la o >n;l=ime mai mica dec?t %um;tatea>n;l=imii peretelui$ partea de su# linia de demarca=ie se nume<te soclu. 1ntre culoareasoclul ui <i cea a p;r=ii superioare a peretelui tre#uie s; existe o >m#inare armonioas;! deo#icei soclul are o culoare mai >nc is; dec>t restul peretelui.Pentru demarcarea a dou; culori se traseaz; uneori c?teva linii apropiate$ paralele< i d e diferite l;=imi. :iniile su#=iri de '-5mm l;=ime se numesc riteri sau # e g l a i t e r i ! acestea com#inate cu liniile mai late dau impresia c; demarcarea s-a f;cut cu pervazuri . Pentru delimitarea a dou; culori liniile se trag nu numai orizontal ci <i verticalpentru >mp;r=irea suprafe=elor pere=ilor >n asa-numite oglinzi. +glinzile se finiseaz; cu diferite zugr;veli decora=ie$ dup; cerin=e.Pentru trasarea liniilor paralele se folose<te pensula cu degete compus; din maimulte pensule mici.Cand soclul este vopsit cu vopsea de ulei$ iar restul zugr;vit cu compozi=ie de ap;<i clei$ linia de demarca =ie totdeauna cu compozi=ie de ap; <i clei$ deoarece vopseaua deulei lasa pete grase pe pelicula zugr;velii cu clei. *.' .ugr;veli stropite 9up; zugr;virea pere=ilor cu compozi=ii de ap; <i clei <i dup; uscarea ultimuluistrat de zugraveal; aplicat;$ se >mpestri=eaz; suprafa=i zugr;vit;$ stropindu-se cu o alt; nuan=; de culoare care armonizeaz; cu nuan=a fondului.:ucrarea se execut; de zugravi pricepu=i cu a%utorul pensulei pentru zugr;vit cu <a#loane. 9up; ce este >nmuiat; >n compozi=ia de zugravit pensula se love<te u<or de o #ag et; astfel ca stropi s; cada pe suprafa=a respectiv;. Pentru stropire se poate utiliza osingura compozi=ie de zugr;vit cu clei$ sau dou;$ trei compozi=ii de culori diferite.8tropirea cu fiecare culoare se face >n trei reprize!- prima se face aplic?nd stropii perpendicular pe suprafa=a de finisat$- a doua o#lic din partea dreapt;$- a treia tot o#lic >ns; din partea sting;.1n acest fel stropii sunt aplica=i uniform pe suprafa=a de finisat .

,xecutarea zugravelii stropite manual

*.* .ugr;veli rolate cu rol; Peste zugr;veli simple aplicate pe pere=i$ foarte adesea se execut; desene cua%utorul rolelor. Rolarea se >ncepe de la un col= al >nc;perii$ aplic>nd rola la partea desus a peretelui <i mi<cind-o vertical de sus in %os.9up; ce s-a tras prima f?<ie$ se trage f?<ia urm;toare av>nd gri%; ca racordarea cuf;<ia precedent; s; se fac; perfect f;r; dungi$ pete$ suprapuneri sau nuan=e de culoridiferite.+ p e r a = i a s e e x e c u t ; d e z u g r a v i p r i c e p u = i c a z u g r ; v e a l a s ; p r e z i n t e u n a s p e c t uniform <i pl;cut.9esenul aplicat cu rola tre#uie s; ai#; o culoare apropiat; de aceea a fonduluiz u g r ; v e l i i p e n t r u a n u s e f o r m a u n c o n t r a s t p r e a m a r e d e c u l o r i ! c u l o a r e a d e s e n u l u i tre#uie s; fie ceva >nc is; dec?t a fondului pentru ca desenul s; fie vizi#il.9esenul aplicat cu rola poate fi >ntr-o singur; culoare$ >n dou; sau >n trei culori!pentru aceasta se >ntre#uin=eaz; tot at>tea role care se aplica prin suprapunere.Com#ina=iile de desene <i de nuan=e #ine potrivite dau o finisare frumoas; care acoper; totodat; <i diferitele defecte suprafe=ei zugr;vite ca: rugozitate$ pete etc..ugr;veli rolate cu p>nz; de sac.9up; uscarea zugr;velii simple Ba fondului/ se ia o #ucata de panza de sac cu dimensiunea de '@ x '@ cm$ se r;suceste >n form; de sul si de leaga >n spiral; cu o sfoar;.8ulul se >nmoaie >n compozi=ia de zugr;vit$ se stoarce surplusul de material <i apoi se roleaz; pe perete$ >ncep?nd dintr-un col= al >ncaperii$ de sus >n %os . Pentru ca desenul$ care se o#=ine prin aceast; rolare$ s; fie uniform <i de aceea<iintensitate$ este necesar ca zugravul s; regleze ap;sarea cu m?na$ pe m;sur; ce satura=iasacului cu compozi=ia de zugr;vit se mic<oreaz;.: a o a s o r t a r e c o r e c t ; a n u a n = e i f o n d u l u i < i d e s e n u l u i s e o # = i n e o f i n i s a r e decorativ; pl;cut; a suprafe=ei zugr;vite.Rolarea cu p>nz; de sac se poate face <i prin suprapunerea a doua sau trei rol;ri cuculori diferite$ av>ndu-se gri%; ca fiecare rolare s; se aplice dup; ce s-a uscat #ine ceaprecedent; *.5 .ugr;veli tufuite cu #uretele 9up; executarea <i uscarea zugravelei simple$ care formeaz; fondul$ se aplic; pesuprafa=a zugr;vit; lovituri u<oare <i uniforme cu un #urete lat sau cu peria de #ure=i.Guretele este >n preala#il >nmuiat u<or >ntr-o compozi=ie de zugr;veal; de apa <i clei dealt; nuan=; dec>t aceea a fondului. 4rmele l;sate de #urete pe pere=i apar ca ni<te pete pitore<ti$ care difer; ca m;rime <i ca form;. C>nd com#ina=ia de culori <i pete reu<e<te$ seo#=ine un interior cu aspect foarte pl;cut.Pentru o#=inerea unei productivit;=i m;rite se poate >ntre#uin=a o rol;$ la carerola propriu-zis; de cauciuc pe care este imprimat desenul$ este >nlocuit; cu o rola de #urete de cauciuc! aceasta aplicat; pe suprafata zugravit;las; urme ca ni<te pete.:ucrarea de finisare se execut; >n felul urm;tor: #uretele se aplic; pe suprafa=acare se finiseaz;$ printr-o ap;sare u<oar;! aplicarea urm;toare a #uretelui se face prinsuprapun erea uneia noi peste cea precedent;$ astfel ca s; o acopere pe %um;tate. 1n acest fel se o#=ine o r;sp>ndire uniform; a petelor pe suprafa=a care se finiseaz; *.- .ugr;veli finisate <a#loane Pentru aplicarea pe pere=i <i uneori pe plafoane a unor desene care se r e p e t ; succesiv$ se >ntre#uin=eaz; ni<te tipare cu g;uri decupate care >n ansam#lul lor formeaz;un anumit desen$ numit <a#lon. (cestea sunt confec=ionate din ?rtie groas;$ carton$ celuloid sau metal. ,le se p;streaz; pe rafturi sau >n cutii$ a<ezate unele peste altele.(tunci c>nd se execut; cu <a#lonul desene cu mai multe culori$ se folosesc serii de<a#loane. 1n acest caz$ fiec;rui desen >i corespunde o serie de <a#loane! fiecare serie are at?tea <a#loane c>te culori are desenul respectiv. Ha#loanele unei serii tre#uie s; ai#; a c e e a < i m ; r i m e < i s ; c o i n c i d ; p e r f e c t > n t r e e l e . ( p l i c a r e a l o r s e f a c e > n t r - o a n u m i t ; ordine$ motiv pentru care sunt numerotate cu numere de ordine.H a # l o a n e l e s e l i v r e a z ; g a t a d e c u p a t e < i n u m a i r a r e o r i s e c o n f e c = i o n e a z ; d e speciali<ti la fa=a locului dup; un desen ales.Ha#loanele pentru imprimarea desenelor pe suprate=e de zugr;vit se >mpart >n directe <i indirecte. 8a#lonul direct este aplicat

pe suprafa=a ce se finiseaza$ prin g;urilerespective$ imprim?nd modelul ales pe fondul zugr;velii ini=iale$ iar <a#lonul indirect este a c e l a a l c ; r u i d e s e n a p l i c a t p e s u p r a f a = a c e s e f i n i s e a z ; $ p r i n g ; u r i l e r e s p e c t i v e $ contureaz; modelul ales$ culoarea fondului zugr;velii ini=iale constituind >ns;<i culoareadesenului$ iar culoareace se imprim; prin g;uri constituind fondul desenului .Pentru modele de desene >n mai multe culori s-a ar;tat ca sunt necesare o serie de<a#loane. (stfel pentru un desen care se executa >n patru culori se >ntre#uin=eaz; patru <a#loane cu diferite decup;ri. Pentru o#=inerea complet; a desenului se aplic; succesiv un<a#lon dup; cel;lalt pe acela<i loc! prin decup;rile <a#loanelor se aplic; compozi=ia dezugr;vit de culoarea <i nuan=a indicat; pentru <a#lonul <i rezultatul final este o#=inerea unui desen executat cu patru culori diferite.: a a p l i c a r e a s u c c e s i v ; a < a # l o a n e l o r e s t e n e c e s a r s a s e a s t e p t e c a z u g r ; v e a l a aplicat; prin <a#lonul precedent s; se usuce$ ca s; nu se produc; <ters;turi sau murd;rireasuprafe=ei. Pentru evitarea deplas;rii diferitelor p;r=i ale modelului$ fiecare <a#lon aret;ieturi de control cu a%utorul c;rora se fixeaz; locul de aplicare a fiec;rui <a#lon pesuprafa=a pe care se finiseaz;.C o m p o z i = i a p e n t r u < a # l o n s e p r e p a r ; c e v a m a i v ? s c o a s ; d e c ? t a c e e a o # i < n u i t a pentru zugr;vit.Ha#lonul se aplic; pe perete pe locul >nsemnat <i se d; peste el cu pensula$ dup; ce aceasta s-a afundat >n vasul cu material de zugr;vit$ iar surplusul de material s-a storsprin ap;sarea ei pe peretle interior al vasului.Pensula tre#uie neap;rat <tears; pentru ca excesul de compozi=ie s; nu se preling;su# <a#lon$ stric?nd astfel desenul . Ha#lonul peste care s-a aplicat compozi=ia de zugr;vit se ridic; de pe perete <i >nainte de a se aplica pe locul urm;tor se <terge #ine cu o c?rp; de urmele de compozi=ie$pentru a nu strica desenul prin p;tarea lui la a doua aplicare a <a#lonului.P;r=ile pline ale <a#loanelor sunt prinse de o#icei >ntre ele cu f?sii lasate >n timpuldecup;rii$ pentru a nu se desprinde de <a#lon. (ceste f?<ii las; pe desenul aplicat pes u p r a f a = a d e z u g r ; v i t a < a n u m i t e l e C p u n = i D a d i c ; m i c i p o r = i u n i n e z u g r ; v i t e . 9 u p ; aplicarea <a#loanelor se face retu<area desenelor cu m?na$ complet?nd aceste por=iuni cucompozi=ie cu a%utorul pensulei de liniatur; <i folosind pentru spri%inirea m?inii drepte >ncare se =ine pensula$ #ag eta de pictor$ care se =ine in mina st?ng; >n timp ce cel;lalt cap;t al ei atinge peretele. :a fel se retu<eaz; <i acele p;r=i ale desenului care nu au ie<itat?t clare dup; $ridicarea <a#lonului.I i n i s a r e a pere=ilor >nc;perilor >n culori d i f e r i t e d e m a r c a t > n t r e e l e c u l i n i i orizontale <i verticale tre#uie s; >ndeplineasc; acelea<i coudi=ii ca <i zugr;velile simple decalitate superioar;$ executate cu compozi=ii de ap; <i clei. :iniile de demarca=ie tre#uie s;ai#; aceea<i l;=ime pe toat; >ntinderea lor$ s; nu ai#; urme de >m#inare <i de scurgere acompozi=iei.8uprafe=ele <pri=uite$ tufuite$ rolate etc$ tre#uie s; fie uniform acoperite cu stropsau cu pete de nuan=a cerut;$ s; ai#; un desen omogen $ f;r; spa=ii goale <i f;r; >ngro<;ri vizi#ile ale stratului de zugr;vea la. :a finisarea suprafe=elor cu a%utorul rolelor$ desenul tre#uie s; fie continuu$ at?t >n sens vertical c>t <i >n sens orizontal$ >m#inarea f?<iilor rolata s; fie perfect;$ iar liniile desenului s; fie clare <i s; nu prezinte scurgeri.9esenele aplicate cu a%utorul <a#loanelor tre#uie s; ai#; un contur precis <i clar$f;r; prelingeri de compozi=ie de zugr;vit <i s; nu prezinte por=iuni neretu<ate . 5. Condi=ii de calitate la zugaveli cu desene . .ugr;velile fiind lucr;ri care r;m?n vizi#ile$ calitatea lor din punctul de vedere alaspectului poate fi verificata oric?nd$ c iar dupa terminarea >ntregului o#iectC a l i t a t e a s u p r a f e t e i - s u p o r t $ p e c a r e s e a p l i c a z u g r a v e l i l e $ s e v e r i f i c a i n c a d r u l executarii acestei suprafete Btencuieli$zidarii$ #etoane$ gleturi/., s t e i n t e r z i s a s e i n c e p e e x e c u t a r e a o r i c a r o r l u c r a r i d e z u g r a v e l i $ i n a i n t e c a suprafata-suport$ in intregime sau succesiv pentru fiecare portiune$ sa fi fost verificata cuatentie$ privind indeplinirea conditiilor de calitate prntru stratul-suport.Caliatea zugravelilor se verifica numai dupa uscarea lor completa si are ca scopprincipal depistarea defectelor care depasesc a#aterile admisi#ile$ in vederea efectuarii remedierilor si a larii de masuri$ pentru ca defectele sa nu se repete >n continuare.1nainte de >nceperea lucrarilor de

zugraveli$ este necesar a se verifica daca au foste x e c u t a t e s i r e c e p t i o n a t e t o a t e l u c r a r i l e d e s t i n a t e a l e p r o t e % a p r e c u m s i d a c a a u f o s t montatetoate piesele auxiliare.5aterialele pot fi introduse in lucrare numai daca$ in preala#il$ sau verificat ca sunt corespunzatoare normelor respective. Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea te noligiei de executiei$ utilizarea retetelor si a compozitiei amestecurilor$ precum si aplicarea straturilor succesive$ in ordinea si la intervale de timpprescrise si aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii #ruste$ spalarii prin ploaiesau ing etari.: a t e r m i n a r e a u n e i f a z e d e l u c r a r i $ s e e f e c t u e a z a c e l p u t i n c a t e o v e r i f i c a r e l a fiecare incapere si la fiecare 1@@ m patrati . 5.1 Jerificarea pe faze de lucru la zugr;veli Prin examinarea vizual; se verific; aspectul suprafe=elor zugr;vite >n culori deap;$ precum <i al acelora >n calcio-vecc io! acestea tre#uie s; ai#; un ton de culoareuniform;$ s; nu prezinte pete$ scurgeri$ stropi$ #;sici <i co%iri$ fire de p;r sau urme de lapensul; sau #idinea. 4rmele de #idinea sunt admise numai dac; sunt vizi#ile p?n; la o distan=a de cel mult 1 m de la suprafa=a zugr;vit;. 6u se admit corecturi sau retu<uri locale care distoneaz; cu tonul general vizi#il$ c iar la distan=e mai mici de 1m.Pe suprafe=ele finisate prin stropire tre#uie ca stropii s; fie repartiza=i uniform$ a f a r ; d e c a z u l c ? n d p r i n c o n d i = i i l e s p e c i a l e a l e l u c r ; r i i s - a p r e v ; z u t o r e p a r t i z a r e neuniform;.: a z u g r ; v e l i l e i n t e r i o a r e e x e c u t a t e c u r o l ; $ # u r e t e s a u p ? n z ; d e s a c n u s u n t admise pete sau s;rituri <i nici suprapuneri sau lipsuri ale desenului >n cazul execu=iei curola$ se admite lipsa desenului numai >n leg;tura cu dou; f?<ii vecine de desene$ dar pe ol;=ime de cel mult 1 mm..ugr;velile tre#uie s; fie aderente$ adic; nu tre#uie s; se ia pe palm; prin frecareu<oar;.R e c t i l i n i a r i t a t e a l i n i a t u r i l o r d e s e p a r a = i e t r e # u i e s ; f i e f ; r ; i n n ; d i r i < l l ; = i m e uniform; pe toat; lungimea lor$ admi=indu-se la un perete cel mult dou; devieri izolate$ care s; nu se a#at; de la linia dreapt; cu mai mult de 2 mm . 5.2 9efecte la zugraveli <i remedierea lor .ugr;veli care se sterg sunt consecin=a unei iusuficitente >ncleieri a compozi=iei.Pentru remediere$ se aplic; un nou strat de zugr;veala$ #ine >ncleiat$ >nsa cu mai pu=inpigmen t. 9ac; aceast; solu=ie nu reuseste s; fixeze zugraveala$ atunci se spala toat; zugraveala cu ap? caldu=; <i$ dup; uscarea tencuielii$ lucrarea se execut; din nou . .ugraveli p;tate sau fisurate datoreaz; unei compozi=ii de grund >ncare>n care s-a introdus prea mult clei. 9efectul nu poate fi >ndreptat dec?ts p ; l > n d t o a t ; s u p r a f a = a s i z u g r ; v i n d d i n n o u c u o c o m p o z i = i e > n care cleiul este >npropor=ia indicat; >n re=et; <i cu care se fac >ncerc;ri pentru a v e r i f i c a r e z u l t a t e l e > n condi=iile specificate de lucru.:a zugr;velile stropite sau rolate p;tate $ e v e n t u a l e l e m i c i d e f e c t e a p ; r u t e p e suprafe=ele stropite sau rolate se pol repara local$ f;r; interven=ii pe toat; suprafa=a. 1n g e n e r a l $ l a a c e s t e r e p a r a = i i s e l u c r e a z ; numai cu m?na proced?nd pe por=iuni mici laretu<uri cu pensule potrivite. 9 a c ; n u a u m a i r ; m a s c o m p o z i = i i d i n c e l e c u c a r e s - a u lucrat ini=ial$ tre#uie preparate altele exact cu aceea<i nuan=; . Petele de umezeal; apar pe suprafe=ele zugr;vite dup; un timp de exploatare. ( c e s t e a p r o v i n d i n d e f e c t e a s c u n s e d e c o n s t r u c = i e s a u a p ; r u t e > n t r e t i m p . ( s t f e l $ p e tavane sau pe pere=i pot ap;rea pete de umezeala care altereaz; zugr;veala. 1n primulr?nd tre#uie cercetat; cauza lor$ care poate fi un defect la invelitoare sau la anexele ei B % g e a # u r i $ # u r l a n e $ lucarne/$ la instala=ia de alimentare cu ap;$ la cea de >ncalzirecent rala.$ sau

l a c e a d e s c u r g e r e a a p e l o r u z a t e . P e n t r u r e m e d i e r e e s t e n e c e s a r ; rezugr;virea >ntregii >nc;peri$ dup; >ndep;rtarea$ >n preala#il a cauzelorcare au degeneratdefectele. Pete de rugin; pot ap;rea cu timpul pe fa=a zugr;vit;. Rugina provine de la o eventual; p?nz; de ra#i= neagr; neprote%at; <i peste care nu s-a dat un <mir de ciment$ dela arm;turi r;mase neacoperite >n #eton sau de la orice alte elemente de o=e% neprote%atesau isuficient prote%ate..8olu=ia de remediere const; >n >ndep;rtarea tencuielii atacate de rugin;$ p>n; laelementul care o provoac;$ cur;=irea acestuia$ >nglo#area lui >n mortar de ciment <i apoi refacerea tencuielii <i a zugr;velii.:a zugr;velile deteriorate prin afumare nu se pot executa repar=ii locale$ ci se procedeaz; la rezugr;vire. 1n acest scop$ dac; zugr;veala existent; nu este prea afumat;$>n sc im# este #ine fixat; de suprafa=a-suport se procedeaz; la sp;larea ei cu #idineaua$ cu ap; c;ldu=; <i s;pun$ p?n; se elimin; fumul fixat. 9e cele mai multe ori este nevoie s; se desprind; prin r;zuire toat; pelicula vec e de zugr;veal;$ p?n; la gletul sau dri<cuialatencuielii.9up; caz$ suprafa=a se c ituie<te <i se <pacluie<te$ <lefuind fiecare strat sau setrece direct la grundui re. 9ac; totu<i se simte nevoia unei oarecare neteziri $ se aplic; unstrat de var.3 r u n d u l s e recomand; s; fie de alaun sau de piatr; v>n;t;$ solu=ia fiind > n propor=ie de 1@@ g de alaun sau sulfat de cupru la 2 1 de ap;. 9up; uscare$ s e a p l i c ; stratul de finisa% >n condi=iile alese. -. 5;suri de te nica a securit;=ii muncii <i de paza si stingere aincendiilor 1n afar; de m;surile generale de te nic; a securit;=ii muncii la lucr;rile d e zugr;vit <i vopsitorii tre#uie aplicate suplimentar urm;toarele masuri :-muncitorii care lucreaz; cu vopsele preparate cu solven=i inflama#ili <i ceicare lucreaz; temporar >n zona respectiv; tre#uie instrui=i zilnic!->n imediata apropriere a locului unde se lucreaz; cu lacuri <i vopsele$ tre#uie s;fie a<ezate sting;toare de incendiu$ >n num;r suficient$ la loc vizi#il <i u<or accesi#il$ iar eo r a z ; d e c e l p u = i n 1 @ m t r e # u i e s ; f i e p u s e a f i < e u < o r d e c i t i t d e l a d i s t a n = ; $ c u inscrip=iile : CIumatul strict interziD $ C6u v; apropia=i cu foc desc is <i nu suda=iD$ C6u>mpu<ca=i cu pistolul pentru #ol=uriK->n spa=ii >nc ise tre#uie s; se lucreze cu ferestrele <i u<ile desc ise$ fiind strict interzis; folosirea focului desc is sau sudarea la oricare din nivelurile cl;dirii!->n cazul inposi#ilit;=ii asigur;rii ventil;rii naturale tre#uie realizata o#ligatoriuventilarea artificial; !-la terminarea lucrului$ >n fiecare zi$ toate materialele inflama#il tre#uietransportate$ cu capacul am#ala%elor fixat ermetic <i >nc ise$ >n magazii destinate >n modspecial acestui fel de materiale$ avind scris pe u<; CPericol de incendiuD$ D6u fuma=iK$ <iC6u intra=i cu foc desc isK!-la transportul recipientelor cu lac sau cu vopsea cu solven=i inflama#ili$ acesteatre#uie s; fie acoperite$ iar muncitorii care le transport; nu tre#uie s; treac; cu ele prinlocuri cu foc desc is <i nici s; fumeze! -muncitorii care prepar; amestecurile de lacuri <i vopsele cu solven= i inflama#ilitre#uie s; poarte oc elari de protec=ie <i s; efectueze aceste opera=ii >n locuri ferite de surse de foc!-muncitorii care lucreaz; la >n;l=ime tre#uie s; verifice <i s; asigure sta#ilitateapodinelor$ a sc;rilor de acces$ a e<afoda%elor etc.!- l a f o l o s i r e a i n s t a l a = i i l o r m e c a n i c e s u # p r e s i u n e $ a c e s t e a t r e # u i e p r e v ; z u t e c u aparate de m;surat <i control necesare func=ion;rii lor >n condi=ii de securitate! ->n cursul lucr;rilor de zugravire interioar; cu mi%loace mecanizate in c a z u l utiliz;rii lacurilor <i a vopselelor cu uscare rapid; care con=ine solven=i toxici$ muncitoriitre#uie s; poarte m;<ti cu filtre adecvate sau izolate ori oc elari de protec=ie.

Gi#liografie 1. (driana 7i#rea si altii L 8tudiul materialelor si constructii! 5 a n u a l apro#at prin +rdinul 5inisterului nr. *25-/2 august 2@@@!2 . 1 . 9 a v i d e s c u $ C . Rosoga L 4tila%ul si te nologia lucrarilor de finisa%ein connstructii! 5 a n u a l p e n t r u c l a s a a M 1 a p r o f i l c o n s t r u c t i i $ ,ditura 9idactica si pedagogica$ Gucuresti 10F5!' . 1 . 9 a v i d e s c u C . R o s o g a L 4 t i l a % u l s i t e n o l o g i a lucrarilor de finisa%ein connstructii! 5anual pentru clasa a M11 a p r o f i l c o n s t r u c t i i $ ,ditura 9idactica si pedagogica$ Gucuresti 10F1! *. C . R o s o g a L 7 e n o l o g i a l u c r a r i l o r d e c o n s t r u c t i i s i i n s t a l a t i i L 5anual pentru clasa a 1M a profil constructii L ,ditura 9idactica si pedagogica Gucuresti!5 . 5ateriale de constructii si instalatii L 5anual pentru clasa a 1M a profil constructii - ,ditura 9idactica si pedagogica Gucuresti!- . C . G o # $ P . J e l i c a L 5 a t e r i a l e d e c o n s t r u c t i i - , d i t u r a 9 i d a c t i c a s i pedagogica Gucuresti 107F!7 . 8 e # a s t i a n 7ologea$ 8. Pop L ,xecutia lucrarii de c o n s t r u c t i i L 1ndrumator Jol 11 ,ditura 7e nica Gucuresti 10F7!F . C . 7 s i c u r a L C a r t e a z u g r a v u l u i s i v o p s i t o r u l u i $ , d i t u r a 7 e n i c a Gucuresti 10F1! sssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssss 2.5. ZUGRAVELI SI VOPSITORII

2.5.01. GENERALITATI (cest capitol cuprinde specificatiile te nice privind executia zugravelilor si vopsitoriilor$ asemanatoare ca materiale si te nologie de executie si sint prezentate fiecare in su#capitole separate. Continutul su#capitolelor este urmatorul: 1. Jopsitorii cu ulei 2. Jositorii cu Jinarom 2.5.02. MATERIALE 5aterialele utilizate la executarea zugravelilor si vopsitoriilor vor avea caracteristicile te nice conform standardelor si normelor de productie interne specificate in su#capitolele respective. 2.5.03. LIVRAREA, TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA MATERIALELOR - Jarul in #ulgari si uma livrate in vrac se transporta in vagoane inc ise. 1psosul se livreaza numai in saci de irtie si se transporta in vagoane inc ise. 9epozitarea materialelor pentru zugraveli se face 525p1521f in spatii inc ise ferite de umezeala.

- 5aterialele utilizate la lucrarile de vopsitorie$ livrate in #idoane de ta#la$ in #utoaie PJC cu saci de polietilena la interior$ vor fi depozitate separat pe loturi$ in locuri uscate si ferite de ing et si am#ala%ele ermetic inc ise. - 9epozitele tre#uie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor. 8e recomanda ca temperatura la locul de depozitare sa fie cuprinsa intre N7@C si N2@@C. 2.5.04. LUCRARI CARE TREBUIE TERMINATE ZUGRAVELILOR SI VOPSITORIILOR INAINTE DE INCEPEREA

- 1nainte de inceperea lucrarilor de zugraveli vor fi terminate lucrarile de tencuieli$ gleturi$ placa%e$ pardoselile reci$ exclusiv lustruirea$ instalatiile electrice$ sanitare si incalzire inclusiv remedierile si pro#ele acestora. - 1n incaperile cu pardoseli din PJC$ parc et$ moc ete$ zugravelile se vor executa inaintea executarii im#racamintii parsoselii. 8tratul suport al pardoselii se va prote%a contra umiditatii si murdariei. - 7implaria de lemn si metalica tre#uie sa fie montata si revizuita$ cu exceptia drucarelor$ sildurilor si cremoanelor ce se vor fixa dupa vopsirea timplariei. - 4ltimul strat al vopsitoriei se aplica dupa terminarea completa a zugravelilor si inainte de finisarea pardoselii: - rasc etare parc et$ ceruire P.C.$ lustruire marmura si mozaic. 8e vor lua masuri de protectie contra murdariei im#racamintii pardoselilor. 2.5.05. PREGATIREA SUPRAFETELOR 2.5.05.1. Sup !"#$# $#%&u'$# s!u (# )#$*%

- 1n vederea finisarii cu zugraveli de var$ suprafetele tre#uie discuite cit mai fin$ urmele de drisca sa fie putin vizi#ile: toate eventualele reparatii sa fie executate cu gri%a$ terminate si uscate. - 1n cazul suprafetelor de #eton toti porii ramasi de la turnare se vor umple cu mortar de ciment - var$ dupa ce #avurile si dungile iesinde au fost indepartate iar petele de decofral se vor freca cu piatra de slefuit sau cu perie de sirma. 2.5.05.2. Sup !"#$# +,#$u'$#

- 8uprafetele de tencuieli gletuite Bvar sau ipsos/$ tre#uie sa fie plane si netede$ fara desprinderi si fisuri. - 7oate fisurile si neregularitatile se c ituiesc sau se spacluiesc cu pasta de aceeasi compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru c ituire: preparata in volume B2 parti ipsos la 1 parte apa/ in cantitati mici. Pentru suprafetele mai mari se prepara pasta ipsos-var$ 1 parte ipsos si 1 parte lapte de var folosita in cel mult 2@ minute de la preparare.

- 9upa uscare suprafetele reparate se slefuiesc cu irtie de slefuit$ peretii de sus in %os$ si se curata de praf cu perii sau #idinele curate si uscate. 2.5.05.3. Sup !"#$# (# ,#-%

- 7implariile tre#uie sa fie revizuite si reparate degradarile acolo unde este cazul$ din transport sau monta%. - Jopsitorul verifica si corecteaza suprafetele de lemn astfel ca nodurile sa fie taiate$ cuiele ingropate si #ine curatate. - 4miditatea timplariei inainte de vopsitorie sa depaseasca 15 O$ verificata cu aparatul electric tip KPQgrometteK. - (ccesoriile metalice ale timplariei care nu sint alamite$ nic elate sau lacuite din fa#ricatie$ vor fi grunduite anticoroziv si vopsite cu vopsea de ulei. 2.5.05.4. Sup !"#$#,# -#$!,'&#

- 8uprafetele metalice nu tre#uie sa prezinte pete de rugina$ grosimi de orice fel$ vopsea vec e$ noroi etc. Rugina se indeparteaza prin frecare cu peria de sirma$ spacluri de otel$ irtie sticlata sau sau solutii decapante Bferuginol etc./. Petele de grasime se sterg de grasime cu solventi$ exclusiv petrol lampant si #enzina auto. - 7implaria metalica se aduce pe santier grunduita cu un grund anticoroziv corespunzator vopselelor de ulei. 2.5.0.. CONDITII DE E/ECUTIE - .ugravelile si vopsitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de executie si prevederile din prezentul Caiet de sarcini. - :ucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor incepe la temperatura aerului$ in mediu am#iant$ de cel putin N5@C$ in cazul zugravelilor$ regim de temperatura ce se va tine in tot timpul executiei lucrarilor si cel putin 5 ore pentru zugraveli si 15 zile pentru vopsitorii$ dupa executarea lor. - Iinisa%ele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de la incetarea ploii si nici pe timp de vint puternic sau arsita mare. - 1nainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va verifica daca suprafetele suportau umiditatea de regim: 'O suprafetele tencuite si FO suprafetele gletuite. 1n conditii de umiditate a aerului de pina la -@O si temperatura N15-2@@C$ acestea se o#tin in '@ zile de la tencuire si 15 zile de la gletuire. 4miditatea se verifica cu aparatul KPQgrometteK sau similar. 8e poate verifica umiditatea si cu o solutie fenolftaleina 1O$ ce se aplica cu pensula pe o suprafata mica$ daca se coloreaza in violet sau roz$ stratul respectiv are umiditate mai mare de 'O. - 9iferenta de temperatura intre aerul incon%urator si suprafata care se vopseste nu tre#uie sa fie mai mare de -@C$ pentru evitarea condensarii vaporilor.

- 6u se vor folosi vopsele cu termen de utilizare depasit. 8e pot folosi numai pe #aza de confirmare a unui la#orator de specialitate a pastrarii calitatilor vopselelor in limitele standardelor si normelor de fa#ricatie. 2.5.0. 2.5.0..3. V*ps'$* '# &u 0*ps#,# (# u,#'

8e cuprind in acest su#capitol specificatiile te nice$ conditiile si modul de executare a lucrarilor de vopsitorie pe suprafete interioare gletuite cu glet de ipsos$ la interior si exterior pe timplarie de lemn si metalica$ #alustrade$ grile$ alte elemente metalice etc. 2.5.0..3.01. S$!%(! (# s' %* -# (# #"# '%$! p#%$ u -!$# '!,# : 2' 87(8 1F-7@ :acuri$ vopsele$ emailuri Bvopsea de ulei/! 4lei te nic de in!

87(8 -502-F@C ituri pe #aza de ulei! 87(8 *5-F6.1. Genzina de extractie! grunduri anticorozive pe #aza de minium de plum#$ oxid de fier!

87(8 5102-703rund de astupat porii! 87(8 15F1/2-F' Pirtie pentru slefuire uscata!

87(8 *50'-F*Corpuri a#razive cu liant ceramic! 87(8 5*5/1-F@ 1psos pentru constructii!

87(8 '12*-759iluant special pentru produse pe #aza de ulei. 2.5.0..3.02. Sp#&'"'&!$'' p '0'%( #1#&u$'! - Jopsitura de ulei se aplica pe glet de ipsos sau pe suprafata de lemn sau de metal$ dupa terminarea tuturor lucrarilor pregatitoare. - Pe glet de ipsos se aplica un grund de im#inare. 7implaria de lemn si metalica se livreaza pe santier gata grunduita cu grund de im#i#are si respectiv grund anticoroziv. - 3rundul se va aplica intotdeauna manual$ cu pensula pentru a asigura o legatura mai #una a vopsitoriei cu suprafata suport. - 9upa grunduire se executa c ituirea defectelor locale$ slefuirea locurilor c ituite si stergerea de praf dupa uscare! se executa doua spacluiri complete ale suprafetelor$ urmate fiecare de slefuire dupa uscare si stergerea prafului rezultat.

- C ituirea si spacluirea se face cu c it de ulei pentru aplicare cu spaclu Bc it de cutit/. 5aterialul pentru spacluit se prepara din c it de cutit la consistenta necesara prin diluare cu diluant special$ cu ulei sau cu vopsea la culoare. - 8lefuirea succesiva de @$2-@$5 mm grosime$ se face cu irtie de slefuit$ cu granulatie din ce in ce mai mica$ pentru diferitele straturi$ pentru o#tinerea unei rugozitati reduse a suprafetelor. - (plicarea vopselei se face in trei straturi. 1nainte de aplicare$ vopseaua se strecoara prin sita fina B0@@ oc iuri/m2/ se aduce la consistenta de lucru prin amestecarea de 5-1@O cu un diluant corespunzator vopselei respective. - Jopseaua se aplica intr-un strat uniform$ fara a lasa urme mai groase sau mai su#tiri de vopsea si va fi intinsa pina la o#tinerea unei #une adeziuni de stratul inferior. 7implaria detasa#ila se va vopsi in pozitie orizontala. - 8traturile de vopsea succesive se intind pe directii perpendiculare$ unul fata de celalalt. 4ltimul strat se va intinde astfel: - pe pereti$ de sus in %os! - pe elemente de lemn$ in lungul fi#relor! - 9upa aplicarea primului strat de vopsea$ acesta se netezeste cu o pensula speciala cu parul moale$ dupa uscare suprafata se slefuieste cu irtie de slefuit$ granulozitate F@. - Pentru o#tinerea unei vopsitorii de calitate superioara$ dupa primele doua straturi se executa c ituirea si c ituiri-slefuiri intermediare. C ituirea se face cu c it de ulei. 9upa slefuire se sterge praful cu pensula moale. - 8lefuirea si aplicarea unui strat se face numai dupa maximum 2* ore de la aplicarea stratului precedent$ dupa uscarea acestuia. - 1ncaperile in care se executa vopsitorii tre#uie sa fie lipsite de praf si #ine aerisite$ fara curenti puternici de aer. - 1ncaperile cu vapori de apa Bumiditate peste -@O/ vopsitoria va fi executata neted. - Radiatoarele$ dupa grunduire cu grund anticorosiv se vopsesc in trei straturi cu vopsele speciale pentru radiatoare Brezistente la caldura/. - Ioile de usi$ cercevelele ferestrelor si alte elemente detasa#ile pot fi vopsite in primele doua straturi si inainte de montarea lor. ,fectuarea lucrarilor si depozitarea lor se va face intr-o incapere lispita de praf si curent. - Galustradele$ grilele si alte confectii metalice$ grunduite cu grund anticoroziv se vopsesc in trei straturi pe locul de monta%. - :a executarea vopsitoriei cu mi%loace mecanizate se vor lua toate masurile pentru asigurarea

unor lucrari de calitate superioara$ in conditiile respectarii succesiunii operatiilor timpul de uscare$ numarul straturilor ca cele indicate la vopsea manuala precum si intretinerii instalatiilor respective conform recomandarilor fa#ricantului. - 8uprafetele care tre#uiesc vor fi prote%ate printr-un element separator Bcarton$ irtie speciala etc./. 2.5.0..4. V*ps'$* '# &u 0'%! *-

1n acest su#capitol se cuprind specificatiile te nice$ conditiile si modul de executie a vopsitoriei cu J16(R+5 aplicat la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos in incaperi cu umiditate relativa a aerului pina la -@O$ la pereti si tavane. 2.5.0..4.01. S$!%(! (# s' %* -# (# #"# '%$! p#%$ u -!$# '!,# 87(8 7'50-F0Jopsea J16(R+5$ pe #aza de poliacetat! de vinil in dispersie! 87(8 70@-F* 87(8 5*5/1-F@ 87(8 15F1/2-F' (pa pentru constructii! 1psos pentru constructii! Pirtie pentru slefuire uscata.

2.5.0..4.02. Sp#&'"'&!$'' p '0'%( #1#&u$'! - Jopsitoria cu vopsea Jinarom se va aplica pe suprafetele interioare tencuite si gletuite cu glet de ipsos. - Jopsitoria cu vopsea Jinarom se realizeaza in urmatoarea ordine: - grund de vopsea Jinarom! - vopsea Jinarom diluata aplicata in doua straturi. - 1n preala#il se face verificarea gletului si rectificarea eventuala a suprafetei acestuia. - Pentru prepararea grundului se introduce in vasul de pregatire un volum de vopsea Jinarom si un volum egal de apa si se omogenizeaza. - 3rundul se aplica numai manual cu #idineaua sau cu pensula lata! timpul de uscare este de minimum 2 ore la temperatura N15@C si o ora la N25@C sau mai mare. - Jopsitoria de Jinarom se realizeaza aplicind doua straturi de vopsea diluata cu apa in proportie de *:1 Bvolumetric/! aplicarea se va face cu pistolul su# presiune! inainte de folosire vopseaua se strecoara prin sita cu 0@@ oc iuri/cm2. Gidoanele si vasele cu vopsea se vor inc ide etans. :a reluarea lucrului$ vopseaua va fi #ine omogenizata.

2.5.02. C*%('$'' (# &!,'$!$# s' 0# '"'&! #! ,u& ! ',* BComune punctelor 2.-.1.! 2.-.2.! 2.-.'.! 2.-.*./ - Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica in mod special de catre investitor Bdirigintele de lucrare/: - indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetei suport specificate mai sus! - calitatea principalelor materiale introduse in executie$ conform standardelor si normelor interne de fa#ricatie! - respectarea prevederilor din proiect si dispozitiilor de santier! - corectitudinea executiei cu respectarea specificatiilor mentionate. - :ucrarile executate fara respectarea celor mentionate in fiecare su#capitol si gasite necorespunzatoare se vor reface sau remedia. - Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor completa. 2.5.02.1. Zu+ !0#,'

- Prin examinarea vizuala a zugravelilor se verifica: - corespondenta acestora cu proiectul! - aspectul suprafetelor zugravite: sa ai#a un ton de culoare uniforma$ fara pete$ scurgeri$ co%iri$ fire de par$ urme de #idinea$ corecturi sau retusuri locale ce distoneaza cu tonul general. - (derenta zugravelilor se constata prin frecare usoara cu palma pe perete. + zugraveala aderenta$ de calitate$ nu tre#uie sa se ia pe palma. - Rectiliniaritatea liniaturii de separatie se verifica vizual si daca este cazul si cu un dreptar de lungime potrivita avind o latime uniforma si fara inadituri: se admite o deviere izolata$ care sa nu se a#ata de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm. 2.5.02.2. V*ps'$* ''

- 8e controleaza daca s-a format o pelicula rezistenta$ ce se constata prin ciocanire usoara a vopsitoriilor cu degetul in mai multe puncte. - 8e verifica vizual aspectul vopsitoriilor si anume: 1. vopsitoriile de ulei tre#uie sa prezinte pe toata suprafata acelasi ton de culoare si aspect lucios sau mat Bcum s-a cerut/! 2. vopseaua tre#uie sa fie aplicata si sa se prezinte in conditii foarte #une$ perfecte$ fara straturi stravezii$ pete$ desprinderi$ cute$ #asici$ scurgeri$ crapaturi$ fisuri$ care pot genera desprinderi$

aglomerari de coloranti$ neregularitari din c ituire sau slefuire$ fire de par$ urme de vopsea insuficient amestecata si altele asemenea! '. vopsitoria aplicata pe timplarie se va verifica vizual acoperirea foarte #una cu pelicula de vopsea a suprafetelor de lemn sau metal #ine c ituite si slefuite! se va controla ca drucerele$ sildurile$ cremoane$ olivere sa nu fie patate de vopsea! *. nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafetele vopsite! 5. verificarea respectarii te nologiei de pregatire a suprafetelor manuale de vopsire Bcuratire$ slefuire$ c ituire rosturi etc./ se va face prin sonda%$ indepartindu-se cu gri%a vopseaua pina la stratul suport! -. se verifica vizual vopsirea tevilor$ radiatoarelor etc. daca sint vopsite in culoarea prescrisa sau vopseaua este de culoare uniforma$ fara pete$ urme de pensula sau alte defecte! de asemenea$ se va controla daca pregatirea pentru vopsire s-a facut si pe fetele laterale si pe spatele acestora$ ca elementele respective$ nu au locuri neacoperite sau necuratate de mortar si zugraveala! pentru verificarea spatelui conductelor radiatoarelor etc. se va folosi oglinda! se va controla prin sonda% aplicarea vopselei pe suprafete corect pregatite si succesiunea indicata. 7. liniatura$ frizurile$ #ordurile tre#uie sa fie de latime egala pe toata lungimea! sa nu prezinte cur#uri$ frinturi pe acelasi aliniament$ iar inadirile sa nu fie vizi#ile de la distanta mai mare de 1 m! F. separatiile intre vopsitorii si zugraveli pe acelasi perete si cele dintre zugraveala peretilor si tavanelor$ tre#uie sa fie distincte$ fara suprapuneri$ ondulatii etc.! verificarea rectilinitatii liniilor de separatie se va face cu un dreptar de lungime cit mai mare! pe intreg peretele sa nu existe mai mult de o denivelare izolata si care sa nu se a#ata de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm. 2.5.02.3. M!su !$* ' s' (#&*%$! # B1-1J/

1. .ugravelile de orice fel se vor deconta la metru patrat. 8uprafetele si dimensiunile de calcul pentru decontare se determina si sint aceleasi ca pentru tencuieli interioare. 2. Jopsitoriile pe timplarie de lemn$ inclusiv Btocurile si captuselile pina la 10 cm latime/ se deconteaza la metru patrat suprafata de calcul pentru decontare: ! - ferestre simple$ vopsite pe am#ele fete Bcu un rind de cercevele/ ) - ferestre si idem @$75 suprafata cuprinsa in conturul exterior al tocului sau captuselilor Coef. de multiplicare a suprafetei de #aza 1.5

luminatoare fixe & - ferestre du#le Bcu doua rinduri de cercevele/ sau cuplate$ vopsite pe toate fetele ( - glasRanduri simple Bpe tocuri/ vopsite pe am#ele fete # - usi simple pe toc idem 2$5@ 8uprafata geamurilor se scade de doua ori " - usi simple pe captuseli + - usi du#le$ vopsite cele patru fete 3 - pervazuri si rame la ferestre si usi I - captuseli cu latimi mai mare de 10 cm idem *$5@ 8uprafata geamu-pe rilor se scade de doua ori 1$@@ idem 2$0@ idem 1$25 idem '$@@

8uprafata desfasurata real vopsita 8uprafata reala care depaseste lat. de 10 cm masurata desfasurat

1$@@

'. Jopsitorie pe timplaria metalica$ inclusiv tocurile se deconteaza la metru patrat. 8uprafata de calcul pentru decontare: Coef. de multiplicare a suprafetei de #aza ! - ferestre simple fixe vopsite pe am#ele fete 8uprafata cuprinsa in conturul exterior al tocurilor @$5

) - ferestre simple cu desc idere inter. sau exter.$ vopsite pe am#ele fete & - ferestre simple cuplate$ vopsit am#ele fete ( - usi simple$ vopsite pe am#ele fete

idem

1$@@

idem

2$@@

idem

2$5@

8e scad geamurile de doua ori suprafata lor.

Jopsitoriile de ulei si Jinarom$ pe epreti si tavane se deconteaza la metru patrat. 8uprafata de calcul pentru decontare este suprafata reala vopsita cu scaderea golurilor nevopsite mai mari de * mp$ dar se adauga suprafata glafurilor$ spaletiilor$ grinzilor etc. existente pe suprafetele respective. Jopsitorii la #alustrade$ grile si parapeti metalici$ se deconteaza la metru patrat. 8uprafata cuprinsa in conturul exteriorul proiectiei verticale a acestor elemente 1$@@

Jopsitorii la elemente de instalatii! se deconteaza la metru patrat si la m. ! - radiatoare 8uprafata reala vopsita calculata pe #aza de ta#ele de suprafete Bmp/ ) - la conducte cu :ungimea real vopsita 1$@@

diametre exter. pina la '* mm inclusiv & - conducte cu diametrul exterior mai mare de '* mm

Bm/

1$@@

8uprafata desfasurata real vopsita 1$@@

Jopsitoria elementelor de ta#la de zinc$ se deconteaza la metru patrat. 8uprafata desfasurata efectiv vopsita$ cu scaderea golurilor mai mari de @$25m2 1$@@