Prin teste cu plastilini se poate stabili grosimea exactd a chitului de izolare.

Izola(ia ar trebui sd
acopere etang intreaga suprafald.
In zona pragului ugii ar trebui sd existe o qini de protec{ie sau ar trebui sd se monteze odati cu
pachetul de lucrdri de la montarea podelei. Dacd acest lucru nu este prea ugor, se poate monta de
exemplu o bandi izolatoare pe latura inferioard de lemn a ugii.

Izolafii intre tocuri gi zidirie

Neetangeitdlile pot fi descoperite cu ajutorul unei lumAndri sau cu un be(iqor de chibrit aprins,
cel mai bine intr-o zi friguroasd sau cu vAnt gi cu ugile camerelor deschise; nu uitali zona de sub
pervazul geamului.
Pentru izolarea glafurilor de fereastrd tencuite, se taie intAi tencuiala de pe partea cu camera,
de-a lungul tocului, pentru a elibera complet imbinirile qi pentru a curdla racordurile, Trebuie sd se
indepdrteze penele de lemn sau imbrXcimintile de lemn de pe toc. AvAnd in vedere faptul cd lemnul
ferestrei "lucreaz6" diferit la fluctua(iile de temperaturd gi umezeald, in comparalie cu peretele
adiacent, este necesari o imbinare elasticd pentru izola(ie. Este important ca izolalia imbinirilor de
pe partea cu inciperea sX fie mai adAncd decAt cea din exterior. Daci aveli indoieli, izolali mai bine
doar in interior!
in ultimii ani s-au impus printre procesele simple gi eficiente, spumarea cu spumant de
poliuretan, respectiv in cazul imbindrilor mici - etangarea cu polisulfurd gi silicon. Ar trebui si se
evite utilizarea spumantului de poliuretan, deoarece polueazi mediul inconjurdtor.
Pentru durabilitatea masei izolaliei din substanle sintetice este foarte important ca substanla d'e
izolare si fie aderentd pe ?mbindri gi este important ca golurile ce necesiti a fi umplute si nu fie foarte
mari.
Din aceastd cauz6, dar gi pentru limitarea consumului substanfelor de izolare, se monteazi ca
umpluturd pentru rosturi o bandi speciald'de material spumant (spumd organici cu pori inchigi).
Spaliile goale foarte mari trebuie astupate in prealabil cu mitase naturald sau vati minerali. Inainte
de injectarea masei de izolare se protejeazi suprafelele adiacente curifate, cu o bandd de lipit, iar
daci este cazul cu aga-numitul primer (strat de grunduire).
Inainte se atingea un anumit grad de etangeitate prin faptul cX intre geam gi construclie se monta
un strat bituminos, o funie imbibatd cu gudron sau o funie de mdtase naturald. Deschiderile din
ziddrie se executau prin tdiere, ferestrele din perelii de paiantd contineau la interior gi exterior un
strat de cXptugeald pentru fereastri gi invelig (vezi fig. 12.5). Aceste metode nu mai sunt de actualitate
in cadrul normelor actuale referitoare la etanqeitate gi prelucrare rapid6.
12.3.2 Montarea geamurilor duble

Geamurile simple din camerele incilzite nu mai corespund standardelor tehnice gi trebuie
inlocuite cu geamuri duble sau cu termopane. Pentru intre{inerea gi reabilitarea din punct de vedere
tehnic a geamurilor simple, existd mai multe posibilitdfi:
r Montarea unui geam auxiliar pe partea interioard sau exterioard a tocului.
" Schimbarea ramelor cu geam simplu cu rame cu geam dublu.
o Montarea unui geam nou cu un cadru interschimbabil pe ramele'oarbe vechi.
Tipurile diferite de montare ale geamurilor duble se deosebesc rareori prin efectul de izolalie gi
corespund aproximativ standardelor actuale.
Montarea geamurilor auxiliare
In regiunile cu vAnt puternic din cAmpiile din nordul Germaniei gi in regiunile muntoase reci,
geamurile auxiliare sunt tradifionale. Geamurile de acest tip se montau in interior sau exterior toamna
in aga fel, incAt sd se poat5 demonta pe timpul verii. Costurile de procurare sunt relativ reduse qi in
majoritatea cazurilor se gi monteazd relativ simplu. Persoanele indemAnatice care au un atelier de
tAmplarie le pot confec{iona gi in regie proprie prin ingurubarea unei simple armituri.
200

Atunci cAnd geamurile existente se deschid inspre interior, montarea geamului auxiliar se face
cel mai bine pe partea opUse. Un geam auxiliar in interior are avantajui fald de unul pe exterior prin
faptul cd geamurile vechi, mici, ale faladelor, rdmAn la vedere. Geamul auxiliar poate avea gi rame
mai mari qi trebuie sd fie previzut cu o etanqare bund pentru a se evita pitrunderea de apd de condens
in spafiul intermediar. Dacd etanqarea prevede o sticlS mai groasi gi spaliul dintre ferestre se
ciptugegte cu rulouri de fibrd rezultd un geam cu o valoare foarte buni a fonoizolafiei.
Dacd falada exterioard este termoizolatd, atunci se recomandi montarea geamului auxiliar in
exterior pentru a se evita dezechilibrul termic din aria glafului ferestrei gi pentru a micgora optic
adAncimea deschiderii geamului. in cazul geamurilor or-rxiliare din exterior, g-eamul existent se poate
inlocui atunci cAnd lemnul este deja foarte deteriorat gi putred in anumite locuri.

Fig.12.8
Montarea unui geam dublu la o fereastrd simpl6.
1 tocul ferestrei (trebuie sd fie bine conservat gi in0d
destul de stabil pentru a se putea monta incd un
geam)
2 cerceveaua

noui pentru interior

(se monteazd pe

cerceveaua veche)

Fig.729
Montarea unei ferestre interioare de dr,rbld
protec!ie.
1 toc existent
2 aerisire
3 bandi de etanqare
4 fereastri dublS de proteclie interioari,
5 pervaz hidroizolat

noui

Fig. 12.10

Imagini cu doud ferestre cu proteclie dubli de la

exterior.

daci pervazul

este suficient de lat, fereastra pentru

proteclie dubli se monteazd in interiorul
pervazului gi tocul se fixeazi cu falluri de fereastra
principal.l.
2 daci pervazul nu este suficient de adAnc, atunci
fereastra va iegi in fala pervazului. Aceasti
versiune prevede ca fereastra pentru proteclia
clublS sd fie suficient de rezistenti impt611iv3
intemperiilor vremii.
1

3 fereastrd existentS
4 fereastri pentru proteclie dubld la exterior

201

Fig.72.71.

Fig.72.72

Modificarea unei ferestre cu un singur geam

intr-una izolatoare.
1 tocul vechi

Montarea unei ferestre noi in tocurile existente

1 tocuri noi
2 tocuri vechi

2 noua rami
3 profil metalic

3 cercevea noud
4 pentru a se mentine
ferestrei, trebuie sd se

4 geam nou cu doud foi

dimensiunile originare ale

modifice tocurile vechi.

Sursa : Arendt, C" et. al.: Fenstersanierung.

Producdtor Arbeitskreis Bautechnik der

Vereinigung der Landesdenkmalpfleger, Mrinchen
1984

Inlocuirea geamurilor
In cazul geamurilor bine intre{inute, stabile, este posibile inlocuirea ferestrei simple cu o fereastrd
dubld sau o fereastri cu protectie termicd. In afard de fereastra de izolare dubld existe gi rame sudate
la margine, a cdror utilizare poate fi util5. Prin urmare, piata oferd profiluri metalice speciale, care se
ingurubeazi de cadrul cercevelei ferestrei. Acestea formeazd suprafata de sprijin pentru geam gi in
acelagi timp imbuniti[esc capacitatea portant5 a cercevelei. in ciuda faptului id exeiutarea unui astfel
de obiectiv pare simple, aceasta trebuie sd se efectueze sub supravegherea unui specialist, mai ales
cAnd este vorba despre geamuri izolatoare prefabricate.
Geam nou cu rami mobild
Dacd tocul ferestrei este stabil gi inci intact gi glaful ferestrei nu va

fi avariat, se poate monta o

fereastri noui cu tocul (vezi mai jos) in interiorul tocului existent. in acest caz trebuie ajustat tocul
vechi" Cioplirea tocului vechi cu toporul, rindeaua qi alezorul Qi montarea geamului nou se pot executa
in regie proprie. Pentru ca rama dublS sd nu fie prea latd gi si nu se situeze dispropor[ionat, trebuie sd
se micgoreze cat mai multindllimea tocului vechi. In timpul montdrii trebuie sd ave(i grijX la imbindrile
etange gi 1a posibilitatea de scurgere a apei.

12.4Fercstre noi
Pentru renovarea completi a geamurilor nu se iau in considerare numai costurile legate de
aceasta. De cele mai multe ori, la extragerea cadrelor geamurilor vechi este afectati gi tencuiala,
respectiv imbricdmintea glafului. Atunci cAnd se demonteazd pervazul geamului, se desfiqoari
lucrdri de reparalii gi la tencuiala exterioarS. De aceea se recomandd executarea simultand a lucrdrilor
de montare a ferestrelor noi cu cele de la fatadd qi cu lucr[rile de montare a termoizolaliei pentru
peretele exterior.
202

Fig.12.13
Capaciti,tile ferestrelor vechi sunt deseori subestimate

Fig.12.'14
Ferestre r-roi, aclaptate la constructia veche. Montare a
geamurildr cu clapeie de ventila!ie.

ncipiile confi guraliei

Ferestrele noi trebuie sd se afle in armonie cu aspectul general al construcfiilor vechi. De cele
mai multe ori, aspectul caselor vechi este afectat de efectul optic negativ pe care il conferi geamurile.
Proporfiile geamurilor sunt esenliale pentru efectul optic pe care il produc. In cazul geamurilor bine
propor-tionate "se potrivesc" raporturile dimensiunilor dintre suprafata geamului gi cea a fatadei,
formatul geamului gi litimea cadrului. Formatele verticale ale geamurilor, irnpirtirea verticald qi/sau
orizontal5 gi ldlimea cadrului sunt considerate in principiu importante. Geamurile orizontale, mari,
neimpdrfite, crl rame late, au un efect negativ gi strici aspectul faladei.
Acest lucru nu inseamnd cI sunt frumoase numai geamurile de plurnb 9i ferestrele cu stinghii.
in cazul montdrii ferestrelor termopan "veritabile" sunt, din motivetehnice, de doud ori mai-late
decAt la geamurile vechi, astfel incAt impirtirea suprafelelor de sticld se face in mai multe ochiuri de
izolare mici gi duc 1a o irnpdrlire ridicatd a ferestrei.
Posibilitetile eficiente pentru impirlirea noilor ferestre constau in,
. impirqirea cleschideiilor in doui iau mai multe foi, unele pr,rtAnd si fie fixe;
. Alegerea unui geam care si se potriveascd golului existent.
Pri

Armituri
Ferestrele noi cu geamuri termopan sunt construite in principiu ca aripi combinate de rotire gi
rabatere cu armituri acoperite. In toate cazurile la geamurile simple glasate se pune incd qi azi
problema armiturilor ieftine gi ingurubate (vizibile). In cazui geamurilor impir(ite in mai multe
ochiuri existd posibilitatea economisirii de bani, prin prevederea ochiurilor fixe, sau in cazul
geamurilor cu doui ochiuri (respectiv a geamurilor cu luminator) dezvoltarea unei aripi ca aripi de
rotire qi a celeilalte ca aripb rabatabili.
Pentru a satisface nevoile de aerisire in dormitoare, in timpul perioadei reci, sunt practice
venti.]ele de separare cu clapeti montabilS.
In afarb de acest lucru producitorii de armituri oferi aga-numitele "aeratoarele de geamuri"
(cursoare izolate termic cu deschidere de aerisire reglabili), care permit o reglare a ratei de schimbare
a aerului dorite. Aceste aeratoare cle geamuri se gisesc, intre timp, gi cu recuperare de cilduri dupi
principiul curentului de gaze; acestea sunt montate impreuni cu geamurile noi sau ulterir:tr, la cutia
roletei.

203

Fig. 12.15

t.o?irlutiu constructiilor permite construirea unor astfel de

ferEstre(cu ochiuri de geam fixe, mobile la rotire qi
rabatabile).

Wffi@

ffiffi

Echivalentul valorii Ur a ferestrei

Sud<st - sud'
Nord-est - sud'est

Valoarea U

A ferestrei

Nord-vest

A ferestrelor,
inclusiv a ramelol
din lemn

Transp.rrentd

W(m'?k)

Geam izolator

3,00

vest

!V/(m:k)

W/(m'?k)

Tipul de geam

nord-est

W/(rn:k)

.W(m,k)
2,60

82"1,

2,41

1,98

0,83

t,5

1,7

0,48

0,11

1,30

1,5

76't

0,66

4,01

1,10

0,33

Geam termoizolator dublu

1,3
1,1

1,3

66%

0,34

-0,22

0,70

0,07

Geam termoizolator triPlu

Tabelul 12.1
cca. 1 x 2 m), luandu-se in considerare caqtigurile de
valorile u pentru geamuri gi ferestre cu rame din lemn (dimensiuni
incluse in decretul de economisire a enerSiei' Totuqi, aceste
cdldura solard. oficial, valoiile echivalente ur nu mai sunt
solard prin ferestre qi geamuri'
valori sunt orientative pentru a vedea eficienla cAgtiguriior de cdlduri

Materialul ramelor
pentru construirea geamurilor sunt folosite, in afard de lemnul local gi cel exotic, qi materiale
este preferat lemnul' Mai pu(in
metalice sau sinteti.". t"" cazul renovirii unei construclii vechi
cele din aluminiu au urmdtoarele
cunoscut este insd faptul cd ramele din material sintetic ai
dezavantaje in compaialie cu ramele de lemn "bine asigurate":
. O alungir" *u." datoritd incilzirii cauzeazd risc ridicat de avariere a construc[iei'
. ir.' .urrT geamurilor din material elastic existd pulind experienli in legdturd cu durata de via!6'
electrostatice qi
iir trecut au existat probleme datoritd murddiirii rapide din cauza incdrcirii
datoritd rezistenlei scizute impotriva razelor infraroqii ale soarelui'
meranti sau sipo, este preferat in construclia ferestrelor, datoriti
Lemnul exotic, .u i"
"*"rnplu
mult mai bune in comparalie
faptului ci este ugor de prelrrcrat, totuqi cele din riginoaseie locale sunt
folosirea arborilor exotici
ecologic
vedere
cu cele exotice in ceea ce privegte rezistenla. Din punct cle
nu este agreatX.
a molidului respectiv
I,entru construirea ferestrelor este potrivit lemnul din categoria pinului 9i
mai potrivit pentru construc{ia
bradul, neexistand o pirere generald, care dintre aceste lemne este
ferestrelor.
204

Miezul lemnului de pin are o culoare rogiaticd, splintul (stratul exterior al lemnului) este mult
mai deschis, aproaPe albicios. Lemnul de pin este tratat impotriva atacurile ciupercilor de albistreal4
in general cu otravd de ciuperci (fungicid), pentru cd suprafelele albdstrite reprezinti o problemila
vopsire. In afari de asta, lemnul de pin este un purtdtor de culoare nemaipomenit gi este gi foarte
rezistent la intemperii. Din cauza scurgerilor de riginb ar trebui acoperit cu o vopsea deschisd gi de
acoperire (de aici geamuri "albe"). Este mai pulin potrivit pentru vopselele inchise qi cele
transparente.
Lemnul de molid gi cel de brad este alb pAni la galben-rogcat. Miezul nu are nicio culoare. Din
cauza conlinutului redus de rdgind poate fi vopsit gi cu o culoare inchisd, degi atunci este mai sensibil
la precipitatiile atmosferice decAt lemnul de pin. Lemnul este tratat rar impotriva ciupercilor de
albdstreald, are totugi mai multe defecte in ceea ce privegte estetica, avAnd multe noduri, tinde spre
crearea fisurilor gi conline bule de rigind. De foarte mare valoare este lemnul care a crescut incet, cu
inele de vArsti foarte dese din linuturile muntoase de Ia altitudini mari.
Montarea geamurilor
Construirea ferestrelor in camerele incdlzite gi neincdlzite, respectiv intre camerele interioare gi
cele exterioare se face astizi cu minim doui ochiuri. Geamurile de izolare sunt alcdtuite din doui sau
mai multe ochiuri, care sunt etange; la margine gi in interior sunt umplute cu aer uscat sau cu un gaz
pufin permeabil termic. Geamurile sunt fXcute la comandi dupd mdsuri, gi nu pot fi tdiate mai tArziu.
Punctul slab este lipirea marginilor cu o bandi de metal gi cu masi de izolare polisulfidicf,. Acestea
preiau tensiunile mecanice gi termice dintre foi. AvAnd in vedere faptul ci polisulfidul se umfld la
contactul cu apa, apa de condens de pe etangare poate duce la "decolorare".
Montarea geamurilor de proteciie impotriva cdldurii inseamni montarea unor geamuri de
izolare cu 2 foi, la care pentru imbundtilirea valorii U a fost prevXzutd o izolalie pe interior.
Geamurile actuale duble pentru izolarea termicd au o valoare U de 1,1 W/(m2K) geamurile triple
(pentru casele pasive) ating chiar gi o cotd U de doar 0,6 W/(m2K)
La locurile expuse la ruperi se recomandi montarea sticlelor de siguranfd gi sticlelor de imbinare
de siguranld.
La geamurile de suprafatd (de exemplu la serd) trebuie si se foloseascd sticli de siguranfd, pentru
a evita accidentirile in cazul spargerii acestora. In cazul geamurilor izolatoare acustic sunt folosite
doui sau mai multe foi de grosime diferitd. Sortimenetele diferite de sticld pot fi combinate pentru

Fig.12.16

Fereastri din lemn cu calitate controlatd.

1 fal! de sticld in mijlocul ramei de lemn
2 curea pentru ridicat geamul
3

fird licrimar

4 profiluri exlerioare delimitate

5 bandl protectoare impotriva
6 etangarea fal!urilor de sticld

ploii

imbindri ale ramelor cu cepuri duble

hidroizolalie suplimentard

9 margini rotunjite
10 suprafagd licuiti
Sursa: Menk, H.: F{oizer

fiir den Fensterbau. hr f)eutsche Bauzeitung

7186.

205

'+iir#*rxffi

Eig.12.\7

OSlornele ferestrelor pot fi foarte rezistente'.

Fie. 12.18 dreaPta
geamuri duble
i-tq"i ?.r".ti.; cu obloane rabatabile:
qi
in
profii ingust
face
poate
se
izolante; executarea

cu
de exemplu la acoperig sticlS de siguranli
geamuri izolatoare gi pentru geamuri termoizolatoare,
de protec(ie in interior' .
o foaie pe extenor 9i tiittu delmbinare
iiltrare a luminii gi a energiei mai scezute decat
Geamurile izolatoare termrc u.r .grui" de
geamurile de izolare vechi'

Obloane qi glafuri (de fereastri

Obloane rulante qi rabatabile

1"2.5

r r -, r^ r-r^*ri-^on
frrnnrii rle
indeplinesc oi
ai funclii de
obloanele rulante
in afar6 de scopul de a impiedica lumina si pitrund6,
fatadelor
astfel un accesoriu important ih alcituirea
proteclie impotrivi intempeiiilor, -9i sunt
locurile
in
rurante ar trebui intrelinute sau reconstruite
clddirilor istorice. Din acest rnotiv obl0anere
rabatabile sunt mai practicel _ .,^
unde au existat .ar-ri.r^ - chiar dacS obloanele
ro *,Anr rlar qi qe
s.
se qr
Trebuie totugi si fie permeabiie la vant' dar sd
obloanele rulante sunt construite din lemn.
ni95 etanqd' la glafuri 9i pervaz'
poati inchide etang qi trebuie s6 se monteze intr-o
ulterior destigurea zd fa\ada, deoarece acopela
obloanele rabatabiie mici din metal montate
faladei gi nu
de cere mai multe ori ies in exteriorur suprafelei
geamului,
cadrului
a
superioard
partea
materialului qi al culorii cu stilul caselor vechi'
se potri'esc clin punct.le veiere al
fost 9i sunt
sunt mai comode' fapt din cauza cdruia au
Pe de aiti parte, obloanele rabatabile
lor nesatisficitbare. Ele oferd in mediul inchis o
forosite in construclire vechi, in ciuda esteticii
geam
cat spa$ul dintre suprafala obloanelor rabatabile 9i
protclie termici ,.,iii-"r.,tur5, atAta timf
este permeabil la vAnt'

nu se potrivesc oricirui,tip de cas6' montarea

Avand i.r ,,"a"t. raptul ci obloanele ferestrelor
Astfel, cle exemplu la schimbarea geamurilor prea
urterioar6 a obloanelor rabatabile pout" c*u.lati.
a obloaneior rabatabile in spaliul de
inalte cu unele mai scurte se poate i*. pturu'"u 9t::1"t4
tencuielii faladei sau inoirea imbricimin!ii peretelui
deasupra geamului nou. De ur"-"."u i^oi'ruu
buiandrugului vechi ar geamului gi plasarea
exterior oferS o bunS posibiiitate pentru scoaterea
rabatabile. pentru menlinerea relativ micd a
acestuia mai sus, pentru a crea spaliu p"",* "'"anere
utilizarea profilelor de lemn inguste qi a unei
diarnetruiui oblonului rabatabil rulat,'se recomandd
benzi subqiri.
206

Diametre de strAngere gi mai mici se pot intAlni doar in cazul profilelor de aluminiu cu un perete,
care oricum nu Prea oferd izolafie termici suplimentard, iar din punct de vedere al materialului nu
reprezintd o varianti foarte compatibild cu mediul.
Cutiile de roleti actioneazd in construcliile vechi de cele mai multe ori ca o gauri de frig; aici se
impune lipirea pldcilor de plutd in cutie precum gi izolarea cu falg a acoperigului.

Glafuri de fereastri
Pentru pervazurile exterioare ale geamurilor sunt folosite in principiu materiale precum lemnul,
.!a!la, piatra naturali, ciment in mozaic (teruazzo) sau cdrdmidd plini. Deteriorirf la suprafafd gi
imbinirile neizolate la geamuri qi la glafuri duc la luarea misurilor d" ,"pururu. in cazul p"*u",riitot
firi indoirea muchiilor,se pot izola gi imbindrile mai mici. Trebuie sd se rizuiascd pdrliie degradate
ale-glafurilor de piatrd gi, dacd este cazul, trebuie si se renoveze cu un gpaclu special. in cazul glifurilor
zidite, se rizuie rosturile de mortar, iar apoi se astupd din nou. Suprafegele de piatri inlacte sau
renovate deja se pot proteja la fel ca fafadele din ziddrie aparenti prinhidrofobarelcapitolulT.l).

Fig.12.19
Montarea unei ferestre noi cu rolet5.

Fig.72.20
Acolo unde inainte se afla intrarea in guri, astizi
existi o suprafafd inchisd cu geamuri a intririi.

Pervazurile ferestrelor puternic degradate trebuie renovate complet. Poate fi necesari gi o

schimbare daci in interiorul pervazului geamului existd'probleme cu apl de condens, gi anume pete
de mucegai. Chiar dacd falada este prevdzuti cu o izolalie termici, de reguld este nevoie de un glaf
nou. Pervazurile subliri din lemn sau din piatri naturald se pot acoperi de exemplu cu tabld ziniatd
s-au cu tabld de cupru qi astfel intrebuinfarea lor poate fi extinsd (totugi, glafurile groase ale geamurilor
de piatrd acoperite cu tabld aratd urAt). La folosirea tablei trebuie sd se qiniiont gi dJproblema
coroziunii. Pervazurile de lemn nou trebuie sd se monteze doar pe lemn rezistent la vreme, de exmplu
din lemn de stejar.

12.6 Goluri pentru geamuri gi ugi

Mirirea ulterioari a golurilor ugilor existente

este o intervenlie importantd din punct de vedere

al formei, a tehnicii de construcfie, a legislaliei de construclie gi financiar , de aceea trebuie bine
chibzuiti. De aceea in multe cazuri este infeleapt ca o astfel de intenlie sd fie discutatd cu un architect,

Fig.72.21'
. r--^:
jlli:.i:,Tl*'x^:i',ii1lllil:3:l1.HiilJfu

i:r*it
:;;;" I r*t
ffiil

.'

necesari modif icarea f antei peretelui'

pentru^cdungeampropor[ionatgreqit'1Y,Pl1:utSreslt-ll,fltaddpoatestricamultinfbqiqareacasei
in perelii exteriori necesitd o
vechi. In afara de asta, modificarea deschidLrilor [eamurilorqi "gilot
a,geamului sau o deschidere
""t;1lT*".ilttl,iti?; tehnic este.simpli m6rirea_u''-eideschideri
in peretii cu structurl de
deschiderii6r
gi
noui a ugii intr-un p"rJaait (masiv), prb.n^ construirea
l" ;"i;i;fii ,u.t dgLamltui' Procesul de
rezistenli. uneori este necesara ^o.,t#"-u';;ir"p""
estl aescriimai aminunlit in capitolul 1L'1'
realizare a unei fante intr-un perete a" ,Gi""*

208

L3. Construc{ia gi renovarea

biilor

fn func(ie cle sitr.ratie, dach se monteazi o baie noui sau daci cea existenti trebuie renovati,
atunci existd mai multe capitole de lucrdri: lucrdri de ziddrie, de dulgherie, lucrdri pentru
conf'ec-'lionare a geamrlrilor gi montarea acestora, instalafii sanitare, electrice gi de incdlzirg lucriri de
izcllafie, de gapd, de tencuire gi faianlare etc. Majoritatea lucririlor au fost deja intAlnite in alte situafii,
astfel vor fi descrise doar anumite particularitili specifice bdilor.
Reconstructia unei bdi necesitd o planificare temeinicd, in special in ceea ce privegte spaliul gi
mairime;r, clecorarea, tehnica de instalafii gi izolarea impotriva umezelii.
Ireniru cunstrui:tia in regie proprie se recomand5 in primul rAnd construcliile din interiorul bdii
cum ar fi condigionarea perelilor, a podelei gi a tavanului. Lucrdrile de instalalii gi izo^lafie de la
suprafelele perelilor gi ale podelei trebuie sd se efectueze de citre specialigti in domeniu. In cazul in
care aveti neldmuriri, este mult mai bine sd ldsali aceste lucriri pe mAna specialigtilor, pentru ci o
eventuald greqealS in efectuarea lucrdrii poate duce la costuri suplimentare foarte ridicate.
La alegerea locului pentru o baie noud, sunt importante urmdtoarele intrebdri:
. Unde se gdsegte ?n locuinli un loc potrivit? Se poate folosi de exemplu capdtul unui coridor
lung sau o parte a unei inc5peri prea mari?
Nu se poate gisi un loc intr-o parte nelocuitd a clddirii, ca de exemplu in pod sau in gurd ?
. Se poate evita interven(ia la perelii de rezistenfi?
n Baia se poate construi lAngi dormitor?
n Locul de amplasare se af15 in vecindtatea instala(iilor existente, in principal in apropierea
conductelor pentru apa rezidualS?
. Cum va fi aeiisit spafinl?
o CAt de mare trebuie sd fie baia, ce obiecte de amenajare ("obiecte sanitare") trebuie sd se

monteze?
Este nevoie de autorizatie de construc(ie?

Dacd este cumva posibil, baia ar trebui sd se construiasci in vecindtatea unui perete exterior,
pentru a putea fi aerisiti gi iluminatA. O baie interioard este mai pulin atractivd gi necesitd o instala{ie
de aerisire. Acelagi lucru este valabil qi pentru toaletele interioare qi bucitiriile mici.

13,1"

Mirime gi amenaiare

Amenajarea unei bii depinde de spa{iul disponibil qi de pretenfiile fiecSruia in ceea ce priveqte
confortul. Consr"rrnul de apzi qi energie din timpr,rl dugului este cu aproximativ jumitate rnai mic dec6t
in cazul biii. Din acest motiv ar trebui si se ia in considerare posibilitatea montdrii unui duq; pentru
a economisi barri gi spaliu, dispozitirrul duqr"rlui se poate racorda la cad5. Perdelele gi ugile glisante
ale duqului care se gdsesc in comert oferd o protec[ie bunS impotriva stropirii cu api, totugi perelii
despir(itori placali cu faianli in combina(ie cu un spaliu bine izolat sunt mai mai valorogi in
majoritatea cazurii<lr din prunct de veciere artistic.

din tabl6 emailati de o!el' Formele spegialg

Cada de baie qi cada de dug sunt fabricate in general
pentru dug construitd din faianla (firi
sunt construite din u.r1 gi arte substang" rit'tt"ti.E. o podea
o izolalie scumpd a peretelui qi a podelei 9i
van6 ) arat5 intr-adevir simplu qi frumos, insS necesiid
de ceie mai multe ori nu este de lungi duratd'

Fig.13.2

Fig. 13.1

WC-uri - tiPuri constructive

A Montarea in podea
o Scurgere prinir-o parte a peretelui sau in podea
o Rezeivor montat la vedere
Metodd ieftine de montare, insd la colguri se

Ailenajiri in baie: racordarea ia conductele de

canalizare existente'
1 guri de api
2 baie
3 racorduri la canalizare cu conducte de legdturi
transversale, O 50 - 100, cu un grad de inclinare
de2-S%.Aten!ie: distanla admisd fali de leava
care coboard este de cel muit 5,0 m!
4 conducta de canalizareprincipalS existenti, O 100
- 150 mm, dispozitiv de control, 2"/" grad de
inclinare

5 coioana verticald,

formeazd pete de murdirie neplicute'

B Suspendare de Perete
o Scuigere printr-o parte a peretelui
o Moniu.eu in struciura de rezistenld a peretelui
o Integrarea rezervorului in zidiria de mascare'
Metoda ceva mai costisitoare, insi cu un asPect
mai plicut qi mai ugor de curilat'

O 100 mm, aerisire deasupra

acoperiqului de min' O 50

inilial cu alte
Lucririle de renovare a unei bii gi chiar de infiinlare a uneia intr-un sPatiu
necesare
sanitare
obiectele
de canalizare,
destinalie se refere ru tug"u"u de api sub presiune, releau1
Astfel
ingropat'
monteazd
(ipe 9i canalizare) se
qi estetica incdperii. De obicei releaua de'conducte

incdperii ies, in locurile stabilite, doar racordurile

cAnd lucrdrile de finisare sunt incheiate, din perelii
scurgerea aPei
racordurile
ialda iar din

Pentru
Podea
filetate reprezentand prize de api rece $i
pexalul' polietilena'
cuprul,
sunt
caldd
re-ce;i
apd
de
conductelor
.r".uru."
menajere. Materialele
PVC, polietilena'
din
tuburi
folosesc
polipropilena gi levile din o!el. Pentru releaua de canalizaie se
polipropilene etc.
des folosili in detrimentul celor cu
Robinelii de izolare cu sfere metalici sunt din ce in ce mai
potabilS asiguri o Protectie
ventil din cauciuc. Montarea unui filtru pe intrarea generale de api
necesari robinelilor cu sfere.
13.2 Suprafelele Peretilor

in
pllcile de fuiu.ga'de pe perete
trebuie si se utilizeze doar acolo unde sar stroPi de api, deci
-a
cazii, a lavoarului qi a wc-ului.
directa vecindtate a dugului,

-^'-

exemplu tencuiala de var, tencuiala de var gipsat

efectul optic'
gi lemnul, sunt mai potri",ite pentru climatul incaperii 9i pentru
270

i"

rest, mate.ialele'cu putere de absorbgi", .u

i"

Fig. 13.3

Hidroizolarea spafiului umed: metodi clasici de

executie.
Detaliu al imbinirilor perete-podea
1 plici de faian!5
2 dolomiti arsd sau tencuialS de perete cu var-ciment
3 plasi de armare
4 rosturi cu chit elastic
5 pldci de gresie
6 strat sublire de adeziv, hidrofug petitru perete +

1 plici de faianli
2 strat sublire de adeziv pentru perete gi podea
3 hidroizolare impotriva umidit5lii a peretelui, cu
fixare mecanici sus, lipiti jos
4 hidroizolare impotriva umiditatii a podelei, pe

intreaga suprafa[d

umidit6!ii)

5 ziddrie de mascare, de exemplu plici din BCA 5- 7,5

cm
6 rosturi astupate cu chit elastic
7 pldci de gresie
8 qapi de ciment flotantd cu scurgere pentru podea

fonoizola!ie
hidroizolalie impotriva unliditdtii, pe intreaga

9 sudarea foliei de PVC (cu rol de hidroizoiare

podea

qapi de ciment flotantd cu scurgere pentru p<ldea

inclinatd
8 folie de PVC (cu rol de hidroizolalie impotriva
7

Fig. 13.4 Hidroizolarea spa[iului umed: metodd de

execulie imbundtSliti pentru suprafala unde sar stropi
de api.
Detaliu al imbindrilor perete-podea

10

suprafald a podelei qi pe col-turi

structuri a planqeului existent

11 + 12

inclinatd

impotriva umiditdtii)
10

izolalie impotriva zgomotului provocat de pagi

77

+ 12 structurd a planqeului existent

Aten!ie

1a:

fisurile in hidroizola!ia peretehri. Instalaliile

de api de sus se monteazi inaintea benzii

hid roizolatoarel

Plicile de fainan{d se lipesc cel mai bine de o suprafate tencuiti cu var hidraulic sau pe plici de
beton poros. Pe zidiria bruti trebuie sd se aplice un strat de mortar. Pldcile de construclie impregnate - nu sunt rezistente la umiditate qi de aceea nu sunt bune ca suporturi. Un placaj de lemn
in baie nu este problematic, dacd baia este bine aerisitd gi dacd lemnul nu se monteaze pe peretii
exteriori reci (neizola!i). Aici ar trebui sd se fixeze la o distan!5 de perete (strat de aer). O aerisire este
recomandabilS doar atunci cind stropii de api care sar nu pot intra in contact cu lemnul. Pentru
efectuarea aerisirii sunt valabile aceleagi reguli ca gi in cazul aerisirii fa(adei.
Montarea plicilor de faianli
l,ucrdri eventllal necesare: inliturarea faianlei vechi gi a mortarului, acolo unde este cazul,
asigurali o suprafa!5 uniformd din tencuiald de ciment sau din plici de construc!ie.
. Stabilirea a$ezdrii faiintei (dupa talent gi pretenlie)
. intinderea gletului cu spaclul, agezarea faian!ei, potrivirea si presarea.
211

pentru tdierea plicilor, cu un marker diamantat sau

cu polizorul unghiular echipat cu un disc special pentru ceramicd.
..Executia gduriloi: se dau maimulte giuri in f-ormi de inel una lAngd cealaltd folosind un burghiu
un cleqte'
vidia, se Jcobesc rosturile .u ,rn gpuilu mic sau se imparte faianla qi se decupeazd cu

n Tdierea faianlei se face cu un aparat special

13.3 Izolarea

bnii 9i sistemul de canalizate

apa
Nicio suprafald de faianld nu este impermeabili. Din cauza neetangeitililor imbinirilor,
pot
fi
care
ani
cAliva
9i
poate pitrunde gi poate cauza daune, care pot fi descoperite abia dupi
de
inliturate contra unor costuri ridicate (mai aies dacd este vorba despre construclia elementelor
o
monteze
si
se
trebuie
apd
rezistenli din lemn), Din cauza podelelor gi a suprafelelor solicitate de
La o
izolafie suplimentar5 in forma unei folii hidroizolatoare (din bitum sau material sintetic).
pentru
impermeabil
mortarul
cu
solicitare scdzuti se poate utiliza qi adezivul faianlei in combinalie
imbinlri. Este important ca izolaliapodelei sd se monteze cu grijd la toate racordurile. Apa care se
aduni pe izolalia podelei se errupori sau se scurge in afari prin intermediul unei scurgeri.

Trebuie sd se prevadd construirea unui canal de scurgere atunci cAnd:

. in baie existi o maqini de sp6lat
. se poate si se ia in calcul ci o mare cantitate de apd se pierde prin stropii de api care sar (copii
mici, duq fdri proteclie impotriva stropilor de api)
. se doregte o spilare comodd a podelei'

Fig. 13.5
Sis'tem de canalizare din inciperile umde.
1 invelig al pardoselii, de exemplu pl6ci de gresie
2 guri de siurgere (sifon de pardoseali)
3 pat de adeziv

4 gapi
5

ioiroizolalie impotriva z-gomotului Provocat.de pasi

la gulerul de prindere de la imbinarea conductelor

recipient de siurgere cu sifon de canalizare qi

dispozitiv de relinere a rnurddriei

conducti de aduclie a apei uzat6, de exemplu de la

6 hiclroizolilie impotriva umidit6lii, cu Iipirea hidrofr"rgi

cadi sau duq

9 iegire

212

api

cdtre coloana principali

Fig. 13.6
imlbinari intre cabina de dug sau cadi la perete: proces

normal de executare cu profil hidroizolator

suplimentar.
1 pl5ci de faianli
2 strat sublire de adeziv

3 astuparea rosturilor cu chit elastic

4 tencuiald a peretelui
5 profil hidroizolator cu cleme pe intreaga suprafafi
6 cabina de dug, resPectiv cadd

sau

hiu
5te,

rpa

tfi

Montarea unui canal drenare a hidroizolaliei igi are rostul atunci cAnd podeaua este etanqatd la
racordul cu peretele. Pentru evitarea uscirii sifonului de canalizare, vana sau duqul se racordeazd in
general la sistemul de canalizare prin podea.
Se poate renunla la canalizarea prin podea qi la hidroizolarea acesteia atunci cAnd:
. aveli grijd sd nu rimAni api care sd stagneze deasupra pardoselii
. dugul nu este folosit in exces,
. magina de spdlat este echipati cu un ventil de siguran(d impotriva curgerii,
r se monteazi o cabind de duq prefabricatd.
Montarea ulterioard a unui canal de scurgere nu este mereu posibile.

de

eo

to
:ru
SE

13.4

Aerisire fortati

biilor interioare

Bdile interioare Ei suprafelele toaletelor trebuie aerisite atAta timp cAt aceastd "solufie de urgentd"
nu poate fi evitatd. in acbst scop sunt conduse deasupra acoperiguiui, respectiv in exterior una sau
mai multe conducte sau puluri de aer uzat. Aerul proaspit trebuie sd vind de la o incdpere invecinatd
(in cazul toaletelor nu poate fi vorba de un spaliu de destindere) printr-o deschidere care sd nu se
poati astupa. Aerul uzat poate fi propulsat in pulul de aer qi scos afard., fie prin tiraj (efect de cog),
fib cu ajutorul ventilatorului electric.

I
I

Fig. 13.7
Aerisirea inciperilor umede.
1 aer proaspit care pitrunde printr-un orificiu al ugii de
cel pulin 150 cm2
2 evacuarea aerului in afard (prin acoperiq sau perete
exterior), O 100 mm, cu ventilator axial, cu aclionare
simultan cu aprinderea iuminii. Se recomandd utilizarea

unui releu de control reglabil.

Aerisirea prin tiraj are loc aproape firi zgomot, fdrd agteptare gi fdrd consum de curent, ins[
aceasta cauzeazd, totuqi in anumite circumstanle o rdcire a camerei. Mai mult decAt atAt, aceasta
necesitd diametre mai mari ale canalelor decAt aerisirea forlatd cu ventilator. Pdrlile 1 gi 2 ale DIN
18017 sunt decisive pentru mdsurare gi executare. Pentru a se evita pe timpul verii inconvenientele
cauzate de mirosul nepldcut, se recomandi conducerea aerului aspirat printr-un canal special gi
amenajarea capacului pulului de deasupra acoperigului cu o turbind eoliand.
In cazul aerisirii mecanice, un ventilator cu tub asigurd curentul de aer dorit. Ventilatorul electric
este legat la un releu rotativ printr-un intrerupdtor de lumind sau la deschiderea ugii gi este pus in
funcliune la fiecare folosire a toaletei. Canalul cu aer uzat poate fi condus deasupra acoperigului sau
lateral prin pereiele exterior. Un canal de aer aspirat nu este neapdrat necesar. Pir(ile 3 gi 4 ale DIN
18017 sunt decisive pentru misurdtori gi execulie.

L3.5 Renovarea

biilor

Ca alternativd pentru montarea unei izola{ii noi a poclelei gi a peretelui se recomandi irr anurnite
cazuri lirnitarea rpuqirlri umecl Ia duguri gi montarea unei cabine complet izolate a duqului. in afari

273

de cabina de dug din cadru de aluminiu qi cu ugi glisante din Plexiglas existi modele speciale, care
sunt construite din material sintetic fird imbiniri qi perfect impermeabil. Pe suprafetele lor exterioare
se pot monta pldci de faianfd.
Petele gi mucegaiul din baie sunt rezultatele unei umiditdli ridicate a aen;lui in combina{ie cu o
temperaturd scdzuti a suprafelei peretelui. Spray-urile gi vopselele care distrug mucegaiul nu pot
avea succes pe termen lung. Mai mult, se poate ajunge 1a sciderea umidite$i aerului printr-o aerisire
mai deasb gi la cregterea temperaturii camerei prin incdlzire sau prin aplicarea unor mdsuri de izolare.
CAnd suprafelele sunt uscate, acestea se pot curdla gi daci este cazul, se pot renova.
Nu trebuie sd se inldture neapdrat pldcile de faianld care necesitd renovare. Daci faianta veche
mai este inci aderentd pe suport, faian(a noud se poate monta peste aceasta prin intermediul un strat
subtire de adeziv. Suprafala faianlei vechi trebuie mai intAi inndspriti cu un vinclu de glefuire.
Imbinirile, respectiv racordurile defectuoase se vor rdzui gi repara.

Fig. 13.8
Amenajarea rrnei bii cu planqeu boltit: eleganl.r qi atmosfera plScute se pot obtine qi prin lrtilizarea unor
materiale de construclii n.rai simple, nu neapirat prin imbricarea cu aur a suprafe{elor.

L4.

Utiliteti

Utilitilile cuprind sistemele de aerisire gi incilzire, instalalile sanitare (alimentarea gi evacuarea

apei reziduale) gi instalatiile electrice, inclusiv protecfia impotriva fulgerelor.
Aceste capitole de lucrdri presupun in special cunostin(e tehnice fundamentale. Din motive de
siguran!4 lucrdrile la instalaliile electrice gi de gaz sunt fdcute doar de citre specialigti autorizali. De
aceea, multe lucriri referitoare la instalarea utilitdtilor nu sunt indicate pentru nespecialigti, iar o
planificare proasti sau o executie defectuoasd se pot corija de cele mai multe ori contra unor costuri
mari. Activitilile interioare se limiteazd astfel in principiu doar la lucr[rile preliminarii gi la cele de
finisare, care trebuie sd corespundi cu lucrdrile executate de cdtre specialigti.
inainte de execulia pricticd, proprietarului

ii

revine sarcina important[ de conceplie

gi

planificare, in special cu privire la compatibilitatea cu mediul gi cu integritatea sistemelor de utiliteli.

In afari de aceasta, este valabili gi buna coordonare a execuliei cu alte misuri de reparalii la casi.
Daci sunt necesare mai multe capitole de lucrdri pentru instalare, atunci trebuie si se respecte
in principiu urmdtoarea ordine:
o Sanitare gi aerisire
. Incdlzire
. Instalatii electrice

Pentru toate utilitdfiile, prima datd are loc "montarea bruti", montarea conductelor. Dupd
finisarea suprafelelor interioare, are loc "montarea hnal6" , adicd montarea obiectelor sanitare gi a
armdturilor. In funclie de condigiile teoretice gi de posibilitdlile practice trebuie si se ia in considerare
urmXtoarele reguli in ceea ce privegte utilitilile instalate ecologic:
. Scopul cel mai important este si existe un raport economic intre energia produsi gi
combustibilul consumat. Centrala de incilzire a apei cu cazane moderne de incilzire poate
contribui la o folosire ralionali a energiei atAta timp cAt corespunde cu necesitilile de cdldurd
ale clidirii (modernizate), gi atita timp cAt funclioneazi corect.
o Curentul electric nu trebuie folosit pentru producerea de cildurd, deci dupi posibilite$ nici
pentru prepararea apei calde sau pentru gdtit. Pentru masina de spilat s-au gisit intre timp
solulii pentru a limita consumul de curent pentru incdlzirea minimi a apei. Gazele naturale gi
gazele lichefiate nu sunt ddunitoare, adici pot fi folosite pentru toate domeniile producerii
cdldurii, cu un grad de utilizare bun gi cu emisii reduse.
. Instalatiile pentru folosirea energiei solare ar trebui sd fie ldsate mai la urmd in ceea ce privegte
planificarea cheltuielilor. Meriti si investili in tehnica solard abia dupd ce ali epuizat
posibilitiliile convenlionale gi economice ale reducerii consumului de enegie, precum izolarea
.
termici a clidirii, instala{ia optimd de incilzire, aerisirea consevatoare de energie.
. La alimentarea cu api qi la evacuarea apei reziduale, resursele existente ar trebui utilizate
rational - gi dacd este posibil in conformitate cu principiile ecologice ale circuitului economic.
215

Fig. 14.1

Fig.1.4.2

Sistem simplu de ventila!ie: aspirarea

centralS a aerului din bucdtdrie, camera
de serviciu gi baie; montarea in perelii

Instalalie de ventilare cu recuperare de

cdldurS: aspifarea centrali din bucdtdrie,
camera de serviciu qi baie; transferarea
cildurii schimbitorului de cdldurd ?rr
curent incrucigat de la nivelul
acoperiguiui; aerul ajuns la temperatura
cloritd se repartizeazd prin niEte canale

exteriori sau in ramele ferestrelor

clapetelor pentru aduc{ia aerului
proaspdt in inciperile locuite.

c"Itre fiecare incipere.

Fig. 14.3

Instalalie de ventilare cu recuperare de cdldurii: montarea ulterioard

instala(iei de irrcilzire. Morrtarea schirnbdtorului de cdlduri gi a

conductelor orizontale, de exemplu pc plangeul acoperiqului sau sub

plangeul pivnilei.
Sursa: Fa. Schrag

- Aldes, 73061 Ebersbach/Fils

14.1Aerisire gi recuperarea de cdlduri

Daci consumul energetic pentru incdlzire a casei trebuie si scadd qi in acelagi timp trebuie se se
mengine un climat confortabil al incdperilor, atunci mdsurile luate trebuie sd cuprind5, pe lAr-rgd
izolafie, gi aerisirea cl5dirii. Cu cAt o casA este mai bine izolatS, cu atat mai importantd este scdderea
pierderilor de cdldurd.
Desigur, rata de aerisire nu trebuie sd fie nici prea scezutd, pentru cd altfel vaporii de apd gi
impuritilile diundtoare din aer nu pot fi conduse in exterior (capitolul 3.3). Scopul unei aerisiri a
clidirii cu pierderi mici de energie gi sdnitoase este dozarea schimbului de aer conform necesitelilor.
Pentru casele de locuit, schimbul de aer optim se situeazi intre 0,3 gi 05 schimburi de aer pe or5.
Instalalie pentru aerul uzat
Cu o instala(ie simplS pentru aerul uzat se garanteazi o buni dozare a aerisirii clidirii - inainte
de toate pe timpul perioadei reci -, $i anume intr-un mod tehnic simplu, rcorlolnic gi atractiv.
O astfei de instalalie de ventilare este alcituit6 in principiu dinfr-un ventilator care absoarbe
aerul din baie, WC qi bucdtirie gi il elibereazdin exterior.
l"

l6

Clapetele de aer curat pot fi montate in cadrul

ferestrei sau pe suprafa{a exterioarb a perefilor.
Ventilatorul se poate monta sub acoperig sau in
pivnitd, in apropierea bdii, WC-ului Ei a bucitiriei. Un
"ventilator box" de exemplu este de dimensiunile
30x30x30 cm gi are o putere de absorblie de aproximativ
50

,'f"'.r

ri9.

Ca qi in cazul canalelor de aer sunt folosite de reguli

levile de fall din tabl6, cu un diamteru de 8-16 cm.

Econornisirea de energie a unei case cu o suprafali

de locuit de 150 m2, in comparalie cu aerisirea liberd,
este undeva la 4000 kVVh (= 4001 combustibil lichid sau
400 m3 gaze naturate) pe an. In cazul unor solulii de
construc(ie ieftine, cheltuielile in ceea ce priveqte o
simpli instalalie de aerisire, pentru o locuin{d de
dimensiunile acestea, se ridici la 2300 -3000 E.

cilduri
Un confort suplimentar poate fi atins prin
Instalalie de aerisire cu recuPerare de

montarea unei instalalii de aerisire cu recuperare de

cdldurd. Aerul proaspdt rece este incdlzit prin

intermediul schimbdtorului de cdldurd 9i este

9-'il:r;

w.

J///

_@

Eig.I4.4
Schimbdtor de cildurd in sistem incruciqat cu
ventilatoare pentru aductia gi evacuarea aerului
(schemd).
1 evacuarea aerului din incipere, cca. 15oC
2 aduclie a aerului din exterior cca. OoC
3 aer rece evacuat cca. SoC
4 aer incdlzit la cca. 10'C
5 carcasi metalici

transportat prin intermediul canalelor separate de aer

6 plSci metalice cu rol de schimbdtor de cdldurd
cdtre incdperi.
Trebuie analizat dacd cAgtigul de energie rezultat prin incilzirea aerului proaspdt comparat cu
consumul de curent necesar ventilatoarelor fac rentabild o astfel de investilie.
Planificarea instalaliilor de aerisire
Premisa pentru o instalalie de aerisire funclionabild este o bunb planificare.
Iatd cAteva indicii pentru planificare:
n Canalele de aer trebuie montate astfel, ca ele sd necesite a fi curSlate la distanle mari de timp.
r Rata de schimbare a aerului trebuie sd fie de aproximativ 0,2la funclionare normald,04 9i
maxim 1,0 schimbiri de aer pe ord.
. Pentru instala{iile simple este de ajur-rs de reguli un ventilator cu o capacitate maximi de 0,3
W (m'/h).
'c Ventilatorul cu aer curat, din perelii exteriori, trebttie montat in apropierea corPurilor de

incilzit.
14.2
14.2

incilzirea

J[,

Tipuri de combustibil

in sezonul rece (septembrie-aprilie) pentru a se asigura un confort termic convenabil in interiorul

locuinlelor este necesar aportul caloric prin una din modalitdlile cunoscute.
Cele mai importante surse de energie de incdlzire sunt combustibilii fosili, iar poluarea mediului
prin gazele de ardere este cauzatd de urmdtoarele substanfe, in ordine: gaze naturale, petrol, cdrbune,
Iernn.

1.4.2.2incilzirea cu sobi simpli gi sobi de teracoti

Rispunsul intrebdrii - incdlzire cu soba sirnpl5 sau montarea unei centrale de incdlzire - este
astizi in favoarea incdizirii cu o centrald c1e inciliire, care este mai corrfortabilS. tncilzirea cu soba
simplS are urmitoarele dezavantaje:
217

Factor de

Materialt' toxice

Diorid

Lemn

anreciere

cle sult

Cirbune brun
Bricheti

Huili

I'drurd EL

Gaze

Brichetd

0.15 %S

naturale

SO:

18

468

|.795

234

1.8

140

1.95

CL

1.4

39

70

Oxid de azot

NO,

1,75

25

47

117

t44

144

Monoxid de cirbune
Bcnzooiren

CO

0,014

10.100

27.300

22.230

540

360

c,tt\

l40 000

0,38

0,04

0,0059

0.0026

0,00027

Fluor

Clor

Aidehidd

FICCH

Neeru de fum/nrai

t't,6

360

0,4

0,39

18

0.33

0,93

900

273

234

11

0,05

70

0,047

0,39

['lumb

Pb

Randament

60

65

65

85

85

ei (s,/kWh)

97,36

10,96

6.87

t,27

0,35

Index dc cmisii

Tabelul 14'1 Factori de emisie a carburanlilor pentru incdizirea clddirilor (in mg/kWh). Factorul de apreciere
reprezinte valori pentru toxicitatea materialelor poluante.
Sursa: Stadtrverke Tiibingen. Abt. Energieberatung, 1991

Tipul rstalatiei de incdlzire

emisiilor

Grad anual de uzare

nstala ie veche: un singur tip de carburant

rrstala e de dinainte de 1978: motorini/saz
nstala e de dupd 1978: mokrrinS/eaz
nstalatie moderni cu cazan pentru temperaturi medii: motorini/saz
nstalatie moderni cu cazan recuperator de cildurd: eaz
nstalatie electricd de incilzire pe bazi de cdldurd inmasazinati

0,49
0,57
0,65
0,78
0.86
0,28

Tabelul 14.2 Grade anuale de utilizare pentru diferite tipuri de centrale.

Depozitarea,combustibilului gi transportul de material (lemn, cdrbune, petrol), daci este cazul,

prelucrarea lemnului pentru ardere, indepirtarea cenu$ei.
r Pentru fiecare sobd este obligatoriu racorul la un cog
' Aerul de ardere este preluat din aerul din cameri gi necesitd o ratd de schimbarea a aerului mai
mare.
r Emisiuni mari de substan(e poluante in focarele vechi sau in cazul funcliondrii gregite, in
special cAnd arde cirbune sau petrol.
' Reglare gresitd evacuerii de cdlduri si folosirea inutild a combustibililor in cazul necesarului
de cilduri scezut.
Soba de teracota se situeaze intre soba simpld gi centrala de incilzire. Existd destule exemple in
care o sobi cu teracoti a incilzit o locuinla intreagi, dar gi numai anumite spatii dintr-o locuinqd.
Sobele de teracoti sunt o completare luxoasd a centralelor de incdlzire, gi au revenit la modd.
Costurile complete a unei sobe de teracoti cu aer cald este intre 5000 $i 7500 E.

'

14.2.9 incilzirea central;

incilzirea centrale este gi astdzi cel mai rispAndit sistem de incilzire.
Avantajele acestui tip de incdlzire sunt:
o Exploatareae comodd, automatizatl, cu doar un focar in locuintd respectiv in
casa.
r Randament bun
'OPtimizarea arderii combustibililor si mdsuri pentru reducerea emisiunilor de substanfe

pohrante

. Distribuitia

de cilduri fdri probleme.

simpli a producerii apei calde in sistemul instalafiei.
r Existd arz;toare potrivite pentru fiecare tip de combustibil
' Nu existd riscuri de expunere la murddrie din cauza combustibililor sau a cenusei.
o Integrarea

213

Recomandiri
O centrali de incilzire modemd arati in urmdtorul fel :
o Este economici in ceea ce priveqte spaliul si

neddunitoare ; este un cazan pe bazd de gaz *

combustibil, care poate fi depozitat de exemplu gi
in mansard5.
. Reglare automati a- temperaturii cazanului in
funclie de temperatura exterioard.
r Conductele si corpurile de incilzire cu un debit
necesar mai redus. Asta inseamnd calorifere cu un
continut redus de api, conducte cu un diametru
mic gi cu o bund izolalie termicd.
. Reglare manuali gi automati a temperaturii
camerelor prin intermediul corpurilor de incdlzire
previzut cu termostat.

Variante ale incilzirii centrale

incdlzirea prin pardoseali
Incilzirea podelei nu mai este, in principiu, de mult
1,4.2.4

=
o
I

Fig. 14.5

Arzdtor gaz (instalafie pentru un etaj):

instalalie termici cu ventilator incorporat.
Un hom care evacueazi aerul deasupra

acoperiEului; mulgi producitori livreazS

timp avantajoasd.
instala!ia termicd cu toate accesoriile
Totugi avantajele unei astfel de incdlziri constau in
necesare. Din cauza inillimii reduse a
confortul termic, adici distribufia uniformd gi plicuti a
hornului, montarea instalaliei termice este
cdldurii, gi prin faptul cd nu sunt necesare, sau sunt
limitatd de cele mai multe ori la nivelul
acoperiqului.
necesare foarte puline corpuri de incdlzire.
Ca loc de montare a instala(iei termice sunt
Dezavantajele sunt:
potrivite gi bucitiria sau baia!
. Costuri mai mari in comparalie cu corpurile de
incilzire, aproximativ cu 50% mai mult,
' Limitare in alegerea materialelor podelei (pardoseaua de lemn nu este potrivitS, parchetul este
potrivit),
e Depunere mare de praf
. Regularitate proastd a cedirii de cdlduri

incilzirea cu aer cald

Modalitatea de func{ionare
incdlzirii de apd.

unei centrale de incilzire cu aer cald este asemdnitoare cu cea a

Avantajele acestui sistem de incdlzire :

' CAgtiguri de cildurd solari din camerele cu ferestre mari, dinspre sud-est pAni in sud-vest
toate se alimenteazi relativ ugor de la sistem.
' Instalatiei ii pot fi addugate corpuri de incdlzire suplimentare dacd acest lucru este necesar
' Tehnica este simpld gi durabili. Canalele de aer nu pot deveni permeabile qi nici nu potinghela,
in comparatie cu corpurile de incilzire qi conductele de incdlzire.

Printre dezavantaje se numdri:

. Necesitatea unui spaliu mare pentru canalele de aer
. Pretul ridicat
. Cunoasterea incd incompletd a sistemlrlui gi lipsa de experienld

tncilzire tip hypocaust

La aceastd incilzire alternativd este vorba in principiu despre o incdlzire
a peretelui, aerul fiind purtitorul de cildurd.

podelei sau o incdlzire

279

incilzirea electricd
incilzirea electricd nu este in niciun caz o incdlzire curati. Pe lAngd inconvenientele legate de
confortul locuinlei in care se foloseqte acest tip de incdlzire cheltuielile sunt destul de ridicate.
Pompe de cilduri
Pompele de cdlduri sunt generatoare de cdlduri, la care curentul electric, gazul sau petrolul au
fost folosite pentru preluarea cdldurii din vecindtate (aer, pdmAnt sau apd), 9i pentru a Ie face folosibile
in clSdiri.
Costurile pentru o instalafie cu pompe de cXldurd se situeazd intre aproximativ 8.000-14'000 ,
raportat la o casd cu o suprafald de locuit de 150 m2.

14.3

Apa caldi

Ce procedeu de incdlzire este cel mai

de incdlzire din cl6dire.

ieftin pentru obqinerea apei calde depinde de modalitatea

L4.4 Folosirea energiei solare

Colectorii de energie solari gi construcliile de sticl5 atagate in fa!5 furnizeazd gratis apd caldd,
gi nu sunt diundtoare mediului.

Oblinerea apei calde cu ajutorul colectorilor solari

Colectorii de energie solari se folosesc in principal pentru incdlzirea apei pentru nevoi menajere.
Colectorii (colectori plani sau colectori de vacuum) se monteazi intr-un loc expus la soare, de obicei
pe suprafala acoperisului. Daci se monteazd inspre sud qi au un grad de inclinare intre 30 9i 45o,
itrr.r.i necesarul de apd pentru un apartament in care locuiesc 4 persoane se poate obline atunci cAnd
colectorul are o suprafalE de 5 pAnd la B m2, aceasta calculAndu-se in funclie de situare 9i tipul de
colector. Astfel, rezervorul solar acoperd necesarul de apd caldi (cca. 200 - 300 l/zi pentru 4 persoane)

Fig. 14.6
20 m? de colectoare solare pentru asigurarea
necesarului de apd caldd, integrate in

structura acoperigului.

Fig.74.7
Schemi pentru o instalalie de colectare a
energiei solare pentru asigurarea necesarului
de apd caldi.
1 radialii solare
2 colector solar, orientat ir-rspre sud
3 ccrnducte - circuit al apei

4 cazan de incilzire al instalatiei de incdlzire

centralS
5 dispozitiv de control
6 rezervor

bivalent pentru necesarul de api

intr-un procent de 80 pAnd la90% pe timp de var6, avAnd insd o contribufie semnificativd la obtinerea
apei calde gi pe timp de iarnd, cAnd zilele sunt insorite.
In cazul in care, din cauza vremii nefavorabile de pe timpul iernii, temperafurile din rezervor nu
sunt destul de ridicate, atunci trebuie sd se utilizeze o instalalie de incdlzire suplimentard. Dacd
locuinfa este dotatX cu incdlzire centrali, atunci apa poate fi incilzitd de un al doilea circuit de
incilzire care se afld in partea superioard a rezervorului de apd caldd, O altd alternativd ar putea fi
aceea a utilizdrii unei instalalii termice pe gaz, care pornegte automat atunci cAnd tempbratura
rezervorului de apd devine prea scdzutd. Nu se prea recomandd utilizarea instalafiei electrice
auxiliare, pentru ci astfel avantajele utilizdrii energiei solare sunt estompate.
Din nefericire, prelurile pentru colectoarele de energie solard cu accisoriile necesare sunt destul
de ridicate. Mai mult decAt atAt, perioada de amortizare a unor astfel de instalalii este destul de lungi.
Daci se monteazd in sistem de regie proprie, atunci cheltuielile scad semnificativ. Este bine si-se
monteze un colector de energie solard numai dupi ce s-au executat toate celelalte obiective in vederea
economisirii de energie (vezi cap. 4.3)
Din cauza climei, nu se recomandi montarea unui colector de energie solard pentru incdlzirea
inciperilor, deoarece radialiile solare de pe timp de iarnd nu sunt suficiente. Pe de altd parte, din
punctul de vedere al_instalaliilor ecologice - momentan nu existi rezervoare atAt de mari pentru ca
inmagazinarea de cilduri si fie disponibild de vara pAni iarna.
Construclii din sticli
Suprafelele de sticld orientate cdtre sud se pot monta pentru utilizarea ,, pasivd > a energiei
solare. Pentru a putea infelege eficienla unor astfel de instalatii, este important si se facd o deose6ire
intre geamurile mari orientate cdtre sud ale sufrageriilor, sere gi serelein care se poate locui.
Optimizarea energetici gi economicd a unor astfel de sisteme se face astdii cu ajutorul unor
calculatoare. Pentru construirea serelor gi a serelor in care se poate locui sunt valabile urmdtoarele reguli:
o Pentru < construcliile de sticli cu vitrare deasupra capului
" (denumite gi geamuri inclinate,
respectiv geamuri de acoperig), trebuie sd se ia misuri pentru protec(ia impotriva bucifilor
solide care cad, de exemplu prin montarea unui grilaj sau prin utilizarel unui geam de
protecfie. inillimile care piezintX acest risc sunt p.uierni" prin lege.
' In multe cazuri se recomand montarea unui sistem nocturn de protec(ie termici, cum ar fi
roletele cu inchidere etangi, insd deseori nu sunt previzute din motive financiare. Din punct de
vedere termoizolatot sunt de preferat geamurile termoizolatoare cu protec{ie termicX nocturnd.
r Pentru a se evita o supraincdlzire pe timp de vard, sunt prevdzute suficinte posibilitili de aerisire
qi ventilafie, in special pentru geamurile oblice. Mdrimea deschiderilor trebuie si fie cam o
zecime din suprafala geamului.

Fig. 14.8

Utilizare masivi de energie solari: principiul de

funclionare al unei sere.
1 datoriti radialiilor solare, aerul cald urci in corpul
exterior ai clidirii
2 uEi gi ferestre glisante care despart sera de spafiul de

locuit
3 aerrrl cald pitrunde in spa(iul nclrdic
4 aerrrl in exces urci la ultimul etaj al casei
5 clapeth de evacuare

221

14.5 Hornul
Cu exceplia instalaliilor termice Pe gaz

cu

evacuare prin peretele exterior sau a celor montate in

spafiul de sub acoperig, pentru evacuarea gazelor este
necesari prezenla unui cog de fum. Acesta va trebui sd
respecte inumite reguli constructive pentru a putea
transporta gazele de evacuare deasupra acoperigului

in condilii de siguranld. Lucririle de renovare a

instalaliilor de incdlzire sunt necesare indeosebi la
casele mai vechi.

14.6

Instalalii sanitare

Ca gi in cazul instalafiilor de incilzire, qi aici este

vorba despre stabilirea etapelor de lucru pentru
misurile de renovare gi extindere acceptate.
Fig. L4.9 Horn.
La etapele de proiectare gi execulie trebuie sd

aveli griji la:

1

inillimea hornului

> 40 cm deasupra coamei

acoperiqului
2 distanla gurii homului fald de inveligul
acoperiqului > 100 cm
3 uga hornului:
- nu trebuie si se

poati deschide in camerele

locuite
- distanla dintre ugile hornului trebuie si fie de
cel mult 8 m
- distanla dintre uqa de la uitimul etaj 9i capdtul
hornuiui nu trebuie sd depigeascd 4,0 m
4 maxim 3 sobe pentru fiecare hom
5 1 centralS de incilzire pentru fiecare horn

in plus: adaptarea sectiunii trausversale a

homului la sistemul de incdlzire! Nu uitali de
asigurare gi de protec(ia impotriva incendiilor!

Efectuarea lucrdrilor mari de instalare se face, de cele

mai multe ori, de cltre specialigti. Posibilitatea de
efectuare a lucrdrilor in regie proprie vizeazd tot
lucrdrile preliminare gi lucr[rile de finisare.

Alimentarea cu api
Durabilitatea medie a levilor de conducere a apei
din olel zincat este de aproximativ 15 pAnd la 40 de
ani, aceasta depinde de substanlele conlinute
resprectiv de agresivitatea apei potabile. Dacd 9i cAt
de urgentd este inlocuirea unei relele de conducte
vechi se poate stabili doar de cdtre specialigti cu
experien!5. HotdrAtoare pentru evaluare este grosimea
stratului de calcar, de rugind gi grosimea materialului
rimas. Dacb totugi apar primele gduri la levile de
conducete, ar trebui schimbate conductele de api.
in cazul extinderii sau a renovdrii re[elei de
conducte trebuie clarificatd intrebarea referitoare la
material: pentru conductele de apd rece qi caldi in casd
se pot folosi in principiu fevi din olel zincat, levi din
cupru (solide sau moi) precum gi levi de polietilend
(PE). Jevile de cupru se pot indoi qi lipi, astfel se pot
monta relativ ugor gi rapid cu o unealtd sirnpli. In
schimb, levile din o(el zincat trebuie prevdzute cu
filete exterioare qi apoi trebuie ingurubate cu ajutorul
fitingurilor filetate, ceea ce nu reprezintS o muncd
pentru regie proprie, din cavza dispozitivelor
Fig. 14.10

Racordul ia hornul centrai de evacuare a aeruiui uzat (sistem

LAS: maxim 4 racorduri Pentru fiecare hom; atenlie la liniile
dircctive tehnice!)
1 sistem LAS (hom)
2 etracuare a aerului uzat
3 aduclie a aerului proasPAt
4 posibiliti!i de racordare pentru instalalia termicd

222

de tdiere a filetelor. Ca durabilitate,

conductele de cupru gi cele de o[el sunt aproape la fel.
Degi cuprul este mai scump, acesta este totuti folosit
mai des datoritd timpului mai scurt de montare.
Conductele de plumb pentru apa potabild, care
mai pot fi intAlnite in anumite case vechi trebuie
inlocuite datoritd efectelor toxice cauzate de plumb. Din
acelagi motiv tevile de cupru nu trebuie si ie monteze
inaintea levilor de o!el, pe acelagi traseu, deoarece tevile
de olel se vor distruge din cauza coroziunii!
Jevile PE din substan(e sintetice (de exemplu
fabricat Sanipex), care se monteazi intr-o teavd de
protecfie (feavd goald), inldturd multe dezavantaje ale
conductelor de metal: se pot prelucra printr-o tehnicd
de sistem simpl6, cu unelte simple, in regie proprie, nu
corodeazd gi nu emit substanfe ddunitoare in api; prin
urmare, sunt o buni alternativd pentru instalafiile noi.
Asupra durabilitdgii acestor conducte in instalaliile
casnice nu existi experienle sigure, insi pdrlile defecte
din fevile goale se pot inlocui ugor.
La montarea conductelor in bucdtarie gi baie
trebuie construit aga-numitul batardou. Conductele nu
se monteazd in interiorul perefilor, ci direct pe perete,
gi mai apoi se vor acoperi cu pldci sau cu un zid subqire,
de exemplu batardou din pldci de piatri de calcar, pldci
din piatri ponce sau pldci din beton poros cu o grosime
de 5 pAni la 10 cm. Pe suprafefele care nu sunt expuse
Fig. 14.11
direct la^apa de condens, se pot monta gi conducte
Innoirea instalaliei de canalizare. in prim plan:
vizibile. In cazul unei planificdri minutioase gi a unei
pereteie instalatiilor sanitare pentru montarea
suspendati a WC-ului.
execulii grijulii, acest lucru poate avea ca rezultat un
aspect foarte pldcut"
in cazul unei ziddrii cu o grosime suficientd (>= 15cm), conductele sunt totuqi amplasate in fantele
practicate in pereli care apoi trebuie tencui(i. Acest lucru are urmdtoarele avantaje:
r Montarea comod6.
o Izolarea acustici gi termicd.
o Din punct de vedere al aspectului fdrd probleme si curat.
necesare

Trcbuie totugi luat in seami faptul c5:

' In cazul componentelor de construc{ie de sus{inere gi consolidare din beton armat, fantele nu
se pot realiza din punct de vedere practic,
o In perelii despirlitori nu se pot forma punti acustice,
' Trebuie sd se evite formarea punlilor termice la nivelul perefilor exteriori.
Toate conductele de apd trebuie invelite cu substan(e de izolare de fibri sau clin spumd, conducte
de apd caldd pentru evitarea pierderilor de cdldur6, conducte de api rece pentru evitarea apei de
condens. Pentru conductele libere se recomandd o izola{ie ulterioari cu benii de rnarterial infi'gurat.
Mangetele din cauciuc protejeazd levile in zona brildrilor.

Utilizarea apei de ploaie

Apa potabilS este un ,,aliment" pre{ios. De aceea, atunci cAnd se efectueerzd [ucriri de reparatii
sau de inlocuire a instala{iilor, trebuie sd se ia in considerare gi tehnicile cle er:gnomisire i apei:
L1.1

izolarea robinetelor care curg, montarea limitatoarelor de debit pentru armdturile chiuvetelor, a
dispozitivului de oprire u up"idu la toaletd etc. Din plrnc11t vedere calitativ, numai 30'/'-40% din apa
poLUla trebuie sa aiUe aceasti calitate. Restul de 60o/.-10o/. - adicd aproximativ 70 l/persoani/zi - se
utilizeaz6 pentru tragerea apei dupi folosirea toaletei sau pentru alte sc0puri pentru care este
suficienti o cantitate ftduse a apei. Se poate reduce semnificativ cantitatea de apd potabilS necesard
prin utilizarea apei pluviale care se strange pe suprafala acoperiqului.
' Ap, pluviaid nu este dur6, de aceea, Inpa .r.t ptoces d.e filtrare, este potrivitd atAt pentru bazinul
de toaiet$ gi irigarea gridinii, cAt gi pentru-spdlaiea rufelor. Conform studiilor gtiinfifice, calitatea
a
apei pluviale este sudcienti pentru iceste scbpuri; mai mult decAt atAt, datoriti duritdlii reduse
uirei i.,r, mai trebuie si folosi^1i la fel cle mult detergent, lucru care ajutd Ia desfundarea levilor 9i a
conductelor.
in cazul unor lucrdri mai ample de reabilitare a instala[iei de api, trebuie sd se asiSure scurgerea
permanenti a apei de ploaie c[tre bazinele de colectare a apei pentru toalete gi pentru alli consumatori
he apa pluviali chiar dac6 instalalia de colectare a apei de ploaie se va monta ulterior" Nigte cisterne
mon^tatl in podea sau nigte rezervoare sintetice situate in pivnild sunt potrivite pentru colectarea
apei pluviaft. Volumul acestora variazi in funclie de necesarul de apd qicantitatea de apl pluviald
acop-erig
.lr. i" poate strAnge pe suprafata acoperigului: pentru o^gospoddrie.de 4 persoane,felcudeunbine
chiar
de toO-iSO m2, estJsu-ficieni un rezervor ae z pana la 4 m3, degi puteli economisi la
in
poate
obgine
se
care
pluviali
de
api
medie
Caniitatea
mai
mic.
daci volumul rezervorului este
din
materialului
de
tipul
acoperigului
Germania depinde de cantitatea precipitafiilor, de inclilale-a
'si
care este fdcui acesta. Astfel se pbt strAnge intre 100-500 I de api/m2/an.
Schema unei instalaqii de cblectare Japei pluviale cu elementele sale esenliale este reprezentati

in fig.

". 14.15:
Rezervor in pivnild sau cisterni in pdmAnt

(aceasta va

fi protejatd printr-o izolalie termicd a

capacului gi^a perelilor pAnd la o adAncime de aprox. 100 cm sub sol, de exemplu cu plici
hidrofuge din sticl5 sPongioasd.
. Burlan d" r.rrrg"r" u up"i"ptnrriale cu clapetd, sistem de scurgere a apei pluviale cu colector de
noroi gi siti.
. O conductd de evacuare gi de trecere'
. O conducti pentru apa potabild, de exemplu situatd deasupra flotorului valvei pentru cazul
iezerva de apd fluviald'
in care se
. O instalalie"piireari
automati pentru upu n"i"rutd in gospoddrie, cu pompd qi dispozitiv de echilibrare
a presiunii.
o Filtru
. Conducte din material sintetic pentru. apa pluviali (efectul de coroziune asuPra conductelor
din metal este Prea raPid.

Costurile pentru 9 instala(ie cie colectare a apei pluviale (cu un rezervor de 4 m3) variazd intre
de vedere
4.500-5000 . Montarea pe cont propriu a acestei inltalagii poate fi rentabili din punct
financiar (de exemplu in cazul caielor construite in gir) sau dacd o instalalie mai mare este folositi
imoreuni cu vecinii.
' tn unele comune, cantitatea de ap5,pluviald utilizatd trebuie sd se mdsoare cu un dispozitiv
separat. pentru aceasta este necesa. r.rn upro*tru. Ulterior se poate realiza o rarnifica[ie a apometrului
pentru necesarul de api pentru grddini.

224

Scurgerea apei reziduale

Pentru conductele de canalizare se folosesc, in principiu, [evile HT (din polietilenh gri, rezistentd
la temperaturX), care se pot gisi in aproape orice magazine de construc(ii. Acestea sunt ieftine gi ugor
cle prelucrat; repara{iile mai mici sau instaliirile, de exemplu racordarea unei chiuvete, se pot executa
gi in regie proprie. Pentrtt o durabilitate mai mare q;i o izcllare acustici mai bund cele mai,potrivite sunt
levile clin font5, care totugi sunt foarte grer.r rle instalat qi mult mai scumpe. in locuinlele private,
acestea sunt folclsite doar pentru rnontarea in plangee sau pe post de conducte descendente gi
conducte pentru instalatia de canalizare a casei.

Fig. 14.12

Fig. 14.13

Ziddria de mascare din spaliul

sanitar poate avea rnai multe

Montare ulterioard a sistemului de

conductelor

reglare a cantitilii cle api.

Demontarea p6rghiei de aclionare
a apei, fixarea articulatiei

instala!iiior
infrastructurl pentru inveligul
din ceramicd din zona unde sar
stropi de ap5, inclusiv in spate

intermediare cu ajntorul
splinturilor sau a guruburilor,
remontarea pArghiei. Acum, pute(i
regla jetul de api prin ridicarea

roluri:
- mascarea
-

- amenajiri interioare

Fig. 14.14
Reglarea cantitilii de api prin
srrspendarea unei greuti!i (se

gisegte in comer!).

DacI dali drumul mAnerului,

acesta se ridici imediat inapoi
datoriti greutS!ii, iar umplerea cu
api a rezervorului se opreqte.

aestei pArghii.

- nivelarea perelilor
- perete despirlitor pentru cabina

de duq
-

mulurl

in cazul constructiei in regie proprie sunt subestimate foarte des normele de montare a
cotrductelor de apd rezidualS. 'frebuie sd se {ini cont de cele mai importante indicalii despre

dimensionarea conductelor gi execlrtarea refelei. Gregelile la montare pot duce la inconveniente in

ceea ce privegte zgomotul gi mirosul, care se pot indepirta doar cu cheltuieli semnificative.
L)iarnetrul interior al burlanelor de scurgere din clddirile de locuin{e este in principiu de
aproximativ 100mm. Pentru aerisire acestea trebr.rie sd aibi acela$i diametru deasupra acoperigului.
Conductele orizontale de racordare (cu diamterul cuprins intre 40 pAnd la 70 mm) trebuie sd fie
montate cu o panti cle cel pulin 3% qi rru pot fi mai lungi de 5 m, altfel se pot depune dejeclii solide
gi pot aperea astupirile. L,ucrdrile la conductele de racordare veclri, din plumb, necesite coopelarea
clt ul'l specialist atAta timp cat slrnt intre{inute. Concluctele de racordare orizontale ale WC-urilor
trebuie si fie cAt mai scurte gi sa aibd un diametrtr de 100 mr-n. Conducteie cle apd rezidual5, care
srtnt expuse la inghe{ sau care cauz,eaz6, zgomote de scurgere enervante trebuie dezvelite gi invelite
r{ilr uou crr materiale cle izolare
225

Pag.14.15

Utilizarea apei pluviale.

1 burlan de preluare a apei de pe qarpanti
2 cisternd cu rol de rezervor, aici cu pereli din beton (alternativd,:
rezervoare din material sintetic in baterie)
3 deversor cu sistem de golire (pentru canalizare sau infiltrare)
4 pompd de aspiralie cu egalizator de presiune
5 filtru fin
6 racorduri pentru maqina de spdlat, chiuvetd, WC qi sistem de

irigare pentru

gridini

7 conductd de evacuare a apei uzate

Fig.74.16
Stalie de pompare a apelor uzate.
L fanti de aerisire
2 ugi de acces
3 fanti pentru pitrunderea aerului curat
4 podeaua pivnilei
5 conducti de acces a apei
6 dispozitiv de inchidere
7 stagie de pompare cu rezervor colector, dispozitiv cu flotor 9i

pompd

8 dispozitiv de impiedicare a apei si curgd in sens invers

9 conductd pentru apauzat6, deasupra nivelului canalizirii

stradale
nivel al terenului, de exemplu stradd
1 1 conducti de evacuare a apei uzate in exteriorul
adAncime sub limita de inghef
12 tub aerisire inspre acoperiq

L0

clidirii,

Fig.1.4.17

Fosi septici cu mai multe compartimente.

1

aerisire

2 acoperire cu un sistem de golire/revizie

3 sistem de evacuare printr-o conductd de scurgere

4 nimol in suspensie
5 nimol care se sedimenteazi
6 conductd de aductie a apei
Fos3 se construiegte

din beton monolit sau din elemente

prefabricate din beton

226

Ia o

l7s

- '.-.-Fig. 14.18
Epurare a apeior impure din stratul vegetal

Fig. 14.19

mligtinos

compostare
1 geavi de aerisire inspre acoperig
2 suport pentru vasul de WC
3 spa{iu destinat resturilor organice de Ia

gridini

2 dispozitiv de re{inere a nimolului

3 vegetalie, de exemplu trestie, papurd, pipirig
4 folie, strat de proteclie
5 folie hidroizolatoare
6 conducti de admisie
7 conducti de evacuare
8 dispozitiv de control
9 scurgere
10 pdmAnt pentru riddcinile plantelor cu o

Principiile de funclionare ale unei toalete de

bucitirie
4 canale de aerisire
5 capac pentru resturile din

gridini

6 spaliu pentru humusul produs

7 aer proaspit
8 rezervoare pentru compost/humus
9

incipere aldturati, de exemplu in subsol

grosime de 80 cm
Sursa: W. Berger Biotechnik, Hamburg

'/^4.7

lnstala(ii electrice

Numirul instalaliilor electrice gi al aparatelor in domeniul casnic s-a merit fa!6 de trecut. Cine
igi doregte sd renunle la magina de spilat, la frigider gi la multe alte aparate folositoare sau mai putin

folositoare? Curentul ar trebui si fie folosit in gospodirie exclusiv pentru iluminat, pentru
electrocasnice (motoare ale aparatelor electrice), precum gi pentru aparatura electronici (radio, TV,
EDV). Nu e nici rentabil nici recomandat sd se foloseasci in scopuri de incdlzire gi pentru incilzirea
aPei.

CAteva indicii pentru economisirea curentului:

.
.
.

Racordati, daci este posibil, magina de spilat haine gi magina de spilat vasele la alimentarea
cu api caldd de la centrald.
Evitarea incilzirii electrice a apei, folosirea uscetorului de vase qi a aparatelor de aerisire.
Folosirea aparatelor de rdcire gi de inghelare cu izolalie termici optimi, lipirea pldcilor de
izola(ie la aparatele vechi.
Un bec singur intr-un loc unde lumina este intr-adevdr necesard, este mai eficace decAt o
iluminare generald.
"l5mpile pentru economisirea curentului" consumd doar aproximativ 75% din energia
becurilor notmale, qi au o duratd mult mai lungi de funclionare. Becuri pentru economisirea
curentului existi pentru majoritatea limpilor cu fasung normal.
)17

Durabilitatea unei instalalii electrice casnice este de aproximativ 30 pAnd la 50 de ani' Cablurile
imbitrAnite sau vechi, nesigure, cu un diametru redus sau cu o izolalie insuficientH ar trebui
modernizate. Lucririle la instalagiile electrice trebuie efectuate, din motive de siguranli, doar de citre
intreprinderi autorizate. La inlelegerea cu intreprinderea- executantd poj fi ficute gi lucrdri in regie
p.opiiu, cum ar fi construi.eu qi inchiderea glilurilor in perefi. C.uplarea intrerupdtorului qi a
iacordurilor este totugi un capitol de lucriri ce trebuie executat de o firmi specializatd.
L4.7."l.tnstalalii electrice in casl

La renovarea instalaliei electrice, o sumd mare de bani se cheltuie pentru panoul electric, intrucAt
cel vechi nu mai corespunde cerinlelor qi prescripliilor actuale. Clddirile cu mai multe apartamente
,-,r, contor principa! montat intr-o zond accesibiln gi cu circuite de distribu(ie
sunt aprovizionate
in fie&re locuin!6. Brangamentit ta iasi, siguranla principald gi contorul sunt proprietdli ale

intreprinderii de aprovizionare. De aceea, loCul pentru montarea contorului nou trebuie hotdrAt
impreund cu intreprinzdtorul.
Pentru a se evita supraincircirile, scurtcircuitele gi pericolele de incendiu, se instaleazi la
instalaliile actuale din interiorul clidirii mai multe circuite electrice separate, asigurate. ?entru
planificare gi pentru o bund cooperare cu specialigtii in domeniu este necesard cunoagterea celor mai
importante simboluri (imaginea 1'4'20):
' . intrerupitoarele sim-ple servesc 1a comanda unuia sau a mai multor consumatori (de exemplu

.
.

limpi).

Cu un numir corespunzdtor de comutatoare, un consumator poate fi inchis sau deschis din

mai multe locuri diferite.
Dacd un consumator este controlat din 3 sau mai multe locuri (de exemplu casa scdrilor), atunci
mai economici este o cuplare cu releu cu intrerupdtor cu taste (automat de scari).

intrerupdtoarele se instaleazi in principiu in apropierea tocurilor uqilor, la o indllime de 100

pAnd la 110 im, iar prizele la o inillime de la 35 pAnd la 40 cm. Se pot face economii prin montarea
prizelor doar pe doud pdrli ale camerei, de exemplu in apropierea uqii (sub intrerupdtor) 9i Pe un
perete transversal. Limpile se monteazd de obicei pe tavan, ele se pot monta insd 9i deasupra
intrerupitorului, p" poit de prize schimbitoare. Aclionarea ldmpilor suspendate se face prin
intermediul unui intrerupdtor inclus in lampi 9i aclionat cu un ldnligor.
Cablurile se monteazd in incipere vertical gi orizontal, respectiv drept, insd niciodati inclinate.
printr-o planificare buni a circuitului conductelor pot fi evitate cheltuieli considerabile. Montarea
simpl6, pe contur a unei distribulii la 30 cm sub tavan cu alimentare verticald la priz[ 9i intrerupdtor
este de iele mai multe ori nepotriviti din cauza lungimilor mari ale glilurilor necesare' La renovarea
recomandi montarea cablurilor pe podeaua brutd respectiv in inveligul grinzii de lemn.
sapei
' I insefantele
perelilor se folosesc p" poit de conductori cablurile electrice dublu izolate (NYM). Pe
monta gi cabluri cu cdrare (NYIF), care sunt mai ieftine, dar
suprafefele carie tretuie tencuite se^pot
^doar
cablurile noi separate, acestea se tnonteazd pe tencuiald, de
gi mai sensibile. Daci sunt necesare
jurul
ugii, sau ingropat p^e sub uqd. Pentru montarea lgry
in
exemplu deasupra plintei cu circuit
tencuiala r".".o-undd folosirea cablurilor electrice (NYM sau NI;, a cablurilor ecranate MH 9i NSH,
dar gi a cablurilor plate (NYFLY).
Mai multe cabluri se pot monta pe tencuiald sub o noui plintd sau in canalele plintelor' Dacd
trebuie sd se monteze in aielagi timp iablurile de incdlzire gi cele sanitare, atunci poate fi folositi o
galerie comund in formd de tunel (imaginea 1,4.22). Clnale noi in pereti sau in podea, in vederea
instaldrii cablurilor presupun refacerea prin tencuire gi finisare, deci cheltrrieli suplirnentare. Pentru
montarea in canale lrebuie folosite de asemenea cablurile NYM (cabluri electrice).
in bdi trebuie sd se respecte anumite zone de proteclie prevdzute in vederea rnontdrii instalafilor
electrice (vezi imaginea t4.23). Astfel, prizele, intrerupdtoarele gi magina de spdlat trebuie sd aibx o
distan[d de minimZ0 cm fali de cadX gi de cabina de dug. Cablurile montate in interiorul bdii trebuie
si alimenteze cu curent doar instaialiile biii gi nu trebuie sd aibd un invelig metalic.
228

*_*_J

Fig.74.27
C'ablu eiectric prefabricat industrial.
1 cabluri din material sintetic care se gisesc pe

Fig.14.20

Simboluri de proiectare pentru instalaliile

electrice.
Sisteme de iluminat in general
Sisteme de iluminat pentru prereli

Prizd simpli

Prizi dubli
intrerupitr:r
Conrutator pentru inchiderea gi
deschiderea unui circuit din doui locuri

diferite
DclzE rarnificatie
intrerupbtor ci taste
Ramifica!ie a instalaliei electrice

--q

piali in diferite mdrimi

*x
-t(

gi

culori; se monteai

de obicei la nivelul podelei

2 pfize incorporate

racorduri pentru intrerupitoare, limpi etc.

mascate sau la vedere
Rentabil ca pret, insS se poate str nu
corespundl din punct de vedere al aspectuluil
3

_1[

J
-+*

-r-@
I

Fig.74.22
Ma^carea relelei de cabluri.
1 turrelul de ctrbluri realizat in regie proprie pentru instalalie
electrici la nivelul podelei (gi pentru instalaliile de incilzire sau
pentru cele sanitare)
2 prize incorporate
3 mascare prin aqezarea in fala prizelor a unui dulap, a unor rafturi
4 montarea cablului de cuplare la vedere in tubul de proteclie,
intrerupitor montat pe tencuialS
Varianti caz special, plicut din punct de vedere al aspectului!

229

Fi9.74.23

flt

Instala!ii electrice din bdi.

Aten!ie la instala!iile electrice, intrerupdtoare, prize, aparaturd etc.
gi la distan[a minimi fali de instalaliile electrice din aceste spalii.
La chiuvetd trebuie sd se respecte o distanld de 60 cm in toate
direc!iile, mdsurdtoarea incepAnd din mijlocul chiuvetei.

Proteclie impotriva fulgerelor

Este de analizatdaci este necesari o instalafie de protecfie impotriva fulgerelor. Se recomandi
amenajarea unei instalalii de proteclie impotriva fulgerelor atunci cAnd:
r Construclia de suslinere gi acoperisul case] sunt alcituite din elemente de cbnstruclie
1,4.7.2

.
.
.

predispuse la ardere (construclie cu schelet de lemn, acoperig de paie),

Clddirea este situati intr-un strat de fund acvifer,
in cazul unui amplasament exPus (casd inaltd, turn, creastd de munte),
CAnd pericolul este considerat, din punct de vedere subiectiv, ameninfdtor.

pentru clddirile zidite cu acoperig solid, in apropierea cirora se afli cl6diri la fel de inalte sau 9i
mai inalte, precum gi in cazul clidirilor cu un acoperig cu consoli (stAlp electric din metal), construclia
unei instalilii de proteclie impotriva fulgerelor nu este necesard.
Componetell principalg ale instaligiei de protec[ie impotriva fulgerelor sunt paratrisnetele
metalice du p" acoperig, conductorul metalic spre pimAnt gi legarea la pimAnt. Priza impimAntati
trebuie si creeze olegdturd conductoare cAt se poate de bund citre pimAnt. Aceasta se poate monta
orizontal in pdmAnt, de exemplu de-a lungul fundaliei sub formd de platbandd zincati.
Costuriie pentru partea de la suprafali ale unei astfel de instalafii, cablurile de captare 9i de
deviere, pentru o singuri locuin![, sunt de aproximativ 1500 pAnd la 2000 .
1"4.7

.3

Instalalii electrice ecologice

Releaua de curent oficial5 din Germania funclioneazdpebazdr de curent alternativ, a cirei

tensiune este de 230 volgi (V) gi a cdrei frecven{d este de 50 hertzi (Hz). In vecinitatea cablurilor
electrice gi a consumatorilor se creeazd cAmpuri electrice gi magnetice alternative. tn timp ce
cAmpurile magnetice alteinative se formeazi doar cAnd este c.onsumat curent, cAmpurile alternative
elecirice se formeazd oricum, cAtd vreme cablul (sau un aparat) std sub tensiune. CAmpurile
alternative electrice pot fi ecranate prin elemenete masive de construcfie, ca de exemplu ziddrii,
tavane de beton sau prin grilaje de metal inpdmAntate, in timp ce cAmpurile alternative magnetice pot
fi ecranate doar cu cheltuieli mari. Prin instalaliile electrice casnice omul este expus la aceste cAmpuri,
ceea ce este nepldcut in special pentru oamenii sensibili, qi poate duce 1a stricarea bunei dispozilii sau
la imbolndvire (capitolul 3.4).
230

Intensitatea cAmpului alternativ electric, "intensitatea electrici a cAmpului" se mdsoard in V/m

(volt pe metru). Aceasta depinde de tensiune (in volt) gi de distanla pAni la cablul electric sau pAni
la aparat (in metri). Intensitatea curentului este cu afAt mai mare, cu cAt capacitatea unui aparat cuplat,
de exemplu a unei l5mpi este mai mare.
Cu tehnica adecvati poate fi misurati direct tensiunea electrici, pe care o primegte o persoand
din cauza cAmpurilor electrice din camerd intr-un anumit loc. Aceasti aga - numitd "tensiune cuplatd"
in mV (milivolt) oferi un punct de orientare asupra sumei tuturor influenlelor electromagnetice. O
orientare asupra emisiilor obignuite vi este oferitd in tabelele 3.2 gi 3.3.

Mijloace de planificare gi de construclie pentru diminuarea expunerii la radialii ale instalalilor

electrice casnice sunt:
. lpugii destul de mari cdtre pirlile centrale ale instalafiei.
. Intrerupdtor de relea liber pentru fiecare circuit electric.
. Cabluri ecranate.
. Mdsuti de impimAntare a elementelor de constrculie metalice.
o Vopsea ecranati
Conductele de alimentare principale gi dulapurile de distribufie trebuie si aibd o distanli cAt mai
mare fald de dormitoare. Ca gi distanle minime se recomandi:
. Fati de acoperig, cabluri de racordare la casd, motor de ascensor: 8m
o Fati de televizoare,
levi pentru material luminescent, instalalii de incilzire: 5m
. Fati de dulapuri de distributie, contoare, cabluri ascendente,'cabluri ale instalalilor de gaz,
apd Ei apd reziduali:3m
. Fatd de ceas degteptdtor, radio, interfon, aparate de relea, corpuri de incilzire: 2m.
Aceste distan(e sunt rar respectate in practici, chiar dacd proiectul a fost ficut din timp gi indici
u..tt caz ajutdinirerupitoarele de relea libere gi cablurile ecranate.
Cu un intrerupitor de relea liber pot fi "oprite" automat circuitele electrice separate, cAnd doar
un consumator s afli in funcliune. Acest lucru este foarte benefic pentru toate relelele electrice, care
trec prin apropierea camerelor de dormit.
acest lucru.

it

Acolo unde nu existi spalii indeajuns de mari intre dormitoare sau unde nu este posibili
utilizarea intrerupitoarelor de relea libere, pot fi folosite cablurile ecranate, deci cablurile care sunt
invelite cu o impletituri de metal impdmAntatd.
Toate elementele de construclie din casd, precum conductele de api, corpurile de incdlzit, perelii
cu piedestal de metal sau foliile de aluminiu pot radia cAmpurile alternative cuplate.
CAmpurile alternative electrice pot fi ecianate cu o vopsea speciald pebaia de grafit. ln cazul
cAmpurilor alternative magnetice astfel de vopsele nu au efect. Vopseaua de ecranare trebuie
impimAntatd gi poate fi acoperiti cu o vopsea "normald".

in final vi oferim alte

cAteva indicii ajutdtoare:

Instalafiile electrice trebuie si se monteze in inciperi in formd radiali, gi nu in formd circulard.
^In fiecare camerd trebuie sd existe un perete exterior fdri instalalii electrice. Limpile fluorescente (gi
limpile pentru economisirea curentului) trebuie folosite cAt mai pulin in locurile unde omul igi
petrece majoritatea timpului, daci nu sunt echipate cu aparate de intercalare - HF, pentru ci sclipirile
de 50 Hz la aparatele de intercalare convenlionale dduneazd nervului optic. Relelele de recordare la
casi pot induce in cas5 fdri voia lor unde de frecven[d ridicate (de exemplu undele radio). Cu filtrele
de relea HF pot fi ginute Ia distan(d aceste radialii.
Cine pune accent pe aceste puncte de vedere, trebuie sd caute un electrician care are experienli
in domenii de acest fel.

231

15. Tratarea

suprafefelor

Vopsirea servegte la protec(ia elementelor de construclie gi la infrumuselarea opticd. Vopsirea

exterioard miregte rezistenla, protejAnd elementele de construc{ie de umiditate qi coroziune, de exemplu
suprafelele fafadelor, ferestrelor, suprafe(ele de lemn gi profilr-rrile metalice. In ceea ce privegte lemnul,
pute(i contribui gi la proteclia impotriva atacurilor diunitoarilor lemnului. Vopsirea interioari are
lproape de fiecare datd doar funclie opticd. Face camerele mai deschise gi/sau protejeazd imPotriva
murdlriei. Atunci cAnd suprafelele elementelor de construcfie rlrnArr nevopsite, ele pot absorbi
umiditatea atmosferici (de exemplu "respiralia perelilor", capitolul 3.3), gi, de aceea, substanla cu care
se vopsegte trebuie si fie permeabild in ceea ce privegte vaporii de api ("vopsea deschis6 poros").
Din punctul de vedere al protecliei sHndtalii gi al protecliei mediulr.ri, mijloacele de vopsire
trebuie si se utilizeze economic Ai sd se aleagd cu atenlie. Cea mai neddundtoare solulie 9i in acelaqi
timp economicd este in rnajoritatea cazurilor neutilizarea vopselelor. CArrd acest lucru nu este dorit,
respectiv nu este posibil din motive legate de aspect, atunci se pot utiliza vopsele minerale, vopsele:
cu llei gi lac natural pe bazi de rigini naturale. Mai pulin recomandate sunt vopselele in- dispersie
artificiale gi lacurile diluate cu apd. in principiu ar trebui sd se evite toate lacurile sau emailurile care
sunt fabricate artificial din petrol gi/sau care conlin substanle organice.
HotdrAtor in alegerea vopselei optime este domeniul de utilizare (de exemplu interior sau
exterior), suportul (de exemplu tencuiali sau lemn) gi scopul protec(iei (der exempltr irnpotriva
infiltrdrii apei sau impotriva murddriei).
ln capitol,rl urrnltot vom clescrie tipurile de vopsea care se recomandd pentru diferite suporturi,
respectiv pentru elementele de construclie clin interior, respectiv exterior. !upri aceea vom descrie
fieCare tip de vopsea in parte, cu caracteristicile sale gi vd vom oferi indicii de recunoagtere qi
particularititi in ceea ce priveqte prelucrarea acestora.
Pentru alegerea unui tip de vopsea compatibil cu mediul trebuie si se respecte urntdtoarele
criterii, exceplie ficAnd suportul gi domeniul de utilizare:
Costurile materialului, cheltuielile de aplicare, costurile pentru ingrijire, respectiv itrtretinetre,
durabilitatea, proprietS(ile legate de aspect.
in gun"rui, trebuie iA se fregateasci suprafelele care trebuie vopsite. in acest scop pot fi eficiente

urmitoarele lucriri:
. tndepdrtali pdrlile vopsite neaderente'
. Verificali suportul, astfel incAt acesta si fie indeajuns cle neted, uscat Ei curat.
. Curdtati suprafa{a, cle exemplu ctt o perie sau jet de abur.
. Grundtrire pentru creearea aderenfei sau a utrei capacitSli de abserrbgie eg;rle.
in caz partictrlar, trebuie s.i se respecte figele tehnice de instmcliuni, resprectiv irrdica{iile de
prelucrare oferite de producdtor.
O privire de ansamblu asupra tipurilor de vopsea gi a regr-rlilor de intreburir"rlare vi oferi DIN
18363 "lucriri de vopsire qi licuire" ir-r Itegulamentul de contractare a presta[ii1or in construcfii, partea
C (pe care o gdsiti in comer!).
232

15.1 Vopsele

pentru suprafefele interioare

15.1.1 Pereli Ei planqee cu suprafefe ...

Suprafe(ele perelilor gi ale tavanelor trebuie sI rimAni deschise la difuziune pentru ca
proprietdlile lor naturale de a asigura un climat siniios in incdpere sd nu fie schimbate. In aceastd
perspectivS, cele mai ieftine sunt suprafelele de piatr6, tencuialS gi lemn, brute gi netratate, vopsele
minerale gi vopsele din produse naturale din ulei, pebaz| de rdgini naturale gi ceard.

...din tencuiali, piatri, beton

Vopselele existente pot fi: vopsele pebazd de var, de cazein5, vopsele cu clei. incepAnd cam cu
anul 1960, in locul acestora au apirut vopselele in dispersie din rigini sintetice, de care aparlin gi
"vopselele-latex". Astfel, vopselele vechi se pot acoperi cu o un strat de vopsea de culoare identic5.
Vopleaua veche cu clei trebuie spilatd inaintea unei noi vopsiri.
In afard de aceasta, pe post de vopsea noud se pot utiliza qi vopsele de cazeini gi vopsele in
dispersie deasupra vopselelor de var sau vopsele in dispersie pebaz6 de cazeind sau vopsele pebazd
de cazeini deasupra vopselelor in dispersie. Atunci cAnd se zugrdvegte cu vopsea in dispersie
deasupra vopselei pebazdde var, existi riscul ca suportul sd se ingdlbeneasci. Vopselele vechi de var
qi tencuielile nisipoase trebuie cdrilate la perie.
Pentru prima vopsire pe aceste suporturi minerale se recomandd vopseaua de cazein6. De
asemenea, se recomandd utilizarea unei vopsele pe bazi de var amelioratd sau o vopsea silicat in
dispersie. Mai pulin recomandate sunt vopselele in dispersie artificiale gi vopselele silicat cu doud
componente. Pe tencuieli din gips nu sunt potrivite vopselele pe bazi de var gi nici vopselele silicat
cu doui componente.
La prima vopsire pe suprafelele tencuite trebuie sd se indepdrteze asperitdlile existente printro glefuire mecanicd. Suporturile puternic absorbante - in afard de cazul in care se utilizeazi vopsea
pe bazi de var * trebuie sd se grunduiasci cu o solulie de inchidere. Culoarea de var se dilueazi cu
api in raportul de 1:4 gi se aplici in 4 straturi sub(iri. In cazul vopselelor pe bazd de cazeini gi in
dispersie se recomandI grunduirea cu rdqini naturale. Vopseaua se aplici in doud straturi. Un efect
bun se poate obgine prin folosirea de grunduri. Detalii in acest caz puteli gisi sub cuvAntul cheie
uopsele uegctale in capitolul 15.3.
...din lemn
imbriciminlile din lemn, colorate sau necolorate, ale perelilor gi ale tavanului devin inchise
datoritd luminii gi a imbdtrAnirii. O vopsea cu pigmenli de culoare poate opri acest proces sau il poate
estompa. Lemnul poate rimAne netratat gi in baie sau chiar gi in zonele in care ajunge apa de la
folosirea dugurilor atAta timp cAt suprafafa din spatele lemnului este indeajuns de bine izolatd, iar
lemnul este indeajuns de bine aerisit. Vopseaua nu trebuie sd conlind substanle pentru proteclia
lemrrului (capitolul 5,3.2).
Vopselele vechi de pe lambriurile din interiorul camerelor sunt, in principiu, pe bazd de rigini
naturale sau rdgini artificiale. Se pot innoi prin aplicarea unui strat de vopsea identici. Pentru o bund
aderenld a vopselei noi suprafe(ele trebuie si se glefuiasci cu hArtie abrazivd. I'raful provenit de la
qlefuire este toxic Ai trebuie absorbit de magina de glefuit.
Pentru prima vopsire pe suprafe{ele de lemn brute in interior se recomandd produse din rdgini
naturale, atAta timp cAt nu se doregte renuntarea totald la vopsea. Se poate face gi un tratament cu
ceari, dar nu este necesar. Mai pulin recornandate sunt lacul precum gi produsele din r5gini naturale
sau artificiale care conlin solulii organice.
O vopsire qu rigini naturale sau crl lac se face in 4 etape: grunduire, aplicarea primului strat, a
stratului intermediar gi a stratului de acoperire.

...din gips sau hArtie

Zugrivelile vechi de pe fibrele aspre, tencuielile de gips, pldcile din fibrd gipsati qi pldcile din
gips-carton s-au ficut de regulS cu vopsele in dispersie sau cu vopsele pebazd de cazeind. Vopselele

vechi de acest fel se pot reinnoi cu vopsele care au aceeagi culoare. Peste vopsele de cazeind este
posibilS qi folosirea vopselelor in dispersie. Pentru modalitdlile de lucru sunt valabile aceleagi indicalii
ca qi in cazul suporturilor minerale (tencuiald, piatrd, beton).
Pentru prima vopsire pe suprafele noi de gips sau hArtie se recomandi in mod expres vopselele
de cazeind qi vopselele in dispersie din rdgind naturald. La acestea se pot adduga pigmenli de culoare
qi se poate folosi o tehnicd de emailare care pot avea efecte interesante de culoare.

suprafata scirilor
Tratarea suprafelei podelelor are sarcina si preintAmpine murddria,
15.T.2 Pardoseala gi

sd ofere un aspect uniform

ajutoul pigmen{ilor de culoare se poate evita inchiderea la culoare datorati
acgiunii luminii. Pentru podele se utilizeazi in principiu vopsele transparente. in timp ce vopselele
peliculogene oferd o proteclie mecanici gi o suprafali lucioasi, vopselelb transparente oferd mai
degrabi o suprafald matd. Consecvent pentru infrumuselarea mediului cel mai bine este sd se renunle
la orice vopsea. La innoirea unei vopsele existente trebuie sd se niveleze sau si se qlefuiascd suprafafa.
La inchirierea maginii de glefuit trebuie sd verificali dacd absorbqia de praf funclioneazd bine gi daci
filtrul reline gi praful fin.

gi sd ugureze curdlarea. Cu

...din lemn, pluti, linoleum

Renovarea unei vopsele de pe o podea din lemn sau plutd se face prin glefuirea pAnd la suportul
brut gi vopsirea noud. O glefuire a suprafelei gi aplicarea unei vopsele de renovare nu reprezinti o
solulie de duratd. Amestecul materialului de gpicluit necesar pentru repararea locurile avariate se
produce cel mai bine din praful de glefuire rimas gi din lac de grunduire.
Pentru vopsirea pe lemn gi plutd se recomandd in general uleiuri de rigini naturale sau emailuri
din rdgini naturale (cu sau fdri tratament cu ceard). Linoleumul se unge doar cu ceari gi poate fi
ingrijit cu sipun de plante sau ceari lichid6.
Prima ungere cu ceard se face cel mai bine mecanic cu ceari fierbinte. Ceara care poate fi aplicatd
rece trebuie utilizatd mai pulin din cauza soluliilor organice pe care le confine.

$lefuirea unei podele din lemn cu vopsea veche

o Indep[rtafi stratul de lac cu magina de glefuit (granulalia 24)in mod uniform gi fdrd apisare,
cu migcdri circulare pAnd ajungefi la lemnul brut - folosili doar magini cu prescriplii pentru
absorbqie (praful de qlefuit este toxic!).
n Dacd este cazul, indreptali denivelirile cu banda de glefuit.
o $lefuire find cu aparatul de qlefuire cu oscilalii (prima datd granulalia 40, apoi granulalia 80).
. Curitali podeaua cu aspiratorul de praf.
. Astupati rosturile cu chit de imbinare de o culoare corespunzdtoare, dupi care uscali qi glefuili
fin (granulafia 120).
. Vopsirea din nou a suprafelelor

...din dale de trotuar

Dalele de cdrimidd smalguiti nu necesitd o acoperire a suprafelei. Pe cele nesmdlluite pot exista
vopsele vechi, de exemplu grunduiri cu r5gini naturale sau artificiale, cu sau fird strat de ceard. Pe
suprafe(ele la care nu a fost folositd ceara se poate aplica o vopsea identici, in timp ce podelele tratate
cu ceari se pot trata din nou numai cu ceari. Dacd se doregte impregnarea cu ulei fird aplicarea de
cear6, atunci trebuie sd se inldture stratul de ceari gi trebuie si se glefuiascd suprafafa.
Pentru prima vopsire pe pldcile de !igl6 se recomandd folosirea produselor din rigini naturale
cu sau fdri tratament cu ceari. Inainte de prima vopsire se indepirteazd stratul de ciment cu acid
clorhidric de 5% gi se curS!5 podeaua cu apd curat6. Vopseaua se poate aplica abia dupd ce s-a uscat
podeaua in totalitate.
Atentie! Acidul clorhidric este coroziv, protejali-vd mAinile gi ochii! Pentru diluare turna{i acidul
clorhidric in apd, niciodati invers!

234

:"Piatri

In general, podelele din piatrd naturali gi din beton nu trebuie tratate. Materialul poros poate fi
protejat cu o impregnare cu ulei sau poate respinge apa prin hidrofobizare. Culoarea se intensifici
prin impregnarea cu ulei, iar structura gi suprafala pietrei sunt protejate suplimentar.
O buni alternativS pentru izolare este impregnarea cu rdqini naturale gi tratamentul cu cear6, in
timp ce podelele rdmAn sensibile la acliunea umiditilii de o duratd mai lung6.
$i o gapd brutb de ciment poate fi folositd temporar sau pe o durati mai lungd fdri o imbrdcdturi
suplimentard, intrucdt poate fi produsd la o calitate "utilizabild". Poate fi impregnatd ca gi podelele
de lemn sau din ceramicd sau poate fi acoperitd cu vopsea de podea. In anumite circumstanle este
posibil di se obgini un efect asemdndtor cu efectul terrazzo, prin glefuirea mecanici.
15.1.3

Alte suprafele (interioare)...

...uqi de lemn, ferestre de lemn, balustrade de lemn

Din vopselele vechi fac parte vopselele de ulei, de rdgini naturale, precum gi lacurile din rdgini
artificiale. Acestea pot fi acoperite cu o culoare identicd, iar lacurile de ulei qi din rdgini naturale se
pot acoperi gi cu lacuri din riqini artificiale. Etapele de lucru: glefuirea suportului, indepdrtarea
straturilor de lac nerezistente la apdsare, impregnarea cu vopsea transparenti a denivelSrilor din
lemn, vopsire inifiala vopsire finald.
Dacd geamurile sunt acoperite pe exterior cu vopsea etangd la abur, atunci acestea trebuie vopsite
gi pe interior cu un produs de acelagi tip. Geamurile nu trebuie vopsite pe interior cu vopsea
transparenti in nici un caz daci sunt ldcuite peliculogen pe exterior
Pentru prima vopsire pe suprafele de lemn in interior se recomandd in mod deosebit vopselele
de ulei sau rigini naturale. In cazul lacurilor transparente este posibil un tratament suplimentar cu
ceari.
Pentru ci existd riscul de lovire al ugilor camerelor qi tocurilor acestora precum gi al
balustradelor, se recomandd o vopsea transparenti. in cazul vopselelor colorate, ivariile pot fi
observate mai ugor decAt in.cazul vopsirii transparente.

l
l
:

...suprafele metalice (interior) qi corpuri de incilzire

Sunt recomandate urmdtoarele tipuri de vopsele: vopsele cu ulei, vopsele pe bazd de rigini
naturale gi artificiale, cu sau fird grunduire de proteclie impotriva ruginei. $i aceste vopsele pot fi
acoperite cu o culoare identici. Pe lAngi aceasta, vopselele cu ulei pot fi acoperite cu vopsele din
rdgini naturale gi artificiale, iar vopselele din rigini naturale cu vopsele din rigini artificiald gi invers.
Pentru repararea grunduirilor anticorozive trebuie curalate foarte bine de rugini suprafelele de
o!el, de exemplu cu peria de sArmi sau cu hArtie abrazivd,, cel mai bine mecanic, cu un glefuitor.
Pentru prima vopsire pe suprafele de olel (interior) se recomandd vopselele de ulei 9i de rSgini
naturale.
Mai pufin recomandate sunt vopselele de rdgind artificiali. De asemenea elementele metalice
din interior trebuie protejate impotriva ruginii. Toate rnijloacele de proteclie impotriva ruginii
diuneazi mediului gi sdnitd(ii. O alternativi o reprezinti mijlocul de proteclie impotriva ruginii al
firmei Livos admis oficial. Pentru a obgine o proteclie durabild antirugini trebuie sd se respecte
prescripliile producitorului. tn principiu, sunt valabile aceleagi reguli pentru corpurile de incilzit.
Spre deosebire de vopselele obignuite, vopselele pentru corpurile de incilzit trebuie sd fie rezistente
la cildur6.

15.2 Vopsele

pentru suprafelele exterioare

15.2.1 Suprafefe tencuite ale perelilor

Pe lAngd configuralia atractivi, vopsirea faladelor are rolul sd protejeze tencuielile impotriva
penetririi umezelii provenite din precipitalii. Pe altd parte, astfel de vopsele trebuie sd fie permeabile
pentru vaporii de ap5, pentru ca apa pdtrunsi gi eventual infiltrati in soclu sd se poati usca repede.
235

pentru a evita pagubele apirute din cauza tensiunilor termice in suportul tencuielii se recomandd
utilizarea rrop."l"lo. deschise pentru vopsirea faladelor, vopsele care nu atrag razele soarelui gi care
nu se incdlzesc prea tare.
Vopsele pentru tencuiala exterioard pot fi: vopsele in dispersie artificiale, vopsele pe bazd de
silica!i,,ropr"i" cu var gi ciment. Aceste vopsele pot fi acoperite cu alte rropsele cu o culoare identicd.
Pe IAngd aieasta, vopselele pebazb de silicali qi vopselele in dispersie pot fi r"rtilizate drept vopsele
pentru renovSri folcjsite cleasupra vopselelelor pe-bazb de silicali gi a vopselelor pe bazi de var qi
ciment.

'
in funclie de starea fafadei se recomandd urmitoarele lucrdri:
. inldturarea murddriei gi a eflorescen{elor prin spdlare sau cu jet de api sau de abur. La spdlarea
cu legie fierbinte a vopselelor vechi se astupd porii tencuielii, iar in acest caz suprafa{a trebuie
curilatd suplimentar cu o perie de sArmd.
. inldturarea mecanicd a vopselei desprinse prin operalia de sablare umed5.
. Repararea fisurilor din tencuiali, recondilionarea suprafelelor de tencuial5 desprinse sau
micinate (capitolul 7.4).
. Aplicarea vopselei de grunduire pe suporturile prea netede, Prea asPre, prea absorbante sau
piea pugin absorbante. Suprafelele prea netede pot fi asprite gi prin glefuire cu peria de sArmi
,ur, ., jet de nisip. Grunduirea este necesard in principiu pentru suprafelele absorbante (de
exemplu pentru zidiria mixtd gi pentru grinzile tencuite).
. indepirtali gudronul9i alte pete cu mijloace chimice'
. Ldsaii tencuiala proaspdti pebaz1t de var sau ciment sd se usuce. Tencuielile cle var 9i ciment
se usuci greu ;i ii-a.t alcalice pentru mult timp. Atunci cAnd o tencuiald de var urmeazd sd
fie acoperiti cu vopsea in dispersie trebuie sd se agtepte o perioad[ de 6 siptimAni, iar srrportul
trebuie neutralizat.
..tndepirtali mantral sau mecanic asperitdlile de pe stratul nou de tencuiali, iar daci este cazul
sabligi-I. f)e asemenea, inainte de vt'rpsire, trebuie indepdrtate Ei srrprafelele cu tencuiali
detericlrati, pr('culn cele care prezintd fisuri etc.

Pentru prima vopsire pe tencuiald exterioari se recomandi in special: vopselele pe bazH de

silica!i cu 2 cbmpclnente sau vopsele de cazeinH cu emulsie respectiv vopsele de cazeini cu var' Toate
zugrivelile cu var exterioare au totugi ti ciurabilitate scizutd irr oraqele mari sau in alte regiuni cu o
poluare ridicatd a aerului.
Pentru a obgine o vopsire durabili gi un aspect pldcut trebuie respectate anumite reguli, de
exemplu: in ceea ce privegte vremea, razele solare, impirlirea suprafelelor in pirli de h.lcru. Cine
doregte s[ efectueze lucriri de acest tip trebuie si se informeze in prealabil.

15.2.zZidirie aparenti (exterior)

Pentru zidiria aparenti din piatrd naturald sau artificiald poate fi necesard vopsirea, in cazul in

care au fost folosite materiale neadecvate, care nu sunt indeajuns de rezistente la intemperiile vremii.

Ziddria aparentd poate fi impregnati cu solulii incolore pentru hidrofobare, sau, ca 9i in cazul
perelilor iencuili, ie poate vopsi cr-t vopsea de culoare alba. O acoperire este totuqi durabili doar
atunci cAnd ziddria nu este amenin{ati de igrasie. Pietrele cogurilor (de exemplu clincher)nu necesitS
acoperirea cu vopsea datoritd suprafelei lor dense. in ceea ce privegte vopselele, sunt valabile aceleaqi
lucruri ca gi in cazul fa(adelor tencuite (capitolul 15.2.1).
Pentru primul tratament al ziddriei aparente cu o solu(ie transparentd se recomandd in mod
deosebit lacurile pe bazd rle silicali fdri pigmenli (aga-nurnitul fixativ), iar pentru vopsirea cu alb sau
alte vopsel" r".".o*andi vopselele pe baz'ade silica{i cu 2 componente, cu pigmenli minerali de
culoat'e.
I )()

15.2.3 Ferestre qi uqi

Majoritatea geamurilorgi uqilor de lernn ale clddirilor vechi sunt acoperite cu vopsele de ulei sau
vopsele pe bazA de rigini artificiale. Aceste vopsele trebuie reinnoite la intervale regulate aproximaiiv la fiecare 5 pAnd la 10 ani, mai ales pe partea afectatd de intemperii. In cazul vopsirii cu
email este necesari o revop''sire mai frecventi. Dac.l aderenla qi elasticitatea vopselei vechi nu sunt
bune, iar lernnul este intact, se poate ctrri(a vopseaua gi se poate acoperi cu un strat pentru reparare.
in cazul geamurilor este foarte important.u,ropr"utra folositi pentru reparare sd corespundd cu
vopseaua folositi anterior. Deasupra lacurilor de ulei gi de ragini naturale poate fi folosit gi lac din
rdgini artificiale, iar pe lacurile din rdqini artificiale pot fi folosite gi lacuri din rSgini naturale. Lacurile
transparente nu pot fi utilizate pe suprafelele l6cr.rite. Dacd insd se doregte aplicarea lor, trebuie
indepirtat in totalitate lacul vechi de pe lemn.
Vopselele deschise la culoare sunt mai potrivite decAt cele inchise pentru cd vopseaua gi lemnul
se incilzesc mai pulin la razele soarelui gi astfel au o durabiiitate mai mare. Funclia de iluminare a
geamurilor se poate exploata cel mai bine printr-o vopsire in alb a camerei.
Vopseaua veche poate fi acoperitd cu un strat nou doar atunci cAnd este indeajuns de Fixd gi
aderentS. Acest lucru pclate fi verificat cu o bandd de lipit sau prin zgAriere cu un cutit: banda adezivd
se lipegte bine pe vopseaua veche, iar apoi se dezlipegte ugor; daci se dezlipeqte vopseaua veche
impreuni cu o fAgie de lemn, atunci suprafala lemnului este deja distrusd gi nu mai poate fi
recondigionati. De asemenea gi vopselele aspre, care se dezlipesc cu un culit particuld cu particuld
trebuie indepdrtate inainte de o vopsire'nou5.
Dacd se doregte ldcuirea suprafetelor vopsite, atunci acestea trebuie glefuite pAnd se ajunge Ia
parte^a necolorati a lemnttlui gi trebuie sd se trateze mai intAi cu ulei de grunduire (ex. ulei de in).
Indepdrtarea vopselelor vechi se face cel mai bine mecanic, gi anume prin rizuire sau prin
glefuire, cu aparate corespunzdtoare (rdzuitor, mapind de glefuit). La glefuire trebuie folositd gi o
proteclie pentru respira(ie (filtru pentru praf). Curd!area de oxizi gi incdlzirea sunt metode diund
toare mediului gi ar fi mai bine si nu fie utilizate.
Suprafegele de lemn pregdtite astfel sunt acoperite cu straturi noi de vopsea, in care straturile
diferite (vopsire de grunduire, vopsire intermediari qi vopsire de acoperire) sd corespundd. De aceea
se recomandi folosirea unui sistem de vopsire al unui producitor gi respectarea prescripliilor de
lucru. in cazul in care la ramele de lemn iigltuliu geamului (sau chitul geamuluij este acoperit/d,
atunci se va acoperi gi marginea geamului aproximativ 1mm.
$i vopsirea interioard a geamurilor trebuie intre{inut5. Trebuie sb fie cel pulin la fel de
permeabild la abur ca gi vopseaua din exterior, altfel se poate ajunge in cazul geamurilor din lemn la
umezeali gi putrezire.
Tehnica de vopsire este aproximativ aceeagi in cazul diferitelor vopsele de lScuire gi emailare. in
cazul in care vopseaua veche este suport pentru vopsirea nou5, suprafa!a trebuie pregdtitd dupi cum
urmeazd: spilarea vopselei vechi cu solulie de lipirig (o parte de (ipirig la 10 de apd), ldsali sd se
usuce, glefuirea cu hArtie abraz,ivl find (de 100 sau 120) pAni cAnd suportul este mat, inldturarea
prafului, daci este cazul astuparea imbindrilor deschise ale pieselor din lemn cu segmente in formb
de pani sau crestate, grunduite gi chituite, astr:parea petelor cu grund; apoi acoperirea cu vopsea de
grunduire, vc,psea intermediard gi vopsea de acoperire. Gletuirea deniveldrilor pdr{ilor lernnului
expuse la intemperii se face cu mastic ai nu este de durati.
Pentru prima vopsire pe lernnul brut se. recomandd in mod deosebit grundurile de acopeire din
rigini naturale, Pagii de lucru: curdqarea suportului, glefuirea matd cu hArtie abrazivi (de 100 sau 120)
9i inlXturarea prafului. Grunduirea cu grunci pentru proteclia lemrrului (la vopsele de acoperire gi in
interior fdrd efect impotriva reziste{ei Ia ciuperci), chituirea crapitr.rrilor in lemn cu chit de ulei sau
cu mastic. Apoi acoperirea cu doud straturi de vopsea intermediard gi de acoperire (ca sistern de
vopsire, potrivit pentru grur-rciuire).
237

\5.2.4 Suprafele de lemn (exterioare)

placajele de lemn qi lemnele fasonate fac parte din aga-numitele elemente de construclie < cu

dimensiuni instabile,,, acest lucru insemnAnd cd o umflare sau o comPrimare datoritd preluhrii.de
umezeali din cauza influenlelor meteorologice nu este ddundtoare atAta timp cAt este garantatd o
elin-rinare completd a apei gi ,m.u."u prin hdsuri de proteclie a lemnului (capitolu.l 5'3). Acest
>,
lucru nu este valabil p"rlttougu-zisele^elemente de construclie,, cu dimensiuni stabile precum
pentru
geamurile
ca
vopsite
trebuie
cu
lemn
9i
geamurile qi lambriurile. Suprafele1e placate
protecqie impotriva infiltrdrii umezelii.
^ Vopsirea elementelor de constructie din lemn cu dimensiuni instabile, din exterior, ca de
exemplir fa{adele imbrdcate.in lemn, nu este necesard atunci cAnd se acceptS colorarea naturali,
in gri, a lemnului. Dacd se doregte vopsirea lemnului in exterior (imbrdcdmintea faladei etc.) din
motive estetice, acesta poate fi vopsit iu o culoare peliculogeni (u9or pronunlatd sau coloratb) sau
cu o culoare de emailaie (de asemenea ugor pronun{atd sau coloratd).
Lacurile pigmentate gi emailurile de pe lem1 au rolul ca lemnul si i9i pistreze nuanla deschisi
uscare rapidd'
a vopselei. Vop^"sirea cu email este permeabild fa!5 de vaporii de api .9i permite o
Trebuie innoitd mai des decAt ,ropr"unu cu lac, insd atunci este suficienti o glefuire uqoari a
vopselei vechi. indsprirea unei suprafele cu vopgea-de..lac colorati inainte de renovare este
dirirpotrivd mult mai greu de realizit, iaicrxpdtuiile din ldcuirea care nu a fost efectuatd cu grijd
pot cauza daune mari.
15.2.5 Suprafe!e metalice (exterioare)
La o privire mai atentd, existd mai multe suprafele de.metal in casd: balustrade 9i bare din o!el,
din
consolele de pe acoperig, jgheabul de acoperig, burlanele de scurgere 9i pervazul ferestrei,
pervazuri
de
zinc-titaniu,
tabli de ogel iincat,'ai" iuUia de cupru sauincepAnd din 1980 din tabli
pe.,tru fereastri din aluminiu. Tabla de cupru,2inc ai aluminiu nu necesitd o vopsire de proteclie
impotriva ruginii, in cele mai multe .ur,rii se poate renunla total la vopsirea acestor materiale,
cu o culoare
atAia timp cAinu se doregte colorarea acestora. Eiementele de o(el necesitd o grunduire
de proteclie
strat
Pe
acest
zinc).
de
bogat
pentru pioteclie impotriva ruginii (grunduire cu conlinut
impotriva ruginii se poate aplica un strat de vopsea coloratd'
i., .ur,rliopsirilor de ienovare pe exteriorul elementelor de olel este foarte important ca

'

rugina si se indepirteze in totalitate prin sablare. inliturarea ruginii cu peria de olel nu este
suficientd pentru a crea un suport rezistent pentru vopsirea ulterioard (vezi capitolul 15.1,
paragraful " Suprafe{e de o!el).

L5.3 Vopsele
Urmitoarele alineate sunt gAndite ca o prezentare a materialelor pentru a ugura alegerea
mijloacelor de vopsire optime in fiecare domeniu.
Cele mai curroscute mllloace de vopsire, d.e mai multe secole, fabricate din substanle naturale,
sunt vopselele de var gi argile, vopseleie de clei gi de cazeind, vopselele cu. ulei 9i rdqini naturale.
"biovopsele".
Aceste inijloace de vopsir"e se giiesc astd,zi intr-o formd imbunitilitd tehnic, ca
nu
au deloc sau
care
alege{i
s6le
ge_ce.le
Atunci cAnd sunteqi in iiutareairopselei corespunzitoare
din
gi
produsele
pentru
valabil
este
lucru
au o cantitate cAt mai redusi de soluqii o.gu.ri.". Acest
firi
plastifian!i.
cele
sunt
rigini naturale. Atunci cAnd se utilizeazi froduse sintetice, de preferat
Aiternativele compatibile cu mediul pot fi chiar gi mai economice decAt produsele chimice.
pielele "normal6 " gi "alternativl " vd oferd o gami de produs.e incredibil de vasti 9i chiar 9i
in cazuli,-, .or" vd pricepeli bine in domeniu, destul de des este dificil si alegeli mijlocul-de-uo.Psil:
optim, pentru c.i de cele mai multe ori denumirea produselor nu urmeazi nici o regul5 debazd,.
iar subitanlele conlinute nu sunt descrise in totalitate. Un ajutor de nddejde pentru alegerea qi
intrebuintaiea mijloacelor de vopsire puteli gdsi in prospectele tehnice ale producdtorului.
in principiu, ''vopselele" sunt alcdtuite cfin mai multe cotnponente Precum substanle adezive,
solvenli, pigmenli de culoare qi substanle auxiliare'
233

Adezivul este materialul care dupd evaporarea substanfelor de dizolvare formeazd stratul r-jt,
proteclie gi unegte pigmen(ii colorafi cu suportul. Felul gi componentele adezivului rlefinesc,
p.roprietdtile vopselei. In afard de var gi ciment (in vopsele de var gi vopsele de var gi ciment), precuin
gi silicatul de sodiu (in vopsele pebazd de silica{i), cele mai multe miteriale adezive sunt substanlcr
organice. Adezivii tradiqionali (clei de celulozd, clei de cazeind g.a. pentru vopsele de perete qi tavan;
ulei de in gi alte uleiuri sicative precum rdqina naturald pentru emailuri, vopsele de ulei gi lacuri)
sunt produse din materii prime organice gi astdzi sunt oferite de producitorii de vopsele naturale.
Majoritatea zugravilor preferi in schimb vopselele pebazd de rdginl artificiali datoriti proprietdfilor
"mai bune" , care au fost optimizate prin combinarea diferitor materiale sintetice ^pentru tilate
domenile de intrebuinlare imaginabile. Vopselele din rhgini artificiale conlin totuqi substanle
ddunitoare mediului gi substanfe toxice, care in produclie, la prelucrare gi Ia depozitare ajung in
mediul inconjuritor gi il polueazd.
Solven(ii de dizolvare au sarcina si men(ind adezivii gi pigmenlii de culoare intr-o formd lichictb
pAnd la aplicare, astfel incAt dupd^aplicare culoarea si se-imbine perfect cu suportul. La uscare,
substanla de dizolvare se evapor5. in afari de substala de dizolvare cu apd (la vopselele de var, c-lei
gi in dispersie), majoritatea celorlalte substan(e de dizolvare sunt toxice (hidiocarburi precurn
terebentind, ligroind, toluen, xylol, benzen etc.) gi duc de cele mai multe ori la poluar"u ttr".1i.rl.,i gi
la aparilia bolilor profesionale (la zugravi). $i produsele naturale ale produiStorilor de vopseie
naturale, Precum terebetina extrasi din rigind, nu sunt chiar atAt de inofensive gi de aceea trebuie
utilizate cAt mai pu{in.
Prin termenul pentru proteclia mediului "inger albastru" se caracteri zeazS.produse de acest fel,
care in cgmpala!1e cu cele mai sus mentionate, polueazd mediul mai pu!in, iar rdspAndirea acestora
este suslinutd de biroul federal pentru proteclia mediului. In cazul mijloacelor de vopsire, acestea sunt
lacurile qi emailurile diluate cu apd, cu un conlinut scdzut al substan(elor de dizolvare organice.
Pigmenfii coloreazd vopseaua; aceqtia sunt alcdtuiti in principal din rninerale foarte fin colorate
sau din oxizi de metal, care se gisesc parfial in naturd (vopsele de pimAnt, precum ocru, umbria etc.)
sau care sunt produgi industrial. Cu cAt este mai fin un pigment gi cu cAt o iuloare conline mai mulqi
Vopsele gi ingredientele lor
Solvenfi

Vopsea

Lianti
(materie

Vopsele minerale
Apa
Vopsele pe bazi de clei (d)

Ingrediente toxice

primi principali)

Var (a)
Ciment (b)
(silicat) de potasiu (c)
Clei de celulozi
Clei de cazeini

Clci de cazeini si var

Vopsele in dispersie (e)

R59ini vegetale
Substante sintetice

Lacuri fbri uk'i

Riqind acrilici (,,lac cle dispersie")

Risini naturale
Lac pe baz.i de spirt (qelnc)
Lac nitrocclulozie
Lac pe bazi de clor-cauciuc si lac nolinrerizat

Solven(i organici
Tcrebentind,
LigroinS,
Benzol,
Tolur.n,

Xilol,
Alcool,
9i altele

Lacuri pc'bazd de ulei (f)

Rigini pc bazi de ulciuri vegetale Si r.ilini

alchidice (rigini sinteticc)
Rdqini acrilice (lac pe bazi dc rigini sintetic(,

Nitrocelu loz5,
Aditiv de inmuiere
Substante usc.rte care colr{in metale grelc

PVC

l,acuri pe bazi cle rigini

Ripini fr'nul iurmrldelriJirt., r.i;inr ureo.

alclehidice gi rigini mclaminatc (lacuri DD)

ClorurS dt. r'inil,

naturale Si substante sintetice

Iligini eporiclici

f ormalclt'hidi

PLrliester

Altele

Siloxan, silan (g)

Tapt't ctin h.lrtie (h)
\ropsele pentru prtrtecfie inrprs11i1., ruginii (i)
Cieari (k)
Substante de decapare (l)

Isociarr.rIi

Epiclorhidrini
I'croricl

Fig. 15.1 Vopsele gi irrgrecliente. Nunrerotaliile cu litere se regiscsc irr tcxt.

239

Daci vtipseaua se creteazi: se udA '"uprafala vopsiti cu

solvent de 1 I din acetat de aluminiu qi se adaugd trePtat
12 I tie ap5, de exemplu cu aiutorul unei stropitori

Vopsea de var
50 kg var alb hidratat
(1 sac de

hidroxid de calciu) in

40*60lap5

pentlu plante.

Se amesteci intr-un silrgur sens, se utilizeazd ochelari 9i

cremi de protecfie, se lasii la dospit tirnp de 48 dc ore'

Vopsele pebazi de emulsie de cazeini

apoi se amesteci cu

10 I clei de var Pe

1,

2kg sare de bucitirie

bazi de cazein6

(aceeaqi re(etd ca 9i

0,5 kg alaun

cazeinS,), sub

dilueazi cu api satt cu filer

cuartos, se amestecb des in timpul procesului de

Se adaugd, amestecAn<l, se

prelucrare.

pentru vopselele de var pe bazd de

formi Pistoasi

0,2 pind la 0,5 I de firnis din ulei de in sau ulei

polimerizat
amesteci, se adaugd pigmenlii qi se amestecd bine'
Stratul de vopsea de grund trebuie si contind mai pulini

Se

pigmenli decAt stratul de vopsea de acoperire'

Vopsele de var Pe bazi de cazeini
1. Varul se inmoaie cu aPi
20 I de var hidratat (hidroxid de calcir"r) in

Vopsele pe bazi de clei

20 I apd

l.

Se antestecii

cleiul

125 g de clei de celulozi (clei de glutcitri) cu

amesteci, se lasd timp de 48 de ore, se amesteci din

nou inainte de urmitoarea etapi de prelucrare'
Se

6,5 I apd

Se

Clei de cazeini 9i var

I I de var diz-olvat (hidroxid de calciu)

amesteci gi se lasd sd dospeasci (peste noapte)'

2.

se

amesteci in

2. Amestec voPsea
5 kg carbonat de calciu cu

8 I brAnzd de vaci degresatd

Se amestecd, se

lasi

sd stea

3iapd
timp de 1 orh 9i se face o

verificare a cleiuiui (vezi mai ios) Procesul de prelttcrare

nu trebuie si se desfiEoare Pe parcurstrl a mai mult de 3

f)evin un amestec gros. Apa

se

si dispari

toate

cocoloagele.

3.

Oblinerea voPselei
Se amesteci varul inmuiat cu apd (2 ) 9i se prelucreazi
imediat, timp in care se amesteci incontinttu Nu uitali
si vi protejati ochii 9i Pielea.

adaugi treptat,

zcirobeqte bine amestecul. astfel incAt

z.ile.
3.

se

Aplicarea stratului de voPsea

Compozitia de clei se amesteci bine cu cea de vopsea' Se

adar"rgi o cantitate din amestecul de clei pAni cAnd
vol)sealra devine flrric15. Se las.l irrcd o or'1 inainte de a se
aplica stratul de Preh"rcrare.

Indica[ii:

4. Testarea

clilueazi ctr lapte slab in grisirni sau cu clei dizolvat

in api (1 I c1e dei de cazeini qi var gi 4l clc api), nr't c-lt

I-a gruriduire, voPseatla nu trebuie

alta'

voPseatla llll cste relz'istetrti 1a Etergerr:' atunci trt'trttit: s5

se nriri a<lauge clci, iar daci vtlpst:aua straiuceqlt-' attrtrci
cind se gterge cu o cArp5, inseamni ci s-a ad'i'trgat prea

Se

Verificarea cleiului:
Se aplicd un sirat de clei pc urr guanr ;i sc las'i sti sc
ttsuce' Varul qi brAnza t1e vaci i'orcsf"rttud atr-rrrci cind
stratttl uscat dtr clci are aspectr.rl t.rnci sticlc matc ('rlb-gri

semitransparcnt)' Trebuie si se mai adil'rg,e

strirtul are tt culoare gillruie

240

'u"rr dac"i

aibi un

vopselei

as;.rt'ct nrat Ei s.I fie

si

fie spurnoasi' ci si

rezisienti la q;tergere' l)ac'l

mr,rlt clr.'i.

Sc

clilut'az. crr cle'i diz-olvirtin apa clin I ldr: c';r:rpozi!ie

clc clei

q;i

:) I clc

iiPi

pigrnen!i, cu atAt este n"iai mare puterea de acoperire a vopselei. Pe lAngd modelul gi calitatea
aglornerantului, proprietd{ile gi pre(ul vopselei mai sunt stabilite gi in funefie de cantitatea gi calitatea
pigrnentilor de culoare folosi{i. Pentru vopsirea interioard este suficientX o vopsea "rezistentdla apd" .
Vopselele "rezistente la frecare" sunt mai pulin permeabile in ceea ce priveqte aburul gi sunt mai
scumPe.
In ceea ce urmeazb sunt descrise pe rAnd cele rnai importante

tabelul

tipuri de vopsea, in ordinea din

15.1.

Vopseleie de var (a) sunt alcituite in principiu din var alb gi din apd: vopseaua poate fi alcdtuiti
fie din var hidratat sau din var ars alb, care totugi ar trebui pdstrat cAteva zile in api. Varul acfioneazd
precum orice alt liant, la fel gi pigmentul alb. Pentru a realiza mai multe nuan$e de culoare pot fi

adduga{i pigmenli de culoare rezistenti la vi:r (vopsele minerale). Vopselele de var se intdresc prin
admisia de dioxid de carbon din aer, de aceea surrt potrivite doar pentru suporturi minerale (totugi
nu pentru tencuieli care conlin gips). Nu sunt potrivite suporturile cale au fost deja tratate cu vopsele
in clispersie, de ulei, vopselelor <le lac sau alte mijloace de vopsire. Durabilitatea este totugi limitatd
in zonele cu aer industrial agresiv.
Daci in c;tzul r,opselei pereliloi'gi la'r'anulrri estevorba despre o vopsea de var, acest lucru poate
fi testat in ttrmiitorui mod: culoarea de var nu respinge apa, se poate insemna cu creta, spumegd Ia
contactul cu acidul clclrhidric Ai nu poate fi inldturatd prin bdiguire.
Vopselele de var sunt ieftine, rreddunXtoare mediului gi se gisesc in comer! gata preparate.
Aplicat6 de rnai rnulte ori, cf,t mai subgire, se formeazd o pelicul5 solid6, permeabild la aburii de apd
gi rezistenti la gtergere, cu proprietir(i bune in ceea ce privegte clima camerei. Pentru imbunitilirea
cilir.acitiiii de acoperire qi irnbinare ale vopsele cle var, se pot aclduga urmdtoarele substanle:
o Cret5 (cel mult 20u1,) sau fdin;i de cuar! (pAnd \a 20%) ca substanld de umpluturd pentru
ingrogarea vopselei.
c Ciment alb (pAnd la 30%) pentru vopsirea ingrogatd pe tencuiala qi zicl6 ria aspri.
o Cleiul de celuloz5 respectiv de cazeind (2 pArrd la 5%) sau firnis de ulei de in, dispersii de rigind
artificiald, dac5 este cazul gi smal! sau sdpun de qlefuire (2009 la 10 l) pentru imbundti(irea
stabilitetii apei gi rezistenlei 1a spilare.
$i zidurile netencuite pot fi acoperite cu glam de var, structura ziddriei putAnd fi recunoscutd qi
sub glamul de var. Prin adiugarea fiinei de cuar( in pasti, aceasta devine mai plin in consistenld.
Vopseaua de ingrogare inlocuiegte astfel combinalia rimas5, alcdtuitd din tencuiali, fibri aspri qi
vopsea, dAnd posibilitatea suprafe{ei peretelui sd ac(ioneze mai bine decAt o suprafa!5 tencuiti neted
- un bun exemplu pentru principiul ecologic al cheltuielii minime.
Vopsira se efectueazi in urrnitorii paqi:
. Perierea sau spilarea suportului pAnd la inl5turarea prafului
r Se introduce varul alb in ap5 qi trebuie ldsat sd stea minim 48 ore - dacd este cazul amestecarea
adaosurilor (vezi sus)- sau folosi{i vopsea de var gata preparati in comer!.
n Grunduirea cu lapte de rrar subqire.
. Straturile cle vopsea interrnediara qi de acoperire se pot aplica dupd24- 48 de ore cu o direc(ie
de aplicare schimbabild. Ilezultatul este cu atAt mai bun cu cAt vopseaua este aplicatd mai
subgire si mai des.
o Pentru ca vopseaua sa nu se creteze, nu vopsi(i pe timp uscat de vard qi nici in prezenla directi
a razelor soarelui sau pe un suport prea uscat: cu cAt este mai lungi durata de uscare, cu atAt
mai completi este imbinarea varului prin preluarea dei CC)2 din aer.
Varr"rl este coroziv, Ia prelucrare pielea trebuie protejati cu o substanld de proteclie gi se
recornandi gi folosirea ochelarilor de protec(ie. Ternrenul de pistrare al vopselei gata pentru aplicare
se calculeazd in func{ie de ternperaturh, qi este de aproximativ 14 211e.
Vopselele de var gi ciment (b) sunt alcituite din ciment alb q;i din var hidtratat (in vopsele de
pasterl). Acestea se intdresc in principiu hidraulic gi astfel sunt mult mai rezistente la intemperiile
2.41

vremii decAt vopseiele de ','ar. Pe suporturi minerale au o durabilitate mai lungi - totugi nu gi in
cazul aerului industrial poluant. Adaosurile de dispersii de substanle sintetice pot imbunitdli
aderenta gi prelucrabilitatea. Vopselele de var gi ciment se alcituiesc dintr-un praf uscat qi apd, care
trebuie amestecate in aceeaqi zi.
l)aci in cazul unei vopsele vechi este vorba despre o vopsea de var gi ciment, acest lucru se
testeazi prin aceeagi metodd ca qi in cazul vopselei de var. O diferen{iere intre culorile de var gi ciment
qi vopselele de var este posibilS doar printr-o analizd chimici.
Vopselele pe bazd de silicali minerali (c) se livreazd ca vopsea din doub componente gi se
amestecd inainte de prelucre. Trebuie apoi amestecatd irnediat gi utilizatd cAt mai repede. Silicatul de
sodiu este un acid silicic liber (silicat de caliu K2SiO3), care la contact cu aerul se intdregte intr-o masd
sticloasd gi care se imbini chimic cu suportul prin silificare. Vopselele pebazd de silicali au astfel
proprietili proeminente: sunt rezistente la vreme, sunt hidrofuge, permeabile la abur gi rezistente la
gazele de ardere gi vaporii chimici. Pretul mare se datoreazi durabilitdlii foarte bune. Pentru cd
vopseaua formeazd impreund cu suportul o structuri densi de cristal, aceasta este foarte potrivitd
pentru reabilitarea tencuielilor vechi, moi gi erodate.
Vopselele pe bazd de silicali se folosesc in principiu pe tencuieli de var qi ciment, pe beton
aparent, tigle, ciment cu fibrd gi alte vopsele vechi, minerale. Pot fi insd utilizate gi pe suporturi de
lemn, zinc Ai sticld. Vopselele organice vechi nu sunt potrivite ca suport, de exemplu vopselele in
dispersie. Pe suporturi minerale vopseaua aplicatd poate fi atAt de acoperire cAt gi transparenti (in aga
fel incAt suportul luceqte), iar prin tehnica de emailare se dd o infdqigare "corespunzitoare" suprafe(ei.
Daci este vorba despre o vopsea pe bazd de silicali din doui componente pentru perete sau
tavan, acest lucru poate fi recunoscut pentru cd vopseaua se poate inldtura fie prin bdi{uire, fie cu
ajutorul acidului clorhidric.
Vopsirea cu vopsele pebazd de silica(i se aplicX in doud etape deJucru, in cazul suporturilor
puternic absorbante fiind nevoie de un strat de grunduire suplimentar. In cazul ziddriilor inainte de
vopsirea finald se poate adiuga nisip sau cuar! in vederea oblinerii unui efect de ingrogare.
In afari de vopsele pebazd de silicali minerali existi gi "vopsele in dispersie", respectiv "vopsele
pebazd de silicati organici", gata amestecate gi gata de aplicare, care totuqi conlin substanle sintetice.
Nu vopsi(i dacd razele soarelui sunt puternice, pentru a nu impiedica vitrificarea chimicd prin
uscarea fizici rapida. Vopselelepebazd de silica{i sunt corozive! Ochii gi pielea trebuie ferite dar
trebuie sd se protejeze de asemenea gi sticla geamurilor, a ugilor, a pervazurilor etc. (ochelari de
protec(ie, mdnuqi de protecfie, lipire, de hArtie, scotch etc.).
Vopselele de clei (d) au ficut parte pAni in anii '60 din mijloacele clasice de vopsire pentru
interior. Pentru cd in general nu pot fi reacoperite simplu, ci trebuie spdlate, au fost inlocuite de
vopsele in dispersie mai uqor de prelucrat gi mai rezistente la spilare.
Materia debazd pentru vopselele de clei este cleiul de celulozd produs din plante sau cleiul de
cazeini produs din lapte (brAnzd de vaci).
Vopselele de clei sunt ecologice, pot fi produse foarte ieftin gi pot fi folosite pentru toate vopsirile
interioare pe ziddrii, tencuieli, vopsele de var gi pe vopsele de clei vechi, bine aderente, dupi
grunduirea corespunzitoare gi pe lemn, pe vopsele in dispersie aderente gi pe tapete aderente.
Vopselele de clei permit trecerea vaporilor, sunt rezistente la spdlare, dar nu sunt rezistente la
umezeald (aderente la spdlare); astfel pot fi utilizate doar in camerele uscate. In afard de asta, suportul
trebuie sd fie solid, absorbant, fdrd pete gi neutru din punct de vedere al pH-ului. Suporturile alcaline,
de exemplu o tencuial5 proaspiti de var, trebuie neutralizate inainte de vopsire. Petele trebuie
acoperite cu vopsele in dispersie. Vopsirile vechi cu clei, bine aderente gi nu prea gros aplicate se pot
curita cu sipun qi api qi pot fi apoi reacoperite firi aplicarea unui strat de grunduire.
La aplicarea unei tencuieli noi (cu un grad normal de absorbgie) se recomandi grunduirea cu un
strat sublire de pastd de clei sau, gi mai bine, cu alaun (2009 sulfat de potasiu aluminiu la 5 I de api).
Stratul de vopsea de acoperire se aplich cel mai bine cu o rol5. Intre grunduire gi stratul de acoperire
trebuie si se lase un timp de uscare de cel pu(in 4 pAnd la 8 ore.
Realizarea unei suprafete interioare transparente cu ajutorul vopselelor de plante redd o
suprafali "corespunzitoare", "nuantatd umbros", care prin efectul ei se deosebegte de celelalte
) t.)

--a_

suprafete vopsite. Peretele pe care a fost aplicatb o tehnicd de emailare di impresia, unui nespecialis!
cd vopseaua a fost aplicatd cu cAliva centimetri in fala peretelui. Efectul face in aga fel ci lumina nu
se reflecti doar la suprafala stratului de vopsea. O parte a luminii intri in stratul de email pe suportul
acoperit corespunzdtor deschis. Se reflectd acolo gi pdtrunde pentru a doua oari in stratul de email.
Astfel de sisteme de vopsire, care sunt propuse de unii producdtori de vopsele naturale, constau in
principiu din:
. Grunduirea potrivitd a suportului
. O vopsire intermediari cu alb cu o bazd rdginoasi din ceard de albine gi cazeini qi
. O vopsire finali dintr-o culoare sau mai multe pigmentate

Suporturile potrivite sunt (in ordinea proprietililor):

. Tencuiald aderent5, foarte intdriti (pH neutru), uscati, curati qi fdrd substanle interioare libere,
. Tapete foarte aderente,
o Pl6ci din gips-carton,
Vopsiri in dispersie, vechi, intacte.
Emailarea perefilor cu vopsele de plante nu este recomandati pentru aplicarea in exterior gi pe
suprafelele umede. Vopsitorii de pereli rezistente la umezeald pot fi executate cu ajutorul vopselelor
'pe bazi de silicali minerali (vezi mai sus).
Vopselele in dispersie (e), pe bazd de r5gini artificiali sau naturali, sunt cele mai folosite pe
suprafetele perelilor gi a tavanelor in interior gi exterior, din cauza multitudinii lor de posibilitdgi de
aplicare, a aderenlei lor bune gi durabilitdfii, precum 9i a prelucririi lor ugoare gi a nuanlelor arbitrare
de culoare, degi sunt mult mai scumpe gi nici nu sunt la fel de nediundtoare mediului precum
vopselele minerale gi vopselele de clei. La vopselele in dispersie, numite gi vopsele de emulsie, este
vorba despre o emulsie (cele mai fine picdturi) a riginii artificiale sau a aglomerantului natural din
rSgind, in pasta colorati lichid6. Modul gi calitatea aglomeratului conferi stabilitate4 domeniul de
utilizare (interior gi/sau exterior) qi prelul vopselei. Ca "vopsele latex" sunt oferite vopselele in
dispersie sintetice rezistente la frecare. Un mijloc de vopsire cu totul diferit este reprezentat de
vopselele in dispersie cu lag care sunt descrise mai jos la capitolul lacuri
"
".
Dispersiile din rdgini artificiale confin de exemplu poliacrilat, poliacetat de vinil cu plastifiant,
polipropionat de vinil (PVP) sau stiren-butadieni - latex ca gi aglomerant in cea mai fini distribufie;
pentru imbundtilirea proprietdlilor sunt amestecate substanle chimice, foarte diverse, in parte nu
foarte compatibile cu'mediul. Alternative pentru dispersiile din substanle sintetice sunt de exemplu
vopselele pe bazd de silicali pentru suprafefele exterioare, precum gi vopselele de var sau clei gi
dispersiile din rigind naturald pentru suprafefele interioare, foarte bune, insi foarte costisitoare.
Vopselele in dispersie pot fi aplicate pe aproape orice suport (in afari de o!el) in interior sau
exterior gi oferd o vopsire elastic4 nuanlabild liber gi rezistenti la umezeald, care este totugi pulin
permeabilS la abur. Vopsirea unei suprafele netratate pAnd atunci necesitd intre 3 gi 4 pagi de lucru:
stratul de grunduire, 1 pAni la 2 straturi de vopsire intermediari gi stratul de acoperire. Pe o vopsea
veche, bine intrelinutd gi curifatd, este de ajuns un strat de innoire.
Dacd, in cazul unei vopsele vechi, este vorba despre o culoare in dispersie, acest lucru poate fi
testat cu ajutorul substanlelor de dizolvare: benzina gi solvenlii nitro dizolvd puternic vopselele in
dispersie, in schimb vopselele de ulei gi de rigini artificiale foarte pufin.

lucrul cu vopselele in dispersie:

de probd intr-un loc mai pulin vizibil.
o Pentru verificarea nuanlei vopselei aqteptafi uscarea.

CAteva sfaturi pentru

r Vopsirea

. Aplicati

culoarea aleasi din plin, pensulali des; la suprafelele mari lucrali cu mai multe

persoane pentru a evita limitele vizibile.

. Vopsiti intAi glafurile geamurilor, pervazurile, balcoanele etc., apoi suprafelele mari.
o

Nu amesteca{i tipurile de vopsea ale diferililor producitori.

. in cazul unui suport aspru, 'fricfionati" .ropseala de grunduire cu o perie de sArmi.

243

Nu vopsifi atunci cAnd razele soarelui acfioneazi direct, incaz de umezeali sau in caz de
inghe!.

Lacurile gi emailurile (f) sunt folosite in principiu pe suprafelele de lemn bine finisate, ca de
exemplu ugi 9i ferestre, precum gi la suprafele metaliie, ocazional gi pe suprafelele care pot fi spdlate,
ale zidurilor, tencuielilor 9i tapetelor.
Ca lacuri, respectiv vopiele de lac sunt desemnate mijloacele peliculogene de vopsire/ care
ac6rperi suportul ., ,rn strat de proteclie mai mult sau mai pulin dens. Aglomerantul este in general
transpareni; vopselele de lac pot conline in plus, pigmenli de culoare.
Emailuri sunt numite miterialele de vopsiref care, datorit[ conlinutului lor ridicat de substanle
de dizolvare ii a altor aglomeranfi, pitrund in suport, gi care nu sunt Peliculogene sau sunt foarte
pufin. porii iuportului'nu sunt-inihigi la vopsirea cu email, astfel cd transferul de umezeali
Oblinerea unei anumite nuanle de culoare nu
i,,capacitatea de respiralie") se menline in continuare,
cu
se f".e la emailuri prin actaos de pigment; ci prin alegerea diferitelor culori de vopsea'.Vopsirile
alb.
email
din
este
grunduire
de
email au o putere mare de iluminare, atunci CAnd stratul
Lacuriie gi emailurile indeplinesc, la elementele de construclie exterioare, pe lAngd configuralia
estetici gi importantul scop cte proteclie impotriva intemperiilor gi a menlinerii culorii, in cazul
elementelor de c6nstruclie interioare in prim-plan se afld funcliile estetice. AvAnd in vedere faptul cd
prin producerea gi utilizarea lacurilor gi a emailurilor ajung in mediu mai multe sau maj puline
inp.t"itagi diundtoare, acestea ar trebui sd fie folosite mai economic ai ar trebui incurajatdfolosirea
rdgin{ naturald, precum gi a lacurilorin dispersie den-umite
pr6drsult. pebaz6 de ulei natural gi
i'lactrri de api" cu vopselele in dispersie). Lacurile de apd sunt
incurce
ingeri ai mediului (s6 nu se
ad"erente pe lacuri de ulei, din rdgind naturali sau riginX artificiali gi invers.
Dace in cazul unei vopsiri vechi s-a utilizat o vopsea din rdgind naturald, rdgind artificiali sau o
vopsea de lac de ap6, u."ri l,r...r poate fi recunoscut prin teste de laborator cu voPsea uscati.
Ca substangi de dizolvare, gerlacul confine intr-adevdr alcool ca substanld de dizolvare, poate
insi declanga alergiile gi de aceea ar trebui folosit doar ca grund.
Mijloacele de"hidrofobare (g) sunt folosite pentru a p_rot91a. suporturile minerale, in special
zidiriill aparente poroase, imp6triva pitrunderii um^ezelii. Prin hidrofobare suprafala pietrei
respinge apa, firi a influenga permeabilitatea aburilor. Suporturile potrivite sunt pietrele naturale,
gigieleivarul gi piatra de gresie, precum qi betonul. Hidrofobarea este potrivitd 9i pentru acoperirea
finald a vopselor cu var.
Toate'milloacele de hidrofobare sunt mai mult sau mai pulin diunf,toare mediului. Mijloacele
din'
de hidrofobu.e, ou.".,rm nediunitoare mediului, sunt siloxanele dizolvate in alcool 9i silanele
evitate
ar
trebui
mai
pitrunzdtoare
organice
de
dizolvare
comer!. Riginile de silicon din alte substan{e
datoriid pot.ra.ii mediului. Toate preparatele vor fi aplicate_pe spportul curdlat prin stropit", !1t',-,t
prin intindere. in cazul pietrelor atsoibante aplicarea se va_face !e maimulte ori. Pentru vopsiri de
'acoperire suplimentare pot fi folosite, de exemplu, vopselele pebazd de silica(i. Daci o suprafala a
fositratati, mai demult, cu mijloace de hidrofo-bare, acest lucru poate fi testat prin proba cu api.
Tapet (h):in general, supiafeqele perelilor sunt ocupate de mobil5, tablouri, plante 9i pervazuri
ale geumu.ilor, as"tfel incAt tipet"i" u,rand desene mici imprimate oferd doar o senzalie de nelinigte
inciperii. De aceea, mai indrdgite sunt tapetele din fibri aspri neimprima!",-.1." de asemenea sunt
tratate des cu tot felul de chimicale pentru irnbunitdlirea proprietdlilor. $i cleiul spec;{al de arnidon
pentru tapetele grele sau pentru tapetele textile nu este mereu lipsit-de impuritdli ddundtoare. In
demne
acest car, co-".g.rt de constmctii biologice specializat oferd relativ multe produse alternative
de luat in seamd.
Deoarece capitonarea la construcliile vechi a fost de cele mai multe ori ingreunati, din carza
suprafelelor delivelate ale pere(ilor, au apdrut alternative ca de exemplu vopsirea cu fibrd asprd,
plu.,a.ei cu lemn suu ucopeiirea cu zubstanle din fibri naturali (iut[, (esdturi de in etc.), care sunt
ioarte apreciate. Totr.rqi cea mai simpli, cea mai frumoas5 qi de asemenea cea mai ieftin5 solulie este
ca gi inainte, simpla vopsire direct pe tencuiala interioard sau Pe zidirie.
?_44

Capitonarea este deosebit de eficientd acolo unde a mai fost tapet, precum gi pe tencuielile netede
gi pe plicile de gips-carton. Ca gi in cazul vopsirii, este valabild gi aici cea mai importantd regulS:

suportul trebuie sh fie uscat gi indeajuns de aderent; infdfigarea gi durabilitatea unei suprafe{e
capitonate este foarte mult dependentd de construclia suportului.
in func{ie de starea suprafelei peretelui pot fi necesare urmdtoarele lucrdri de pregdtire:
. indepdrtarea totald a tapetelor existente prin tragere, r|zuite, glefuire.
o Netezirea suprafelei tencuielii prin qlefuire.
r Repararea collurilor, a spdrturilor gi a altor defecte.
. indepdrtarea petelor de gudron, de culoare qi ulei prin aplicarea de mai multe ori a silicatului
de sodiu sau a selacului.

Pentru efectuarea lucrdrilor de tapetare iati cAteva indicafii importante:

. Pentru nivelare sunt potrivite pastele de lut gi nu vopselele in dispersiesolubile in apd.
r Unde nu se doreste rdmAnerea tapetelor vechi, ci inlSturarea acestora se recomandd folosirea
legiei de sipun (din sdpun de Elefuire sau sipun solid)in loc de dizolvantul de tapet.'lapetele
groase, acoperite cu vopsele in dispersie pot fi indepirtate mai ugor prin tdierea in formd
reticulari a suprafelei gi smulgerii cu ajutorul unui mastic.
. Neindoielnic, tapetele normale cu clei de amidon gi metil-celulozl sunt toxice in ceea ce
privegte confinutul de substanfe. Cleiul de amidon special pentru tapetele grele gi tapetele
textile con(ine rigind artificiald ddunitoare mediului gi sdndtdlii.
. Tapetele din plutd, din substanle spurnante latex sau din spumi solidd sunt eficiente doar in
cazuri speciale. Deoarece sunt relativ subfiri, efectul lor de termoizolare este destul de redus.
Pot contribui la reducerea apei de condens la glaful ferestrei gi la buiandrugul ferestrei.
Tapetele caserate sunt mai pu{in sensibile la presiune decAt cele necaserate.
o Existd gi tapete cu o caserare din polietilend pentru asigurarea unei inchideri impotriva aburilor
gi pentru izolalia interioard (capitolul 7.3).
Vopselele pentru proteclie impotriva ruginii conferd componentelor de olel o proteclie bund
impotriva coroziunii. Suprafelele ruginite existente trebuie curdlate foarte bine, iar apoi suprafala
este degresatd cu amoniac lichid. Dacd vopseaua veche este doar pulin deteriorati, atunci suprafala
se cur5{i, se qlefuiegte gi apoi se aplici stratul vopselei noi. $i la interior ar trebui aplicati o vopsea
de grunduire pentru protecfie impotriva ruginii pe componentele de o!el, pentru cd gi umiditatea
aerului ac{ioneazd coroziv.
O noud vopsire constd din 1 pAni la 2 straturi de grund pentru proteclia impotriva ruginii gi din
doud vopsiri de acoperire cu o vopsea coloratd. Ca vopsele pentru pioteclie impotriva ruginii nu
trebuie folosite produsele care contin zincsau plumb.
Ceara (k) este un mijloc simplu pentru inchiderea cu eficienld a denivelSrilor din lemn gi piatrd.
Componentele de construclie din lemn din interior sunt astfel protejate de exemplu impotriva
pitrunderii prafului gi a murddriei, suprafala devine netedi gi ugor de intrelinut fird a afecta
capacitatea de difuziune gi absorbfie a suportului. Suprafelele de lemn tratate cu ceari r5mdn totugi
sensibile la umezeala care actioneazd mai mult.
inainte de a cerui o suprafagd pentru prima dati, aceasta ar trebui grunduitd cu un grund
transparent sau pigmentat (email de rSgind naturald sau email de lac in dispersie), pentru proteclia
impotriva intririi stratului de cear5 in suport.
Ceara poate fi aplicati prin doui procedee diferite: in cazul folosirii de ceari rece, aceasta se
freaci cu un prosop de iutd. Balsamurile de ceard care se prelucreazd la rece confin totugi substanle
organice de dizolvare (de exemplu terebentina), cu cAt acestea sunt mai moi, cu atAt substanfelesolvent sunt mai multe. Ceara lichidd pebaza substanlelor de dizolvare (aga-numitele balsamuri de
intins) nu ar trebui folositd deloc.
La procedeul de topire ceara este incblzita (Aten(ie! Pericol de aprindere!) gi astfel este adusi in
stadiul pentru prelucrare. Ceara lichidd poate fi apiicati mai lejer cu ajutorul unei maqini de lustruit
245

preincilzire. In urma ambelor procedee, podeaua va fi lustruiti cu peria de lustruire

a"p1ce stratul de ceari s-a intirit.
In timp ce pentru placajele perefilor, pentru mobild gi pentru grinzile de lemn se potrivegte ceara
moale de albinS, pentru podele se recomandi folosirea unui stiat de ceard mai solid de plante sau
cu dispozitiv de

ceari sintetici. Stratul de ceard trebuie aplicat mereu cAt mai subgire, pentru a nu deveni un refindtor
de murddrie. O ceruire suplimentard cu pastd de ceard sau balsam de ceari este eficientd doar la
intervale de timp mari.
CAnd stratul de ceard devine gros, dupd mai multe aplicdri, gi murdiria devine aderentd, acesta
poate fi indepirtat cu ajutorul unei magini de rdzuit (ragchetd). Pentru curilarea regulati gi ingrijirea
unei podele ceruite s-a pistrat gi spilarea cu ap6 gi sipun.
Mijloace de indepirtare (l): Ca mijloace de indepdrtate, oarecum compatibile cu mediul, pentru
inndsprirea sau inldturarea vopselelor vechi de lac sunt preferate legiile anorganice ca de exemplu
hidroxidul de natriu gi amoniacul lichid. Aceste legii in concentratii mari reaclioneazd foarte coroziv,
agadar protejafi-vd ochii gi pielea in timpul lucrului!
Vopselele vechi din rdgind artificiald liberi pot fi desprinse cu sodd nepericuloasi. Metodele
mecanice (glefuire, rindeluire, ddltuire etc.) sunt compatibile cu mediul, dar sunt foarte greoaie.

L5. Substanfe toxice

din aerul inciperilor

Aerul interior poate duce la imbolndviri atunci cAnd conline praf cauzator de alergii sau vapori
toxici, in cantitili mari, din materiale de construc(ie gi mobil6. Alte daune larg rispAndite sunt
imbolnivirile cauzate de folosirea in trecut, a plScilor aglomerate, puternic impregnate cu aldehidi
gi prin folosirea mijloacelor de protec(ie a lemnului PCP qi indan. Astizi nu se mai pot utiliza astfel
de materiale de constructie in interiorul inciperilor

15.1Alergii

' Dacd cumva, la intrarea in casd veli avea diferite simptome, precum licrimarea ochilor,
strinuturi in exces, crize astmatice, crize de brongitS, reaclii pe piele sau dureri de cap, inseamnd ci
sunteli alergici la una sau mai multe substanle din locuinld. Praful din casd, ciupercile de mucegai,
metalele, pirul de animale sunt cele mai dese ca\tze care provoaci alergii.
Praful din casi conline murddria arahnidelor care poate produce sufocarea.
Pirul de animale nu se intAlnegte doar din vina animalelor de casd. $i covoarele gi carpetele din
lAni, blana de capre sau cdmile, impleturile din pir de cal rispAndesc pdr in aerul respirabil din casi.
Ciupercile de mucegai cresc pe orice material organic umed, de exemplu pe hArtie, lemn, culorile
in dispersie, masa elasticd de izolafie, alimente, murdirie. Porii ciupercii de mucegai sunt periculogi
gi ddunitori atunci cAnd sunt respirali prin aer.

+,

cu praf a locuinlelor poate fi evitatd

'.lncircarea
o Tencuirea cAt se poate de netedi a perelilor,

prin:
nefolosirea tapetelor sau a placajelor textile ale

perelilor gi tavanelor.
covoare; folosili pardoseli cu o suprafali inchisd gi care pot fi curilate umed.
o Indepirtali colectorii de praf: canapele de piele in loc de canapele cu saltele (perne), dulapuri
inchise in loc de rafturi, suprafele netede, renuntarea la accesoriile "confortabile".
Mucegaiul poate fi indepdrtat respectiv evitat in timp, dacd a fost indepirtati cauza pentru
umiditatea excesivi . Componentele de construclie umede sunt greqeli de construcfie. Pot fi cauzate

. Nu folosifi

de:

. Apa capilard nedrenati

o

a terenului de fundafie,
Neetangeitili la falade qi acoperiq
Formarea de api de condens la componentele de construclie reci.

Cheltuielile pentru indepdrtarea acestor lipsuri de construclie pot fi considerabile. Mai multe
detalii in acest sens putefi gdsi in capitolele 6.3 gi7.\.In anumite condigii este posibild qi o imbunitifire
cu mdsuri "simple":
. Incdlzirea gi aerisirea suficiente (vezi capitolwl4.2.1),
. Indepdrtarea tapetului impermeabil de pe partea interioard a perelilor exteriori si inlocuirea
cu tencuiald de var Ei vopsea de var.

L6.2 Substanle toxice

Probleme mari de sdnitate pot fi cauzate de evaporarea aldehidei formice si de gazificirile
mijloacelor de proteclie a lemnului. Lista tipicd cu 'lsubstanle ddunatoare" aratd care substanfe ce
duc la imbolndvire sunt eliberate in aer din materiale de constructie. "Comunitatea de interese asupra
mijloacelor de protecfie a lemnului e.V." cu sediul in Engelskirchen a prelucrat gi rispAndit mai multe
informalii importante.
Urmitoarele informalii trebuie sd indice ce boli pot fi cauzate de intoxicare prin substanfe de
constructie, gi cum trebuie si procedati pentru a testa bdnuiala, pentru a identifica sursa de otravd gi
pentru a o putea indepdrta.
247

Datoriti numdrului mare de cauze pr:sibile gi din cauza complexitS{ii problernei in cazul uner
contaminhri a locuinfei, in aceastd carte nu pot fi redate din pdcate sfatr"rri concrete pentrtt
indepdrtare. Aici este inevitabild analiza gi consilierea specialigtilor experimenta[i pentru fiecare caz.

A
= azbest
BM - liant
D
= dioxini
F
= formaldehidi
HS = subtanli activi pentru protecfia lernnultri (de exernplu
I
= ihsecticicl (de exempiu permetrin, lindan, diclorvos)
ISO = izocianali
KMF = fibre minerale artificiale
LM = dizolvanli
PAK = l-ridrocarburi policiclice aromatice
PCB = bifenili policlorurali
PCP = pentaclorfenol
R
= radon
RA = radioactivitate
SCH = metale grele
VOC = conlponenli organici ugor vcllatili

lindan gi

PCIP)

aldehidi formici cele mai importante in intericrr sunt: lambriurile, podelele,

ancadramentulugii, rnobila din pl5ci de panel, placaje gi panele; plicile de izolare din fibrd rnoale de
lemn qi din substanfe spumante; suport de materiarl spumant al covoarelor; chitul, gletul, culorile,
Sursele de gazare cu

lacurile.

Aldehida formicd rezultatd din aceste materiale este preluati in principiu prin aerul inspiraf
gi
dar prin piele gi prin alimente. Efectele intoxicirii pot fi: dureri de cap, stintularea mucoasi,
afectarea ciilor de respira{ie, alergii ale pielii, cdderea pdrului, afectiuni imunologice, oboseali,
sl5biciuni de concentrare gi alte afectiuni neurotoxice.
in afari de asta, cercetiri recente atrag atenlia cd aldehida formicd poate cauza cancerul. Din
aceste motive, astdzi mai pot fi folosite in construc{iile interioare doar pldci de trasare cu emisiune
scdzutd (clasa emisiunii E1 conform directivei aldehidei formice ETB). Pentru placaje gi panele, dar
gi pentru alte produse nu este nici o reguld, datoriti potenlialului scdzut de pericole.
CAnd grinzile de lemn sau imbrdcdminlile in lemn sunt acoperite cu o substan{5 pentru proteclia
lemnului, care confine PCP, aceasti substanli poate afecta aerul incdperii pentru cAteva secole.
Impuriti{ile din pentaclor fenol, ca de exemplu furanul gi dioxinele de bezoil, pot emana gaze chiar
qi mai multe secole. Aceste substan(e otrivitoare nu se rAspAndesc doar in aerul inciperii. Se impr5gtie
in toata aria locuinlei gi se depoziteazi in toate substantele poroase, in mod special in praful din casd,
pe paturi, pe felele de perne, pe textile, cdr(i, etc.
Omul are contact cu substan(ele toxice prin respira!ie, prin contact de piele sau prin alimentele
care nu sunt izolate fa!5 de gaz. Efectele impotriva sinatifii a substantelol pentru protec(ia lemnulrti
sunt diferite. Astfel boala unr-ri memlrru de familie poate fi clestr-rl de grav5, irt fimp ce altul uu suferii
de nimic" O situalie aserninitoare este gi in cazul hemogramei. Clantiti(ile inari cie impuritS!i in sAnge
nu conduc intotdeauna la o imbolnivire grav5, ci, de cele mai multe ori, la apari[ia intoxicalilor sunt
descoperite cantit5li mici de irnpurtitd{i in sAnge.
Simptomele tipice de intoxicare sunt nespecifice comparativ cu cele in cazul aldehidei formice:
iritalii aie ochiilor gi mucoasei, dureri de cap, predispunere mare la infeclii, problerne de imunitate,
capacitate de munci scizuti, pierclerea reflexelor.
O amelioare sau o indepirtare a intoxica(iilor cu inrpurititi necesiti de cele mai multe ori cr
cheltuiald mare. in general c-ea mai bund solu{ie este inlSturarea tuturor componentelor irrfectante
direct sau indirect ale constrtrcliei gi inlocuirea acestora"
in categoria elementelor de cclnstructie infectate sunt incluse gi substan{eler pro1o3se, care au
preluat toxinele din aer, de exemplu tencuiala peretelui sau a tavanului, clar gi ele'nrentele cle
248

constructie din lemn care nu au fost tratate! in anumite cazuri poate ajuta o impermeabilit.ttt' a
suprafelelor gazate, solulie care nu se dovegte mereu a fi cea mai economic5.
Din pdcate a fost demonstrat cd tratamentele medicale gi/sau naturale gi o hrinire adecvatb nu
conduc la o insdndtogire durabilS, atAta timp cAt sursa de otravd nu a fost descoperitd gi indepdrtati.
tn nici un caz nu ar trebui sd utilizali singuri freza, nragina de glefuit qi rindeaua. Riscul de intoxicare
gi de contaminare a locuinlei este foarte mare!
Un ajutor in identificare cauzelor pot fi urmdtoarele intrebiri:
La formaldehidi:
. Existd in podea, la pere{i sau la tavan pldci aglomerate care au fost montate inainte de 1980?
(eventual rrerificati in documentele construcliei, sau intrebafi un arhitect).
. Exista mobil5 din pl6ci aglomerate cu suprafele care nu sunt acoperite cu straturi groase de
substan[e sintetice?
n Sunt depistate valori mari de acid formic in urinS?

in cazul binuielii de infectare cu substanld pentru protec{ia lemnului:

. Au fost folosite substante pentru protec(ia lemnului? Unde? CAnd? Ce fel de substanfe? In

.
'.

cantitili?

ce
e

CAnd au apdrut primele simptome?

Sunt normale valorile specifice din urind gi sAnge?

Aici ar trebui inclus gi locul de muncd. Este posibil sd aparS'mai multe intoxicdri de acolo.
Urmdtorul pas este o analizi chimicd a prafului din casd, probe ale materialelor sau a aerului din
incdpere. Existi multe laboratoare de analizi care efectueazd astfel de analize gi care oferi variante
pentru indepirtare. AvAnd in vedere faptul ci analizeie pot fi foarte scumpe gi ci mdsurile de
eliminare sunt mereu scumpe, se recomandi luarea ofertelor de la mai multe institu{ii de analizd
experimentate gi si se ia in seami cele mai eficiente metode de indepdrtare gi inlocuire.
Analizele de aer sunt in general scumpe gi pulin semnificative. Cel mai bine este sd efectua(i o
analizd a prafului din casi sau si luafi probe de material a componentelor de construclie. Gregelile
la luarea probelor sunt cauze dese pentru alegerea metodelor de asanare nepotrivite gi neeficiente.
$i interpretarea corectd a rezultatelor analizelor este importantS, pentru cd momentan nu existd valori
orientative.
Biroul federal al sdndtisi, care nu desemneazd valori prea mici, consideri ca fiind necesare
mdsurile de asanare atunci cAnd in praf existd o concentra(ie de dioxind respectiv furan de 10 ppm
gi pe suprafe[ele lemnului de 20 ppm (sau mai mult). Dacd in cazul suprafe{elor de lemn se remarcd
o valoare de peste 100 ppm, atunci este nevoie urgentd de reabilitare.

249

Anexa L
Preluri comparative
Prelurile indicate in cele ce urmeazi reprezinti costurile medii (costurile pentru materiale gi
manoperd) pentru anul 2003, inclusiv TVA in Germania. In primul rAnd au rol orientativ pentru a
putea comPara costurile variantelor de executare. Prin urmare, cititorii igi vor putea face un calcul
estimativ pentru costurile obiectivelor de construc(ii. Mdcar pentru o orientare asupra ordinului de
m5rime a sumelor necesare am hotirAt pdstrarea acestui Capitol. La o analizi atentd vom observa cd,
la anumite lucriri, nu sunt foarte mari discrepanle intre costurile din RomAnia gi cele din Germania,
iar raportul intre costurile de materiale gi manoperi seamdnd gi mai mult. O stabilire exactd a
costurilor pentru fiecare caz in parte se poate face numai dacd se iau in considerare cei mai importanli
factori de influen(are a costurilor, precum:
I Diferentele regionale: in regiunile puternice din punct de vedere economic, prelurile de
construclii sunt mai ridicate decAt in cele slab dezvoltate economic; acelagi lucru este valabil
gi pentru zonele urbane, unde prelurile sunt mai mari in comparalie cu cele din zonele rurale.
'Structura clSdirii gi elementele: necesarul de timp este mai mare pentru incdperile mici si
elementele aihitecturale decAt pentru incdperile mai mari.
'Volumul obiectivelor: obiectivele cu un volum redus de munci sunt relativ mai scumpe.
Prelurile indicate sunt valabile pentru un volum de munci corespunzitor unei clddiri cu o
suprafald de locuit de 150 m2.
. Evolutia prelurilor de execulie (2003): prelurile indicate se pot actualiza pebaza indicelui de
inflalie.
r Accesibilitatea la gantier.
o Procedura de atribuire: calitatea proiectului, exactitatea executirii si numdrul de oferte.

Dupi intocmirea unei liste care cuprinde fiecare element al constructiei, care intrd in disculie
este posibil si se realizeze o estimare rapidd a costurilor pentru clddirile vechi gi obiectivele de
renovare a acestora.
Pebazalisfui depreluri amaterislelor putefi face o esfimare relativ exacti gi rapidd a costurilor, respectiv
a taxelor sau deducerilor pentru variantele de executare.
Costurile menfionate in lista de preluri a materialelor sunt valabile pentru cei care iau materiale
de la furnizori pentru.volumele de muncd mai sus mentionate. Salariile, transporful, degeurile de
tiiere, precum gi materialele de adaos gi cele auxiliare nu sunt indicate in listele de costuri ale
materialelor.

Costuri de construclie in funclie de obiective

Numerotalia corespunde numerelor capitolelor.

Fundalii
6.2 Lucriri de coborire a fundafiei
5.

Amenajarea spafiului de lucru in afara pivnilei (cca. 50 cm

ldlime gi 40 cm adAncime sub fundare), executarea operaliunii de subzidire
a fundatiei pe capitole de lucrdri, executarea noii fundalii
dintr-un strat de beton impermeabil (ca pregdtire pentru
scufundarea fundaliei, agadar fdri alte capitole de
lucriri ulterioare)
395 /m.1.
5.3.2 Lucriri de izolare verticali a zidiriei pivnilei pe partea exterioari
Crearea spa(iului de lucru prin sipat'e (cca.2 m adAncime), curi{area ziddriei, rdzuirea
rosturilor, montarea hidroizolaliei, a pldcilor ondulate bituminiza te, realizarea sistemelor de
250

drenaj, ciptugirea cu pietrig, umplerea spafiului de lucru, aducerea stratului superior de pietrig;
hidroizolalia constd (la alegere) din:
o Tencuiald de egalizare, tencuiald hidrofugd,
vopsele de bitum
225lmz
o Rostuire, tencuial5 stropiti, doud straturi de tencuiali
hidrofugd cu o grosime de 20 mm
260lmz
. Tencuiald de egalizare, slamuri pentru hidroizolafii
(cel pulin doud straturi)
265lmz
. Tencuiali de nivelare, respectiv suport pentru tencuiald,
grund de tencuiali, montarea pe doui strafuri a unei
benzi bituminoase (cu rosturi astupate), strat de
vopsea de acoperire
290 lmz
5.3.2

Drenaj inelar

Executarea patului de pietrig de cca. 10 cm inilfime,

montarea tuburilor de drenaj din argili (diametru nominal)
cu o panti de minim L% gi racordarea sistemului de canalizare
existent (in apropiere de peretele casei), acoperirea conductelor
cu un strat de pietrig fin de 25 cm, fird realizarea gi
acoperirea spa(iului de lucru.

30 /m2

Realizarea racordurilor:
Executarea ganlului pentru conducte la o adincime de 2,50 m, depozitarea laterali a
materialului excavaf executarea

sistemului de sprijinire a malurilor, montarea conductelor

din argild (diametru nominal 100 mm) gi racordarea acestora
la conducta principald sau la canalizarea stradald, acoperirea
ganlurilor cu materialul excavat.

185 /mz

Lucriri de hidroizolare verticali a zidiriei pivnifei pe partea interioari

Crearea spa(iului de lucru de la nivelul pivni(ei pAnd la soclul fundaliei (cu o grosime de cca.
70 cm gi 40 cm adAncime), montarea unei folii de polietilend cu o grosime de 0,5 mm, se betoneazi
fundafia, zidire la indllimea camerei din
. boltari inalgi cu goluri verticale (11,5 cm)
215lmz
. cirimidd ugoari cu o grosime de 30 cm, glam de carbid
pe interior
275lmz
6.3.2

placd ondulatd bituminizatd, sticli spongioasi, ziddrie

subgire de mascare din bolgari inalgi cu goluri verticale
cu o grosime de 11,5 cm, tencuiald interioard cu o grosime
de 15 mm (pe un singur strat) din mortar de var

290lmz

5.3.2 Lucriri de hidroizolare verticali pentru zidiria pivnifei

Procesul de inlocuire a ziddriei: se demoleazd pe etape ziddria existenti,
se monteazd banda hidroizolatoare pe doud
se zidesc deschiderile, se tencuiegte

fanta

straturi (rosturi astupate),

740 lmz

T aier e s p er e{ilor cu aj utor uI fer ds tr dului : zid{ria se taie

treptat cu feristriul, se monteazd materialele hidroizolatoare

175lmz

Montarea cu tnbld de o{el croma|. tabla din o{el superior

ajutorul aerului comprimat (rosturi astupate)

175 lmz

se monteazd cu

251

Procesul de montare pe ltazd de inieclie: se dau gduri,

se

t75lmz

introduc substanlele izolatoare sau se stropesc

flotanti de ciment pe podea din argili (care are contact cu solul)

Se exciveazi pimAntul pAnd la o adAncime de 20 cm, inldturAndu-se inclusiv
105 /m2
structura ,r.,"i gupo exisiente; depozitarea materialului excavat.
6.5 $apn

inliturarea podelei existente din lemn, turnarea unui strat de beton

cu o grosime de 14 cm, montarea plicilor izolatoare
impotriva zgomotului provocat de paqi cu o grosime de 25 mm, montarea
qupul au

cim"ent

120 lm2

Costuri suplimentare pentru termoizolalie suplimentari

cu pl6ci de lemn din fibri moale cu o grosime de 6 cm 9i
impregnare pebazd de rdgini naturale gi folie de polietilend
cu rol de barieri de vapori.

26lmz

$api uscati pe pardoseali existenti (care are contact direct cu solul)

Monlarea foliilor bituminoase lipte la cald, montarea lemnului
fasonat 6/8 cm pe benzile izolatoare impotriva zgomotului provocat
de pagi, montarea saltelelor izolatoare din fibrd minerald (tip WL, r
5.

espectiv rNZ), cu o grosime de 60 mm intre lemnul fasonat,

a-operirea lemnului fasonat cu folie de polietilend, montarea
plicilor aglomerate din lernn cu o grosime de 22 mm
6.5

Lucriri

de renovare a podelelor

95 lmz

din scAnduri de lemn (care au contact direct cu solul)

inldturarea scAndurilor existente gi tratarea acestora, excavarea

pdmAntului de dedesubt (a argilei) pAn5la o adAncime de
ica. 15 cm, indepdrtarea materialului excavat, executarea unei
umpluturi de pietrig de 5 cm cu rol de strat filtrant, executarea
unul strat de tencuiald sclivisitd din carton asfaltat (cu rol
hidroizolator), executarea unei umpluturi de 10 cm pentru
structurile zibrelite, montarea unei folii de polietilend cu o
grosime de 0,4 mm cu rol de barieri de vapori, podea din lemn
de pin cu o grosime de 28 mm

175lmz

Costuri suplimentare pentru un strat suplimentar de izolalie

cu o grosime de 5 cm, inclusiv lemn fasonat 9i excavare
suplimentard
Preluri pentru zidirie
(pentru caracteristici vezi tab.5.2)

18 lm2

Cap.rcitatea de conductivitat

Pre(uri

termicir)

/^t

r)

Cirimizi pline din BCA conlorm

DIN 4165

0,tz

50,-

0.12

35,:

Cirimizi pline sau Pi"1tr; ponce

cu f.rnte conform

DIN

18152, de

exemplu Heklathernr

Cirimidi uqoari ru goluri

0,15
verticale conform DlN 105 'f2, tip
de exemplu Ptrroltrr'IE
1) Valoarea Arin \vi(mK) pentru zidirie, inclusiv pcntru tesiturile din mort.lr ugor Pentru zidSrii
2) pentru un zid cu o grosime de 30 crr

\{,

Tabelul A

lZidirie pentru perelii exteriori

Zid,irie pentru perelii interiori

l)imensiuni lungime/liqime in cm

Prefuri

(pentru proprietiti vezi tab.5.2)

/mz

Ziddrie. crosime 11.5 cm

z4t/,t

CArimidi olini

24/71

JZ,15,-

Cdrimidd plini din gresie

calcaroasi

24/7.1

24,-

24/11..3

18.-

49124

14,-

24/17,3

))-

50/25
67lso

22.-

99132

14,-

CdrSmidi cu g5uri din gresie

calcaroasi
Plici din BCA
Cirimizi din argila expandatE
Ziddrie, srosime
Pldci din BCA

cc.1.

Pltrci de cios
Pl5ci din uiatri uonce

I cti
r6,-

Tabelul A 2
Zid6rie pentru peretii interiori (elespArlitori); mortarul nu este inclus in preturi.

7. Pereli exteriori gi falade

7.1 Lucriri de curilare gi impregnare a zidiriei aparente
Se curlli (se spali) ziddria aparente din cirdmidE, din piatri
ponce etc. gi se impregneaze cu substante incolore, iar in final
se astupe rosh$ile

18 /mz

Costuri suplimentare pentru curetarea cu jet de nisip

3 /m2

Costuri suplimentare pentru vopsirea faladelor cu doui

sau trei straturi

5 /m2

7.3.2Eatadi izolati tencuiti cu material izolator din celulozi

Asfuparea rosturilor faladei, executarea suportului din
lemn fason at 6170 cm2, pldci ugoare din vatd minerald cu o grosime
de 3,5 cm, izola(ie din celulozd de 10 cm, tencuiald minerali armate,
vopsirea faladei

115 /m2

Costuri suplimentare pentru o izolalie din celulozi cu o

grosime mai mare cu 10 cm, inclusiv lemn fasonat mai lat

1,4lm2

Pot exista costuri suplimentare pentru modificiri ale obloanelor ferestrelor, pervazelor, ale
jgheaburilor de ploaie, proeminenlele acoperigului, ale zidiriei soclului.

7.3.2Faladi izolati tencuiti cu plici din spumant dur

(,,Sistem termoizolator din polistiren"); astuparea rosturilor
fafadei, fixarea plicilor din spumant dur (cu o grosime de 6 cm)
pe tencuiala existente, tencuirea cu un strat de tencuialS
mineral5 armat;
Costuri suplimentare pentru
o inldturarea stratului vechi de tencuiali, aplicarea
grundului, lipirea plScilor
. pldci din spumant dur (cu o grosime de 10 cm)
. pldci din fibri minelald (cu o grosime de 10 cm)

65lmz

11 /m2

3 /m2
15 /m2

253

7.3.ZFaladi izolati cu plici de lemn

Astuparea rosturilor fa{adei, executarea suportului din lemn
fasonat 6f70 cm?, impregnarea pldcilor din fibre moi, termoizolare
din celulozd 10 cm, placaj vertical30/50 mm, impregnarea
grundului, montarea plaselor de protecfie impotriva
insectelor sus gi jos, zugriveald

105 /m2

Costuri suplimentare pentru modificdri ale obloanelor ferestrelor, pervazelor, ale jgheaburilor
de ploaie, proeminenlele acoperigului, ale ziddriei soclului.
7.3.2Faladi izolati ziditd (cu aerisire in spate)
Astuparea rosturilor fa{adei, curdlarea suprafelelor peretelui,
montarea plicilor izolatoare din fibri minerald (cu o grosime
a pldcilor de 10 cm), strat de aer 4 cm, zidirie din clincher
(cu o grosime de 11,5 cm), rostuire aparentd, firi executarea
reazemelor pentru stratul de ciptugeal[

128lm2

7.3.3 Lucriri de termoizolare interiori cu tencuiali

ingurubarea qipcilor cu dimensiuni de 30/50 mm de tencuiala
interioard existentd, montarea pldcilor izolatoare din fibrd
minerald (cu o grosime de 3,0 cm), montarea foliei de
polietilenb cu o grosime de 0,2 mm, fixarea pl5cilor ugoare
din lAnd de lemn, armarea rosturilor, aplicarea stratului
de tencuiald umedd

55 /m2

Costuri suplimentare pentru montarea plicilor izolatoare

din fibri minerald

4lmz

in acelagi mod, cu menfiunea

cd se utilizeazdplutd expandati cu o grosime de 8 cm
in loc de fibr[minerali cu grosimea de 8 cm

65lm2

de termoizolare interioari cu plici din gips-carton

gipcilor
cu dimensiuni de 30/50 mm de tencuiala
tngurubarea
interioari existent[, montarea plScilor termoizolatoare din
fibri minerald (cu o grosime de 30 mm), montarea foliei
de polietilenX cu o grosime de0,2 mm, armarea gi astuparea
rosturilor, montarea fibrei rugoase

54lm2

Executarea se desfdqoari

7.3.3

Lucriri

Executarea se desfdgoard

in acelagi mod, cu menliunea

cd se utilizeazd plut5 expandatd (in loc

de fibrd minerald)

.
.

plutd expandatd 30 mm
plutd expandati 60 mm

Lucriri de termoizolare interioari cu plici din lemn

ingurubarea gipcilor cu dimensiuni de 30/50 mm, montarea
plScilor izolatoare (cu o grosime de 30 mm) din fibrd minerald,
fixarea frAnei de aburi din folie de polietilend cu o
grosime de 0,2 mm, imbrdcarea cu scAnduri de lemn

57 lmz
61.

lrl:.2

7.3.3

Costuri suplimentare pentru montarea gipcilor suplimentare

gi aerisire in spate

80 /m2

4lm2

de

Executarea se desfdgoard in acelagi mod, cu mentiunea ci

fibri minerald, firi aerisire in spate)
e pluti expandatd 30 mm
o

se

utilizeazd pluti expandati (in loc

85 /mz

plut6 expandatd 60 mm

89 lmz

Plici

Grosime in mm

Pre(uri
/m:

13-19
t6 -22

6-7,7 -9.-

Descriere (format)

Plici din lemn

Plici aglomerate cu imbinare nut gi feder

v 100 El. (205192,5)

v 100c E1

Plici din fumir AW 100, Gabun (2441122\

Panel

26

17

-21,-

30,-

-22

18

-22

1q-tq-

1"8

-22

2l -24,-

Plici aglomerate legate cu ciment, B; pldci de construc{ie (2601125)

Plici de invelire a podelei 62.511.25\
Plici din gips-carton
Placi de construc{ii,,GKB"

9.5

Placi de protecfie impotriva incendiilor,,GKF"

Placi de constructii imoresnati
Placd,,montati de un sinsur muncitor"
Placi de monolitizare din fibri minerali 50 mm
Placi de monolitizare din spumant dur de polistiren cu dimensiuni de
mm/9,5 mm, ,,material izolator oentru mareini"

12.5

5,6,-

,7.

q-

12,5
12,5

6,-

9,5

25,-

24,5

7,-

10

6,-

15

Plici din fibrogips

Plici de perete
Plici din sapd
Plici de monolitizare din qapi cu o grosime de 20 mm,
din spumant dur din polistiren cu o grosime de 20 mm
idem, dar cu o grosime de 30 mm a polistirenului
idem, dar cu o grosime de 10 mm

a pAslei

10

20

12,-

40

13,-

50

"13,,

minerale

13,-

Tabelul A 3
Pre[uri ale materialelor: pl6ci de construclii din lemn gi gips.

Lemn fasonat pentru construc[ii

Descriere
ScAnduri gi grinzi, tivite paralel, rugos

Clasa de

calitate

Crimi

$ipci, rugos
Lemn fasonat (rame)

Lungime

Li!ime

Grosime

mm

tfir

15%

< 4,50

vtr

cm
t0 -25

75%

< 4,50

14

I/III
Idem, insi imbinate (nut gi feder)

Umiditate
lemnului

15

-20

Clasa S

10,-/m:
17,-ln2
17,-lm2

24;29

45

24

9,-lm2

< 4,50

8-28
r0 -26
r0 -26

24

11,,-lm2

24

75%

< 4,90

96

22

9,-lm2
10,-/m:

15%

< 5.40

111

75

11,-/m2

48

24

0,40/m

40

1,00/m

50

1,00/m

30'lo

25%

vrr

15lo

IViN

75%

3,0

4,5

I-II
25%

II

30

24

3,0;4;5

II4[

Lemn de construc{ii, clasa A/B

Prefuri

30%
30%

Lemn de steiar
Lemn stratificat din sc6nduri

(erindi incleiati)

50

1,60/m

310,-/m:

345,-/6:
1.135,-/m3
1.000

1.135,-

/m'

Tabelul A 4
Prefuri ale materiaielor: Iernn de molid/brad fasonat pentru construc{ii

255

Profiluri

Caliiate

Suprafafi

[,ungime m

Tipul de lemn

Sec!iune

Pre!uri

transversali

/m?

'mm
Molid

A
A
A

Rindeluiii

Datd cu lac
Dati cu lac

3 - 5,10

Rindeluiti

4,50, 4,80

141121

Rindelr.riii
Rindeluitd

3 .- 5,10

191111

3 -- 5,10

791146

A
Pin

Foarte
. Foarte

buni
buni

Rustici

5,10
5,10

Rindeluiti
Datd cu lac
Dat"{ crr lac

1E

* 5,10

14196
14196
141121

15196

a1

75196

30,-

141121

19,-

Tabelul A 5
Preluri ale materialelor: placaje.
Pre[uri valabile pentru sirprafele mai mici de 50m]; pentru suprafetele mai nlari de 100 m2, sunt cu
aprox.3% mai scizute.

Acoperiguri
(Prefuri fdrd a lua in calcul costurile pentru schela de proteclie sau de lucru),

8.

Lucriri de consolidare sau inlocuire a grinzilor din lemn ale garpantei

Grindi din lemn cu dimensiuni de 10/14 cm, de exemplu consolidarea sau inlocuirea
reazemelor, a contrafigei, a cipriorilor, prin
8.2

.
.

ingurubarea unei grinz-i suplimentare cu dimensiunile de 8/14 cm,

cu bulon iugurubat sau diblu introdus intr-o gaurA
executatd anterior
Sectiunile deteriorate se taie cu feristrdul, pAnd la 4 cm
adAncime, se monteazd dulapi de lemn noi cu dimensiunile
de 4114 cm, se ingurubeazl buloanele gi diblurile
inldturarea grinzii de lemn existente (de exemplu reazemele),
se inlocuiegte cu lemn nou, inclusiv procesul de sprijin

74lmz

78lmz
1.34lm2

Lucriri de consolidare a penelor

inqurubarea profilului de ofel U (cu o inil{ime de 20 cm),
inclusiv zugriveald de proteclie a rostudlor

1.65lmz

de reparare a inveliqului de ligli

inlocuirea liglelor deteriorate cu unele noi, de acelaqi tip
(prefuri referitoare la intreaga suprafafi a acoperigului)

14lmz

8.2

8.3

Lucriri

inveligul nou se monteaz5 pe garpanta existent6, prin

inlocuirea a20% din suprafati 30/m2

Lucriri de innoire a inveligului acoperiqului

inldturarea !iglei gi a cdpriorilor, montarea stratului hidroizolator,
executarea cdpriorilor noi gi a contravAntuirii, montarea
!iglelor noi de acoperig
Costuri suplimentare pentru
o Strat dublu de ligle-solz
. Strat izolator cu placai dirr lemn
8.3

256

60 .1m2
10 /m2
3 /m2

8"3

Lucriri

de reparare a jgheabului de acoperiq din

tabli zincati

CurSlarea jgheaburilor, astuparea spafiilor neetange,

netezirea suprafelei jgheaburilor

15 /mz

innoire a jgheaburilor de acoperig gi ale profilurilor din tabli cu tabli zincati

Inclusiv inliturarea profilelor vechi de tabli:
. Jgheaburi
40 lmz
8.3

Lucriri

de

o Acoperirea

ru profiluri din tabld

r Dolie a acoperigului
o

hornului 50 x 50 cm x 50 cm

Racorduri ale lucarnelor gi ale perelilor

Burlan pentru apa pluviald
Materiale termo- qi fonoizolatoare
Tioul de material
Materiale izolatoare moi (saltele qi umpluturi)
* Celulozi (maculaturi)
*
$rot de pluti (umflat sau nu)

Grosimel)in cm

11

215lmz
Z0lmz
24lmz
25lmz

Oscilalii ale prefurilor

1.0

11

t,4

Areild expandati
Perliti exoandati

40

8,1

15

4,6

Fibri de cocos (pAsl5 reelabili)

11

2,9

11

)9

11

3,I

11

2,4

*In

* LAni de oaie
* Bumbac

Fibri minerali (granulat)

Fibri minerali, tipul W, respectiv WL
Materiale izolatoare rigide (tesituri intirite)
* Placi din stufit (placd usoari)
* Plutd expandati
* Placi din fibri de lemn (fibri moale)
Placd usoari din l6ni de lemn
Fibre de cocos (plici izolatoare de pardoseald)
Fibre minerale, tip T

2)

10

1,0

10

0,6

l1

2,7

1l

2,4

t4

3,7

27

5,8

11

5,r

10

1,8

Fibre minerale. tip WV

Fibre minerale, tip WD

10

t,6

10

3,0

Sticli soonsioasi

11

5,8

t,4
10
Spumant dur din polistiren
J'7
8
Soumant dur din ooliuretan
ary
10
Spumant din polistiren extrudat
* Aceste produse fac parte din categoria
biologice"
,,construc!iilor
1)Grosimile indicate se refer5 la o eficienli izolatoare corespunzitoare coeficientului de penetrare a
cildurii = 0,40 W/(m:K). Pre{urile materialelor sunt indicate in funcfie de aceastd grosime a materialului,
. iar in raport fafi de pre{ este termoizolalia din cclulozi sau fibri minerald.
2) Prefuri ale materialelorpentru grosimea indicati. Valorea 1,0 corespunde uuei sume de aprox. 7,50lmz,

Tabelul A

Caracteristici ale ternro gi fono ieolafiilor

Capitul hornului (cu o singuri intrare)

'Iencuirea gi executarea unui invelig nou din beton,
. L,a o indllirne de 0,75 m
. La o in5llime de 1,50 m
8.3

95 /buc.
185 &uc.

257

de imbricare a hornului cu plici invelitoare

Montarea gipcilor, a pldcilor din lAnd minerald, a contravAntuirilor, a tablei zincate; se bat
cuie pldcile invelitoare ((igla-solz sau plSci de ardezie), executarea inveligului de plumb,
. La o inilfime de 0,75 m
135 /buc.
. La o indllime de 1,50 m
225huc.
8.3

Lucriri

unuia nou
Din zidirie cu o grosime de 11,5 cm, inclusiv tencuiald
8.3 Demolarea qi construclia

. La o inillime
. La o inillime

qi

invelig de beton,

240huc.

de 0,75 m
de 1,50 m

340 /buc.

Benzi si straturi hidroizolatoare pentru acoperi$

Tipul de material
(pentru proprieteti vezi tab. 30)

Pre{uri
/m2

Benzi hidroizolatoare
t,35

Bandi hidroizolatoare din hArtie, de exemplu

,,Percalor-Diplex"
Folie drenanti bituminizati, de exempiu
,,Buzi-AK"
Folie hidroizolatoare din material spumant, de
exemplu ,,Difutec"
Straturi izolatoare etanse
Plici din fibrociment, de exemplu straturi
izolatoare Etemit
Carton asfaltat (500) pe placai din lemn
Placi bituminoasd din fibre moi

2,60
5,10

7,8

t2,00
7,50

Tabelul A 7
Benzi gi straturi hidroizolatoare pentru acoperiq
Profiluri din tabli
Profile din tabli pentru evacuarea apei
de pe garpanti

Tipul de material
Tabli din otel zincat
Zinc-titaniu
Cupru
1) Flucttralie mare a

Durabilitate
in ani

Pre(uri pe m de jgheab
(semicircular),
dimensiune = 33 mm

15-20

28.- e

20-40

29,-

40-80

32,-

prefului piefei; vezi cotalia cuprului pe Bursa dc Metale

Tabelul A 8
Profiluri din tablS pentru evacuarea apei de pe qarpanti.

t
spatiului de sub acoperiq (pod)
Mansardarea completi a acoperigului, pornind de la prernisa cd spafiul
de sub acoperig se poate mansarda, adici existd scdri, ferestre, straturi
hidroizolatoare gi conductele de alimentare; pret/m3 de volum
brut al inciperii
8.4

Lucriri de amenajare

115 /m3

Lucriri de montare a ferestrelor in suprafata acoPeri$ului

Dezvelirea elementelor componente ale acoperigului, montarea ferestrelor
in suprafala acoperiqului, cu geamuri termoizolatoare
(UC = 1,3 Wm2K; dimensiuni75ll40 cm), montarea inveligului
8.4.2

acoperigului

890 /buc.

in

8.4.2 Lucriri de montare a lucarnei

Dezvelirea elementelor componente ale acoperiqului, construirea lucarnei, executarea pirlilor
laterale gi a acoperigului, montarea ferestref (cu o ldgime de 1,4m).
o Lucarnd cu versant
3.200 /buc.
. Lucarnd asculiti
4.400 &uc.

Costuri suplimentare pentru lucarne cu l5gime dubld:

o Lucarni cu versant
. Lucarnd asculiti

2.200huc.
4.900 /buc.

8.4.2 Acoperiq terasi (suprafafi construiti 9 m2)

Dezvelirea elementelor componente ale acoperigului, sprijinirea
9i tiierea cdpriorilor, executarea pir(ilor latelale, a jgheaburilor de acoperig,
a hidroizolaliei podelei (inclusiv izolarca marginilor)
gi montarea inveligului podelei, inchiderea balconului cu fereastri
gi ugi cu o ldlime de 3,0 m
9.000

8.4.3 Lucriri de montare a benzii hidroizolatoare

inldturarea gi depozitarea figlei, indepdrtarea gipcilor vechi, montarea
foliilor izolatoare noi gi a gipcilor cu dimensiunide 24148 mm,
remontarea figlei existente

50

10.000 /buc.

/m2

Lucriri de montare a unui strat hidroizolator etang

lnldturarea gi depozitarea figlei, indepdrtarea gipcilor rru.hi ul" acoperigului,
montarea stratului hidroizolator cu o grosime de 18 mm din plici 6ituminoase
din fibre moi, montarea gipcilor orizontale, a gipcilor de acop-erig
gi montarea liglei existente
50 /m2
8.4.3

8.4.3 Lucriri de termoizolare a acoperigului

Montarea foliei de polietileni cu rol de barieri de vapori qi a
placajului pe partea inferioari a cipriorilor. Se sufli material termoizolator
din celulozi pAnd are o grosime de 16 cm
63 lmz

Inclusiv montarea stratului hidroizolator etanq (penhu preluri vezi mai sus)
Costuri suplimentare pentru un strat termoizolator din celulozi
cu o grosime de 8 cm, inclusiv substrucfie din lemn
fasonat 5/8 cm2
20lmz
8.4.3 Lucriri de termoizolare a acoperiqului
Montarea intre cipriori a plicilor din fibrd minerali cu o grosime
de 16 cm, montarea sub cdpriori a foliei de polietilend cu rol
de barierd de vapori gi a placajului izolator

60 lm2

Inclusiv montarea benzii hidroizolatoare (vezi mai sus)

50 /m2

Costuri suplimentare pentru plhci suplimentare din fibrd minerali

cu o grosime de 8 cm, inclusiv substruclie din lemn fasonat 5/8 cm2

18 /m2

8.5 Lucriri de innoire a hidroizolatiei acoperigurilor-terasi

indepirtarea inveligului existent, montarei corLspunzitoare
a noului invelig, invelig de pietrig cu o grosime de 5 cm

60lm2

27e

8.5 Plantarea extensivi a vegetaliei deasupra stratului hidroizolator existent al acoperiqului

inliturarea qi tratarea stratului de pietrig, verificarea stirii stratului hidroizolator al
acoperigului, montarea unei folii hiroizolatoare care impiedici ridicinile sd penetreze
structura membranei, aducerea unui substrat din pietriq gi argilS expandatd sau qist
110 - 130 /m2
expandabil, plantarea verdelii, a arbugtilor (L8 buc./m2)
8.5 Lucriri de executare a termoizolaliei acoperigurilor-terasin,,acoperig invers", cu
hidroizola!ie existenti a acoperiqului
inldturarea gi depozitarea laterald a stratului de pietriq, montarea
pldcilor din spumant dur extrudat cu o grosime de 12 cm (hidrofuge, neinflamabile),
60 /m2
Lmplerea cu pietrig cu o grosime de 12 cm
8.5

Lucriri

de termoizolare a acoperiqurilor-terasi pe

interior

Yezi9.4
9. Planqee
9.2 Lucriri de

inlocuire a capetelor grinzilor

Dezvelirea capetelor putrede ale grinzilor (desprinderea gi inliturarea inveligului podelei 9i a
tencuielii), rezemarea grinzilor, tdierea cu ferdstrdul a capetelor putrezite ale grinzilor, dupd care
. umplerea de o parte gi de cealalti a golurilor cu fururd; montarea pardoselii, a plintei qi
450 im2
teniuirea plangeului
sau

r montarea traversei din lemn

pardoselii, a plintei

cu papuc metalic al grinzilor; montarea

gi tencuirea

plangeului

500 /buc.

Material de invelire a acoperigului

Prefuril)

Prefuri inclusiv
Placajt) i1 67*z

/m2

Tisli

de

areili30,-

- invelis dublu din tield-solz

tieli cu falt
- tieii pentru acoperisuri-terasi
Tisli din beton ,,Frankfurter Pfanne"
Plici ondulate din fibrociment (gri deschis/colorate)

Sindrili din lemn

Tabli zincati
Tabld din cupru3)

bitut in cuie, lipit

aa

r6,-

18,-

r4,-

t6,-

19 pAnd la 23,-

22pAnlla26.-

de cedru, pe 3 straturi

25,-

20,-

Sindrili bituminoasX 2)
Carton asfaltat:), pe doui straturi,
acoPerit cu Pietri$3)
Tabld de otel. zincati

20,-

qi

10

pAnI la 14,-

19

p6ni la 23,-

p6ni la 26,-

17

pAni la 36,-

10.-

12,NA

a)-

35,-

1) prefurile indicate sunt valabile pentru un strat de 120 m2 la liglele de argilX 9i beton ale unui depozit liber.
Nu sunt incluse in pref: forma figlelor (coami, marginc etc.), gipcile, deireurile dc tiiere, profilurile din tabli.
2) Prcfurilc includ izola[iilc.

3) Preful cuprului depinde dc iluctuafiile din comer{ul constructiilor.

Pcntrrr proprietdtile nraterialelor dc la inveligtrrilor acoperigurilor vezi tabcltrl 8'2

Tabelul A 9
inveligul acoperiqului

260

9.2 Lucriri de innoire ale plangeelor cu grinzi de lemn

inldturarea plangeului existent, arderea lemnului atacat de diundtori, evacuarea molozului,
montarea grinzilor noi ale plangeului, montarea tavanului intermediar, montarea inveligului
plangeului din plici de gips-carton pe suport din gipci de lemn gi etrieri elastici. In funclie de tipul
tavanului intermediar gi a proprietililor tehnice:
r se monteazd dugumeaua oarbd cu umpluturi de zguri sau cu plici
din betory se monteazi plicile aglomerate. Valoarea izolaliei impotriva
zgomotelor care se propagd prin aer cca. 0 dB, valoare izolaliei impotriva
zgomotului provocat de pagi cca.0 dB, structura pardoselii cca' 2 cm
210 /mz
(fdri suprafali de mers)
o se monteazi dugumeaua oarbd cu umpluturi de zgurd sau pldci de beton.
Podea flotanti din scAnduri de lemn cu plici de gresie cu o grosime
de 2L mm sau plici aglomerate cu o grosime de L9 mm, Pe suport de lemn
fasonat gi saltea termoizolatoare din fibrd minerali cu o grosime de 30 mm.
Valoare a izolaliei impotriva zgomotelor care se propagd prin aer cca. 2 dB,
valoare a izolaliei impotriva zgomotului provocat de pagi cca. 10 dB,
240 lmz
structuri a pardoselii cca. 4 cm (fdri suprafald de mers)
o executarea gapei uscate flotante (fird tavan intermediar), care
consti din dulapi de lemn (cu rol de plangeu brut) cu o grosime de 30 mm,
din plici de beton cu o grosime de 30 mm lipite cu adezivi, saltele
termoizolatoare din fibrd minerali cu dimensiunlle2Sl2S mm,
pldci aglomerate cu o grosime de 19 mm. Valoare a izolaliei impotriva
zgomotelor care se propagi prin aer cca. 0 dB, valoare a izolaliei
impotriva zgomotului provocat de paqi cca.5 dB, structurd
260lm2
a pardoselii cca. 8 cm (firi suprafa(i de mers)

de imbunitilire a termoizolaliei unui planqeu cu inveliq nou

pentru
podeaua de la parter care se afld deasupra pivnifei,
De exemplu
sau pentru plangeul ultimului etaj (deasupra cdruia nu existi mansardi):
substrucfie din gipci 30/50 mm,ldnd de in termoizolatoare cu o grosime
de 30 mm, pldci de gips-carton cu o grosime de 12,5 mm, astuParea
60 /m2
rosturilor cu benzi izolatoare
9.2.3

Lucriri

Costuri suplimentare pentru placaje cu grosimi de 60 mm

gi termoizolalie (in loc de 30 mm)

12lmz

plangeului de la ultimul etaj

(deasupra ciruia nu existd mansardi)
Se sufld material termoizolator din celulozi in spaliul dintre grinzile
plangeului, cu o grosime de

35 /m2

9.2.3 Termoizolarea

de imbunitilire a fonoizolaliei unui plangeu existent cu grinzi de lemn 9i

podea acoperiti cu plici de gresie
e Montarea gapei flotante uscate pe pardoseala existenti: montarea pldcilor
termoizolatoare din fibri de cocos cu dimensiunile de 25/20 mm, peste
care se monteazd plScile aglomerate din lemn (valoare a izolaliei impotriva
zgomotelor care se propagd prin aer cca. 2 dB, valoare a izolaliei impotriva
zgomotului provocat de pagi cca. 3 dB, structurd a pardoselii fdrd
30 /m2
sirprafagd de mers cca. 4,5
Montarea gapei flotante din ciment pe pardoseala existenti: saltea
termoizolatoare din fibrd de cocos cu dimensiunile de 25/20 mm, strat
despirlitor din hArtie impregnatd in ulei, gapd de ciment cu o grosime
9.2.3

Lucriri

cm)

261

de 40 mm (valoare a izolaliei impotriva zgomotelor care se propagi

prin aer cca. 3 dB, valoare a izola{iei impotriva zgomotului provocat
de pagi cca. 10 dB, structuri a pardoselii fdri suprafald de mers cca. 6).
Atenfie la capacitatea portantd a

plangeulult

24lmz

fonoizolaliei unui planqeu existent cu grinzi de lemn cu

inveliq nou deasupra profilelor de ofel zincat
Se marcheazd locul unde se afld grinzile plangeului, se monteazb
profilele de olel zincat, se monteazd pe doud straturi pldcile de gips-carton
cu dimensiunile de 2 x L2,5 mm, se astupi gi se niveleazi rosturile
(valoare a izolaliei impotriva zgomotelor care se propagi prin aer
cca. 3 dB, valoare a izolaliei impotriva zgomotului provocat
9.4

Lucriri

de

de paqi cca.0

imbunitifire

dB)

52lm2

Costuri suplimentare pentru montarea a doui straturi de pl6ci de proteclie impotriva

incendiilor (2 x 15 mm) in loc de plici de gips-carton, executarea conform autorizaliei de
construclie. Valoare a izolaliei impotriva zgomotelor care se propagi prin aer cca. 0 dB, valoare
izolaliei impotriva zgomotului provocat de pagi cca. 3 dB, grupa F90 (rezistent la foc).
10. Podele Ei sciri
10.1 Lucriri de renovare a podelelor

din lemn
imbunitdlirea podelelor acoperite cu pl6ci de gresie; lucrul se executd treptat,
pe suprafele mici cu reinnoirea plScilor, inclusiv indepdrtarea reshrrilor 75 lm2
de montare a unor plici de gresie noi
pldcile de gresie existente, se monteazi gi se glefuiesc pldcile noi
(procesul de tratament al suprafelei nu este inclus)

10.1

Lucriri

Se scot

48 lmz

Lucriri de gapi uscati pe plici aglomerate (pentru planqeele cu grinzi de lemn)

indepirtarea pldcilor existente, montarea pe grinzi a plicilor izolatoare
impotriva zgomotului provocat de pagi, montarea flotantd a plicilor
aglomerate de pardoseald cu o grosime de 22 mm (sau a inveligului
10.2

pardoselii)

45

Costuri suplimentare pentru plici aglomerate legate cu ciment

18 /m2

10.2

lro:.z

Apliciri de gapi uscati pebazd de plici din fibrogips pe pardoseali existenti

invelig al pardoselii
Executarea unui strat egalizator sau izolator impotriva zgomotului provocat
de pagi din fibrd de cocos cu o grosime de 15 mm, montarea plicilor
37 lrnz
dinfibrogips cu o grosime de 20 mm
Costuri suplimentare pentru pldci din lemn de esen!5 moale
cu rol de strat termoizolator.suplimentar (pentru podelele
care au contact cu solul)

25 lmz

din ciment pe podea stabili din lemn sau beton

Izolalie impotriva zgomotului provocat de pagi din fibrd de cocos
cu o grosime de 20 mm, hArtie impregnati in ulei, gapd
24lm2
din ciment 50 mm
L0.2 Pardoseali flotantd

sau

Costuri suplimentare pentru pardoseald din asfalt turnat

(in loc de pardoseali din ciment)

9lm2

Costuri suplimentare pentru gapi anhidrid cu o grosime de 40 mm

0,80 /m2
(in loc de gapi de ciment)
10.3 Lucriri de montare a plicilor aglomerate
Montarea plicii aglomerate pe inveligul existent cu rol de tavan intermediar
nou (de exemplu deasupra podelei existente acoperite
cu

plici

de

gresie)

25 lmz

inveliquri ale podelei

Inclusiv costurile auxiliare (salarii gi cheltuieli generale, fird materiale), fdrd tratarea
suprafe!ei.
9lmz
Pardoseli din pldci de gresie, parchet sau plici
9lm2
elastice)
(mocheti,
inveliguri
lesituri din benzi
4,50lm2
ScAnduri de lemn
Pentru prelurile materialelor vezi tabelul A 10.
10.3

10.4 Repararea

scirilor

Consolidarea prin dublare a contratreptelor (pene de fixare),

firi tratarea suprafefei, pentru fiecare treapti
Costuri suplimentare pentru tratarea suprafelei fiecdrei
trepte noi

26huc.
LO/buc.

inlocuirea treptelor care trosnesc: fixarea gipcilor de lemn de marginea

scdrii anterioare, nivelarea treptelor cu material de gpicluit gi
acoperirea cu plici din furnir de lemn (cu o grosime de 6 mm),
firi tratarea suprafefei, pentru fiecare treaptd

52lmz

Costuri suplimentare pentru tratarea suprafefei pentru

treptele noi

9lmz

inlocuirea heptati a treptelor (a treptelor gi contratreptelor)

gi montarea unora noi
Executarea gi montarea unui profil nou al balustradei, fdrd tratarea
suprafelei balustradei existente

75lmz

Montarea unor montanli netezi ai balustradei intre montanlii

existenli (acolo unde distanla dintre cei existenli este prea mare),
inclusiv tratarea suprafelei, insd fdri vopsitorie noui a
balustradei existente, pentru 1 m de lungime a treptei

85 /m2

10.4 Scari de lemn

160lmz

noui

Scari dreapti pe vanguli (cu trepte gi contratrepte) din lemn de fag, fabricare gi montare,
inclusiv grunduire, pentru o inillime
4.200
a plangeului de2,70 m
Trepte din lemn ca gi mai sus, insd dublate (fird contratrepte)

4.800

263

1,1.

Pereli interiori gi uqi ale inciperilor

peretelui despirlitor
Rizuirea tencuielii de pe plangeu gi perete, demolarea peretelui (cu o grosime de pAni in
cm); evacuarea molozului (fird retencuire sau lucrdri de pardoseal[) 34lmz

11.2 Demolarea

12

perefilor de rezistenti
Rizuirea tencuielii de pe plangeu gi perete, sprijinirea planEeului, demolarea peretelui (cu o
l5qime de cel mult 1,50 m), montarea gdnzilor gi a subgrinzilor, evacuarea molozului (fXri
retencuire sau lucrdri de pardoseald), cu grosime a peretelui de
o24cm
210 lmz
o38cm
260lm2
11.2 Demolarea

.5lcm

340 /m2

invelisuri ale podelelor

Tipul de materialr)

Prefuri dinspre/in
mijioc in /m?

Lemn
ScAnduri3), pin, 22 mm

1'-7 _

Parchet3), stejar, 22 mm

55,-

Parchet mozaic, stejar, 8 mm

)q-

Parchet mozaic, steiar, 8 mm

A doua alesere
Parchet industrial (lamele)
Steiar, 22 mm

)q-

Parchet orefabricat3), 15 nrm

74,-

Parchet prefabricat3), 22 mm

80,-

Plici

de

35,-

piatri

Piatri artificiali de beton

16,-120,-

Clincher, glazurat sau neglazurat

Piatri naturali pentru constructii
invelisuri elastice (benzi)

20,-132,-

I'luti
Linoleum
PVC

30,-146,20,28,20,-134,-

Linoleum - lesituri
Mochete
Fibri sintetic"l. pAslS nepiuati

Fibri naturali (lini puri, fibri de sisal, cocos etc.)

Mocheti din fibri naturali
1) pentru proprieti[ile materialelor vezi tabelul 10.3

17.-120,-

27,-135,90,-

2) prelurile nu includ n'raterialele auxiliare gi nici tratarea suprafe(elor

3) este suficient ca substruclia si conste dilrtr-o ingridire cu qipci, uu este:

nevoie de saud

Tabelul A 10

invcliguri ale pocielelor.

264

unui perete despirlitor masiv

Verificarea capacitdlii portante a planqeului. Montarea plScilor de construcfie, respectiv a
ziddriei, pregitirea suprafe{ei pentru zugrdveal5 sau tapet, perete din
. Pldci de gips 25/50 cm, cu o grosime de 6 sau 8 cm, astuparea
rosturilor (de cele mai multe ori potrivite numai
65lmz
pentru imbrdcdminte din beton)
. Pldci din BCA 25150 cm, cu o grosime de 10 cm (imbindri
68 /m2
lipite), netezire cu Epaclul pe ambele pdrli ale peretelui
. Pldci din piatri Ponce, cu o grosime de 10 cm, tencuite pe
90lmz
ambele pirli (finisaje executate cu ajutorul mistriei)
. Ziddrie din cirdmidd sau blocuri de ziddrie calcaroasd, cu o
grosime de 1L,5 cm, tencuiti pe ambele pdrli (de cele mai
95 lm2
multe ori potrivite numai pentru imbriciminte din beton)
\'t".2 Construcfia

perelilor cu structuri de schelet din lemn

Executarea construcfiei cu schelet din lemn de conifere 618 cm, fibrd de iutd
care atArnd liber, cu o grosime de 7 mm, imbricarea de o parte 9i de cealaltd
de 12,5 mm, armarea gi astuparea
cu plici din gips-carton cu o grosime
L1.2 Construclia

imbinerilor--

65lm2

Preturi in oentru dimensiunile constructiei la rosu

10i / 3,5 m
88.5 / 201 cm

Ugi gi tocuri

Sufraserii

(firi

Suprafati

TiD de constructie

tocuri)
Brute, negrunduite
Lioite colorai
Fumir de esenti nobild, Iioit
Acoperit ru un strat de rdgini
sintetice
Furnir de esenti nobild, liruil

Ugi culisantd cu proteclie la

radiafli (valoare a

Acoperiti cu un strat de rigini

fonoizolatiei R'* = 33 dB)

Furnir de esenti nobili,

Rame ugi

Ugi de interior (valoare

fonoizolatiei R'* = 29 dB)

sintetice

55
90

75

70-100

95-140

78-110

100-160

145

150

170

775

140-200

170-250

t65-240

180-250

180

180

200

21.0

155-215

175-260

t75-260

?00-770

liruiti

Toruri din pin masiv, lucrate

400

365

manual

Tocuri pentru uqile

sufraseriei
Tocuri bloc

Tocuri de imbrdcare a

zidiriei

Acoperite cu un strat de rigini

sintetice
Fumir de esenti nobili, Iiruite
Acoperite cu un strat de regini
sintetice

105

105

125

120

160

i40

110

115

140

140

Fumir de esentd nobili, ldoite

125

165

150

200

1.25
.190

t20
720
Crunduite
Tocuri bloc, lenrn de pin,
lucrate manual
90
75
90
75
Grunduite
Tocuri din o{el Pentru uti
ovale
A tocit, f5ri deschidere, nelicuit (atata timP cet nu se indici altfel)
B ugi gata pentru montare (conform normelor DIN) cu broasci incorPorati, ramc longitudinale acoperite cu un strat

Tabelul A 11
Uqi gi tocuri (conform misuritorilor DIN).

structuri de schelet din lemn fonoizolat

irnpdrlite in doui cu schelet din lemn de
construcliei
Executarea
conifere uscat in prealabil 618 crn, cu o letime de 12 cm, urnplerea
spatiilor goale cu material izolator din celulozd, montarea
pe fiecare parte a pldcilor din fibrogips 2 x 12,5 mm

LL.2 Perete cu

70 lmz

265

Construclie identici, cdptugire cu 3 plici din gips-carton 12,5 mm

gi 1 placd din fibre moi

100 /m2

intocuirea uqilor inciperilor

InlXturarea foii de ugd, livrarea gi montarea unei foi de ugi noi
(execulie simpld), inclusiv garnituri, ugi gi tocuri noi cu
zugrdveald proaspitd
Costuri suplimentare pentru dimensiuni mai mari

175lmz
65lmz

11.3

Lucriri

de innoire a uqilor camerelor gi a tocurilor

ugile gi tocurile. existente, se monteazi ugile cu tocurile noi, se tencuiesg
inclusiv garnituri gi zugriveald
490 lmz
Costuri suplimentare pentru
. Dimensiuni mai mari (8-10 cm lateral gi in sus)
105 /m2
o Micqorarea deschiderii peretelui prin zidire
155 /m2
o Executarea (prin demolare) a unei deschideri a peretelui, executarea
marginilor ramelor, executarea pragurilor si a plintei
Pentru o grosime de 12 cm a peretelui
250lm2
Pentru o grosime de 25 cm a peretelui
400 lmz
11.3

Se scot

Zidirea deschiderii ugii

Se scot uga gi tocul, se zidegte deschiderea (cca. 2 m'), se tencuiegte gi se monteazd scAnduri de
pardoseald de o parte gi de cealalti, pentru o grosime a peretelui de
11.3

12 cm

260huc

25 cm
38 cm
51 cm

320 /buc.

11.4 Repararea

400 &uc.
500 /buc.

tencuielii

Inldturarea tapetului existent, se verificd starea tencuielii prin

ciocinire, se curi!5 suportul de tencuiald, se pregdtesc marginile,
se repari suprafelele mai mici (pAnn la 5 m2), fdrd tapet nou gi fdri
vopsea noud

15 /m2

Tencuiali uscati (strat aplicat peste stratul de tencuiali existent)

inqurubarea gipcilor cu rol de supori peste tencuiala existentd,
montarea pldcilor de construclie din gips-carton cu o grosime de 12,5 mm,
armarea qi astuparea rosturilor, montarea fibrelor rugoase gi a vopselei
11.4

colorate pebazd de

dispersie

Costuri suplimentare pentru montarea pldcilor termoizolatoare

(pentru fono- gi termoizolalie), cu o grosime de 2,5 cm
o Benzi de in termoizolatoare
. Pl6ci din piatrd

50 /m2

50 /m2
50 /mz

12. Ferestre

Prelurile pe m'sunt valabile pentru ferestrele cu un singur canat, cu o dimensiune

de aprox. 1,50 m2

innoirea chitului
indepirtarea chitului vechi, curilarea gi grunduirea suportului, aplicarea
't4 lmz
unui strat de chit uleios, aplicarea chitului (fdrd vopsirea ferestrei)
12.2

12.3 Montarea

izolaliei din cauciuc

Frezarea nutului din cadrul cercevelei ferestrei, montarea izolatiei

din cauciuc

74 t-lm2

imbinirilor ferestrelor
Dezvelirea imbinirilor din interior (sau exterior) rdzuirea
tencuielii cca. 15 mm thgime - montarea stratului hidroizolator elastic,
durabil, montarea qipcilor vopsite pe interior sau exterio r
12.3 Etangarea

28 /mz

duble de proteclie in interior

Montarea ferestrei simple, noi, din lemn de pin cu rame gi cercevele mobile, tiierea
ieqiturii
glafului de fereastrd, ingurubarea ramelor de suprafala plretelui, aplicarea straturilor <le
vopsea intermediar
gi final (fdri vopsirea ferestrei)
330 /m,
12.3 Ferestre

Ferestrele duble de proteclie pentru interior se monteazd

ca gi mai sus, insd cu geamuri izolatoare

430 /m2

12.3 Ferestre duble de protecfie in exterior

Montarea ferestrei simple (fird gprosuri) din remn de pin cu rame
gi a cercevelelor mobile, inqurubarea ramelor de suprafata ferestrei,
acoperirea ramei superioare cu tabli, hidroizolareaimbindrilor,
aplicarea straturilor de vopsea intermediar gi final

400 /m2

12.3 Fereastri

dubli

Executarea chenarului cercevelei ferestrei gi montarea acestuia

peste cercevelele existente (garnituri dubld a ferestrei), aplicarea
vopselei pe trei etape de luciu, preful nu include stratul nou
de vopsea al ferestrei existente

320 lm2

12.3 Geam de ciptuqire pe interior

Montarea geamului gfmplu pe ochiul de geam existent cu rame auxiliare inguste,
cu balamale
rotative gi inchidere simpld,
. Profil sintetic
260 lmz
. Profil din aluminiu
280 lm2

!2.g Montarea geamurilor izolatoare

inlSturarea geairurilor simple existente, curitarea chitului, rnontarea geamurilor
izolatoare cu
rame din aluminiu (ca element prefabricat), hidroizolare gi geamuri din
. Geamuri izolatoare duble
240 lm2
. Geamuri termoizolatoare duble
300 /m2
12.3 inlocuirea ochiului de geam
inldturarea ochiului de geufre*istent, repararea ramelor existente, montarea gipcilor
de lernn
cu bandS de proteclie impotriva.intemperiiloi, montare qi vopsire etangd (pe
3
etape
de
lucru),
\r
pre[ul nu include vopsirea ramelor oaibe, cu geamuri clin
r Geamuri izolatoare duble
3 40 lmz
r Geamuri termoizolatoare duble
400 lm,

Ferestre Ei rolete

Tipul de constructie
Obloane din doui bucifi (montare manuali)

Deschidere
cm

Obloane cu lamele

Prefuri

Pret unic

87 pAni la 114,147 pAnd la 195,-

001120
001120

75 pAni la 95,75

pAni la

Obloane din lemn

001r20

05,-

00/200

75,-

75,-

plici

'r001120

15,-

100,-

Obloane din

100,-

75,-

100/200

100,-

Rolete+

Material sintetic
Pin
Stejar

100/120

60,-

50,-

100/200

75,-

38,-

1,001120

140,-

118,-

100/200

205,-

105,-

1001120

280,-

235,-

100/200

420,-

270,-

* Prelurile includ
tambur qi gnur

Prefuri adilionale: - pentru comandarea a mai pu(in de 10 bucigi:

- grunduire: 5,- /m2 deschidere

- carcasa roletei (inclusiv capac): 50,- /lilimea

7So/"

deschiderii

Tabelul A 12
Obioane pentru ferestre.
Tipuri de geamuri

Valoarea U in W/(mrK)

Formatl)

Pre[ unic in /m:

Material: cristal pentru oslinzi

Geam simplu (5 mm)
Geam izolator dublu (IV)
Geam termoizolator dublu
(umplut cu gaz, cu strat izolator. de ruloare alb,i\
Geam izolator triplu

Gean termoizolator triplu

(umplut cu gaz, cu strat izolator, de culoare alb.i)
Prel adifional (pentru un geam suplimentar)
pentru

5,8

a)

5,8
2,a

1,,3

1.,7

t,7

)')

t,1

t,4

((

Mic
Normal
Mic
Normal
Mic
Normal
Mic

110
180

pAni la 220,-

Normal

200

pini

Mic
Normal

55,620,170.-

1.000,800,-

la 220,-

900,300 pAni la 340,-

geam de siguran{i simplu

geam securizat
geam tras

1) Format: fomatele,,normale" indicate mai sus se referi la dirnensiunile 5OnOO

sunt mai scumpe; pretlrl indicat mai sus este valabil pentru un format de 30/30.

pAni la

60,65,220,-

piiri

ta SO/aOO.-.

n*.utJ" -.ni.f

Tabelul A 13

Tipuri de geamuri.
12.3 Fereastri noui cu rami mobili
Scoaterea ochiului de geam existent, inldturarea ramelor oarbe (adicd indepdrtarea

fallurilor),

montarea ferestrelor noi cu rame oarbe, montarea profilelor din tabld pe lemnui ramelor inferioare,
vopsirea etangE a ferestrei noi (in 3 etape de lucru), cu geamuri din:
r Geamuri izolatoare duble
350 /m2
r Geamuri termoizolatoare duble
440 lmz
12.4 innoirea ferestrelor
indepdrtarea, de o Parte gi de cealalti, a tencuielii, scoaterea ferestrei vechi, montarea gi
vopsirea ferestrei noi din lernn de pin (fird gprosuri), tencuire la exterior gi la interior, glaf de
fereastrd din tabld zinc-titaniu, glaf interior de fereastri din lernn,

268

o cu geam

izolator dublu

mirime 1m2
mirime 2 m2

geam termoizolator dublu

mirime 1m2

600 &uc.
900 /buc.
700 /buc.
1.000 /buc.

mdrime 2 m2
12.5 Obloane rabatabile

Cu lamele duble sau scAnduri de lemn, deja vopsite gi montate,

Mirimea deschiderii

1.

-2m2

240 -280lmz

12.5 Rolete

Rolete cu carcasi, inclusiv rolete din material sintetic, carcasd, gnur, accesorii, deja vopsite,

mXrime'J.-2m2

190-260lm2

in perete
Demontarea buiandrugului peste fereastri (fdrd lucririle de sprijinire), montarea
buiandrugului nou peste fereastri cu doui pirli componente, inclusiv tencuire, gnur, accesorii,
voPsea lavabili (preful nu include curdtarea gi vopsirea din nou a fa(adei, .especlirr a suprafelelor
pere[ilor)
. mXrime 1m2
520 /buc.
. mirime 2 m2
350 /buc.
12.5 Rolete cu montare

12.6 Executarea deschiderilor ferestrelor gi uqilor

indepdrtarea tencuielii, demolarea ziddriei (pane la o ldgime de 1,50 m), evacuarea molozului,
executarea buiandrugului din beton prefabricat, fdri reazeme, fird scheli, firi tencuiald
. grosime a zidului 25 cm
185 /m2
. grosime a zidului 38 cm
250 /m2
. grosime a zidului 50 cm
330 /m2

13.

Instalalii sanitare baie

l3.l Amenajarea completi a biii intr-un spatiu

de cca. 8 m2
Montarea condqctelor de apd gi canalizare, pardoseald, respectiv
subpardoseald, innoirea tencuielii perelilor li plangeului, montarea plicilor
de gresie gi faianla astuparea rosturilor cu material hidroizolator elistic,
durabil, montarea: cizii de baie, chiuvetei, WC-ului, armiturilor;
netezirea suprafefelor perelilor gi plangeelor
6.000

13.1Montarea WC-ului
Executarea unui perete ugor despdrlitor (cca. L2 mm2), montarea conductelor
de api gi canalizare, precum gi a canalelor de aerisire, montarea ugilor cu rame,
invelirea podglei cu pldci aglomerate hidrofuge (v100E), sudarea pardoselilor
din linoleum, montarea pldcilor de faianfd la o inilgime de 1,5 m, tencuire
gi vopsire; montarea bideului gi a chiuvetei, rostuire elastici, durabild 4.400

!f.Z

Plli de faianli pentru pereli 9i plici de gresie pentru podea, inclusiv rostuire
alb6,
15 x 15 cm,
preluri
50 - Z0 /m2

Placd 1 buc., culoare

in funcfie de clasa de

Pldci mozaic, culoare albd, 5 x 5 cm, in functie de clasa

de preluri

70

85 lm2
269

Costuri suplimentare pentru montarea pldcilor de gresie in mortar

(,,pat gros de mortar", 25 - 35 mm)

10 /m2

13.2Zidirie de mascare pentru conducte gi cadi

Pldci din piatri ponce, dali de cirhmidd sau pldci din BCA, inclusiv zidirea vasului de WC,
conductelor de canalizare etc.
. grosime Z5 cm
o grosime 14 cm
13.3 Umplere cu material elastic a rosturilor
Material hidroizolator din silicon sau acrilat, pentru o ldgime
inclusiv grund la tencuiali qi adezivi

45lmz
70 lmz

rosturilor de pAnd la

15 mm,

8 /m2

Hidroizolarea suprafelei perelilor qi a podelelor impotriva pitrunderii umiditifii

Montarea unei benzi bituminoase lipite, fixarea in perete cu dibluri sau cleme
(cu excep{ia zonei unde sar stropi de api), cu toate rabordurile la colfuri,
25 lmz
indlldri ale marginilor gi racord la rigola de scurgere
13.3

Inlocuirea accesoriilor sanitare

Demontarea accesoriilor sanitare existente (cadd de baie, chiuvetd,
WC) gi inlocuirea cu unele noi, inclusiv armdturi gi astupare
cu material elastic a imbindrilor
13.5

1.800

13.5 Cabina de duq

Montarea cabinei de dug prefabricate cu guri de scurgere, inclusiv

a conductelor de apd qi canalizare (pAnd la 2 m), armdturi, tencuiali
gi

vopsire

2.000

14. Utilitnli
14.1 Instalalie pentru

reutilizarea cildurii din aerul de evacuare

ventilelor
de
separare la ferestre, a canalelor din tabld
Montarea
(aspiralie din bucdtdrie, baie), montarea unei plase filtrante, montarea
gi racordarea aparatului, montarea unor sisteme de separare a
aerului in uqile incdperilor, fdrd cdptugirea canalelor, pe m2
de suprafald de locuit

60 lmz

1.4.2incdlzire centrali cu api caldi pe bazi de motorini (prima montare)

Cazan de incilzire cu arzitor de motorind qi alimentare cu api
caldd, construirea spaliului de depozitare a rezervelor de motorind
qi a bateriilor de rezervoare, conducte pentru apa caldd cu sistem
de doui conducte (inclusiv termoizola!ie), montarea corpurilor
'de
130 /m2
incdlzit, licuite, pentru m2 de suprafald de locuit

'L4.Zincilzire centrali pebazi de gaz cu api caldi pe etaje

Montarea instala{iei termice pe gaz cu alimentare cu api cald5, racordarea la horn, racordarea
1a conductele de gaz, montarea conductelor de api in sistem de doui conducte (inclusiv
termoizola{ie), montarea corpurilor de incilzit, vopsire
r pentru o suprafa(5 de locuit mai micd de 60 m2
740 lm2
r pentru o suprafa(d de locuit intre 60 - 120 m2
110 /m2
270

Inlocuirea cazanului de incilzire

Demontare a cazanului vechi de incdlzire pebazd, de motorind qi repararea acestuia, montarea
noului cazan de incilzire (cu camera de combustie gi control), firi rezervor pentru necesarul
14.2

de

apd

4.500

14.2 Instalarea conductelor

Conducte de apa gi canalizare din ofel zincat sau cupru, inclusiv

termoizolalie, montati aparent, fixare cu cleme de peretele existent

60lmz

Montarea verticald a conductelor in, plinta de lemn

a instalaliei

80 /m2

Montarea verticald a conductelor in plinta din material sintetic

a instalaliei

80 /m2

Montarea grundului la tencuieli, inclusiv executarea fantei

in perete gi tencuire (firi lucriri de zugriveald)

80 /m2

Corpuri de incilzit
Montare inclusiv a consolei de sustinere, a racordurilor gi a ldcuitului final; putere a centralei
14.2

cca.4.000 W,

Radiator din levi metalice

Corpuri de incdlzit din pl6ci metalice

350 /buc.
300 /buc.

teracoti
Sobi ziditi pentru.incilzirea aerului, cdptuqirea cu o!el, racordarea la hornul existent gi la
conducta de aducliune a aerului proaspit, putere de 5 pAnd la 8 kW, suprafald din
. plici de teracoti (clasa medie de prefuri)
7.000 /buc.
r zidirie aparenti sau tencuiali
5.000 &uc.
14.2 Sobe de

14.2 $emineu

$emineu pentru incilzirea aerului, ciptugire cu levi din olel sau qamoti, racordare la hornul
existent, conductd de aduc(iune a aerului proaspit, zidire imprejur din BCA sau cirimizi, putere
de incdlzire 5 pAnd la 8 kW suprafali din
o plici de teracoti (clasa medie de prefuri)
6.700 lbuc.
. zidirie aparenti sau tencuiali
4.000 /buc.
14.2

Sobi individuali

Sobi pentru incdlzirea aerului (de sine stitdtoare), cu zidirie de gamotd, sobi gi placa din fala
sobei, racordarea la hornul existent putere de incilzire 5 pAnd la 8 kW 2.400 huc.

pentru necesarul de api

Rezervor pentru apa caldd cu vas de expansiune, racordarea la cazanul de incilzit,
. volum 220litri
1.700 /buc.
. volum 300 litri
2.000 /buc.
L4.3 Rezervor

14.4 Instalalie solari pentru api caldi

Montare a rezervorului plat sau cu levi pentru incilzirea apei pe timp de vard pentru o casd in
care locuiesc 4 persoane, inclusiv montare a capacului, a conductelor, a pompelor de
recirculare, a sistemului de control qi a rezervorului bivalent de colectare a apei
cca. 6.000 - 8.000 /buc.
calde (4001)

271

14.5

Lucriri

de renovare a

hornului

Montarea levilor interioare din olel superior, inclusiv

racorduri

260lm

Horn nou
termoizolator, bolfar de
Fundalie, horn prefabricat (din levi interioare din gamoti, strat
la tuburile coqului de fum' uqa
cimiEuire din betoricu split din cirdmizi concasate), cu racorduri
insd fxrd gduii prin planqeu pentru trecerea instalafiilor'
i"-i,i""f"i, placd frontali a hornului,
190 /m
Cu o singuri intrare (Z in interior 14 cm)
240lm
Cu o singuri intrare (O in interior 18 cm)
14.5

de evacuare a aerului uzat (profil

Cu trei intrdri, cu doud tuburi ale cogului de fum r;i un canal
interior de 14 cm 260lm
transversal 150 mz), tuburi ale coqului de fum cu Jiametru

Tuburialecoqului,defumcudiametruinteriorde20cm320/m
api (complet)
conductd
inchidere,
de
ventile
Apometru, filtru fin, repartifie,
ulterioare'
sau
de alimentare, fdrd lucrdrile preliminare
pentru m2 de suPrafali de locuit

14.5

Lucriri

de inlocuire a conductelor de

14.6 Repartizarea

centrali

35 /m

a aPei

Racordire la conducta de aprovizionare cu api a casei' apometru'

filtru, repartizare, ventile de inchidere

3.000 /buc.

de inlocuire a conductelor de canalizare a apei uzate

peretelui a unora noi sau pe
Demontarea conductelor vechi de canalizare, montarea in fanta

L4.6

Lucriri

perete,

Tub de cidere (grosime 100 mm) din fontd, inclusiv branqament

pentru racorduiile conductelor, imbricare cu tencuiali
uscati gi tencuial6
Conducte de racord la sistemul de canalizare (grosime = 50
din material sintetic, firi ziddrie de mascare
14.6 Obiecte sanitare

Executare standard, inclusiv armdturi,

inveligurilor perelilor sau podelelor
Chiuvetd 50 x 60 cm
WC, cu rezervor WC susPendat
Cadd de baie
Cabini de dug

120lm

70 mm)
80

/m

fdri inlSturarea obiectelor existente, firi reparalii

14.6Instalalie pentru apa de ploaie

Rezervor din material cu un vblum de 4 m3, pompe' filtre'
conducte casi pentru WC, bazin de scurgere in gridini;
nu sunt incluse in pre!: conductele pand la rezervor, dispozitiv
de relinere a ndmofului/filtru,lucrdri preliminare qi ulterioare

ale

260 ibuc.
400 /buc.
500 /buc.

400 /buc.

5,000 &uc.

costd cam tot la fel de mult'

Un rezervor aflat sub pdrnAnt clin elernente din beton prefabricat
La aceasta se adaug6 lucrdille de excavare/depozitare a pdmAntului.

272

instalaliei electrice (complet)

instalaliei existente, panou electric, executarea fantei, montarea
instalaliilor, montarea qtechirelor gi a intrerupitoarelor (fird tencuiali),
75lmz
pentru m2 de suprafali de locuit

L4.7 Schimbarea

Demontare a

'

14.7 Contoare

Panou electric cu 3 siguranle, doze de ramifica$e, intrerupdtor principal gi siguranle automate

1.500 /buc.
Repartifie, pe 4 rAnduri, cu siguranle automate

200 /buc.

Instalalie electrici gi intrerupitoare

Montare a cablurilor electrice (NYM cu o grosime 1,5 mm, 3 9i 5)
. sub tencuiali, pe peretele brut
r pe perete, fixare cu clemi betute in cuie (montare aparenti)
. in gaura cablului existent din material sintetic
r costuri suplimentare pentru cablu electric blindat

2,20 lrrr
2,80 /m

14.7

L4.7 ALte instalalii electrice

Canal pentru cabluri,
. sectiune transversalX 30 x 25 mm
o sectiune transversald 60 x 110 mm

1,40 /m
9 /m

6lm
1,6lm

Prize qi intrerupdtoare (intrerupitor, comutator pentru inchiderea 9i deschiderea unui circuit

din doui locuri diferite, intrerupitor cu taste, toate fird doze),
o executare standard, culoare albd
8 /buc.
72huc.
. intrerupitoare pentru proteClia copiilor
Releuri pentru intrerupitoarele cu taste (montate in panourile

electrice) 270huc.

Tratarea suprafelelor
Lucriri de zugriveali complete
Zugrivire a fa{adei, perelilor qi a plangeelor pe interior cu voPsea
pebazd, de silica{i, a ferestrelor cu un strat gros de vopsea
iransparen td. pe bazd de rdgini sintetice, a proeminenlelor
acoperiguriloi gi a placajelor din lemn de pe fa(ade cu voPsea transparen
(firi schel6, sciri, podeie, pivnile), Pe m2 de suprafald de locuit
1,5.

15.0

15.1.1

50 /m2

Scheli

Pentru plangeele din inciperile interioare (timp de aqteptare

4 sdptdmAni)

25lmz

Scheli pentru falade

Yezi7.5
75.2J1.

Lucriri de zugrivire pe faladi tencuiti

Astuparea rosturilor iafadei, curi(area suprafelei tencuite, repararea suprafelelor deteriorate
de mici dimensiuni, zugriveali in doud sau trei straturi
15 /mz
. unicolor, deschis
L8 /m2
. in mai multe culori
15.2.1

273

Curilarea zidiriei aparente

Astuparea rosturilor faladei,
L5.2.2

. ,pflu."u fagadei sau prelucrarea

. curdtarea faladei cu jet de nisiP

12lmz

suprafelei cu jet de abur

15 /m2

L5.z.2Tratarea suprafe(elor zidiriei aparente

jet de abur,
erirrpu.uu rosturiior faiadei gi splarei sau prelucrarea cu

i"."i"'atrei straturi
ffiff;il*
. ,"i.aiu"ld in doui

17 lm2

22lm2

sau

Zugriveali noui pe per_e!ii.qi plangeele din interior cu tencuiali

Curdgareisuprafelei (prin spnlare), zugrdvealS cu voPsea
8 /m2
lavabil5 in dispersie d! t# de rigini iaturale
(foaia uqii gatvani:{")qi tocuri
15.1.3 Strat nou de zugriveali pentru uqile inciperilor

15.1.1

Inclusiv mici

340 /buc'

reparalii

Lucriri de curifire qi acoperire cu vopsea hansparenti a uqilor inciperilor

C"tegit" in doui etape, iplicarea stratului de vopsea transparentd'
380 /buc'
i*il;ilp; tocuri gi rame
150 /buc'
Costuri suplimentaru pu"tt" reparalii

15.1".3

el i

Ti-"|

Preturi in /m2

ia mafprial

Zusriveli nentru fa{adi qi exterioare

2,80

\/^'.ca:

rtrt crrlnare allta

"tt
\/nncae np hazX dp silicati (doui coponente)

Tentd de culoare deschis - inchis

Preoarat din silan & siloxan
rr-.o" in disnprsie din substante sintetice, culoare albi
Lac

4,70

-9,50

6,00

2,50
4.50
3,80 - 4,50

in dispersie

bazi de riqini naturale, incolori - coloratir)

I ar ne haza do r5sini nafurale, incolord - colorati

V""*" l".i".te

3,80

pe

6,00

-7,50

2,00

3,50

Zusriveli interioare
2.00

lnerc alhX

2,50

/^,^.nla ,.o !'azi do cazoinS. alb de titaniu

0,80

i- rli-rorcip

np haz5 de

2,00

risini naturale

0,70 -2,00

li...arcin na hazi do srrlrqtante sintetice

a- ,lic'rarcio

3,00

nnlnrat

5,00

.l^ 'Xcini nafrrrrlo alh satt colorat

7,00

2,50

t^.-i rln imnraffiarF r{p risini naturale

t.r ;icini cintr:tinp roqrroctiv voDsea luCiOaSi

2,00

4,00

li rla nndolclnt

riqini natrrrale si ceari lichiditt

ho.X rla rXcini nahrrak't). incolori

4,00

riqirri sintotice. colorati

L..-i .la rXcini <intptice incolori

5,00

6,00

lnazX Ao

4,00
2,50

?-.1i.'rarci
te, Pentru a'licarea a

zuqriveali (etape de lucru), firi grunduire' ,,t*l tttututl clc zugriveal5 (f6re lratament in prealaD
Tabelul A 14
Lucrhri de zugriveali 9i vopsitorii

274

--

doui straturi

de

Extindere Ei demolare

il

Modenizare

costurilor
Material

salariilor

l"ucriri

de zidirie. turnare bcton si canalizare

Tislar
Tinichigiu
Dulgher

[,ucriri

de tencuire si izolare

olici
Timolar
PlSci si

de cresie/faianti

33-45
33-45
33-45
45-55
20

-23

30-40
50-60

Material

55-65

25-35
30-40
30-40
30-40
15-20
25-35
J5-4)
20-30
65-75
65-75
45-55
40-45

65

25-30

70-75

55-65
55-65
45-55
75-80
60

-70

Toprav

15-

invelisuri ale podelei

70-80
70-80
50-60
45-55

40-50
75-85
20-30
20-30
40*50
45-55

30-35

65

PardosealS

lnstalatie de incilzire
Instalatii sanitare
Instalatii electrice

Tabelul A

25

Manoperd

Manoperi

-70

60

-75
-70

60-70
60-70
80-85
65 -75
55-65
70-80
25- 35

25-35
45-55
55-60

15

Repartizarea procentuali a costurilor materialelor qi manoperei pentru cele mai importante

capitole de lucrdri.

75.2.3 Strat nou de

zugriveali pentru ramele uqilor

Curd{area ramelor, repararea suprafetelor deteriorate, egalizarca suPrafetei, aplicarea

stratului de zugrdvealS pe interior gi exterior
r fereastrd simpld
40lmz
r fereastri dubld
70ln+

Costuri suplimentale pentru divizarea ferestrei gi a gProsurilor pAnd la30%.

15.\.2 Licuirea podelelor din scinduri
Verificarea scAndurilor existente qi baterea lor in cuie,
. egalizarea suprafetei, aplicarea stratului de vopsea de protec(ie
deasupra celui existent
. curetarea de doui ori a vopselei vechi, aplicarea unui strat nou dublu
o inldturarea vopselei vechi, grunduire, aplicarea cerii fierbinli
cu ajutorul unei magindrii

20lmz
35 /m2

22lmz

15.L.2 Scinduri ale podelei

Reparare, egalizare, aplicarea unui strat nou de voPsea

Lucriri de innoire a vopselei scirilor

Repararea treptelor, vangurilor, montan!ilor balustradelor qi balustradelor,
gpdcluire, aplicarea unui strat dublu de vopsea transparentd pe bazi
700 /buc.
de rdgini naturale, pentru fiecare

15.1.2

etaj

275

Editura M.A.S.'I'- Oferta de carte

I. Domeniul agro-zoo
1. Albindritul pentru incepitori
2. Ameliorare4 erbicidarea Ei fertilizarea solurilor
3. Arbori gi arbugti ornamentali
4. Bolile albinelor
5. Bolile alergice ale cdinilor de rasd
6. Bolile vaciior
7. Bonsai pentru interioare
8. Bonsai pentru gridini gi terase
9. Caisulgi piersicul
10. Ciregul gi viginul
11. Ciupercile. Cultura

10,50

7,70
9,50
10,00

11,00

8.50
6,00
10,00

7,00
12,50
12,00

oilor
porumbeilor

prepelifelor

10,00
10,00" ",, ,

Pisiri de apartarnent

,10. Pegtele
Ei

crescdtoriile de peqte
41. Plante citrice in apartarnente, sere gi
42. Plante de interior
43. Pomii. fiUctjfgi. tr{"tode de.aJtoire.

gridini

13.00

9,50
10,50
8,50
9,00

.10,00

13,50
13.00

8.50
11,00
I 0,00

i00
16,00

g,50
6,50
g,S0

8,s0
IZ,S0
7,50
9,SO

7,50
9.00
6 00
g,SO
6,OO

7,50
141,00
10;00
S,SO

10,00
15,00

7,00

III. Manciruri

12,00
12,00
11,50
10 00

1.

gr

1100

biuturi

vanat

9f*fl

9,00

pegte
piagi

comercializare

distilare

automat
f. ilepgrarga lichiorurilor
8. Vin din fructe
9. Tegria si practica vinificarii familiale
10.
lvhisky in produ(ie casnicd
11. Sirop si nectar din fructgflori si plante medicinale

11,00

&00
8,50
11,50
7,50
8,50
11,50
18,00
16,50
11,00

8,50-

Ei

Afumdturi, pastram5, cAmali: carne de porc, viti, pasire

2. Afumituri: came, mezeluri,

3. BrAnzeturi-pentru casi 9i
4. CArna[i, salamuri gi lebir. Producere gi
de tuicd. Tehnici de fermentare, tehnici de
l.
6. PAine in cuptorul

pistririi in stare

proaspit5. Conserve de fructe qi legume

32. Furajarea ecologici a bovinelor
33. Livad4 grddina qi via. Boli, diunitori gi tratamente.
34. Manualul crescitorului de porci
35. Nucul, alunulgimigdalul
36. Orhidee crescute in casi 9i birou
37. P5rul Ei gutuiul

Pdstriviria

tuturor
3. Afectiunile uleterului, vezicii urinare gi prostatei
1.P"|i.|6 esofasului, stomacutuiei A;;ie'iifi;i9. !"lil" ginecologice pe inlelesul tuturor
hepatice pe infelesul tuturor
9. Polil"
inimii pe infelesui tuturor
Z. Polil"
intelesul tuturor
9. Polil" intestinului gi pancreasului pe
9. Bolile renale pe inlelirsul tuturor '
respiratorii pe inlelesul tuturor
19. lolil"
reumatice
pe infelesul tuturor
11. Pol!|"
sAngelui
pe
infelesul tuturor
1?. P"lil"
13. Bolile vasculare pe infelesul tuturor
14. Braunwald. Heart Disease - 2 r'olume
15. Cauzele ingrigdrii gi ale sldbirii pe infelesul tuturor
16. Diabetul zaharat.pe in{elesul tuturor
17. Infarctul miocardic
18. Hrana de zi cu zi.lntre sanatate deplina si sinucidere lenta
i. Afecfiunile gingivale qi parodontoza pe intelesul
f. Alecliunile neurologice pe intelesul tuturor

ciupercilor Agaricuq Pleuroi-us gi ghidul

Cregterea iepurilor de casi

9,50

II. Bolile pe infelesul tuturor

9.50
9,50

20. Cregterea vacilor

21. Cultura arbugtilor fructiferi
??. Cultura legumelor in cAmp gi solarii
23. Cultura mirului
24. Cultura prunului
25. Cultura trandafirilor
26. Cultura tutunului
27. Cultura plantelor valoroase rare
28. Cultura vifei de vie
29. Diunitori in casd 9i gridini
30. Flori cultivate in grddini
31. Fructe,.legume, flori. Metode de prelungire a

38.
39.

10,00

10.50

24,00

ciupercilor din flora spontani

1.6.

pret

100

12. Crescitoria de curcani

13. Crescitoria de rafe gi gAgte
14. Cregterea caprelor
15. Creqterea giinilor
17. Cregterea
18. Cregterea
19. Cregterea

44. Pornii gi arbugtii fructiferi. Lucrirri de tiiere

45. Pomii fructiferi. Lucrdri de infiinfare gi intrefinere
a plantaliilor
46. Producerea materialului siditor pentru legurne, pomi gi vie
47. Refacerea viilor vitimate
'48. Rozitoare de companie
49. $erpi gi gopirle
50. Totul despre trichinelozd
51. Adaposturi pentru vite

15,00
7,00
10;00
13;00
11;00
S,SO

5,00
8,OO

9,50

1I,00
13,00

IV. Hobby - Timpul liber

*i'4,

1.
2.

Constructiidin hArtie. Magini gi alte vehicule

Obie*e de.podoabi din mdrgele gi noduri celtice

15,00

37,50

3. Ochiul magic. lmagini tridimensionale

4.
5.

Origami. Avioane din hartie

Origami. Cele mai frumoase modele vd incAntd gi
vd inspird

Colectia: Pogi face Ei singur

1, Captarea gi foloiireaj"n gospocidrit a
apeidin precipitafii
2. Construcfii din piatra
3. Construirea gi montarea scdrilor
-1. Coguri din nuiele.
Un hobby dar gi o afacere
5, Quptoare gi grdtare de gradini
6, Dugumeaua qi parchetu"l. Tehnici de
aplicare gi finisare
7. Instala[ii de inc'dlzire

B.

Instalagii electrice

9. Instalafii sanitare
10. Instalafii solare
11. Izolarea termicd a
1.2.

9,00

locuintelor

Renovarea caselor

cofrare.
- prepararea
sapelor, mortareior gi
Pg,o3qulor,
il"irrii",
16. Vdntul, energie electrici pentru caid gi
curte

.,

Istoria

aga crrm a

1. Cronica

9,00
13,00
10,00
20,00
11,00
13,50
11,00
20,00

1000,

L3. Repararea gi inlocuirea acoperigurilor

14. Sobe gi geminee
15. Tehnica lucrdrilor de ziddrie, annare,

17. Sudarea qi li[irea

18. Rotorul Sav<inius

26,00

30,00
30,00

metaleior

fost

12,50
17,00
10 00
11,50

8,00

9,W
11,50

&oo

farilor rugi. prezentare cronoloeici

42,50

z. Egiptul antic. Marile descoperiri

8100

3. Mistere ale istoriei

4. Avioane de lupta.Messerschmitt BF109E

5&00
20,00

Diverse
1.

Antichitdti. Enciclopedie ilustratl

93,50

2. Diclionar biblioglafic de lingvisticd

3. Cnme gi criminali celebri

Se

1,6,00

4100

primesc comenzi prllf^oS^tiqvaloare

minimi de 20 RON pe
, adresa
Editura M:4.S:T. O.p 5 C.p. 95 Bucuregti
tel. ; 021 4101945 I 4701936; N,IOBTL
0ZZS_ Sgd:tgO

srrE : www.

eo,,i?:i::,it": ?-ff"u,

ma st@)xnet.

ro

Plata se face la orimirea,coletului., Taxele

pogtale sunt suportate de
editurd. in cazul comenzilor mai iniii oe
Z0 RON,
taxele pogtale vor fi suportate de solicitant.