ANGHEL STANCIU IRINA LU GU

Prof. Univ. Dr. Ing. Conf. Univ. Dr..Ing.

FIZICA ,I MECANICA pAMANTURILOR

CUVANT iNAINTE
Prof. Univ. Dr. In9. lacint MANOLIU
Presedlntele Societatii Romana de Geotehnica §i Fundatll

Bucure,ti, 2006
 Copyright © 2006 Fundatia Ecologica Green
Toate drepturile asupra editiei rezervate F. E. G .
..
Aares«: F. E. G.
Str. Cuza Voda, nr. 1
Ja§i, Romania
cod 700123

www.feg.ro

REFERENTI ,TIINTIFICI
Prof. Univ. Dr. Ing. Paullca RAILEANU cap. 4,7 §i 10
Prof. Univ. Dr. Ing. Nlcolae BOTI cap. 1 ~i2
Prof. Univ. Dr. Ing. Vasile MU~AT cap.S
Prof. Univ. Dr. Ing. Vasile GRECU cap. 6
Prof. Univ. Dr. Ing. Nicolae BO U cap. 9
Conf. Univ. Dr. Ing. Ana NICUT " cap. 5
Conf. Univ. Dr. Ing. Dorel pLATICA cap. 3

Redactor: Prof. univ. dr. Simion Cloata

Tehnoredactor: Drd. ing. Oana Colt
Dorina Stan
Coperta: Arh. Rodica Buliga

Editor:
S.C. Editura TEHNICA S.A.
Str. Olari, nr. 23
Bucurestl, Romania
cod 024056

www.tehnica.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Romaniel

STANCIU, ANGHEL
Fundalii • flzlca ~imecanica pamanturllor / Anghel Stanciu,
Irina Lungu. - Bucuresti : Edttura Tehnlca, 2006
2 vol.
Bibliogr.
ISBN (10)973-31-2291-2; ISBN (13)978-973-31-2291-3
Vol. 1. -2006. - Bibliogr. - ISBN (10) 973-31-2292-0; ISBN (13)
978-973-31-2292-0

I. Lungu, Irina

624.15
 •

Cuviint inainte

De un "cuviint inainte' beneficiazd adesea volumele de debut

ale unor poeti, prozatori sau dramaturgi tineri, doritori . (. .a girul
cuiva care sdfaca parte dintr-o generatie mai vdrstnicd.
Volumul de fala nu apartine literaturii beletristice. Autorii lui au
depiisit de mult momentul debutului. Pozitia ~iprestigiul /J(J C'Q,,·e l-au
dobdndit
...
in lumea academicafac de prisos orice recor ""11 '1I'e .
Inainte de a asterne aceste ran du ri, anl riiscolit »btioteca
lucrarilor de specialitate, in speranta cd, doar-doar, \-oi gdsi un
"cuvdnt inainte ", dar n-am gas it.
Este drept cd nici lucrari de Jactura si anvergura aceleia pe care
ne-o oferd colegii de la Iasi, PI"O! univ. dr. ing. Anghel C!f(111Ciu ~i
conf. univ. dr. ing. Irina Lungu, nu am intdlnit. Un "cuviin. inainte'
s-ar justifica, asadar, oricum, prin caracterul de exceptie al lucriirii.
Urmdrind capitolele traditionale ale unui curs de Geotrhnica, de
fa modul de formare a pamdnturilor la calculul terenulut de [undare,
autorii au transformat cele 10 capitole in adevarate mon ograjii,
fiecare dintre acestea putdnd reclama, prin C0111inut si volum, statutul
unei lucrari de sine-stdtdtoare.
De regula, la asemenea intreprinderi se incumetd cole i ~'elargi.
i

Cu ala! mai n1are este meritul celor dol autori care, iaui. all indrdznit
si au reusit sa ducd la bun sfdrsit un proiect atdt de ambitios.
Este 0 lucrare - unicat pentru literatura de specialitntv din tara
noastrd, un frumos dar pe care Scoala de La Iasi ilface comunitdtii
geotehnice din Romdnia.

Prof: univ. dr. ing. Iaciut /~NOLI U

Presedintele Societiuii Rot Ine
de Geotehnicii §i Fundatii
 Academicianul Radu Voinea afirma candva: "Concluzia la care am
ajuns in urma activiuitii in invdtdmdnt si in afara sferei invatamdntului, este
aeeea cd eele mai multe solutii tehnice necorespunzdtoare S-a'LI datorat nu
lipsei de date si de rezultate stiiruifice existente in diferite surse de
documentare, ei un or greseli de giindlre $tiin(ijicii si tehnico-ingi-
nereascd" .
"
In acelasi context putem integra si constatarile Profesorului Pecic:
"Metodele curente folosite actualmente pentru calculul capacitatii portante,
of tasdrilor SQU al eoeficientului de siguranta al unui taluz nu constituie
altceva decdt punerea de acord a principiilor Mecanicii piimtinturilor cu
experienta practicii. Dacd metodele de fncercare a pdmdnturilor sau
teoriile nu conduc la rezultate concordante cu experienta si observatiile de
pe teren, ele l1U sunt adoptate U1 practica generald. De fapt toate aceste
metode SUI'll valabile si ....se justified numai in mdsura in ca7"e au fost
verificate de experienta. 11'lacest sens, procedeele curente ale Mecanicii
piimiintului flU sunt deciit mijloace de interpolare intre diferitele situatii
inidlnite anterior de alii ingineri, in scopul solutionarii propriilor noastre
probleme, in mdsura in care ele se incadreazd in experienta trecutului'
Aceste doua constatari ale celor doi distinsi dascali, ccrcetatori
stiintifici si practicieni renumiti, ne-au determinat sa Intreprindem nrezentul
derners de real izare a acestei Iucrari "Fundatii - Fizica si snecanica
piimiinturilor' pentru a contribui si 110i la procesul dificil de jo rm are ,
dezvoltare, consolidare si disipare a unei gdndiri stiintificc ~i ()/'lnico-
ingineresti, 10 Ingineria geotehnicii, absolut necesara tuturor mginerilor
constructori indiferent de specializarea aleasa,
Formarea gandirii, dezvoltarea, consolidarea si disiparea acesteia,
constituie adevarata tinta a invatamantului
, de constructii, atunci cand viitorul
inginer se afla pe bancile facultatilor de profil, dar si mai important dupa
absolvirea acesteia, cand inginerul se confrunta direct Cll problernele
concrete In proiectarea, executarea sau reabilitarea constructi ilor.
Experienta noastra dobandita la catedra, dar si In calitate de
proiectanti, de experti si verificatori de proiecte pentru exigenta Af, ne-a
VII 1 FUNDA1~II1- FIZICA $J M,ECANI 'A PAMA'Nl'URJlJOI~

intarit convingerea ca afirmatiile sau constatari le celor doi renumi]i

specialisti sunt inca de deplina actualitate.
Ca urrnare, in elaborarea prezentci lucrari arn plecat de la aceste
constatari, dar si de la urmatoarele adevaruri de necontestat:
• orice constructie terestra indiferent de importanta, dimensiunile
~iirnpunatoarea arhitectura a acesteia, are drept suport
pamdntul;
• trainicia constructiei ~jneaparitia defectelor arhitecturale sau in
termeni stiintifici siguranta in exploatare a acesteia 'in orice
conditii, de solicitare sau de schirnbare de mediu este dictate de
trdinicia temeliei constructiei, adica de rezistenta si stabilitatea
ansambluJul,fundatie - teren defundare;
• alcdtuirea si caracteristicile fizico - mecanice ale materialelor
de constructie sunt dictate de om prin tehnicile ~i tehnologiile de
incercare si fabricatie, pe cand alcdtuirea si proprietatile fizico -
rnecanice ale parnantului, ca material de constructie si respectiv
ca teren de fundare, sunt dictate de DUMNEZEU ~j pot f
uti lizate eficient, numai printr-o gdndire inginereascd adecvata,
bazata pe cunoastere, de catre 0111.
"
In contextul celor prezentate ne-am insusit cele trei conditii esentiale
rnentionate de Profesorul Peck pentru realizarea lucrarilor din parnant, in
pamant, ca si a funda ti j lor:
• cunoasterea antecedentelor terenului;
• stapdnirea principiilor Mecanicii pamanturi lor / Geotehnicii;
• insusirea unor clemente practice de geologie;
~j am incercat sa le transpunem ill structurarea lucrari i ca ~iIn conceptia
celor 10 capitoJe:
• Elemente privind modul de formare al rocilor (l 8 pag., L3 fig"
3 tabele);
• Alcdtuirea si caracterizarea pdmdruurilor (2 J 0 pag., 128 fig"
46 tabele);
• Notiuni de hidrogeologie si elemente de hidraulicd subterand
(86 pag., 45 fig" 8 tabele); ,
• Compresibilitatea pdmdnturilor (15 J pag., 81 fig" ] 9 tabele);
• Starea de tensiune din masivele de pamdnt (103 pag., 67 fig.,
18 tabele);
• Tasarea constructiilor (230 pag. 74 fig., 37 tabele);
• Rezistenta la forfecare a pdrndnturilor (16] pag., 88 fig.,
17 tabele);
 J:>I~EFA1'A IX

• Stabilitatea taluzurilor si versantilor (265 pag., 124 fig.,

35 tabele);
"
• /mpingerea activo si pasivd a pdmdnturilor (J 35 pag., 56 fig.,
) 1 tabele);
• Calculul terenului defundare (226 pag., 69 fig., 55 tell" 'e).
A rezultat astfel 0 lucrare utila studentilor si inginerilor constructori,
bazata pe 0 vasta documentare (peste 250 titluri bibliografice, sta 1darde si
normative 'in vigoare), pe studiile ~icercetarile intreprinsc d reuumiti
cercetatori din tal"a si strainatate, incluzand, de regula numai accle rezultate
validate de experienta practice. S-a insistat, 111 elaborarea capit rlelor, pe
prezentarea ipotezelor care au stat Ja baza modelelor teoretice spre a se sti
exact in ce conditii sunt aplicabile relatiile de calcul deduse ~icare sunt
limitele fiecarei metode In pal-teo
Mentionarea bibliografiei in text, poate In exces, a avut 111 intentia
noastra un dubJu scop:
• recunoasterea meritclor autorilor citati simultan cu «onferirea
unei veridicitdti sporite a ipotezelor, metodeJor ~I ehnicilor
prezentate, consecinta a acceptarii acestora de carr ~at lnai
multi autori 'in lucrarile JOl';
• conferirea unui "caracter deschis " lucrarii prin oferirea posibi-
Jitatii inginerilor si/sau cercetatorilor ~j studentilor sa rnearga
direct la sursa pentru a putea sa-si extinda baza inforrnationala
pentru unele subiecte tratate ~icare Ii intereseaza direct in
activitatea practica.
Prezenta a 745 de figuri, incJuse in lucrare, si a 249 de tabele se
justified prin dorinta noastra de a fi, p de parte, foarte explici]i ill
"vizualizarea" fenomenelor fizico-mecanice, In detalierea conceptelor
stiintifice, dar, pe de alta parte, si de a oferi cititorilor acesteia un
"instrument' de lucru in analiza ~i,rezolvarea cazurilor practice en cat'e se
Intalnesc tn activitatea 101' cotidiana,
Mentionarea 111 lucrare, ca ~iJa bibliografie, a Ul10r lungi liste de
stasuri, normative, ghiduri, instructiuni si recornandari, cu evolutia acestora
in timp, ,., ville sa intregeasca caracterul profund aplicativ al acestei I- nt·i.
In continutul si dimensiunea acestui prim volurn am avut in vedere
IJO. ibilitatea de a fi utilizatd practic de cdtre toti inginerii constructori,
indiferent de specializarea absolvita:
• Constructii civile, industriale 0$; agricole;
• Cai ferate. drumuri si poduri;
• A,.. menajdri si constructii 11 idrotehnice;
• Imbundtdtirifunciare si dezvoltare rurala.
x FUNDAlJl I - FIZICA $1 M "CANICA pANIAN~rU){II.. f't

Convinsi ca, 'in pofida volumului relativ mare de notiuni si

cunostinte prezen tate, exista tnca 0 serie de lipsuri si chiar unele scapari
inevitabile, vorn fi recunoscatori tuturor celor care VOl' avea amabilitatea de
a ne sernnala constatarile si observatiile lor pe adresa Facultatii de
Constructii lasi, a Editurii TEHNICE sau a Fundatiei F.E.G.
Suntem pro fund recunoscatori Profesorului lacint Ma1101il)
Presedintele Societatii Rornane de Geotehnica ~i Fundatii, pentru
amabilitatea de a prezenta lucrarea specialistilor geotehnicieni si inginerilor
constructori printr-un distins "Cuvdnt inainte".
Multumim colegi lor nostri - prof univ. dr. il1g. Paulica Raileanu,
prof univ. dr. ing. Nicolae Boti, prof univ. dr. il'lg. Vasile Musat, prof univ.
dr. ing. Vasile Grecu, prof univ. dr. ing. Nicolae Botu, conf univ. dr. ing.
Ana Nicutd, conf univ: dr. ing. Dorel Platica - dill Catedra de Cai de
Comunicatii si Fundatii dill cadrul Facultatii de onstructii Iasi, pentru
sprijinul acordat prin recenzia stiintifica a capitolelor si pentru pertinentele
observatii facute in redactarea acestora.
Aceleasi multumiri Ie aducem colaboratorilor nostri - prof univ. dr.
Simion Cioata, Dorina Stan, Gheorghe Constantin-Anin si Monica Istrate -
"
din cadrul ornisiei de lnvatamant, Sti inta Tineret si Sport a Camerei
Deputatilor pentru incurajarile si sprijinul acordat la redactarea textului si
realizarea desenelor.
Un gand deosebit de apreciere, ~imultumire totodata, Il aducem
drd. ing. Oana Donciu-Colt pentru cornpetenta si pasiunea depusa in tehno-
redactarea computerizata a intregii lucrari, ca si distinsei arh. Rodica Buliga
pentru conceperea copertei.
Nu ill ultirnul rand aducem aleseJe noastre sentirn nte de gratitudine
parteneri lor nostri de viata prof gr. J Virginia Stanciu ~i ing. Ovidiu Lungu
pentru intelegerea manifestata in a ne "tolera' oarece "neimplicare' in
problemele curente ale familiilor noastre, timp de aproape patru ani necesari
elaborarii prezentei lucrari.

lasi, I5 august 2006

 •
rtns
•

Lista principalelor simboluri ..........................................•....• ,' ......~ •."... XIX

•

CAPITOLUL 1: Elemente privind modul de formare a

•
•
1.1. Aspecte genera Ie .....................................................................• _.It......... ...,....,....•••.. 1
1.2. Rocile magmatice ~,••J•••••••••••••• 4
1.3. Roelle sedimen ta re 6
1.3. I. Roci Ie detritice sau clastice . 7
1.3.1.1. Roci reziduale (SOll!I) ~. . . II
1.3.2. Rocjle sedimentare de precipitatie , 14
1.3.3. Roci sedirnentare biogene sau organogene................................... . ]5
1.4. Rocile metamorflce ............................................................••••.......••.•...........•. 15

CAPITOLUL 2: Alcituirea si caracterizarea pimantur·J r

2.I.Considerapi generale ........................................................••••.. I! •• # •••••••••••••••••• 19

2. J .1. Elernente de stratigrafie 1 ••••••••••••••••••••••••••• 20
2. l . l . l. Anornal ii stratigrafice 24
2.2. Alcatuirea pimallturilor ~ 26
2.2.1. lructura si textura pamanturi lor . ...27
A . .,tructura pamantun
." '" '1or , ., . . .27
B. Textura pamanturilor 36
2.2.1.1. Factori ce determina structura pamanturilor 19
2.2.1.1.1. Marimea ~i forma particulelor parnantului 39
2.2.1.1.1.1. .lasi ficarea parnanturilor , 46
2.2.1 . 1.1.2. Parnanturi Cli comportament special , '" 66
a) Pamanturile rnarnoase 66
b) Parndnturi Ie macroporice 67
c) Parnanturile sensibile la umezire (P.S.U.) 69
d) Pamanturile susceptibile la Iichefiere 72
e) PafnanturiJe cu urnflari ~jcontractii mari . 81
f) Pamanturile gelive . 82
g) Pi\tl13tlturi Cli continut de materii organice 84
11) P~ll1,dlltur·i eluviale ~ I ••••••••••••••••••••••••• 87
i) PaJnar,turi saraturate 90
j) P iiIIIa ntur j de IIIn p Iu tu ra 9I
k) Amcstecurile de rlalllaJll 92
xu F'UNDATIII- FJZICA SI MECANICi\ r)AMANTURILOR

2.2.1.1.2. lndicii de structura ai pamanturi lor 95

2.2.1. J .3. Cornpozitia chimico-mineralogica a particulelor solide 105
2.2.1.1.4. Alcatuirea $i proprietatile fazei lichide $i gazoase 119
a) Faza lichida 119
b) F aza gazoasa 124
2.2.1.1.5. lnteractiunea dintre faza solida, lichida $i gazoasa 124
a) Dirnensiunea si forma particulelor 132
b) Cornpozitia rnineralogica 135
c) Conditiile de mediu 135
d) Natura cationilor )38
2.2.l.2. Proprietatile pamantului ill raport cu apa 144
2.2.1.2. I. Tensiunea superficiala $i ascensiunea capi lara a apei in parnant 145
a. Tensiunea
,.
superficiala 145
b. lnaltirnea capilara 150
c. Presiunea' capi lara 154
2.2.1.2.2. Suctiunea apei din porii pamantului 162
a. Definirea suctiunii $i a potentialul i de umiditate 162
b. Relatia dintre suctiune $i presiunea apei din pori 170
2.2.1.2.3. Plasticitatea ~i consistcnta parnanturilor argiloase 173
2.2.1.2.4. Variatiile de volum ale pamanturilor 190
2.2.1.2.4.1. Consideratii generale 190
2.2. J .2.4.2. lpoteze privind contractia si umflarea parnanturilor 192
a) Ipoteza presiunii capilare 192
b) Ipoteza atractiei electrornoleculare 194
2.2.) .2.4.3. Factorii de care depind variatiile de volurn ale P.U.C.M 197
a) Factoru 1cl irnatic 197
b) Conditiile hidrogeologice J 98
c) Vegetatia , 199
d) Variatia urniditatii terenului, In perioada de executie ~i ill tirnpul
..". constructiet
exp 1oataru . . ..200
2.2.1.2.44. aractcrizarca P.lf. .M. . , 20 I
2.2.1.2.4.5. Estimarea distributiei de echilibru a umiditatii sub constructii 21 0
a) Cazu 1apei subterane la mica adanci me « 6,O() m) 210
b) Cazul cand nu exista apa subterana la mica adancime 214
2.2.1.2.5. Sensibilitatea la inghet a pamanturilor 218

CAPITOLUL 3: Notiuni de hidrogeologie ~i elemente de hidraulica

subterana .
3.1 ..Notluni de hldrogeologie 229
3.J . I. Stu diu I ape i sub te ra 11e 239
3.2. Elemente de hidraulica subterana 242
3.2.1. Definirea notiunilor generale ale hidraulicii subterane 244
3.2.1.1. Ecuatia de continuitate 246
3 .2. 1.2. Le gea IlJ i Darcy 25 I
3.2.1.2.1. Factorii de care depinde coeficientul de penneabilitate 258
3.2.1.2.2. Dorncniul de valabilitate a legii lui Darcy 267
 CUPRINS
------------------------------------------------------------~-
3.2.1.3. Ecuatia lui Laplace. Spectrul hidrodinamic 272
3.2.1.3.1. Cazul pamanturilor anizotrope . 276
J.2. I .3.2. Uti I izarea analogiei electrice pentru deterrn inarea spect rul i
hidrodinamic : 278
3.2.2. Utilizarea spectrului hidrodinarnic pentru calculul pararnet . ~ , .t ~ ~!i 281 I

3.2.3. Deterrninarea experirnentala a coeficientului de permeabilira ~ 284

a) Determinarea permeabilitatii in laborator 284
• Metocla penneametrului cu gradient constant cu sau tara, uct i I.' ••...... 284
• Metoda permearnetrului cu gradient variabil............................. '" ..... 287
'"
• lncercarea de cornpresiune - consol idare, III edometru
(ST'AS 8942/1-89)...................... .. .. ... 288
b) Determinarea permeabilitatii prin lncercari in situ . . 289
3.2.4. Actiunea hidrodinamica a apei. Gradient hidraulic critic . . 293
3.2.4.1. Antrenarea hidrodinarnica si dimensionarea filtrelor inver ..,\.· .............. 299

CAPITOLU L 4: Compresibllltatea pamallturiJor

4.1. Consideratii generale 315
4.1.1. Ecuatiile de baza aJe rnecanicii parnanturilor 31 R
4.1.1.1. Ecuatiile
, constitutive ale materialelor 326
4.2. Studiul compresibllltatll pamanturtlor J •••••••••••••••••••••••••••••• 331
4.2.1. Aspecte specifice ale compresibilitatii pamanturilor " 332
4.2.2. Studiul compresibilitatii parnanturilor prin incercari de laboraor 338
4.2.2. I. irlcercarea edometrica 339
4.2.2.1.] . Pararnetrii curbei de compresiune - porozitate 342
4.2.2.1.2. Determinarea presiunii de preconsolidare ~i corectarea curbei de
A
cornpresiune - porozitate...................................................... . . 36l
4.2.2.2. Incercarca monoaxiala 370
4.2.2.3. "Incercarea triaxiala 376
4.2.3. Coeficientul presiunii laterale 381
4.2.4. xprirnarea modulului d deforrnatie liniara In functie de stan a c.,~ iala de
tellsiulli.............................................................................................. . 386
4.2.5. Studiul cornpresibilitatii pamanturilor prin incercari in situ ," 392
4.2.5.1. Dcterm inarea parametri lor compresibi Iitati i pamanturilor pri 11
incercari pe teren cu placa 393
4.2.5.2. Determinarea coeficientului de pat 402
4.2.5.3. Incercarea presiornetrica (PMT) 410
"
4.2.5.4. lncercarea penetrornetrica 418
4.2.5.5. Detcrminarea cornpresibilitatii pamanturilor prin metode gcofizice
(seismice) 431
4.2.6. Cornpresibilitatea parnanturilor sensibile la umezire .........................•........... 434
4.2.7. Compresibilitatea parnanturilor in regim dinarnic (seismic) 440

CAPITOLUL 5: Starea de tensiune din masivele de pamant

5.1. onsideratii geuerale 466
5.2. Stares de tensiune in semlspatiu 470
XIV FUNDATll J - PIZICA $1 MECANICA T)AMANTURILOR

a. Forta concentrata actionand la suprafata sernispatiului 470

b. Sernispatiul actionat de mai multe forte concentrate 477
c. Semispatiu actionat de 0 forta orizontala pe planul de separatie 477
d. FortA concentrate actionand normal pe sau paralel cu planul de
separatie, la 0 adancime h fata de acesta 478
e. Semispatiu actionat de forte distribuite pe planul de separatie 480
5.2.1. Metoda punctelor de colt pentru deterrninarea tensiunii verticale 490
5.2.2. Determ inarea tensiuni i verticale din actiun i un iforrn d istribu ite dupa
suprafete de forma oarecare 493
5.3. Stares de tensiune ill semiplan 497
a. Serniplan incarcat cu 0 forla concentrata 498
b. Serniplan solicitat de 0 for~a tangentiala pe contur 503
c. Semiplan solicitat de 0 forta concentrata de directie oarecare pe contur 504
d. Semiplan actionat de un moment concentrat 505
e. Serniplan actionat de 0 forta concentrata norrnala pe planul de scparatie sau
orizontala plasata la adfincirnea (d) 506
f. Semiplan actionat de 0 [orta verticals partial distribuita 508
g. Serniplan actionat de 0 sarcina triunghiulara verticals 515
h. Semiplan actionat de 0 sarcina orizontala partial distribuita 518
i.Semiplan actionat de 0 sarcina orizontala triunghiulara 521
j.SemipJan actionat de 0 sarcina verticals trapezoidala lilnitala 525
k. Serniplan actionat de alte tipuri de actiuni 526
5.3.1. Calculul ~i distributia tensiunilor din terasamente, diguri, baraje 531
5.4. Solutil aproximative pentru caiculul tensiunii verticale 536
5.5. Influenta anizotropiei ~i neomogenitatii asupra distrlbutiei tensiunllor 537
5.5.1. Starea de tensiune in sistemu I stratificat 540
5.6. Stares de tensiune de origine gravitationala 550
5.6.1. Definirca starii primate de tensiune, de natura gravitationala 55I
5.7. Partlcularltati ale starii de tensiune din masiveJe de palllant 556
5.7.]. Parametrii presiunii fluidului dill pori 562

CAPITOLUL 6: Tasarea constructiilor

,

6.1. Conslderatii generate 569

6.2. Estimarea tasArii imediate (instantanee) 579
6.2.1. Estimarea tasari i instantanee a parnanturi lor necoezive 580
6.2.2. Estimarea tasarii imediate (elastice) sau a tasarii totale, in cazul
pamanturi Jor coezive, pe baza extrapolari i rezul tatelor teoriei elasticitati i 593
6.2.2.1. Calculul tasarii rnasivelor ornogene ~i izotrope 594
6.2.2.2. Estimarea tasarii imediate sub actiunea unei sarcini excentrice 61 0
6.2.2.3. Estimarea deplasarilor orizontaJe instantanee si a roti ri 101' funda]i ilor
de forna oarecare .. IO ••• IO ••••• 61 8
t ••••••••••••••••••••• IO •• IO •• IO •••••••••• IO IO •• IO •••• IO •••••••••

6.2.3. Aplicabilitatea relatiilor de caleul a tasarii instantanee stabilite pe baza

. . e Iasticitaui
teonei ....... IO •••••• IO ••••••••••••••••••••••••••
620 IO ••••••••••••••••••••• IO ••• IO •• 10 • IO •• IO •••• IO .

6.2.4. Calculul tasarii totale sau irnediate In cazul pamanturilor coczive stratificate .... 627
6.2.4.1. Metoda Egorov 627
 UPRINS xv
6.2.4.2. Metoda lnsurnarii tasarii straturilor elernentare (utilizarea re iltatelor
lncercarii triaxiale) 639
6.3. Estimarea tasirii din consolidarea primara . 644
6.3.1. Evolutia ill timp a tasarii dill consolidarea prirnara la terenuri!- (J~ f- vlare
omogene 654
6.3.1.1. Teoria liniara a consolidarii monodimensionale . ., .. 656
6.3.1.2. OIl olidarca parnanturilor sub incarcare variabila 669
6.3.1.3. Tcoria ncliniara a consolidarii morl0dimensionale..................... . 673
6.3.1.4. Tipuri de distributii ale presiunii de consolidare ... '" 677
6.3.2. Evolutia in timp a tasarii din consolidarea prirnara la terenui ilt' ';ltl ..680 ~'1.
6.3.3. Studiul consolidarii cu luarca in considerare ~i a efectului leganu i .
structurale .. 689
6.3.4. Detenninarea coeficientului de consolidare pe baza incercarii cdometrice .... 692
6.3.5. Problema plana si spatiala a teoriei consol idari j .. 70 I
6.3.6. Estimarea deformatiilor parnanturilor prin umflare......................... . 71 G
6.4. Estirnarea tasarti totale.................................................................. . . 722
6.4.1. Metoda insurnarii tasarii straturilor elementare 723
6.4.2. Metoda stratu lui echivalent . 73 I
6.4.3. alculul simplificat al tasarii straturilor omogene cornprcsi' . (I
.
grosI111e Iini
In.lta.,; _ . ....... 736
6.5. Estimarea tasarilor fundatillor rezemate pe pamanturt necoezive la
actiuni selsmice - 740
6.6. Calculul tasarii dill consolidarea secundara 749
6.7. Deforrnatiile pamanturilor sensibile la umezire (P.S.U.) . 753
6.8. Deformatiile pamallturiJor cu urnflar i ~i contractii mari . 770
6.9. Estimarea tasarilor terenurilor de fundare constituite din pall ~,• ;"ri
saraturate san umpluturi , pt." ••••••••• 781
6.10. Tasari admisiblle sau tolerabile 785

CAPlrrOLUL 7: Rezistenta la forfecare a pamanturilor

7.1. Consideratit generate, notiuni si definitii *~•••••••• 799
7.2. Criteriul de cedare plastica M ohr-Cou lorn b . 811
7.2.1. Criteriul de cedare Mohr- oulornb in formulare analities 818
7.2.1.1. CriteriuJ de plasticitate Mohr-Coulomb exprimat prin unghiul de
deviere Ina,xim......................................................................................... R22
7.3. Determinarea in laborator a rezistentei la forfecare a pamalltl.rilo,· ..... 826
"
7.3. I. J neerearea de forfecare (taiere)................... . 826
..
7.3.1.1. Incercarea de forfecare directs . 827
7.3. J .1 . I. Rezistenta la forfecare a pamanturi lor necoezive , 830
7.3.1 .1.2. Rezistenta la forfecare a parnanturi lor coezive 836
7.3.1.1.2.1. Factori de eare depinde rezistenta la forfecare a p~lll:ll'({f- 'JC)"
argiloase (paramotrii l lvorslev) ,. . 846
"
7.3.2. ...lncercarea de Iorfecare Sill1IJ1a 863
7.3.3. Incercarca de Iorfecare prin torsiune R66
XVJ fUNDAT1Il- FIZ1CA st MECI\NICA Pi\MANTUR1LOR

7.3.4. Determinarea rezistentei La forfccare prin compresiune 867

7.3.4.1. Deterrninarea rezistentei la lorfecare prin incercarea triaxiala (axial
sirnetrica) R68
7.3.4.1.1. Drumul de efort 886
7.3.4.1.1.1. Criteriul de cedare plastica Mohr-Coulomb in reprezentarile (s.t);
(p;q) 9() t
7.3.4.1.2. Criteriul de cedare 3111- lay (C.S.M.) 906
7.3.4.2. Determinarea rezisteutei la forfecare prin alte tipuri de incercari triaxialc 920
7.3.4.2.2.
.. Sinteza a criteriilor de cedare plastica cu aplicabilitate la parnanturi .923
7.3.4.3. Incercarea monoaxiala 924
7.3.4.4. Deterrninarea rezistentei la forfecare prin inccrcari pe teren 934
7.3.4.5. lnfluenta anizotropiei ~i a vitezei de incarcare asupra rezistentei
la forfecare 944
7.4. Parametril rezistentei la forfecare in regirn dinamic 946
7.5. Selectarea parametrilor rezistentei la forfecare 953

CAPITOLUL 8: Stabilitatea taluzurilor ~i

versantilor
8.1. Consideratii generale 960
8.1.1. Definirea si clasificarea principalelor tipuri de alunecari 964
8.1.2. Cauze ~i actiuni care determine alunecarile de teren 978
8.2. Estimarea stabilitatii taluzurilor ~i
versantilor 995
8.2.1. Consideratii generale 995
8.2. L.I. Modalitati de definite a coeficientului de siguranta al taluzurilor 1005
8.2.2. Metocle de estimare a stabilitati: taluzurilor si versantilor 1()23
8.2.2.l. Metode care considera ech iIibru Iii IIIita 1024
8.2.2.1.1. Metoda taluzurilor infinite t 028
8.2.2.1.2. Metoda Culmann 1040
8.2.2.1.3. Ruperea progresiva a versantilor plani 1044
8.2.2.1.4. Metoda blocurilor 1055
8.2.2.1.5. Metoda Fellenius 1066
8.2.2.1.6. Metoda Bishop 1077
8.2.2.1.7. Metoda Nonvei Iler 1089
8.2.2.1.8. Metoda Janbu 1099
8.2.2.1.9. Metoda cercului de frictiune (Taylor) t 117
8.2.3. Estimarea stabilitatii taluzurilor ~if1arldsea Ina de anizotropia si
neornogenitatea parnantului -: t 134
8.2.4. Analiza probabilistica a stabilitatii taluzurilor J 140
8.2.5. Particularitati privind analiza stabilitatii taluzurilor amplasate pe
terenuri compresibile 1145
8.2.6. Particularitati privind analiza stabilitatii taluzurilor SlJpUSe actiunii apei de
infiltratie si actiunii seismicc t 162
8.2.6.1. Efectul apei de infiltratie asupra stabilitati] taluzurilor t 162
8.2.6.2. Efectul actiunii seismice asupra stabilitatii taluzurilor , 175
•
 CUPRJNS XVIL

8.3. Analiza stabilitatil taluzurilor ~i

versantilor in baza ecuatiilor de
echilibru limita 1182
8.3.1. Taluzuri de egala stabilitate 1 183
8.3.2. Precizari privind starea initiala de tensiune din masivele de pa111A, ~ 1193
8.3.3. Metoda tensiunilor conjugate 1198
8.3.4. Unele aspecte privi nd uti I izarca M. E.F. in ana 1iza stabi lita~j i tal ,.., ; lor
~i versantilor , 1204
8.4. Considerarea efectu lui spatial a I alu necarilor 1211
8.5. Principii de prevenire, combatere ~i stabilizare ale alunecarilor
de teren .,.. . 1215

"-
CAPITOLUL 9: Implngerea activit ~i
pasiva a pamanturilor
9.1. onsideratii genera Ie " 1226
9.l. J . Illlpillgerea pamanturilor ill stare de rel)aos ~................ . 1230
"
9.1.2. lrnpingerea parnantului ill conditii speciale..................................... . 1234
9.2. Teoria Coulomb 1244
9.2.1. Inlpillgerea activa - solutio analitica 1244
9.2.2. ,..Rezistenta pasiva - solutie analities . 1254
9.2.3. Irnpingerea pamanturilor - solutii grafice 1258
9.2.3.1. Metoda Poncelet 1258
9.2.3.2. Metoda Culrnann 1261
9.2.4. Efectul suprasarcinii asupra lrnpingerii pamantului 1265
9.2.5. Efectul actiunii seismice asupra impingerii parnanturilor 1267
9.2.6. Distributia impingerilor aclive......................................................... . 1272
9.2.7. Calculul lmpingerii active si pasive a parnanturilor coezive ',1
cadrul
ipotezelor Coulomb , 1282
9.2.8. Teoria generalizata Coulomb-Stanciu .. .. . 1288
9.2.8.1. Procedeul grafic generalizat Culrnann-Stanciu .. . 1297
9.3. Calculul impingerii pamfintulul In baza anallzei ill tensiuni t('I~lr 1323
9.4. Teoria RANKJNE 1327
9.4.1. Cazul terenului cu suprafata Inclinata . . 1334
9.5. Calculul rezistentei pasivc a pamanturilor prin metode
grafo-analitice ,.•............ 1338
9.5. J. Metoda spiralei logaritmice J 339
9.5.2. Metoda cercului de frictiune
, 1345
9.6. alculul Implngerf active ~ipasive a pamanturtlor utilizfind ,r
plasticitatii.................................................................................... . 1349
9.7. Precizari privind utilizarea rezultatelor metodelor de calcul ~l
A...
lmplngerll pamall ..., "t uri·1" or In prolec · t are .......................................••. o,cu •••••• I'353

CAPITOLUL 10: Calculul terenului de fundare

J ().I. Cousideratii generale 1361
10.2. Calculul tercnului de Iundare pe baza preslunllor conventlonale 1375
XVllI J - FIZICA $1 MECANLCA I)AMANTURILOR
FUNDA l~II

10.3. Calculul terenulul de fundare Ia starea llmita de deformatie ." 1391

10.3.1. Teoria Puzirevski - Ghersevanov - Frohlich , 1394
10.3.2. Teoria Puzirevski - Ghersevanov - Frohlich - Stancill 1403
10.4. Calculul terenulul de fundare la starea limlta de capacitate portanta 1412
10.4.1. Calculul capacitatii portante si a presiunii critice a terenului de fundare 1423
10.4.1.1. Metode bazate pe teoria plasticitatii (Sokolovski) 1428
10.4.l.2. Calculul presiunii critice de refulare laterala pentru suprafete plane
de cedare 4 'l" •••••••••••• 1t ••••••••••••••••••••••••••••••••• 144()
10.4. t .3. Calculul presiunii critice de refulare laterala pentru suprafete
cornpuse de cedare 1442
1. 0.4. 1.3. 1. Metoda Prandtl ., 1445
10.4. J .3.2. Metod a Te rza ghi J 452
10.4.1.3.3. Metoda Berezantev 1459
10.4.1.3.4. Metoda Meyerhof , 1462
1 0.4. I .3.5. Metoda B. I I arisen (V esi c A I.). '" 1466
10.4.1.4. Particularitati specifice calculului terenului de fundare pentru
constructii hidrotehnice 1471
10.4.1.4.1. Calculul capacitatii portante pentru constructii hidrotehnice 1488
10.4.1.5 Calculul capacitati i portante pentru lundatii aflate in conditii speciale 1503
10.4.1 .5. J Fundatie cu ta lpa lnclinata actionata de 0 fo'rta normala 9i centrica 1503
10.4.1.5.2. Fundatii plasate pe taluz 1506
10.4.1.5.3. Capacitatea portanta pentru terenuri de Iundare stratificate 1513
10.4.2. Efectut apei subterane asupra capacitatii portante 1518
10.4.3. Efectul actiunii seismice asupra capacitatii portante 1521
'0.4.4. Estimarea capacitatii portante in baza incercarii de tip SP1' sau CPT 1529
10.4.5. Calculul capacitatii portante a terenului de fundare dupa norrnele
romanesti 1533
10.4.6. Relatia generals de calcul a presiunii critice recornandata 1542
10.5. Calculul capacitatii portante a terenului de fundare la smulgere 1561
10.5.1. Precizari privind utilizarea practica a relatiilor de calcul a capacitatii
portante la srnulgere 1584

Anexa A: Conversia unitatilor

, de Inasura J 587
Anexa B: Di mensiunile ochiu rilor si telor ................•............................. 1588
lB&ilJli()~Jrafie..•••••..••.•••....•.•.•.•.•.•......•.....•.....•...•.•.........•.•..•.••••••.•••...•.•.•.
158~
Contents 16()5
•

Sornmaire 1613
 Lista prin 'i , lor
s luri
A aria talpii fundatiei
A' aria redusa a talplifundatiei
ag acceleratia orizontala a terenului pentru proiect. (~
a; coeficient de compresibilitate
B ldtimea tdlpii fundatiei
B' ldtimea redusa a talpiifundatiei
ZJ latimea tdlpii fundatiei
Cc indice de compresiune
C; coeficient de curburii
CD incercare consolidate drenatd
CU incercare consolidatd nedrenata
C, capacitatea de indesare
Cp criteriu de plasticitate
C, indice de reeompresiune
C; coeficient de umflare fa inghet
C; contractie volumicd
c compactitatea
•
c coeziune
c' coeziune efectivd (CD)
Gil coeziune aparentd (UU)
Cct, Coeziune aparentd (C U)
Ca adeziunea pamdntului Laun material
Cv coeficient de consolidare
D diametrul fundatiilor circulare
Dr densitate relativa
Pr addncimea de fundare
dIU diametru efectiv
d., a; d"l factori de addncime
E 1120dul de elasticitate
E modul de deformatie liniard
Ed modul de deformatie liniara dinamic •

Ed modul de deformatie liniard in conditii drenate

E11 modul de deformatie liniara in conditii nedrenate
EI (Ie) indice de expans iune
e indicele /701";101'
xx FUNDATII 1- FIZICA ~l MECANICA pAMAN'1~URJ1,OR

indicele initial al porilor

entax indicele porilor in stare de indesare maxima
em/If indicele pori/or in stare de indesare minima
eB excentricitatea dupii directia B
eL excentricitatea dupa directia L
e., e.y excentricitatile fortei dupa axele .x si ))
Fs coeficient de sigurantd (factor de stabilitate)
F~I forta hidrodinamicii
/(/.1-) frecare de contact talpa - rocd (pant-ant)
.ht forta hidrodinamica specified
G modul de forfecare
G greutate proprie
Gd modul deforfecare dinamic
g acceleratia gravitationala
H grosimea stratului de pdmdnt
H inaltimea taluzului
H incarcarea orizontald la nivelul tdlpiifundatiei
Hc:r iniiltimea criticd a taluzului
he inaltimea capilard
K modul de deformatie volumica
K coeficientul presiunii pdmdntului
Ko coeficientul presiunii in stare de repaos
x, coejicientul impingerii active a pamdntului
Kp coeficientul impingerii pasive a pdmdntului
K.~ coeficient de pat (coeficient de tasare)
1(-; coeficient seismic
~

k coeficient de permeabilitate
k· coeficientul de permeabilitate intrinsec
I moment de inertie
1,,12, 13 Invariantii stdrii de tensiune
I factorul de influenta pentru calculul tasdrii instantanee
fA indice de activitate
1(· indice de consistenta
leu indice de contractie - umjlare
ID(Dr) grad de fndesare ,
i.; tasarea suplimeniara prin umezire sub sarcina geologica
1,7'1) tasarea suplimentara p,-ill umezire din incdrcarea fundaiiei
Ip indice de plasticitate
I,. indice de rigiditate
lu(TMl) indice de umezeald (Thorntwaite)
1',/2,13 indice de plasticitate
•
l grad de infoiere
 LISTA PRINCIPALELOR SIMBOLURI XXI
-------------------------------------------------------------
, , ,
le) lq, ly factori de inclinare
,

19r. gradient hidraulic (pantd hidraulica a curentului)

tasarea specified suplimentara prin umezire din greutate IJ/"'11/'ie
•

',nl} tasarea specified suplimentara prin umezire din incdrcarca

fundatiei
J (.llv) forta de antrenare hidrodinamicd
.i (j~V) forta de antrenare hidrodinamica specified
L lungimea tdlpii fundatiei
L' lungimea redusd a tdlpii fundatiei
M momentul incovoietor
M modul de deformatie edometric
m gradul de mobilizare a rezistentei la forfecare
coeficient de compresibilitate volumica
incarcarea normald pe talpa
rezistenta la penetrare dinamicd (standard)
penetrarea dinamicd corespunzdtoare la 60% din energia de
penetrare
(NI)60 penetrarea dinamica corectatd In raport de sarcina geologica
»: u; Ny coeficieruii de capacitate portantd
NI, N2, N3 coeficientii presiunii plastice
n porozitatea pdmdntului
OCR (RSC) t'Q/JO,"t de supraconsolidare
P unda longitudinald (unda primard, unda de compresiunc)
p impingerea piimdntului
P n» fJo impingerea act iva a pamdntului
r,», impingerea pasivii a pamdntului
PO, PO impingerea in stare de repaos a piimdntului
PUCM pdmdnturi cu umfldri s i contractii mari
PSU pdmdnturi sen.')ibile La umezire
r; capacitatea portanta a unei fundatii (a terenului de fundare)
P74 fractiunea cu particule mal mici decal 0,074 mm
Pad. presiunea admisibila
IJc (o.) rezistenta la compresiunecu deformatie laterald libera
!Jconv. presiunea conventionala de calcul a terenului defundarc
. . . ""
Per pres tunea cnuca
Per presiunea de contact talpa fundatie - pdmdnt
pF in dice sorbtional
P,le, presiunea efectiva neta pe terenul defundare
Pace. presiunea acceptabilii pe terenul defundare
P,}I, presiunea plastica a terenului de fundare
pu pres iunea de umjlare
Q incdrcarea de calcul asupra terenului de fundare
Q debitul de infiltratie
XXII F'UNDA '''111- FIZICA $] M.ECANrCA pAMAN'rUR]LOl~

Q.\. forta de smulgere afundatiei

q suprasareina de calcul ce actioneazd Lanivelul tiilpii fundatiei
qu.n,clX cdldura de umezire
R capacitatea portantd de calcul a terenului de fundare
R raza hidraul lea
Rsm.r capacitatea portanta la smulgere a terenului defundare
Rpc rezis tenia Lapenetrare pe con
r raza tdlpii fundatiei circulate
S unda transversala (unda secundara, undo de forfecare)
S,. grad de umiditate
S, sensitivitatea pdmdntului
S tasarea totala
Sc tasarea din consolidarea primara
Si tasarea instantanee
Ss tasarea din consolidarea secundara
s.; S q' S "I factori dependenii de forma talpii fundatiei
s; (e,,) rezistenta fa forfecare nedrenatii
T incarcarea in planul tdlpii fundatiei
Tv factor de limp af consoliddrii
t limp
I vdrsta pdmdntului ca rocii sedimentara
tgB Inc!inarea funda tie;
U grad de consolidare
UJ" umflarea liberd
V" coeficient de neuniformitate
UU incercare neconsolidata nedrenata
u pres iunea apei din pori
V incarcarea verticald asupra terenului de fundare
v volumul specific
v viteza aparentii de infiltratie
componentele vitezei reale de infiltratie dupa axele triedrului de
referinta
W(G) greutate proprie
w umiditate
umiditate optima ,

limita de contractie
limita inferioard de plasticitate
limita superioard de plasticitate
addncimea de la suprafata terenului
Zw addncimea apei subterane
a factor de compresiune
B unghi de taluz natural
 •

LlSTA PRINCJPALELOR SIMBOLURI XXIII

y greutatea VO/UI11iCQ a pamdntului

Y.\· greutatea volumicd a scheletului
Y.\'lJI greutatea volumica a pamdntului 111 stare saturatii
y' greutatea volumicd a piimdntului in stare submei
Yd greutatea volumica a pdmdntului In stare uscaui
YIV greutatea specified a apei
I:ls deplasdri sau deformatii posibile ale constructiil-
tasiirilor terenului de fundare
- depla ..sari sau deformatii admise ale constructi i /11, .
presiuni active
unghi de frecare zid - pdmdnt
E:e deformatia elastica
cp (s.) deformatia plasticd (remanentii)
CSO deformatia ..specified axialii corespunzatoare /a rt, /
£" tasare specified la presiunea P
2
c,)2 tasare specified la 2 daN/cm
e., ey, e, deformatiile speciflce pe directia axelor triedrului de ,·e(priI7(a
,- potentialul electrocinetic (Zeta)
'1 vdscozitatea dinamicd a ape;
71 coeficient de vdscozitate a pdmdntului
e 1111ghide deviere
r,,{",
Ay coeficierui de forma ai talpii fundal lei
11 (I) coeficient defrecare
V coeficientul de deformatie laterala (coeficientul ill. P« t )/Z)
A' • •

v
W' •

vascozitatea cinematica a apet

Vd vdscozitatea dinamicd a apei
~
raportul de amortizare
I) densitatea pamdntului
I)...
, densitatea apei
0' tensiunea normald totala
0" tensiunea normala efectivd
, presiunea de preconsolidare
0' I'
O'()CI (0'",) tensiunea octoedricii
0'), z (Oz.o) presiunea geologica (sarcina geologica)
(0" zO)
0" >' z presiunea geologica efectivii
ax, oz, O'z tensiunile pe directia axelor triedrului de refern.i.i
T tensiunea tangeruiala
If rezistenta la forfecare a pamdnturilor
tP unghi defrecare interioard

tP" unghi de frecare interioard aparent (UU)

¢' uI1g11idefrecare interioard efectivd (CD)
unghi de frecare interioard aparent (Cll)
 Elemente privind
modul de ormare a rocilor

1.1. Aspecte generate

Parnantul, ca planeta, aloe forma unui elipsoid de rotatie, deci

sirnilara unei sfere usor turtita la cei doi poli, eu raza medie de cca. 6370 km
(fig.Ll.); acestei forme i s-a dat numele de "geoid". Facand 0 sectiune
ipotetica, structura interna a pamantului (fig. 1. I.) ar fi urmatoarea [164]:
• litosfera (SCO(lrt'1 I eoaja),
partea superficia In f!l{ .J)lLlui
terestru in grosime de c. 60 km;
• invelisul i mantaua (mantia),
zona situata pana la adancirnea de
cca. 2900 km;
o • nucleul Pamant ..' eu raza
de 3470 km, se subdivide in nu-
eleul interior (cu raza (1,- r 3 70 Ian)
si nucleul exterior (eu ~-s. 'S ime de
2100 kin).
Aceasta structura interns a
Parnantului, nu a putut fi cercetata
direct decat pana la adancirnea de
Figura 1.1. Structura internd a Pamdntului eca. t 1 km, adancime ,. m j lata de
tehnologiile actuale de forare.
Peste aceasta adancime, inforrnati ile referitoare la struct ura Paman-
tului s-au obtinut In mod indirect, 111 principal pe baza prospcctiunilor
2 FUNDATlJ 1- FIZIC/\ $[ MECAN1C/\ PAMANTURILOR

seismice, deci a variatiilor vitezelor undelor seismice longitudinale (primare

- P) si transversale (secundare - S) cu adancirnea (fig. 1.2.).
Fiecare zona dill structura interna a
V[l~EZA
4 6 8 to 12 14 v (km/s) Parnantului se individualizeaza prin pro-
o ,,
\ \ prietati fizico-rnecanice deosebite, deter-
400 • •
637 I',,
\. ruinate de presiunile ~iternperaturile dife-
,, M
,,
, A rite,
~
existente In fiecare zona (tabelul l.I.).
1274 N
S·
I
I

I
T • Astfel, litosfera euprinde In partea
191 , !,., /\ sa superficiala (Sial), roci eonstituite in
J
:• principal din Si si AI, eu 0 densitate
2548 ••
i .".I medie de cca. 2,7 g/crrr' si se earaeteri-
'\ zeaza prin rigiditate si anizotropie accen-
-< 3185 ~ ,

S
E tuate.
X '"
.~ 3822 ~
~ 'r N • Invelisul ..sau mantaua, este con-
< E
P ~) u stituit din straturi concentrice alcatuite din
~

8 R. c
4459 en
L magma in stare vascoasa, ale carer pt"O-
/ E
prietati fiziee se modi fica tn functie de
5{)96 u
""" I
N distanta fata de centrul Pamantului si eu
5733 ) 'r o densitate crescatoare eu adancimea.
E
•
R. • Magma este amestec eterogen
Ul1
6370
de substante minerale si gaze, continand
, 11 (kin)
potential toate elementele chimice care,
prin asociere, formeaza minerale si roci
Figura 1.2. Varicula vitezei undelor
seismice C1J addncimea
[68].

Tabel 1./. Variatia proprietatilorfizice ale rocilor din zonele Pdmdntului

Adancimea (km) 0 4()0 1200 2900 2920, 5000 6370

Densitatea (g/crrr') 2,7 3,6 4,7 5,7 9,7 11 ,8 12,2
Presiunea (x 1000)
0 132,5 489,3 1386,3 1386,3 3180,4 3577,9
dal-l/cm" •

-83 25()()-
'ernperatura (oC) 1600 1800 2000 2000 2300
+58 3000

• Roelle sunt asociatii naturale de minerale care se gasesc intr-un

anurnit raport ~icat'e ocupa suprafete intinse In scoarta Pamantului [127].
Rocile formate dintr-un singur mineraJ sunt denumite monominerale, ca de
exernplu: sarea, calcarul, petrolul, etc.
 1. ELEMENTE PRlVIND MODUL DE FORMAf{E A ROCJLOR 3

• Mineralele SUD,t substante anorganice, formate pe cale naturala, care

au 0 cornpozitie chimica definita ~jsunt solide, cristalizate o: .ogen f84].
Originea rnagmei, pe baza careia s-au format rocile din scoarta
terestra (Iitosfera), este inca 0 problema controversata,
Totusi, pe langa ideea existentei ei apriorice in interioru t •. ~. "fintuJui
(magma de origine juvenila), coexista ~iipoteza formarii magr-ei dill roci
preexistente atlate in partea superioara a invelisului Pamantului St.t11 actiunea
ternperaturilor inalte, determinata de caldura rezultata din descon-nunerea
radioactiva a substantelor din straturiJe mai profunde ale SCl)~ e' fo8],
[ 183].

t ',I,
•
\

Itacire ~ . Roci
) #.J---------I,~·~grna,uc;c
Gaze } ~~ ~

- )

~J

- 4,5 rniliarde
de ani

~~

t'0.
~l.. 7..-;
'0 ~cz
~Cl1/:~1Q.
P}' ~~'-
().. ~
7~ ~(~
~J o~.
0........
~
'r 0,..

~~~ Alterare daloritfi factorilor exogeni, transport, deplll1e~

A . Rocif
Consolidare ~i
cimentare t':fu fi
_~t,etaillor .!r-..
o,l.

Factori endogeni (ternperatura ~i

presiune)

FigUI4Q J. 3. Ciclu petrogenetic

De asemenea, in ceea ce priveste starea de agregare a rnateriei din

cuprinsul nucleului (miezul) Pamantului, parerile sunt irnpartite, in sensu!
ca unii autori 11 considera solid, iar altii, bazandu-se pe nepropagarea
undelor seismice transversale - de forfecare (8) fig.I.2. In zona nucleului,
sustin ca el at" f un Iichid vascos (magma) putemic comprinmt f'-l()I.
4 IlUNDA'Til J - FIZICA Sl MECANJ 'A rAMANTUI~ILOR

Cu toate aceste incertitudini, adrnitandu-se cele doua ipoteze privi-

toare la originea magmei, se poate considera ca rocile existente in scoarta
Parnantului (litosfera) au luat nastere ca urmare a diferitelor procese
exogene (externe) sau endogene (interne), si se pot incadra intr-un ciclu
petrogenetic (fig. 1.3.), avand ca punct de plecare initial magma, rezultand
astfel trei mari categorii de I~ocj:
• rocile rnagmatice sau eruptive;
• rocile sedimentare;
• roci Ie metarnorfice.

1.2. Rocile magmatice

Rocile magmatice, sau eruptive, au luat nastere prin cristalizarea

•
magmei.,..
Ln functie de locul unde a avut loc procesul de cristalizare se disting
(fig.l.4.), [68], [127], [183], [2]: •

• roci intrusive Lf)QU plutonice, atunci cand magma s-a consolidat in

interiorul Pamantului (granit, granodiorit, diorit, sienit, gabrou, porfir, etc.);
• roci efuzive sau vulcan ice, provenite prin cristalizarea magrnei
ajunse la suprafata (lava), (riolit, dacit, andezit, bazalt, etc.).
ROCI EFUZIVE
curgere de lava
•

~· ..._......
... ,, . .
.....
fiz a
I •
•
... "
foil
~ •
"'1:'·
lot , (
I
"'
,

...
.f
+ I-
+ + +
+ of
+
+
ROCI PLU1~ONICE
,

Figura 1.4. Diverse modaliuiti de cristalizare a magmei

Rocile plutonice se pot divide in roci abisale, ce s-au format la

adancimi mari (de exemplu batolitele - depozite de foci plutonice) ~iroc;
hipoabisale, ·formate La adancimi mai mici, in vecinatatea batolitelor, prin
patrunderea si cristalizarea magmei In fisurile ~icrapaturile rocilor
preexistente sau la lirnita de separatie a stratificatici (fig.I.4.).
 L.ELEMENTE I)I~IVIND MODUL DE FORMARE A RO(:ILOR - _._--- 5

Au aparut astfel filoanele, mase intrusive tubu ~fe. i'~ rrnate prin
umplerea si consolidarea magmei in crapaturile aparute 1!1 f()t;iJ sedi-
men tare sau eruptive preexistente, ap ofize Ie , ce au forma t '1' f': deget, si
lacolitele, formate prin intruziune magmei in straturile J" ," 'It dimentare s ~

pe care, datorita presiunii exercitata de magma, Ie curbeazii.

Procesul de cristalizare a magmei este influentat til meratura, t ':

presiune si timp, factori care determina, in principal, strucu n a rocilor

eruptive, Atunci cand eristalizarea se desfasoara Intr-o maniera continua
(Ienta) in timp, magma se transforma integral in minerale binc cristalizate
(fenocristale I), iar rocile rezultate SU11t denumite holocris'e t.. rcomplet
cristalizate) ~iSUl1t caracterizate printr-o structura grauntoasa ~Jlg.l,5.a.)
In care cristalele rnineralelor componente sunt la fel U0 ;lr'7.Vc)ltate
(ex. granitele),
cu.

a) grauntoasil b) porfirica c) rnicrolitica

(ORA.N1T) (MICRO-GRAN IT) (O/\ZAL1'_OI IVl NA)

Figura 1.5. Structura rocilor eruptive

Atunci cand magma patrunde in crapaturile aflar-' i icile pre-

existente, procesul de cristalizare se desfasoara in doi timpi,
Astfel, In prima faza, apar In masa magmei cateva min .rale crista-
lizate (fenocristale), dupa care magma patrunde In crapaturi ~j ~"lb efectu 1
scaderii bruste a temperaturii si presiunii, cauzate de contact cu rocile
inconjuratoare, va cristaliza mai rapid, dand nastere la microcristale ce
inglobeaza In masa lor fenocristalele, rezultand astfel 0 structura porfirica
(fig.Lfi.b.), specifica rocilor filoniene, apofizelor si lacolitelor ( v, granit-
porfir).
Atunci cand magma, ce confine In masa sa deja unele Ieuocristale, se
indreapta spre suprafata Pamantului prin conurile vulcanice, ar loe un
pl'oces de cristalizare ce determina, din cauza timpului relat; ~tt,} .. cristaleI ~

I Dupa marirnea tor cristalele se clasi fica as tfe I: fenocrista le 2: 5 mrn ; III icrocrivt alc f mrn -
0,00 I mrn; cri ptocrista Ie :5 (),OOI 111m(1 u),
6 FUNDA1"IJ J - FlZICA $1 MECAN1CA r>AMANTURlLOIt

rnai mici denurnite microlite, iar datorita scaderii bruste de temperatura si

presiune la momentul iesirii la suprafata globuJui, lava se transforma intr-o
masa vitroasa, incluzand 10 ea fenocristalele si microlitele, dand nastere Ia 0
structura microlitica (fig.l.5.c.) specifica rocilor efuzive sau vulcanice (ex.
bazaltul).... .
In functie de continutul rnineralelor componente si de structura 1.01',
rocile magmatice se identifica si se clasifica conform eelor prezentate in
tabelul 1.2.

Tabel 1. 2. Clasificarea simplificata a rocilor magmatice

Compoz Roci cu cuart Roci fara cuart
rninera- Feldspati+
logica Feldspati singuri
Feldspatoizi
Nici
Feldspati Plagioclazi F .potas Feldspa-
Placioclazi or Placi- feldspati
potasici Feldspatl dominan i toizi • •
dorninanti oclaz • • OIC!
dominanti potasici Plagiocl smgun
+ feldspatoizi
dominanti Acizi Bazici -f-
Structura F.oizi
F.oizi
(G) Grano-
Jjolit Amfibolit
Roci diorit Sienir Essexit
Granit Sienit Diorit Gabrou Missou- Piroxenit
plutonice Grano- Nefelinic Theral it
ril Peridotit
grabou
(P)
• Micro Micro Micro Micr
f()CI •
grarut sienit diorit gabrou
1)1poabisale
(M)
Tefrit Nefel j 11 it
Roci Itiolit Dacit Trachyt Andezit Baza t Fonolit
Bazanit Leucitit
v u lean ice
(V) sticl·e Pechstein, Obsidian, Tachilit

G - grauntoasa; P - porfirica; M - microlitica; V - vitroa a

1.3. Rocile sedimentare

Rocile sedimentare SU11t depozitele rezultate, fie din rocile 111ag-

matice [,1 urma unui proces de dezagregare fizicd, transport, depunere,
alterare chimicd, fie prin precipitarea chimica a unor substante ajlate in
solutii apoase sau/si rezultatul activitatii organismelor vii (plante, animates.
Deci, in functie de modul cum. au luat nastere roci Ie sedirnentare pot fi:
• roci sedirnentare detritice sau cJastice;
• foci sedimentare de precipitatie;
• roci sedirnentare biogene sau organogene.
 J. ELEMEN"fE PRIVIND MODUL DE FORMARE A ROClr-tOR 7

1.3.1. Rocile detritice sau clastice

Principalii factori carora li se datoreaza aparitia rocilor detritice sunt:

•
• erOZlunea;
• transpo rtu I;
• sedimentarea / depunerea.
Daca rocile care au luat nastere prin procesuJ de dezagregare §i / sau
alterare raman pe locul de formare sau sunt transportate la nuca distanta,
prin actiunea gravitatiei, acestea sunt denumite foci reziduaJe (solul, luturile
de coasta, etc.).
APA I)E Pl,OAfE DETALJULA

·
0

• •
· . .'.
. •• •
0 0

•
0

• 0 • It '. . •
0 · •
• 0

• · • • .. .. · • • • .. ZONA
0 0

• •
'. •
0 0 0 0 0 0 0
0 0 o • 0
0 0 0 0

•,
0

·.
• • • •
.,
0
0 0 0

o •
· , •• • • ••
. •
0
• •
· • •
ALTERA'rA
·• • • .• • • . • • •
• • • •• • ,
0
0
• • • •
,

.-
• 0 0

• , •
.!. _... 0
•
'r....:...:,.._
, • •
.... ... 0 0
.....••
,•
,,0":-
~~
• • •
• • z(_)NA FRJ\( JJ\1F:N'rABILA

••
"
•
••
•

....
•
·•
•
•
-_.. •
•
...
• -
. _..
•
•
...JA
Sf ALTE1~/\BJLA
•• •
.
'
.• + + f. ~ , ., ... I + ROCA
• •
++~+f 1°' I v

f I ',.
l
f
~ j I NEALTE,I{A"f't\

a) b)

Figura 1.6. Modul de !OI"111Q,'e a rocilor detritice

Pentru a intelege acest proces sa consideram masivul de roca

eruptiva dill fig. I .6., asupra caruia se exercita actiunile aerului atrnosferic, a
apei din precipitatii ~,ia vietii vegetate si anirnale.
Astfel, roca eruptiva este supusa insolatiei si variatiei de temperatura
si, datorita coeficientilor de dilatare si contractie diferiti ai rnineralelor
cornponente, se produce 0 microfragmentare a rocii, caracterizata printr-o
retea de fisuri. In aceste fisuri se condenseaza vaporii de apa dill aer sau
patrunde apa rneteorica (fig. J .6.h.).
Apa condensata sau din precipitatii Oll este chimic 1'111 a si exercita
asupra rocii 0 actjune de alterare chimica prin hidratarea, dizolvarea si
oxidarea diferitelor substante ce intra in cornpozitia rnineralogica a rocii,
creand In suprafata 0 zona alterata, In continua expansi uue I ..danci me
(fig.I.6.a,b). Totodata, are loc 0 separare mecanica a elen.ei I) nurnite
insolubile ca: Si, At, Fe, etc., de cele solubile ca: Na, Ca, K, etc., care sunt
depuse 111 adancirnc.
8 FUNDA'TII I - FLZICA $1 M<ECA.NICA PAMAN'rUR1LO({

Acest proces de alterare este coutinuu 111 timp si el poate fi aceentuat

de aparitia unor microorganisrne si plante, ce rnaresc gradul de fragmentare
prin intermediul radacinilor si modi fica cornpozitia chimico-rnineralogica a
zonei alterate, prin dizolvari sub actiunea bacteri ilor nitri fiante [127]. Roca
noua ce ia astfel nastere din roea preexistenta si ramane lao locul de forrnare,
poarta denurnirea de toea reziduala (de ex. SOILll).
"
In cazul 'in care apa ingheata In crapaturile rocii preexistente, ea
exercita presiuni ce pot determina prabusirea anumitor parti din roca
(fig.l.6.a), care se dezagrega si se sorteaza pe dirnensiuni pe povarnisul
invecinat, determinand acumulari de fragrnente de roci ell dimensiuni mari
si mijlocii ca grohotisuri, bolovanisuri, pietrisuri si nisipuri. Dezagregarea
fizica poate fi determinate si de descarcarile electrice (trasnetele), ce ating
de regula varfurile muntilor.
Procesul de dezagregare fizica produs confera rocilor 0 noua calitate,
~i anume Ie face permeabiJe la apa si aer si, prin urmare procesuJ de alterare
chirnica, ce urrneaza intotdeauna dezagregarii fizice, se intensifica, rnareste
gradul de fragmentare, rezultand particule de dimensiuni reduse ~idetermina
modificari 111 natura mineralogica a rocilor, modificari care, 'in totalitatea 101',
constituie diageneza rocilor sedimentare.
Procesele de diageneza sunt: hidratarea ox idarea, concrctionarea,
consolidarea, dolornitizarea, si licifierea, incarbunarea si bitumizarea, [46],
[96], [127], [23]].
Se ajunge astfel ca prin procesele de diageneza mineralele primare,
ca feldspatii si micele ce intra ill componenta rocilor eruptive (tabelul 1_2.),
sa se transforme in minerale secundare, denumite minerale argiloase, si
totodata sa determine si 0 acumulare a acidului silicic si a hidroxizilor de
fier ~jaluminiu SLIb forma coloidala,
Produsele dezagregarii fizice, in cazul in care nu dau nastere rocilor
sedimentare reziduale, sunt transportate departe de locul de forrnare, agentii
de transport fiind - in afara de gravitatie - apa, vantul si ghetarii.
Apa care actioneaza asupra acestora, fie sub forma de torenti, fie sub
forma de rauri, si in functie de viteza curentului, al'e ca si ceilalti agenti
(vantul si ghetarii) 0 tripla actiune [127], [94J, (fig.L'I.):
• actiune de transport a materialelor, rezultate din dezagregare, pe
fundul vailor pentru elernentele mari, 111 suspensie pentru elementele fine,
sau 10 solutie pentru elernentele dizol vate:
• o: actiune de eroziune, fie mecanica, fie chirnica, asupra rocilor
intalnite in cale si respectiv asupra fragmentelor de roci transportate (tesirea
colturilor, rotunjirea sau chiar sfararnarea lor);
 I. r1LEMENTE PRIV1ND MODUL DE _FORMARE A socn nR 9

~RQZl:UNE

Figu "(1 I. 7. A cI iun ile

apei si aerului asupra
rocilor

DEPUNFJRE

dimensiunile particulclor (rnm)

0,1 0,2 0,4 1,0 2,0

• 0 actiune de depunere (sedimentare) si sortare, pe parcursul

traseului, In functie de viteza agentului purtator si de dirnensiunile
particulelor,
"111
raport de marimea particuJelor si tipul agentului de transport,
rocile detritice mobile (necimentate), cu particule care se pot deplasa intre
ele, respectiv consolidate, cu particule "legate" se pot clasifica onform
tabelului 1.3.

Tabel 1.3. Clasificarea rocilor detritice sau clastice in rapor de mdrimea particulelor si
agentul de transport

A gentul de trans oort

Marirnea
Aer ADa Gheata
grail II lelor
mobile consolidate mobile conso lidate mobile consolidate -

bolovanis, morene,
Psefite
¢>2mln grohotis brecie prundis, conglomerate argile Cll ti It it
oietri: blocuri
nisipuri de
Psarnite
arenit, . "
rau,
'" gresu,
),02< t/J <Zmm
nisip de arcoza'"' depozite glaciare
nisipuri de calcare
dune
mare -
Pelite mal, -
praf loess argile, marne -
rjJ < 0,02 mm namol

Efectul acestei triple actiuni ale apei si vantului este prezentata in

Efectul acestei triple actiuni a apei si a vantului este prezentata in figura 1.8.
Se observa corelatia intre viteza agentului purtator ~i dimcnsiunca
10 FUNDATII J - FIZlCA $1 MECANICA pAMANTURlLOR

particule1or, rezultand 0 SOl-tare a acestora pe directia agentului purtator si

respectiv ordinea sedimentelor depuse: nisip, praf, at-gila (fig.lB.a); res-
pectiv nisip, loess nisipos, loess (fig.J .8.b).
curg~re •
apa
zona erodata de depozite de sedimente
•• ••
profilul rafuri 'Ie
- original

profilul la s-.mr~itul
procesului de eroziune "?"

... ...... -. ""'" . .....- - - ._- -

acurnulare -~
de apa
a, efectul actiunii apei
vant
zona erodata de vfint depozite sedimentare

loessuri loessuri
.,

profilul original a I terem

profilul terenului dupa

procesul de eroziune
b. efectul actiunii vdntului
Figura '.8, Modificarea profilului terenului sub efectul actiunii ape; si a vdntului
•
"
In si tuatia III care agentul purtator 'i~ipierde capacitatea de transport
(scaderea vitezei curentului de apa sau a vantului) sau dispare (topirea
ghetii), fragmentele solide se depun in straturi succesive, luand nastere un
proces de sedimentare, urmare logica a celorlalti doi factori: eroziune si
transport,
Dupa locul in care s-a produs sedimentarea si dUJJ8 agentul purtator,
sedimentele se clasifica astfell214.l, [45], [197], [95], [76], (fig,I.9.):
 J. ELEMENTE PRIVlND MODUL DE FORMARE A ROClJ ..OR 1I

• sedirnente (depozite) eluviale provenite din dezagregarea rocilor

preexistente si care se gasesc deasupra rocilor dill care au luat nastere
(ex.: lateritele, bauxitele);
• sed imente deluviale si coluviale, rezul tate din transportarea rocilor
eJuviale, gravitational sau de catre apa pe pante (sedimente de viale), C

obtinandu-se un sediment Cll grosime crescatoare spre baza versuntului

(sedirnente coluviale);
sed. aluvionarc sed. eluviale
(fluviaJe)

RAu sed. deluviale sed. lacustre

LAC

Figura 1. 9. Clasificarea sedimentelor dupd locul de depunere si agentul purtdtor

• sedirnente aluvionare (tluviale), rezultate di n , p" ocesul de sedi-

mentare 1.1 albia raurilor, deltelor sau III zonele inundabile (nisipuri aluviale,
argile nisipoase sau prafoase, argile);
• sedimente glaciare, ce provin din actiunea de dezagregare,
transport si depunere a ghetarilor (argile si argile prafoase glaciare, 111()J'ene);
• sedimente (depozite) lacustre, rezultate din sedimentarea particu-
lelor In ape statatoare, lacuri, lagune, etc.;
• sedimente eoliene, ce au luat nastere din depunerea particulelor
transportate de V311t (ex.: dunele, loess uri Ie).

1.3.1.1. Roci reziduale (solul)

Solul este 0 roca detritica rez idua ld, provenitd din rocile eruptive
metamorfice ,fJQU sedimentare, printr-un intens proces de soliii. '(1'
Prin solificare se intelege [76], [197] procesu I cont i, t '. de trans-
forrnare a unei zone superficiale din scoarta terestra, sub actiun "d Iactorilor
climatici, a vegetatiei ~j a vietuitoarelor.
Drept urmare, solul este roca sedirnentara cea mai raspandita la
suprafata scoartei, lntalnindu-se practic pe orice roca pree j~fcnta fie sedi-
mentara, fie cruptiva sau metarnorfica,
12 FUNDATII 1- FIZJCA ~J MECANICA PAMANTURILOr~

,..
In functie de tipul rocii pe care s-a format (roca mama) si de
intensitatea procesului de solificare, soluri1e pot avea grosirni variabile
(0,50 - 2,00 m). Sernnul distinctiv al soluri 101' il reprezinta fertilitatea lor,
adica capacitatea de a satisface, intr-o anurnita rnasura, plantele in eeea ce
priveste nevoile acestora in factori terestri de viata [197].
Solurile [76] sunt un arnestec complex de minerale argiJoase eu
calcar si/sau nisip, continand resturi organice de origine vegetala si anirnala,
aflate in diferite stadii de alterare fizico - chimica, de la abia alterate (libere)
pana la produsul final al procesului de alterare (humusu I). Ele sunt supuse
continuu unui proces de podzolire, prin hidroliza (§.2.2.I.l.4.), sub actiunea
apei de ploaie, cand sunt spalate de anumiti cornpusi organo-rninerali care
sunt transportati ~i depusi in adancirne,
Solurile sunt alcatuite dill orizonturi indivi-
• dualizate prin caracteristicile 10f, notate cu simbo-
I

01 luri: A, B, C, D (fig.l.lO.). Aceste orizonturi se

pot subdivide 'in suborizonturi, notate cu indice
numeric (A I A2, ..... , B3), [76]} [94] in functie de
modificarile majore 111 compozitia orizonturilor.
Totalitatea orizonturilor formeaza profilul
solului (fig. ) .10.), care in suprafata prezinta 0 zona
S (01) constituita din vegetatie ~imateriale organice
e
e...
N nedescompuse, urrnata de 0 a doua zona (02) inta-
·1· rita si constituita 111 principal dill rnaterii organice
e
V)
... descompuse. Sub aceste zone incep orizonturile
o
solului, cu proprietatile:
• Orizontul A, situat la partca supcrioaraa
profilului solului, se caracterizeaza printr-o poro-
zitate si permeabilitate mai mare decat la celelalte
orizonturi, marunt structurat si avand in general
culori inchise (negru). Ca urrnare a intenselor
procese de solificare, in orizontul A s-a acumulat
humus (un complex de materii organice in diferite
•
I
•
stadii de descompunere si sinteza) iar ca urmare a
I
levigarii intense acesta prezinta un continut mai
Figura J. J n. Profilul sarac de minerale argiloase, fier, aluminiu, in raport
solului
cu orizonturiJe subiacente.
Suborizontul AI, contine cel mai mare procent de substante organice
(humus) din cadrul orizontului A ~itotodata este sediul celei mai intense
activitati biologice. Suborizontul A3 asigura tranzitia catre orizontul B.
 J. ELEMEN1'E PR IVlND MODUL DE FORMARE A ROCILOR 13

• Orizontul B, relativ compact si mai putin permeabil decat orizontul

A, prezinta culori mai intense (cafeniu-roscat), este bogat in minerale
argiloase - fier si aluminiu - ce-i confera un potential de umflare-contractie
mare. Grosimea lui este variabila, In functie de tipul solului (ex. balan,
cemoziom, brun-roscat de padure, podzol, saraturi, etc.), iar in unele cazuri
putand chiar J ipsi.
• Orizontul C ail at, dupa caz, sub orizontul B sau A, prezinta un
J

grad de solificare l'nai scazut, fapt ce face ca In cuprinsul sau sa se gaseasca

material slab alterat din roea mama. EI este bogat in carbonat de calciu, ca
urmare a depunerii carbonatului levigat din. orizonturile superioare. Este mai
albicios, Cll concretii calcaroase si lipsit de potential de contractie-urnflare.
• Orizontul D ll constituie roca marna, nealterata, pe care ~i cJin care
s-a format solul.
Tipurile principale de soluri prezentate in figura 2.63. se mai pot
grupa ~i dupa componentii principali [76] astfel:
• soluri nisipoase, eu peste 80% fractiunea nisip;
• soluri argiloase, care au In compozitie fractiunea argila arnestecata cu
nisip fill In proportie de peste 500/0;
• soluri lutoase, care contin 20-50% argila iar restul nisip, cu fragmente
dill roca marna a solului;
• soluri calcaroase, cu UJl procent de palla Ja 5% C:lIC81' si restul lut
(praf) si argi la;
• soluri marnoase, cu un procent de 5-200/0 calcar si restul '. :la;
• soluri humoase, cu un continut de circa 10% humus si I·~!·,I 'lj·(~t" si
argi la.
Solul, si principa.leJe lui insusiri, constituie obiectul . studiu al
Pedologiei, sau stiinta solului; cu toate acestea, 0 serie de lucrari ingineresti
ca drumuri, piste de aviatie, diguri, canale de irigatie, etc., u ' .caza ca
material de constructie solul din orizonturile inferioare, sau i~i all sediul In
diverse orizonturi ale solului.
Din acest punct de vedere [76] orizontul A, arn,,~t si foarte
penneabil, nu este adrnis a fi folosit Ja lucrarile de tcrasamente, De
asemenea, permeabilitatea diferita a orizonturilor solulni poate determina
cantonarea ~icirculatia apei ill orizontul A, pe suprafata relati- i-nper-
meabila a orizontului B si prin aceasta, innoroierea taluzurilor, ri· hl-: irilor
sau canalelor de irigatii (fig.l.ll.), aparitia unor ebulrncute sau inundarea
subsolurilor neizolate [197].
14 FUNDATIII - FIZJCA $1 MECANI A pAMA.NrrURILOR

A
B
•
•
• - • .
.............._
......... ........
...... _ ....... Figura 1.11. Efectul
..... .... .....
• •
apei de infiltratie
ebulrnent -- •
•
• •
•
asupra taluzurilor
• • •
• •
• • • • •
••

....,,
•
0 ,,
D
"r'~:il~'1
<(;'... • •
.
-_.. til

~.~
,•
• ,'1/0..') ~,i' l
•
. !
•
I J •,

Concretiunile eaJcaroase, sub forma de carbonat de ca.1ciu, care se

gasesc de regula in orizontul C, la contactuf cu apa ce contine C02 tree in
bicarbonat de ealciu, care, fiind solubil, deterrnina 0 consistenta redusa a
parnantului, aproape de limita de curgere provocand pierderea stabilitatii
taluzurilor (fig. 1.11. vezi si §.8.1.1.).
Cunoasterea pozitiei ~igrosimii orizontului B, orizont cu Ul'
potential de umflare-contractie mare, face posibila amplasarea talpii
fundatiilor sub acest orizont si elirninarea, in acest mod, a efectelor
procesului de umflare-contractie asupra constructiilor.
Uneori, cresterea fertilitatii soJului este si 0 sarcina a eonstructorului,
in vederea realizarii protectiei taluzurilor impotriva eroziunii sau a
cornbaterii alunecarilor de suprafata si a ravinarilor,

1.3.2. Rocile sedimentare de precipitatie

Rocile sedimentare de precipitatie all rezultat din precipitarea unor

substante chimice aflate in disolutie in apele lacurilor, marilor ~i oceanelor.
"
III functie de mediul in care all luat nastere, pot fi [76], 1127], [111]:

• roci de precipitatie marina (ghipsul, sarea gerna, siJvina, calcarele

biolitiee), formate in apeLe marilor si oceanelor;
• foci de precipitatie continentale (travertinul, tuful calcaros, creta
lacustra), ce au luat nastere in apeJe lacuri lor sau la varsarea raurilor in
mare.
"
In general, aceste roci prin rezistcntele mecanice 1118,-j tJe care Ie all,
constituie terenuri bune de fundare; totusi sunt situatii cand existenta Utlor
 J. ELEMENTE PRJVIND MODUL DE FO'RMARE A. ROCLLOR l5
•
•
goJuri sau caverne In masa lor, create prin actiunea de dizolvare a apei,
determina tasari irnportante ale constructiilor amplasate deasuj '(1.

1.3.3. Roci sedirnentare biogene sau organogene

Aceste roci sunt rezultatul acurnularilor de schelete mincralizate salt

materii organice in urma activitatii organisrnelor (plante si anima : J.
Prin prisma cornportamentului lor 1a foe, rocile sedirnentare biogene
sau organogene se impart In [76], [J 27], [1 J 1]:
• rocile acaustobiolite, care nu ard, in care se includ:
- rocile calcaroase;
- 1 0cjIe silicioase:
4

- rocile fosfatice;
• roci caustobiolite, care ard, ce includ:
- carbunii (turba, lignitul, carbunii bruni huila, si antra-
citul);
- bitumenele (solide - asfaltuJ, azocherita; lichide -
petrolul, titeiul; gazoase - metanul).
Roeile calcaroase (caJcarul compact, calcarul litografic, calcarul
recifal, calcarul organogen detritic) sunt utilizate In principal ca materiale de
constructie sau la fabricarea varului sau cimentului. Atunci cand In astfel de
roci se executa constructi i (canale, etc.) sau se fundeaza constructii, trebuie
luata 'in considerare dizolvabilitatea lor sporita in prezenta apelor ce contin
acizi ~ipo ibilitatea existentei unor caveme sau goluri carstice in zona
am p lasamentu lui.
Roeile silicioase (diatomite) sunt in principal rezultatul acurnularii
cochiliilor algelor silicioase (diatomce), fiind utilizate la fabricarea cara-
mizilor refractare.
Rocilefosfatice sunt reprezentate guano.
de fosforite ~i

1.4. Rocile metamorfice

Rocile rnetamorfice au rezultat din rocile preexistente (roci eruptive

si sedimentare) prin metamorfism. Prin metamorfism se intelege ansamblul
proceselor de adaptare mincralogica si structurala a rocilor la conditii fizice
(presiune ~itemperatura, factori endogeni) sau chimice (Iluide chirnice)
16 FUNDA'flll- FIZICA s: MECANICA pAMAN'TtJRtL()[~

diferite de cele 'in care s-au format rocile respective si 'ill afara zonelor de
alterare si cimentare (ST AS 7731-67).
"
In functie de factori i cu rol predom i11a,11t in procesu 1 de
rnetarnorfism, se disting [J 27], [68]:
• Metamorfismul dinamic (rnecanic), ce consta in deforrnarea
roeilor, lara a determina schimbari chimice apreciabile, sub actiunea
miscaril or scoartei,
• Metamorfismul termic, ce se produce atunci cand rocile pre-
existente sunt supuse unei cresteri importante a temperaturii (de exernplu,
contactu] roci lor sedimentare cu lava vulcanica, ce provoaca 0 fuziune
partiala si ]e transforrna, pe 0 mica grosime, 10 roci cu aspect de corn si 0
structura foarte fina, rezultand roci corneene), '
• Metamorfismul de contact, care se produce ill aureola corpuri (01"
plutonice intrusive (fig. I. 12.), deterrninat de prezeuta unui bazin magmatic
si care la randul Sal] poate fi [127]:
ROCI
SEDIMENTARE
ROCI
MJ~TAMORJ;I:CE

+ + + ~,
~ 'J.". + + .1- + 'I)" ."\ \ Figura 1.12. Metamorfism
i. ~rl>' + + + ,~,~ "'I de contact
d' '/.. is' + + + + --r. ~ \ ,,- ·
. :.J~"~~ (;- -t- + + (1~
•
r. 1 ,,§> f.....'V: + ROC J + 9iA-0 '\.
i
/ II
IN
YS ..
~
6
0"1-
- +
E[{UPTIVE + pr~ ("'1~ . "\\.
(0. <) ~ .~
,,/.
J
'l1+
JJ..
+ + + + _L
+ ~ ~ .~ "

I7.f } '.It
L 1 11
+ -1-
+ I-
+ r
-to
-I-
+ ~
CIt,z
y}.
/.,z1 ii -1-
+ I
"of
+ + 'I-
• +
I
+
I + +,~ .Y\~
;- \.,,' '

- metamorfism
terrnic (formeaza aureola de de contact
contact populata cu sisturi micacee ~i sisturi noduloase);
- rnetarnorfisrn de contact de injectie, prin patrunderea
magrnei sub presiune pe sistuozitatea sau pe fisurile rocilor
din jurul rocilor intrusive; .
- metamorfism de contact pneumatolitic, produs sub actiunea
fluidelor fierbinti (In general gaze) de origine magmatica,
determinand aparitia unor roci de contact speciale, cu
concretiuni de rninerale rnetalifere,
• Metamorfismul hidrotermal, care se produce sub influenta solu-
tii lor hidrotermale, rezultand filoanele metalifere din cadrul zacamintelor de
• •
rru nereun. \
 I, ELEMENTE PRlV'IND MOJ)UL DE POJtMARE A ROC1LO'~ 17

• Metamorfismul regional (regional sau geosinclinal) se produce

sub influenta combinata a cresterii de temperatura, a presiunii litostatice ~i
a tensiun.ilor tangentiale, acesti factori variind 111 limite foarte largi
(ST AS 773 1-67). El deterrnina prin amploare, cele mai importante modi-
ficari ale rocilor preexistente, extinzandu-si efectele asupra unui mare volum
de foci, In principal sedirnentare.
Astfel, rocile sedimentare s-au acumulat in fosele marine (geo-
sinclinale) existente la marginea placilor continentale, unde su- . unui P

metamorfism mai mult sau mai putin intens ~j a. unor fenornenc ,.

de cutare
foarte puternice, au contribuit la nasterea lanturilor de rnunti. ,,1 ('··'lc~ie de
adancimea la care se gaseau, intensitatea factorilor principah ae meta-
morfism (temperatura, presiunea litostatica ~itangentiala) a determinat
modificari in compozitia si structura rocilor preexistente, care corespund la
trei grade de intensitate a metamorfismului regional (epizonal, mezozonal si
catazonal) materializate in trei zone pe adancime In scoarta Pamantului:
epizona, mezozona si catazona.
• Epizona se extinde pana la 0 adancime de 10-15 km ~ise
o
caracterizeaza prin ternperaturi de 400-550 C, presiune litostatica SC'fiZlltrt si
stress (tensiuni tangentiale), foarte puternice, rezultand foci cu 0 ~i,' -ozitate
mecanica, foarte pronuntata, fig.l.13.a (sisturi sericitoase, sisturi cloritoase
~j talcoase, porfire cuartifere, sistu ri serpentinice, calcare crist- linc, _tc.).

-
-- -- -----

a) b)

Figura 1./3. Tipuri de sistuozitate

• Mezozona corespunde unei adancimi de 15-20 km si se caracte-

rizeaza prin temperatura rnijlocie 550-650()C, presiune litostatica mijlocie,
stress puternic, ce deterrnina 0 recristalizare mai accentuata decat in
epizona, rezultand roci cu 0 structure cristalofiliana (alternanta a straturilor
succesive de mica si cuart), Principalele tipuri de foci, ca rezultat al
rnetamorfismului rnezozonal, sunt: micasisturile, amfibolitele cuartifere,
marmura, etc.
• Catazona se caracterizeaza prin temperatura ridicata, peste
60()()C, presiune litostatica ridicata, corespunzand unei adancimc de peste
l8 FUNfJA'fll1 - FIZJCA ~I MECANICA pAMAN1'URILOR

20 km si stress slab (STAS 7731-67). Structura sistoasa a rocilor rezultate in

urma metamorfismului catazonal este slaba sall inexistenta, ca urmare a
topirii complete a rociJor, rezultand in zonele rnai adanci ale catazonei
fenomenul de granitizare, Ca urrnare, rocile specifice aeestui tip de
rnetarnorfism sunt gnaisul, rnicasistul, eclogituJ, etc., alcatuite in principal
din straturi mai mult sau mai putin evidente de feldspat, cuar] si mica.
La nivelul inferior al catazonei, foci Ie lncep sa se topeasca datorita
ternperaturilor ridicate, diferentiat, in functie de mineralele cornponente.
Acest proces de topire diferentiata a rocilor, in zonele ceJe mai
profunde ale scoartei, poarta nurnele de anatexie, el generand magrne noi, de
obicei granitice.
,..
Se inchide astfel, ciclul petrogenetic prezentat in fig.l.3.
In ceea ce priveste utilizarea lor, roci Ie metarnorfice sunt utilizate ca
materiale de constructie, In special pentru placari interioare si exterioare,
scari, pardoseli, mozaic, etc. La fundarea constructiilor pe astfel de roci
trebuie avuta in vedere sistuozitatea lor deoarece se pot produce lunecari
prin deplasari, dupa planul de sistuozitate, inclinat rata de orizontala .

•
 •
•

Alciituirea si caracterizarea
pamdnturilor

2.1. Consideratii generate

Dintre toate rocile existente, Geotehnica abordeaza doar studiu I

proprietatilor fizico-mecanice si cornportamentul sub sarcini al rocilor
sedimentare detritice sau clastice, de dimensiuni mijlocii sau red use.
Aceasta alegere preferentiala este determinata de urmatoarele
motivatii [197]:
• rocile sedirnentare detritice constituie, ca raspandire ~jvelum,
principalele tipuri de roci utilizate ca material de constructic, pen reali-
•

zarea lucrarilor de terasamente (ramblee, diguri, baraje etc.) sau lnite ca

suport al constructi ilor;
• proprietatile fizico-rnecanice ale acestor roci, sunt variate, ceea
ee permite stabilirea unor reguli generale privitoare la comportamee 1 lor
1a dimensionarea fundati ilor ~i a Iucrarilor de terasamente;
• datorita maruntirii avansate, sunt permeabi Ie la apa ~jaer, fapt ce
influenteaza In mod hotarator comportarnentul lor In prezenta apei,
Pentru a include intr-un singur cuvant toate aceste roci ce formeaza
obiectul de studiu al geotehnicii, s-a introdus notiunea de "pdmdnt".
Prin pdmdnt se intelege [75], [197], roca sedimenta ''"ii' detritica,
alcdtultd din fragmente solide necimentate, de dimensiuni variabile, eel
Inuit egale CQ mdrime cu dimensiunile bobului de nisip (2,00 mms.
"
In procesul de Iormare a rocilor sedirnentare prin erozi me, transport
si sedirnentare 111 apele raurilor, lacurilor sau rnarilor, particulelc S-~tUdepus
ill straturi sau lamine (unitati sedirnentare cu grosime Illief)', eel mull
20 rUNDATl1 J - J:OIZ1CA SI MECANI 'A J)AMANTURILOR
•

J ,00 em, din cadrul straturilor), de aceea aceste roci se mai J1UIlleSC ~,iroci
stratificate.
Prin strat se intelege 0 unitate de sedimentare, adica 'Ull velum de
material acumulat in conditii fizice esential uniforme [I]. lndividualizarea
straturi 10[" se face pe baza compozitiei, structuri i interne sau a caracterelor
texturale, ce permite stabilirea Iimitelor superioara si inferioara (adica a
suprafetelor de stratificatie) ale stratului. Reconstituirea ordinii ill timp si
spatiu, in care s-au format roci Ie sedimentare in decursul perioadelor
geologice, precum si individual izarea corecta a suprafetelor de stratificatie,
constituie obiectul stratigrafiei [68], [127], [183],

2.1.1. Elemente de stratigrafle

Stratigrafia, pe baza studiilor asupra forrnatiunilor sedimentare ce

constituie adevarate "arhive' a evenirnentelor geologice ce au determinat
formarea lor, l~i propune un dublu scop [68]:
• studiul succesiunii straturilor de sedirnente 'in tirnp, stabilind
ordinea normals de depunere si respectiv indicarea unei cronologii relative a
aparitiei lor, ce constituie "calendarul" evenimentelor geologice si care
poarta numele de scara stratigrafica (tabel 2,1.);
• studiul dispozitiei generale a di feritelor straturi in spatiu, in
vederea reconstituirii geografiei suprafetei terestre 111 di ferite epoci
geologice tpaleogeografiat ..
"
III vederea atingerii acestor scopuri, rationameutul stratigrafic se
fundarnenteaza pe urmatoarele principii:
a. Principiul suprapunerii, sau principiul stratigrafic propriu-zis, care
se enunta astfeJ [68], [127]: "fntr-o succesiune pe verticala a straturilor
sedimentare (care s-au depus orizontal sub forma de sediment, intr-un bazin
marin sau lacustru), toate straturile mai recente (de deasupra) Ie acoperd
A

pe cele mai vechi (de dedesubt]". In baza acestui princi pi u se stabi leste
varsta relativa a unui strat, 111 raport cu straturile care-l incadreaza. Aparent,
aeest principiu pare a fi contrazis de sedirnentele aluvionare (fig.2.t.) la care
terasele mai vechi (1) sunt rnai la suprafata (cota C1 < C2) decat sedirnentele
mai recente (2); un foraj insa In axul vaii, restabileste ordinea normala de
sedimentare (tl>t2)'
b. Principiul continuitiitii, cu urmatorul enun] [68J: c'u1fr-o regiune
CaiI11.a, neperturbatd de l11i$cOI 'j tectonice, til], strat orizontal cunoscut
1
 2. ALCA'rUII~EA $1 CARACTERIZAREA PAMAN1'URlLOR 21

rdmdne identic cu el insusi sau evolueazd intr-a manierd prosrresiva, toate

"
elementele sale fiind de aceeasi vdrstd". In baza acestui pnnc.jm: se pot
stabili corelatii la rnari distante, dar in acelasi timp, In unele cazuri ul,.lcarea
principiului este dificila, datorita unor discontinuitati produse de patura
vegetala, extinderea culturi 10f, urbanizare, de unele fenomene tectonice, etc.
rau sedii \1 '1'
'--(\1, \ ; ;ir

• , • •
•

terasa aluvionara
t >t(6)

it
•

Figura 2. J. Formarea teraselor aluvionare

Pentru eliminarea unor astfel de situatii incerte se face apel la

caracterele litogice: natura straturilor, cornpozitia chimico-mineralogica,
structura ~itextura, cornpactitate, porozilate si caracterele paleontologice
(fosilele continute, ce all trait in perioada de formare a straturi lor) sau
intr-un cuvant, la faciesul stratului. Deci, prin facies geologic se intelege
(ST AS 7751,-67), ansarnblul de caractere litologice ~ipaleonto' spe- f 'T· ",

cifice unei formatiuni geologice, determinate de relati ile fizico-gco flee si

geologice ale regiunii de denudare (dezagregare + alterate + eroz.une +
transport) ~i de sedimentare.
Raul Marne
M0,0 tmartre Champigny
- ---------------------,
- - -
-
________________
1-
,.. ... .. ...
Figura 2.2. Profilul
... ...... '"'" '" ...
'",.. ...
'" ,
t _j
I _i I
I
I I
I
1
stratigrafic al viiii
.. .. ...
~
A _
.... '",. ~ _L I
'" ... ,..
........ ... ..
~
" "
,.
A
...
..... •
.... ,
" ... rdului Mal tu:
• ... •
... -
..... " ,. .. ..... '"'" ...
~
~

•• ... •
...
A
•

GIPS '"
... '"
".
..
" ...
'"
...
,..

= ..."':\ _I I I 1
CAL.CAR
"" ... " ~
... " ~ I _I I I I 1 _I I 1 1
,,----~ I I 1

-- -
•

Astfel, in baza acestui principiu suntem tenta]i sa afirrnarn ca cele

dOUR straturi (I), c) care marginesc vaJea raului Malone (fig.2.2.) trchuic sa fie
 22 FUNDATll 1- FIZICA ~I MECANICA F)A.MAN1'URlJ..IOR

identice si totusi slratul (b) este un gips, iar stratul (c) un calcar, In conditiile
lTI care stratul de dedesubt (a) si de deasupra (d) i~i pastreaza identitatea si
continuitatea pe cele doua maluri. Explicatia acestei abateri de la principiul
continuitatii consta In faciesurile diferite ale ceJor doua sedimente (b, c).
Astfel, gipsul de Montmartre (b) s-a format intr-un rnediu de sedimentare
lagunar (marin), pe cand calcarul de Champigny (c) s-a format intr-un
mediu lacustru (lac); desi in aceeasi perioada, la acelasi nivel de sedimentare
dar ca rezultat a doua faciesuri diferite.
"
In sfarsit, apal~
Forajul B Forajul A
81tuati, i cand llJl strat
- - '" .
.....
.- - ---__ ... ---
. .... - _,. .-- ~
-
.-
'"-_ ...- . --..... -.. ---- ..-__..__......- -- - -,..---
....
~

----_
-...... --
.. ....
.....
...
-_
-_ - -
-
-lipseste intr-un foraj (A)
.-.._, ..
-,..

...

) -... _ , - -._" --*" -- ._ .._ ......

....--....... _.. ....--. ... ....,.
- -
.-
-.. -.....
...
_"
....-.. (fig.Z.L), desi el
-"'''''
a fost .._
..

- ~,,'
....;...,_,~~
-
.....

-
...___,
... -
-,
---.. ---
'-,'
." - ....,
_.

,-"
-.
-
.... ......__

-. ..o.. -
--
.. - .-
o.....
..
-
(,1) ...... •• _",

...
interceptat III forajul (B);
_

--...
." _4 .. ~

_,.

... ..,-....'..'~
...

• ,.

. - - ...
... #

.
_

-...--
-
_

........
_ _"..
_0#

-- ~
'.

""""_t" .---_ -- _

. _ '" ,..,
--
..

..,.
.. _ .-
.. -_
..

III aceasta situatie ,

_

stratul
,... -
...... _._.

_",
,.-....
....

• -
_.'

...

® ... , .. ...-,~_. -.f. -...._ -- ... '. ....._.........-'-~- -.. _'" ......... .
•
•
--
••

.....
....".
,
'..
~
I
..,.
" '"
~
"
....
.'
-..
."
¥
.. '-... 0. _
••
....._ -
(b) este denumit strat len-
•

...,
....
,..I •
-'"

,..
_
.. -
"
~
--,..
...

..... -
". I ........ • ..' e, ., .... _,.- '0
o .. .. • _... " •• _
..
- ticular, ial- profilul stra-
tigrafic prezinta 0 lacuna
stratigrafica ce poate fi
lacuna de sedi rnentare
sa,u lacuna de eroziune;
distinctia , intre cele doua
Figura 2. ~1.Strat lenticular (b) 0$; lacuna stratigraficd este dificil de facut til
practica,
c. Principiul paleontologic (principiul identitatii paleontologice).
Cele doua principi i, definite anterior pe consideratii geometrice, nu sunt
suficiente pentru a preciza varsta unui sediment.
Astfel, admitand [127] ca "orice fenornen geologic petrecut sub ochii
nostri si observat actualmente III natura s-a petrecut si 111 timpurile
indepartate ale Pamantului, in aceleasi condi ~ii ~isub j 111pU lsul acelorasi
cauze", (dupa unii, principiul actualismuluii rezulta ca sedimente ce
prezinta aceleasi caracteristici litologice, datorita acelorasi conditii de
formare, pot avea varste diferite. ,

Precizarea varstei, se poate face ill astfel de cazuri aplicand

principiul identitatii paleontologice care se enunta astfel: "doud straturi sou
formatiuni cu acelasi continut paleontologic sunt de aceeasi vdrsta".
Continutul paleontologic a] straturilor consta in fosi le. Fosilele reprezinta
urmele florei si faunei care s-au succedat in cursul timpului geologic si au
evoluat In conform itate cu legi Ie de evolutie ale speci ilor, IJl forrnatiuni Ie
sedirnentare.
 2. ALCA."·UIREA Sf CARACTERfZAREA ~)AMANTURILOR 23

rabel 2. J. Scara stratigraficd

MIL
ERA DE PERIOADA EPOCA SERIA FAUNA
RASPANOIR F. iN
ROMANIA
ANI
Aluviu omul istoric Delta Dunarii
Actuate
(holocen) (neoJitic) Limanul Marii Ncgre
CUATERNAM
Actual Postglacial ornul preistoric Call1Pia Rotnana
(ncozoica
paleocen Glacial marnutul Dobrogea
superioara) Diluviu
ursul
(pleistocen)
Preglacial hiena de
cavern!
3
Levalltin Zona de dea 1 a
Dacian Subcarpatilor dill
Pliocen
Pont jan Moldova de Nord
Meo ian rnaimute l>atlU in Oltenia
-~
Neocen Sarlna iall antropoide ~j
TERTJARA copitate Bazinul
"ortonian
(neozoica Transilvaniei,
Miocen Helve ian
inferioara) Podisul Moldovei,
Burdigalian
Oobrogea
Acvitanian
25 uumul iti Carpatii Orientali,
Oligocen
Paleogen rnoluste Meridionali, Bazinul
( 11U In III iti ca) Eocen - marnifere Transi Ivaniei,
Paleocen
plante Dobrogea
65 Carpati i Orientali,
Meridionali, Banal,
Cretacic -
Munui Apuseni,
dis par repti Ie Ie 1--__ I)_o_b;;;_;.r...;;.0..wR.
__
lea -I
,
SECUNf)ARA 141 man Carpatii Orientali,
sau Maim Doger - Meridionali, Banat,
Jurasic
MEZOZOICA Lias Muntii Apuseni,
Dobrogea
195 reptile Banat, Muntii
•
Triasic - dinozauri Apuseni. Carpatii
marnifere (,rjt,tl(ctlj, l)obro~ea
225 ~--------~--------~-------4--~~~~~
280 t--_P_er_Il:_'
i_a_"-I pcsti ganoizi Banal, Muntii
Carboni fer arnfibii si Apuscni
repti Ie mari
PRIMAAA
345
Devonian dispar Banat, Dobrogea
sau
395 Silurian
- - placodermii,
P ALEOZOICA trilobitii Dobrogea
4401-----~
apar pesti, O()' ' (lgea
Ordoviciall
500
placodermi s(t
$~j f" 1'7. i) ------l I--~: I

Cambrian apar trilobiti i Nu ~\!cunoaste

570
PRECAMBRfAN primele
sall A I gonki all - - •
orgamsrne
PROTEROZOIC' terestrc
L- ~ __ _L _L ~ ~ ~ • ~
24 FUNDATll J - FIZICA $1MECANICA PAMANrUR1LO({

Astfel, fiecare strat este caracterizat prin fosilele unei specii sau ale
unui grup de specii ce all trait 111 perioada de formare a stratului, iar varsta
fosilelor ar consti tui si varsta stratu lu i, f xand astfel cronologia forma-
tiunilor sedirnentare in "calendarul' geologic numit scard stratigrafica
(tabelul 2.1.).
La randul lor, fosilele se pot grupa Ill:
•. fosile stratigrafice care permit fixarca varstei stratului, ele avand 0
durata de viata limitata si nu se regasesc nici In formatiunile de deasupra si
nici in cele de dedesubtul stratului sau forrnatiunii sedirnentare considerate:
• fosile de facies' ce apartin unui grup de animale sau vegetate ce se
regasesc in straturi de varste diferite, ele intalnindu-se I.J1 toate formatiun ile
sedimentare cu acelasi facies,

2.1.1.1. Anornalii stratigrafice

Pe tirnpul procesului de sedimentare sau dupa terminarea lui pot

interveni 0 serie de fenomene (eroziune, transgresii ~jregresii marine, cutari
etc.) ce deterrnina schirnbarea ordinii generale a depunerilor, schimbare
reflectata in coloana stratigrafica prin anornali ile stratigrafice.
Anomaliile stratigrafice se pot gru pa in:
a. contacte anormale de foci;
b. discordante stratigrafice;
c. lacune de sedirnentare.

•
erOZlU11C
-
folie

® ;"'
. .
CD
---
---

, -
~ -

Figura 2.4. Contacte anormale si suprapuneri de straturi

Q.Contactele anormale de roci sunt datorate anumitor dislocatii ale

straturilor (falii, cute etc.) cauzate in principal de fenomene tectonice ce fac
 2, ALCATUJR.EA $1 CAl{AC'fERIZAREA PAMAN'rUI{lLOI{ 25

ca, straturi departate ca origine sa se gaseasca la acelasi nivel (fig.2.4.a) sau

straturile mai vechi (a) sa Ie incalcce 'pe cele noi (b, c) (fig.2.4.b).
b. Discordantele stratigrafice sunt cauzate fie de eroziune, fie de
regresiunea (retragerea) si transgresiunea (revenirea) marii, combinate sau
nu fenornenul de cutare.
Cli
Astfel, in cazul unei discordante de eroziune (discordanta simpla),
etapele de formare sunt (fig.2.S.):
- depunerea stratului (a);
- eroziunea superficiala a suprafetelor stratului (a) ~1 forrnarea
suprafetei de discontinuitate (discordanta);
- aplatizarea prin sedimentare, a neregularitatilor suprafetei stratului
(a) si depunerea stratului (b).

SEDIMI3NTARC ® El~OZlUNB SEDIMENTARE@

suprafa~e ~~C..2nlinujtate rIIIIIIIll

"

(d iscorda n la) (b)

I I I I I' I I I I 1 -
0 _-
------.-------
------------
---- - ---- - ---- - ---- - ..~,
- .......
ca
a )--- -_ ~-
_- - - ~-
- --- - - -...-
-......-
-- - -- - --- ---- ---
__,... -- - _- -- - __,,_. --
."

----
_...,_- .......... -",--.....__ '"
- -- ---- - - -- -- ----
- -- -- ----
_,... ,_,. _".
__"...

(3)
Figura 2,5, Etapele deformare ale discordantei de eroziune
....
cazul transgresiunilor
Jl1 si regresiunilor marine apar -turi de
sedimente caracteristice (/, 2, 3), corespunzatoare diferitelor stadii de
evolutie ale transgresiilor ~iregresi ilor, ce se pot suprapune uncle peste
altele (·fig.2.6.).

o
CD -+----=
CD
(2) -1-------"-<7
(2)
CD,:"",,_,...,.__...._______,.~ -
~) CD (A )
----------
"
..
"
---- ------
,
- :=' ~~()OA
~ c:,r;:'0 r
c;:. ....
• ~'it ..It .••
0" ...~., 0
,. .."..e
t;) ~ ,....t;)
-------- -
t'l _ fit

a) discordanta trallsgresiva
pe vertical a @
b) discordan~ regr~va
pe verticala 0)
--
-- . --
-

Figura 2,6, Discordante transgresive ~iregresive

Discordantele de cutare (fig.2.7.) se datoreaza alal efectului de
cutare a scoartei, cal si fenomenului de eroziune ~j sedimr-ntare, iar ctapele
de forrnare sunt (fig.2. 7 .):
26 FUNDATII r - FIZI'CA~] MECANI 'A pAMANTUI~ILOR

- forrnarea depozitului de sedimente;

- cutarea scoartei datorita tensiunilor:
1

- erodarea supra fetei superficiale;

- depunerea de noi sedimente.

CD
SEI)IMBN'rARE
(3)
EI{OI)ARI~ SEDI M I-JN'rAR I~
0)

Figura 2,7, Formarea dlscordantei de cutare (unghiulare)

Aceste cateva exemple de anomali i stratigrafice aLl fost date III

vederea exemplificarii proceselor de Iorrnare a stratificatiei ~iprin aceasta a
elimina ideea uneori gresita ca abaterile intalnite 111 forajele de studiu
executate s-ar datora numai unor greseli ale executantilor. Ca urmare, orice
profit stratigrafic trebuie privit si interpretat prin prisma eventualelor
fenomene ce i-au determinat geneza si prin risma mediului in care a luat
nastere.

2.2. Alcatuirea pamanturilor

Pamanturile, asa cum au fost definite in paragraful anterior, sunt

sisterne disperse, trifazice (fig.2.8.a), In care mcdiul de dispcrsiune 11
reprezinta aerul si apa iar dispersoidul il constituie particulele de diferite
dimensiuni (~ 2 mm).

Afn

APA
> -I'#.
o
o
--
AER OCLUS
POR (GOL)
~

-- ~
Q
(/)
\

T \

O...___ ~ \-loo\ _~1 00

100 0
AER

a) ectiune printr-o probd de pdmdn! b)Faze cotnponente si reprezentarea lor ternarii

Figura 2.8, Pii111on1L11- si..stern trifazic

Deci, ccle trei faze cornponente ale unui 11ull1allt sunt (fig.2,8.l)):
 2. AL ATUIREA Sl CARACTEJ{IZAREA IJAMAN'I'URILOR 27

• Jaza salida, constituita din particulele solide ce forrneaza

scheletul pamantului;
•. [aza lichida, constituita dill apa cuprinsa In pori i pamfintului
(golurile dintre particule sau dintre Ianturile de particule);
• faza gazoasa, constituita din aerul si gazele din porii pamantului.
Raportul dintre cele trei faze componente este dictat de modul de
aranjare relativa a particulelor intre ele sau a lanturilor de particule, deci, de
structura pdmdntului, conferita de conditiile de geneza si de actin-it Ie la care
pamantul a fost supus In decursul existentei lui. Totalitatea caracterelor care
se datoreaza neuniformitatii de alcatuire a pamantului, respectiv asezarii
relative ~idistributiei partilor sale cornponente In spatiu SLiD.t definite prin
textura pdmdntului, care reprezinta, deci, modul de aranjare In ansamblu a
elementelor cornponente ale pamantului sau altfe] SPllS, neomogenitatea lui
In stratificatie [4], [75].

2.2.1. Structura ~i
textura pamanturilor

A. Structura pamdnturilor este determinata de urmatorii factori r45], l75],

[95]:
• marirnea si forma particulelor solide:
• cornpozitia chirnico-mineralogica a particulelor solide;
• interactiunea dintre faza solida, lichida ~i gazoasa.
AstfeJ, daca consideram doua particule (A, B) aflate intr-un mediu de
dispersiune (apa), asupra lor se exercita urrnatoarele tipuri (1 ('()'-te (ftg.2,9.),
[89J:
- forteJe ce tind
oJ

~
sa determine
sed imen tare a particulelor;
- fortele arhimedice
- -
FA; F B direct proportionale cu volumul
particulelor, ce se opun sedimentarii acestora;
-+

- fortele de atractie dintre particule (Van der Waals - F (1 )"

- fortele electrostatice de respingere (Coulomb - F r); rezultatul

existentei unor sarcini eJectrice necompensate la suprafata particulelor,
"
] 11 Iunctie de marirnea particulelor, deci de gradul 101" de dezagregare
fizica si alterare chimica ~j de continutul rnediului de dispersiune, depinde
atat influenta factorilor rnentionati anterior asupra procesului de sedimentare
cat ~iintcnsitatea fortelor ce concurs )a desfasurarea accstui proces.
.28 rUNDArrl1 I - FIZICA $1 MECANl ,A PAMAN'rURILOR

I()- ••
•,,
-_:- -- ,, For e de alrac ie
-
FA = VA' i; ,, (Van der Waals)
, For~(lrezultanta_
-8
distanta x (10 ern)
•

.----- ----
-
..... ... -..... -"
.. --- ---
..... _- ...-
...." ....
"
,",.. F<> .a electrostatica de res ingere
", (COUlOt11b)
,
-
'. . 8
a) fortele ce se exercita asupra b) variatia forte/or infunctie de distanta dintre
particulelor particule

Rezultanta fortelor de atractie si respingere este prezentata 111 figura

2.9.b. Se observa ca pentru 0 distanta ,Xi < Xo predornina fortele de atractie
ceea ce determina 0 alipire (aglomerare) a particulelor In floculi (Iulgi) si
deci sedirnentarea impreuna a particulelor, rezultand un precipitat. Pentru
distanta Xi > Xo predornina fortele de respiugere si particulele sedirnenteaza
independent sub actiunea greutatii proprii.
"
In consecinta in Iunctie de raportul existent intre aeeste forte
(determinat de factorii rnentionati anterior), rezulta urmatoarele tipuri de
structuri [4], [95], [183], [197]:
a. structura grauntoasa (granulara);
b. structura In fagure;
c. structura in fulgi (floculara);
d. structura mixta.
a. Structura grauntoasd este caracteristica parnanturilor eu particu Ie
rclativ rnari (0,05- 2,00 mm), rezuJtate In principal ca urmare a dezagregarii
fizice ~icare au sedimentat particula cu particula sub actiunea gravitatiei,
celelalte forte fi ind neglijabiJe. Etapele formarii unei astfel de structuri sunt
prezentate in fig.2.1 o.
Astfel, 0 particula (A), sub actiunea rezultantei fortei gravitationale
si arhimedice, sedimenteaza peste particula (B), Cum rezultanta fortelor
atractie - respingere, inclusiv frecarea dintre cele doua particule, 11Ll poate
 2. ALCA'T'UJREA ~1 CARA 1'fERIZAREA PAMAN1'lJRILOR 29

echilibra forta gravitationala, particula (A) se rostogoleste, rezernandu-se pe

particulele deja, sedimentate. Rezulta ill acest mod 0 structura rigida
afanata, la cat'e deforrnatiile sub actiuni statice SUf1t reduse, iar disiparea
actiunii In rnasa de parnant se face prin contactele intergranur.n c
Actiuni Ie dinamice IJ1Sa., pot deterrnina forte inertiale ce lnving
Iortele de frecare intergranulare si prin aceasta 0 rearanjare a particul 101',
Illsoiita de tasari relativ importante, rezultand In f naJ 0 structure 4.ranulara
indesata.

1--------
I- - - - - - -11- - - - - --

1----" ---1-------1
-- ,- - - - -11- -
------- - - - --I

.-
• ... -
[~~ - -------
- - _~. ~@_, - -
-t ._ --I

---
- - --",,~ - - -11- - - - - - -
~

Figura 2.10. Etapele formdrii structurii grauntoasii

Rezulta ca In cadrul structurii grauntoase "legatura' dintre parti -le

este de natura rnecanica, datorata presiuni i intergranulare si, ill consecinta,
frecarii interne dinlre particule. "In stare uscata, pamantul CU 0 astfel de
structura, lasat tiber, curge neexistand forte de atractie (coeziune) intre
particule. a urmare, aceasta structura este sp ifica asa numitelor
parnanturi necoezive sau pulverulente.
"
111 consecinta structura grauntoasa este specifica nisipurilor si
pietrisurilor si, totodata, prezinta 0 permeabi litate mare, iar caracteristicile
sale fizico-rnecanice sunt putin influentate de prezenta apei.
lJ. Structura in fagure este specifics particulelor cu dirnensiuni mai
reduse (~ 0,005 7- 0,05 In111) cu forme plate, solzoasc sau aciculare, care
sedimenteaza individual sub actiunea gravitatiei,
Datorita IJ1Sa greutatii 101' mai reduse, fortele de atractie d intre
particuJe irnpiedica rostogolirea acestora unele peste altele ~iprin aceasta,
determina apari]ia lanturilor de particule, care includ lntre ele al)a ~i
totodata confera structurii un aspect de fagure (fig.2.11.). D formabilitatea
structurii estc relativ 111aJ'esub actiunea sarcinilor statice iar I) .rmeabilitatea
redusa. --I te cea rnai sensibi la structura la inghet - dezghe].
30 FUNDATII 1- FIZJ 'A ~I MECANI "'A PAMANrrURILQ,R

- --
-- -
-- --
--
-
-
l -l- ,
-
- -
-- - t
r= -
t=

Figura 2. II. Etapele IOI"711G'jl~ii structurii infagure

c. Structura in .fulgi tfloculardi este specifica particulelor fine si foarte

fine « 0,005 mrn) , care, datorita dimensiunilor reduse fae ea Iortele
gravitationale sa 11U poata deterrnina sedimentarea particulelor ce se gasesc
In suspensie In mediul de sedimentare. Fortele determinantc sunt eelc de
respingere, de natura electrostatica (fig.2.9.b).
Micsorarea acestor forte sau micsorarea distantei intre particule,
prin cresterea concentratiei solutiei (prin evaporarea apei), face sa
predomine fortele de atractie (fig.2,9.b), si astfel particulele se asociaza intre
ele dand nastere floculelor (microagregatelor, fig.2. L2.) care avand 0
greutate sporita, sedimenteaza sub actiunea gravitatiei. Aeest fenornen
poarta nuruele de coagulare .'iQU jloculare, iar structura rezu Itala este de tip
flocular.

- - - - - - -I 1-- - - - - - -
-------1-------
- --
-- -
•
---,
..,_ "
.. ~

1'-,-
....
- ,-t • ---
-

Figura 2.12. Etapele formarii structurii infulgi sau floculare

Dupa unii autori [42 J [89] [11 11, [160]~ [2 1] structura Iloculara
estc specifica parnanturilor sedimentate in bazine cu apa Sat'ala, ce
 2. ALCATUIREA $1 CARACTERIZAREA pAMANTURJLOR 31

favorizeaza asocierea particulelor prin contacte fete - muchii (fig.2.13.a), ca

urmare a bipolarizarii particulelor, fetele fiind incarcate negativ iar muchiile
pozi tiv.
"
]n bazinele cu apa dulce, fortele de respingere ar fi predorninante si
particulele s-ar depune pe fund individual (fenomen denumit peptizare), prin
aranjare fa~a- fata, determinand 0 structura de tip dispers (fig.Z. 11.b). SUl1t
de asernenea posibile structuri floculare de tip muchie-rnuchie (fig.Zl Lc.)
sau structura floculara agregata, cu contacte fata-muchie si muchie-mucbie
(fig.2.13.d), [L60].
Rezulta, prin aceste rnodalita]i de alipire (aglutinare) a particulelor, 0
structura foarte deforrnabila, la care disiparea actiunilor ill masa ei nu se
mai face prin contact intergranular, ci prin invelisurile de ar -= din jurul
particulelor (fig.2.14.) sau. dill interiorul lanturilor de particule.

I I

~
L • '''~! ;,"
,
I
'1
..
;.~ '""1
,
,
,
_j
)

> ~~ , ....
('t:";:;' ~'l,'",J·
".J ... "'1 ~ I
.. ~ 1--.. . '1
~ ~ - ...- '1( -, !J. ..:...",. ,..,:q
+ • f ~ .-1
.rr
.
,

-)
1 ,<

.., L '''I~i:-:"j~1i-
:1

a) structura flocularii prin contacte b) structura dispersd prin contacte

fete - muchii fete - fete

,
•

-.

a) structuraflocularii b) structura floculard - agregatd

muchii - muchii jete - muchii si muchii - 11'Z£I('/1ii
Figura 2.1,1. Reprezentarea schematicd a structurilor floculare si disperse.

Deformabilitatea structurii este 7nsa dependenta si de posibilitatilc de

elirninare a apei dill interiorul floculelor, astfel incat deformatirte se produc
un timp indelungat de la incarcarea structurii.
"-
In cazuL actiunilor dinamice (rnalaxare, vibrarc etc.) exista
posibilitatea distrugerii legaturilor structurale ale sedimcntului proaspat
32 FUNDA l~IJ I - FIZICJ\, SI MECANI A pAMAN'l~URfLOR

format (gel) si trecerea lui dill 110U. intr-un lichid vascos (sol), cu scaderea
corespunzatoare a rezistentei la forfecare 1"n ~ t v (fig,2.14,b).
Aceasta proprietate reversibila a unor pamanturi, de a trece din gel ill
sol, III urma unor agitatii mecanice si respectiv dill sol 111 gel, IaJ'a uici 0
modificare de volurn sau umiditate, poarta numele de tixotropie [75], [160],
Aceasta proprietate este utilizata la reaJizarea suspensiilor autointaritoarc
folosite 111 ingineria geotehnica [13].
Din cele prezentate rezulta ca stabilitatea si rezistenta structurilor
floculare este data de legaturile care se stabilesc intre particule, adica de
fortele de atractie numite generic coeziune. Ca urrnare, aceste structuri sunt
asociate pamanturilor coezive, respectiv argilelor.

rtlicroagregate

'tf S()L nCL

Ue NETULBURAT
j '[n 1------, ----
-_.. _.:.:."
-:,:;--;;.;-----------,
-..--
~~~
~
<.
apa adsorbita ~

V
~.

N f2 '[ SOL ~ Vll3r~AT

_---~
~ v .... "'1·' ... .. - -_.-
~ ~
••
•
...

:
!
'n 111p ...
'--_- -~_..----- ---- 1

Figura 2.14. a) Transmiterea actiunilor; 11) Comportare tixotropicd

d. Structura mixta. Structuri Ie prezentate sunt intrucatva idealizate,

deoarece in medi ul de sedimentare (apa raur: lor, lacu ri 101' sau medi til mari n)
nu se gasesc particule nurnai de 0 anurnita dimensiune, ci coexista toale
dimensiunile de particule, inclusiv cele coloidale « 0,00 I lTI 111) , predomi-
nand de regula 0 anurnita categorie de dirnensiuni, ceea ce face ca 111 pro-
cesul de sedimentare sa se rnani feste cu intensitati, 'di ferite fenornenele
specifice fiecarui tip de structura in parte. Rezulta ill final 0 structura rnixta
(fig.2.15.), [215], [75], avand predominant caracterul uneia sau alteia dintre
structurile specificate anterior.
o astfel de structura este constituita (fig,2,15.) din nisip, care creeaza
structura propriu-zisa, ~i argila, respectiv argila coloidala « 0,25Il), care in
prezenta apei determine o lubrefiere a contactelor intergranulare ~iprin
aceasta 0 importanta reducere a capacita]i i portante.
 2. ALCATUII~EA $1 CARAC'fERIZAREA PAMANTUI~ILOR 33

I , particula de argi la
2 ~") particule coloidale
slab Indesate
3 'b
,
particule coloidale
puternic lndesate
4 '1'3.1

Figura 2./5. Structure mixui a unei QI15ile marine (dtlpa Casagrande)

Un tip de structura de cele prezentate, i1 reprezinta

deosebit
sedirnentele eoliene (loessurile) rezultate prin depunerea particulelor reduse,
purtate de vant, in zone de stepa cu nivel de precipitatii redus, ce deterrnina
forte de frecare relativ rnari la contactele intergranulare, 111 raport cu cele
gravitationale si prin aceasta 0 structura sub-indesata, caracterizata prin
existenta unor macropori, vizibili ell ochiul liber (fig.2.16.). De as menea, la
conlactele intergranulare, prin precipitarea substantelor coloidale si
cristalizarea unor substante iau nastere forte de legatura intergranulare, ce
rigidizeaza structura si-i confera rezistente rnecanice apreciabiJe.
Gel de silice
ParticlIla
de nisip

I
,• •,
,

:, ARR '.I
.." ,"
Macropor
"
,
,
,
I ' ,
I
,I

I I r' AFoR
I I
, I
,,
Legaturi crista line 1\r.R "It ,,
,I -,
"'_-'
,,'"
, I

(CaC03, saruri cristalizate)

; .......... -,
,"
I ,
I , I \I

:\ AER '.I :, AHR'r ,

\
Apa
,
, .. "
.- '
J
,, ,
'-

Figura 2./6. Structura loessurilor

"111
eazul inundarii, aceasta structure se prabuseste fie sub actiunea
greutati] proprii fie sub actiunea sareinilor exterioare ca urmai ,1 slabirii, I
34 FUNDA'rlr [- FlZICA Sl MECANf(;A PAMAN1'URILO(~

prin urnezire, a gelului de siliciu sau prin dizolvarea sarurilor cristalizate si

In special a concretiunilor calcaroase (papusi de calcar) de la eontaetele
intergranulare, prabusire Ins()!ita de expulzarea aerului din rnacropori.
Acestea fae, ca 0 proba de loess uscat introdusa in apa sa se dezagrege Intr-
un timp foarte scurt.
Din cele prezentate, rezulta, 111 sinteza, ca rezistenta si stabilitatea
structurilor pamanturilor este asigurata de doua eategorii de forte:
• forte de frecare ce se dezvolta la contactele intergranulare, definite
prin notiunea de frecare interna;
• forte de atractie, de naturi diferite, considerate izotrope In masa
structurii ~i defini te prin terrnenul de coeziune;
• forte de legatura conferite de cimentatiile intergranulare, ca
urmare a precipitarii sau cristal izari i diferi telor saruri aflate In disolutie III
apa, definite prin terrnenul de coeziune de cimentatie sal,' coeziune
stl"UCtU1,.,Q lao
A

In functie de raportul existent intre aceste categorii de forte,

structurile pamanturilor si respectiv pamanturile se pot grupa in:
• pdmdnturi necoezive, la care stabilitatea si rezistenta structurii este
conferita de frecarea interns, coeziunea fiind practic inexistenta (ex.
nisipuri, pietrisuri);
• pdmdnturi coezive, la care stabilitatea 9i rezistenta structurii este
asigurata in principal de coeziune (toate categoriile d,e pamanturi, CLl
exceptia celor necoezive).
Modificarea valorilor acestor forte Intr-un sens sau altul, prin diferite
rnij loace (incarcari ~idescarcari repetate, vi brati i, variatia continutului de
apa etc.), determina schirnbari mai mult sau 111ai putin importaute ale
rezistentei si stabilitatii structurii, sau chiar 0 rearanjare a particulelor,
diferita de cea conferita prin geneza pamantului, rezultand astfel 0 deranjare
sau tulburare a, structurii naturale. Pentru a caracteriza cantitativ,
susceptibilitatea unei anumite structuri sau pamant la tulburare s-a definit
(fig.z.TZ), [160], [183] sensibilitatea unui pamant S, = t, / T" Linde:
• t, - rezistenta la forfecarc a pamantului nederanjat in aparatul
monoaxial;
• r, - rezistenta la for fee are a pamantului deranjat III aparatul
1110110axiai.
"
In acelasi seop, in Sl'AS 3950-81 se defineste sensitivitatea (S,)
unui pamant ca fiind raportul 111tI"erezistenta la cornpresiune cu deformare
laterala libera a unei probe de pamant netulburat si rezistenta la
 2. A l,(:ATUIREA $1 CARAC'I'E,RIZAl{EA pA.MANTURI,LOR 35
-------

cornpresiune, in aceleasi conditii, pe 0 proba din acelasi pamant tulburat,

tara modificarea umiditati i si porozitatii (fig.2. J 7.).

n
166 O"mflx
138
.. ---.-. 105

J J0 70 11
amax
83 t
- =3 , I •

55
28
S, = 1,05
35
,.- • - .-
(Jmox
t
.- . -. _. . •
l !lIlX

S fo/,J] • e [%]
1 I I
0 5 10 15 20 25 0 5 )0 15 20 25

42
35 35 ...
,I
"
28 28 J t;,..~:}
t .
•• I
21 21 •

14 14 o
7
• -. . -- .
__. ...... _.--.-
B (0/0 I 7 ._.- ....... _._._ E r'Xl].
---f.--f.---f -I- - -I • -, . I f --~
o 5 10 15 20 25 o 5 10 15 2() 25

--- structura naturala (n)

- . - . - . - structura tulburata (t)

Figura 2.17. Sensitivitatea pdmdnturilor

'"
In functie de valoarea sensitivitatii, parnanturile se clasifica astfel,
[20], [160]:
- nesensitive 8,=1
- putin sensitive (cu sensitivitate mica) 1 < S, < 2
- cu sensitivitate medie 2 < Sf < 4
- sensitive 4 < S, < 8
- cu sensitivitate mal-e 8 < S, < 16
- cu sensitivitate [oarte mare S, > 16
Din examinarea curbelor compresiune - tasare, stabilite printr-o
incercare rnonoaxiala (fig.2.t7.) rezulta influenta mare pe care 0 are aSllprC}
1'\

cornportarii pamanturilor, tulburarea structurii naturale a acestora. In

general parnanturile cu structura naturala (netulburata) prezinta rezistente
mai mari decat parnanturile a carer structura a. fost deranjata si prin urmare
este indicat ca in practica sa se evite deranjarea structurii naturale [4].
36 FUNDATLI I - FJZl A $1 MECANI '/\ PAMANTURILOR

B. Textura pamdnturilor [45], [J 57], [183], ca totalitate a neuniformitatilor

structurii, este generata de tipul mediului de sedimentare (fluvial lacustru,
deltaic, marin) de periodicitatea debitului solid determinat de alternanta
primavara - vara - iarna, Pl"CClIJTI ~iposibila variatie a presiunilor litologice,
ca marime ~i directie, pe timpul procesului de formare a rocilor.
Drept consecinta directa a acestor factori se vor intalui [75]:
• texturi afanate sau necoezive la nisipuri, pietrisuri, bolovanisuri, ca
depuneri aluvionare dill conurile de dejectie si din albiile raurilor;
• texturi stratificate ca alternante de straturi subtiri de argila ~j nisip
sau argi loase si malease;
• textura compacta proprie rocilor sedimentare coezive de tipul
argi lelor.
Textura afanata sau necoeziva poate fi:
• textura omogena, caracteristica pamanturilor necoezive ell particule
avand aproxirnativ aceleasi dirnensiuni (ex. nisipurile eoliene), Iig.Z. J 8.a;
• textura porfirica, caracterizata prin existenta in masa parnantului
necoeziv eu particule fine, a Ull01~ particul cu dimensiuni rnari sau foarte
mari (fig.2.18. b).

• •
• •
" .
··.. _~---:-r--:.~'
.
... ..... ... '...-:.
-:-:.
:.~.
'.. ::-
..
.....-:;.
.
.. .'0' .
D ." '.
~
."
· ~·~O "•• '. . 0
.. · ".,,'.' .. ... ". .."'.... . .... .
• r'IIo.
v. -0 .•
••.••• • _.10
. ••
. '.' ••

•.. • • •• ••• •• .. •• • .A.-.. .. ft-

.:· 'Q.' '.

,::.
. . . "(J'. ····:.··0:". ..... "
<) '.., • •• •

.. . . .. . ..... . . . .. . C)
.' --(...

.. · .,,...0
• " . ".
..... ". ..' .c".. .' .' • • •

···
•
•

I
":-,--.
O . • - ..•
• A·

• ft
•
."
'...
- . ·"'0
••
• -""
.' • tV
0. •
•
......

•
'. •
.
. ~. .
o~
. • .'
~•.
. •

• ...... 111( I •••• ,:,(,. '. • •• t • '. '. '., ....

• • • • • • • • • • • •

a) omogena b) porfirica
Figura 2" J 8. Texttll"a pamdnturilor necoezive

Textura omogena este 111ai afanata" rnai perrneabila si ITIai putin

compactabila decal textura porfirica care, datorita prezentei particulelor
rnici, au spatiile dintre particulele mai 111aJ"jurnplute si drept urrnare prezinta
o deforrnabilitate rnai mica la sarcini statice ~j dinarnice si prezinta
rezistell1e la forfecare JTIai mario
In cazul pamanturilor coezive se disting texturi cornpacte (omogene)
si texturi stratificate (fig.2. t 9.):
• textura omogend, (COL11 pacta) , specifica argilelor marine tie
adancirne (fig.2.19.a);
• textura stratificatd sau microstratificatd poate fi lain inara,
lenticulara, sistoasa.
 2. ALCATUIREA $1CAI~ACTERIZAREA PAMANTURILOR 37

Texturo laminard se individualizeaza printr-o succesiune de lamine

dill parnant coeziv intercalate intr-o rnasa de pamant necoeziv (fig.2.19.b),
sau 0 alternanta de larnine, din pamant coeziv si necoeziv. Accasta texture
speci fica depozitelor aluvionare, lagunare sau f1uvio-glaciare este rezultatul
ritmicitatii procesului de sedirnentare ce a avut Loc In bazinele inchise, iu
care debusau rauri sau III luncile inundabile,
Astfel, in perioadele pJoioase, cand viteza curentului apei crcstea,
erau transportate si sedimentate particulele de nisip jar III perioadele de
seceta au sedimentat particulele de praf sau argila,

a) ornogena b) laminara c) lenticulara

Figura 2. J 9. Textura pamdnturilor coezive

Textura lenticulard, constituita din lamine de parnant necoeziv intr-o

..nasa de parnant coeziv, este specifica depunerilor de delta sau glaciare
"
(fig.2.19.c). III unele cazuri grosimea laminelor de parnant necoeziv (nisip
fill) este atat de mica, incat acestea pot trece ncobservate; introdus 111sa ttl
apa, pamantul coeziv, prin umflare, se separa ca filele unei carti.
Cunoasterea texturi i unui sediment permite efectuarea unor aprecieri
cal itati ve asu pra unor proprietati ale lu i.
Astfel, 0 textura stratificata va avea un caracter anizotrop, In sensul
ca anumite proprietati fizico-rnecanice (permeabilitate, compresibilitate,
rezistenta la forfecare etc.) VOI~ varia in functie de directi si, in particular,
valorile de pe directia verticala vor diferi de cele de pc orizontala. De
asemenea, ex istenta larninelor nisipoase in parnanturile coezive poate
constitu i mij locu I de patrundere a apei In aceste parnanturi puti II permeabi Ie
~isa determine 'in unele cazuri alunecarea LIIIOl' versanti, prin inrautatirca
caracteristicilor fizico-rnecanice ale parnantului coeziv (argila) prin
saponificare.
Astfel, la structura laminara, prezenta larninelor de argila face ca
permeabilitatea pe directie verticala sa fie practic neglijabila, fata de cea de
pe directia orizontala, iar prin saponificarea argilei de catre apa care
patrunde prin nisip rezistenta la forfecare pe directie oriz ntala sa fie rnult
38 FUNI)ATII I - FJZICA $1 MECANICA I)AMANTURILOl~

"
rnai mica decat pe directia verticala. In mod similar, Ja textura lenticulara, 0
rnasa de argila, care aparent este imperrneabila, va prezenta 0 permeabilitate
relativ mare pe orizontala, dill cauza prezentei laminelor de nisip, dar si
rezistente la forfecare reduse ca urmare a saponificarii argilei de catre apa
din laminele de nisip.
Un tip deosebit de textura 11 reprezinta unele paman turi coezive
(argile structurate sau argile fisurate glornerulare) ce au 0 coeziune
anizotropa, a carei valoare poate f nula pe unele directii,
Din aceasta cauza, parnantul se prezinta ca un conglornerat de
agregate sau glornerule (rnacrostructura) [5], [75], [163], 1.197], [199],
separate In unele cazuri prin microfisuri, ce individualizeaza in rnasa
pamantului fragrnente pol iedrice (cu fete smaltuite cu coloizi), ce se
intrepatrund (1ig.2.20.a). Umezite puternic, aceste fete ale particulelor,
constituie zonele de slaba rezistenta la forfecare si care prin unire deterrnina
aparitia suprafetelor de alunecare sub fundati j sau III taluzuri .
...,
gJofllerule apa pelicultl de apa

=) =>

a) textura intactd I)) decomprimare / contractie c) innoroirea giomerulclor

Figura 2.20. Macrostructura unorpdmdnturi coezive

Ca urrnare, decopertarea unor astfel de pamanturi, prin taierea unor

taluzuri pentru debleuri sau canale, 'face posibila descarcarea si deschiderea
prin destindere, a contactului dintre glomerule simultan sau nu eu
manifestarea fenornenului de contractie, desprinderea §i prabusirea unor
fragrnente si prin acestea extinderea retelei de rnicrofisuri, fisuri ~i
crapaturi
( fig.2.20. b).
PJ-i n aceste f suri patrunde apa dill precipi tati j ce detcrrn i11a innoroi rea
suprafetei glornerulelor ('fig.2.20.c) si drept consecinta rnicsorarea
rezisteutei la forfecare, cauza frecventa a alunecarilor taluzurilor executate
ill / sau cu astfeJ de pamanturi,
 2. ALCATUIREA $1 CARACTERJZAREA PAMAN'rURlLOR 39

2.2.1.1. Factori ce deterrnina structura pamanturilor

Din cele prezentate an teri 0. rezulta ca principalii factori ce au rol

4

determinant In constituirea structurii pamantului sunt [45], [95], l7C"], [l63]

a) marirnea ~i forma part.iculelor solide;
b) cornpozitia chirnico - mineralogica a particulelor sol ide;
c) forma ~i starea fizica a fazei lichide si gazoase;
d) interactiunea dintre faza solids, lichida si gazoasa
"
In cele ce urmeaza se va detalia ~i analiza influenta acestor factori.

2.2.1.1.1. Marimea ~i
forma particulelor pamfintului

Particulele solide ale pamantului, constituie asa numitul "schelet' al

structurii parnantului, care preia incarcarile exterioare transrnise de con-
structii sau de propria greutate a maselor de parnant. Structura pamantului
este dictata, ill principal, de marimea ~iforma particulelor, expresie
cal itativa a intensitatii proceselor de dezagregare fizica, transport, depunere
~i al terare c 11 imica.
I VIZIBILJ1 C:U OCIIIUL LIBER

111m -4---~--~---+---r--~--~--+---r-----
-7 -6 -5 -4 -3 -2 -I 1
10 10 10 to 10 10 10 J , I)

• •
rmcrom -I11--4--+1---+-1 --t---t--+--t--t--t----
-3 -2 -I I 2 3 4
10 10 to 10 , 10 1() It) 10

AngSlrolui 1 I , I ' 1
12 13 t 5 6 7 1 R
' 4
J LO I() I() LO 10 10 10 10
+- ULTRA ",USCAI~E §I Sl>ALARE UMEO,!.
IMJCI{()S('O~
M I~'J'()DJ~DE
V1ZUA LIZARI:: SI
L{AZH x "1 ,.
SEDIMENTARE
1

Dr..·rERM 1NARE A 14 MICROSCOP ~I

OIMEN lUNILOR ~EN1~R[FUGAR~
PA RT(C'lJl,EfJOR
MI "'ROSCOP
14 ""
ELnC'rf~ONIC

Figura 2.21. Domeniul de variatie al dimensiunilor particulelor solide si metode de

vizualizare si mdsurare

Domeniul de variatie al dirnensiunilor particulelor solide, compo-

nente a structurii parnanturi lor se intinde de la dimensiunile particulelor
vizibile cu ochiul liber pana la particule vizibile numai cu microscopul
electronic (fig.2.21.).
40 FUNfJ.ATll 1- FIZlCA Sl MECANICA pi\MAN1·UI~Jt.;O({

Procedeul tehnic prin care se individualizeaza ~ise sorteaza, sub

forma de repartitie procentuala, particulele dintr-o proba de parnant, dupa
marimea acestora se numeste analiza granulometricd.
Grupa de fragrnente solide, exprirnata 1.11 unitati de masa sau
procentual din masa totala a probei uscate, avand dimensiunile cuprinse in
intervale de dimensiuni determinate (intre doua limite date), poarta numele
de.fracliune granulara (granulometricds.
MetodeJe de efectuare a analizei granulornetrice se di ferentiaza 111
functie de dimensiunile fractiuni i granulornetrice predorninante. Astfel, In
STAS 19 L3/5-85 se prevad urrnatoarele procedee de efectuare a analizei
granulometrice (fig.2.22.):

~"
.
"" .

\ ,

t•

•,
ft

•
•
•
•

L1A1T! PltlMAR(!
/

I C/\ l.CtJ1J '~ --

PR ELlJ('RAR
(iltAFI 'J..
r:

Figura 2.22. Schematizarea metodelor de analiza granulometricd

• metoda cernerii prin ciururi, pentru pamanturi ell granule mai mari de
2,00Inm;
• metoda cerneri i pe site, pentru pamanturi Cll granule intre 2,00 si 0,()8
-;-0,05 (0,063) rnrn;
• metoda sedirnentarii eu areometrul sau metoda sedimentarii CU, pipeta
pentru pamanturi cu granule mai mici ca 0,08 -7- 0,05 (0,063) min;
• metoda combinate (cernere si sed imenta re), pentru parnanturile
polidisperse cu plaje intinse ale granulatiei,
 2. ALCATUJREA $1 CARACTERJZAREA PAMANTUI~ILOR 41

"-

In urma efectuarii analizei granulometrice, prin una sau alta di.n

metodele recomandate, se obtin fractiuni granulometrice, deci cantitati de
material (n'l,) exprirnate (%) din masa totala uscata (In) a probei, ce au
particule cu dirnensiuni (di) cuprinse intre doua Limite dat id, -: .i, < d2).
Aceste date servesc la reprezentarea grafica a disuibutiei J)~crCJltuale
pe fractiuni granulometrice a particulelor, reprezentare ce se face pe 0
diagrams semi-logaritmica (fig.2.23.) printr-o:
• curba de granulozitate (curba statistica integrala de tip Galton);
• histogramd (diagrams de tip Gauss);
• poligon sau curba de frecventa.
Scara logaritmica este reprezentata de logaritrnul in baza IOdin
diametrul particulei (rnasurat 'in mm) sau de logaritmul in baza 2, rezultand
unitati e iphiy= -log-d [I].
NISIP
-. - P1ETRl$
% ARGILA PRAF fiino s nn mediu mare AOLOvANI$
100 -:
90 - I
~ ,
,
I
,

A ~
RO~ •

70
Z
I~
v -
(d30)2
/ Cc
[illB dlo . d60
50
II'
VI
~

40 II d60
Un -
,.A
-
[iQ] diO
1n/Yo- -----
20 ~
~--1-- ~" --
-
~
---'91 ,•
»: '" •
.... ,
~ \i ,
[!QJ. ~
•.'
~-, ,. , •
• C
: • •

° *'<
~
,:.,.. ~ I ~
\
-
d
0,001 lo 0,01
@Ul d·I~d 0, I d(50
~
1 10 100 mm (log d)
0,005 0,05 2

FigU1-(} 2.23. Reprezentarea grafica a analizei granulometrice

• Curba de granulozitate (A) sau curba granulometrica este

reprezentarea uzuala a cornpozitiei granulornetrice, ce se traseaza pe un
formular tip (fig.2.23.) si care are in abscisa diametrul particulelor sol ide, la
scara logaritmica, ce au diametrul mai rnic decat dimensiunea data, si in
ordonata masa acestora, exprimata in procente dill masa totala a probei
uscate. Din curba granulornetrica se obtin cele trei fractiuni granulornetrice
(AO/o (argila), P% (praf) si N% (nisip), pe baza carora se identifies si se
c lasi fica panlall turi le.
42 F'UNDATII J -l~IZlCA $1 MECANl 1\ r)AMAN1~UltILOR

Astfel, fractiunea argila coniine particule lnai mici de 0,005 mm

(5jJ), fractiunea praf are particule cuprinse intre 0,005 si 0,05 rnrn, iar
fractiunea nisip cuprinde particule cu dirnensiunile intre 0,05 si 2,00 ITIm
(fig.2023.) .
• Histograma (B) este 0 diagrama In trepte (fig.2.23.), construita prin
reprezentare in abscisa a limitelor de dirnensiuni ale fractiunilor
granulornetrice (d" dz) iar in ordonata, masa particulelor (In;) exprimata la
sum din masa probei uscate (m) si care au dimensiuni mai mici decat doua
limite date (d} < d, < d2). Ordonata maxima a histograrnei este III dreptul
fractiunii predominante .
• Poligonul de frecventa (C) este 0 linie franta (fig.2.23.) construita
in mod similar ca histograrna, cu micsorarea lnsa a intervalului id, - d2),
pana la valori ce permit transformarea liniei frante lntr-o curba continua,
'"
numita curbd de frecventa [1]. In prima aproxi rnatie, curba de frecventa se
poate asimila eu poligonul de frecventa construit prin unirea mijloacelor
treptelor histogramei (fig.2.23.). Ordonata maxima a curbei de frecventa
este in dreptu1 dimensiuni i predorninante a particulelor solide.
Un alt factor ce influenteaza structura parnantului il reprezinta forma
porticulelor. Forma granuJelor are sernnificatii genetice si constituie
expresia vizibila a naturii rocilor din care au provenit, prin dezagregare
fizica si a modificarilor suferite de particule In tirnpul transportului (forme
primare) ~i respectiv a schimbarilor suferite dupa sedimentare ca urmare a
actiuni i factorilor fizici (presiune, temperatura, deformari mecanice) sall
chimici (dizol vari selective), rezul tand formele derivate.
Exprimarea cantitativa a formei e bazeaza pe o serie de indici
definiti, fie pe baza dimensiunilor reale (lungime -A, latirne -B, grosime -C),
in cazul rocilor necoezive, fie pe baza celor aparente in cazul celor coezive
(fig.2.24.a ).
Astfel, pentru caracterizarea numcrica a forrnei se intrebuinteaza
urmatorii indici [I], [89], [94]:
- indicele de sfericitate (Sp) ce apreciaza masura in care forma unei
particule se apropie de cea a unei sfere ~ise calculeaza cu una din relati iIe:

sau
c 2

S,')11e(:/.{I-FoLx= 3 -A-.-B-

- coeficientul volumetric, ce exprima raportul dintre volumul particulei

(V) ~i
volumul unei sfere ce include particula:
 2. AL ATUJREA $1 CARACTERJZAREA PAMANTURLLOR 43

-factorulformei (F) definit ca raport intre (C/ B )/(B/ A).

1,0
DISC DISC GROS
,,
, Sf-ERA

.. . I
..
• •
..
• ..
".
. . .... I
0,8 I
rLANAltA I /
067 (I'IP DISCOIDAL) ://{zOME'TRICA
~------------------~---------.
DISC I:!LIP1~IC ELTPSOID / CILINDRU __ I
0,6 ,
I
«
- I
I
CO I
> 0,4
I
I

PLANARA
,,
I PRISMATICA

(TIP LAMELAR) I
/' LAMELA I

a) dirncnsiunile unei particule ° 2

• LAMEI ..A /, GROASA ~ ~I
I
, AC

A>8>C . I
I
/
!O 67
o 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0
C/B
b) categori i morfornetrice

Figura 2.24. Forrnele particulelor

"
III functie de valorile rapoartelor ce definesc faetorul formei, Zingg, a
stabilit 4 categorii (sau clase) rnorfometrice, considerate a deriva din cub
(sau sfera), prin variatia treptata a unei dimensiuni (fig.2.24.b) [J]:
• clasa izornctrica (eu tipul sferic) - BIA>O,67 si CIB>O,67 ;
• clasa prisrnatica (eu tipul cilindric) - BIA<O,67 si CIB>O,67 ;
• clasa planara (cu tipul lamelar) - BIA<O,67 si CJ/·LJ "0,67 ;
• clasa planara (cu tipul discoidal) - BIA>0,67 ~i CIB<0,67 .
Avand in vedere forma neregulata a particuleJor solide (fig.2.25.), se
pune problema definirii notiunii de dimensiune a partieulelor, marirne ce
intervine in construirea reprezentarilor grafice prezentate anterior.
Analizand principiile pe care se fundarnenteaza metodele de
efectuare a analizei granulometrice (fig.2.22.) rezulta ca diarnetrele
determinate nu reprezinta dimensiuni reale, ci diametre ) .hivalente
(fig.2.25.) corespunzatoare laturii millime a ochiului sitei prin care trece
particula sau marimea diametrului unei sfere de aceeasi rnasa, care, la
sedirnentarea in apa, cade eu aceeasi viteza (conform legii JUl Stokes) ca si
particula reala (diametrul hidraulic) [89], [157], [214]. Din conditia egalitatii
44 (fUNDATJI J - FLZICA ~l MECANICA PAMANTURlLOR

volumului real al particulei (V) cu volumul unei sfere de diarnetru

echivalent rezulta:
6·V
de =3-- (2.1.a)
1!

Figura 2.25. Diametrul

echivalent al particulelor

Acceptand principiul echivalentei particulei reale eu 0 sfera de masa

echivalenta, pe principiul sedirnentari i eu aceeasi viteza, se poate stabili
numdrul de particule (n) existente intr-o fractiune de rnasa (m),
considerandu-se ca au un diametru echivalent mediu (de), rezulta:
1! 3 6·m·g 6
111 • g = 6 . de . n . Ys=> n = --d·-3 - sau In'g=l=>n==---3
1C' e . Y ."i
1C' d e • r ,Ii

(2.I.b)
Pe baza numarului de particule stabilit pentru fiecare fractiune In
parte (n;) se poate reprezenta poligonul frecventelor absolute sau relative
(ni/N) a dimensiunilor particulelor (fig.2.26.) ~i
respeetiv calcula diametrele
medii ale probei sub forma de [89]:
• medie aritmeticd;
N
"L.J, n .. d.,
d = -=-;=-=-'1 -- (2.2.a)
a N
Ln
;=1
i

• medie geometricd;
•

(2.2.b)
•

• medie armonica
1=,.1 fn;
.: (2.2.e)
dh Ln J
;=1 d,
1=1

unde: 11; - numarul de particule cu diarnetrul d.;

N - nurnarul total de particule din proba.
 2, AL 'ATUIREA SJ CARACTERIZA.JtEA PAMAN1'URILOR 45

t\ Considerand unul
30
I

i ' " -
I
I
,
I ~ din cele patru diametre
•
:I calculate (d d dg, d,,)
1t11 OJ
I, ,! I
- •• ••
:4
se poate defini factorul
•I
,I I de volum (('I, sau de
••
,
• II .! !
I suprafata (at') al rnasei
... V1 I
•
J,
I I
•
de pamant 11r;,. ielatiile:
- -:,
/ • •

/.
•
\0
I c-rl V \0
t-.- i,•
••
• ! 000 \0" I a; == l':\ / d respectiv
l
I• •,•
I
• N .......
-
••
I
I I IIcu IIeo~ •• r-, af == '; / d 2, U nde Vr
,• :
•
•
••
••
•
!
i
'"0 '"0 "t'::J
It· \ I
I
••
: r
<,
- reprezinta volumul par-
42,5 37,5 32,5 27,5 22,5 17,5 12,5 7,5 2,5
Diarnetrul particulelor d[Jl] ticulelor solide, jar S
suprafata lor laterala,
Figura 2.26, Poligonulfrecventelor relative necumulate respectiv al-ia specifica
ale dimensiunilor particulelor
(§_2.2.1,1.5)
Se creeaza astfel posibilitatea abordarii probabilistice (prin utilizarea
aparatului statisticii rnaternatice) a procesului stocastic (Ie sedimentare a
particulelor si respectiv de geneza a parnanturilor, in sensul definirii
lcgitatilor de geneza ~icornportare a structurilor pamanturilor sub actiu: ~a
diferitilor factori fizici sau mecanici, in sensul celor precizate ill l' J,
Din punct de vedere al aplicabilitatilor practice imediate, marimea si
forma particulelor ilustrate grafic, in principal sub forma curbelor gran-: 1-
metrice serveste la identificarea si clasificarea parnanturi lor.
De asernenea, prin intermediul coeficientului de neuniformitate
(coeficientullui Hazell) definit de relatia:
U = d60 ~2.3.)
n d
lO
"
In care:
• d60 dirnensiunea granulei corespunzatoare continutului de 60% pe
-
curba de granulometrie a pamantului (fig.2.23.), in mrn;
• dlo - dimeusiunea granulei corespunzatoare continutului de 10% pe
curba de granulozitate a pamantului, numita si diarnetru
efectiv, in InlTI,
Parnanturile se pot imparti III urmatoarele eategorii (STAS 1243-88):
• pamanturi cu granulozitate foarte uniformd U; 5 5
• pamanturi cu granulozitatc uniformd 5 < U" ~ 15
• parnanturi eu granulozitate neuniformd Un > 15
Cu cat pamanturile au 0 granulornetrie mai ncuniforma, cu atilt
capacitatea lor de cornpactarc creste, prin urnplerca spatiilor dintre
46 FUN DATI I 1- FIZJCA $1 MECANICA pAMANTURILO.R

"
particulele rnari cu particule mici. In acest sens se considera ca un nisip eu
U; < 4-5 ~i respectiv un pietris eu Un' > 4 constituie Ull bun material pentru
real izarea terasamentelor [28]. J 11 unele tari [J 9] se defineste, pe baza
"

curbelor de granulozitate, eoeficientul de curbura utilizat la 0 clasificare a

parnanturilor granulare, prin relatia:
C = (d30)2 (2.4.)
c
dlo . d60
unde:
• d30 - dimensiunea granulei corespunzatoare continutului de 30% pe
eurba de granulozitate a parnanturilor (fig.2.23.). Se apreciaza
ca un pamant bun pentru constructia terasamentelor trebuie sa
aiba C, = 1-;-3 .

2.2.1.1.1.1. Clasificarea pamanturilor

Acceptandu-se ideea dependeutei determinante a cornportarii fizico-

mecanice a pamanturilor de dirnensiunile particulelor, cornpozitia granulo-
rnetrica a pamanturilor a fost structurata pe trei fractiuni granulometrice, ce
ar prezenta trasaturi si comportamente specifice, ce Ie individualizeaza intre
ele. Astfel, cele trei fractiuni cvasiunanim acceptate sunt [89], [94], [98],
[ J 97], [214] (fig.2.27.):
• Fractiunea nisip (N) este constituita dill particule solide ce au
diametrul cuprins intre 0,05 mm ~i 2,00 rnm (STAS 1243 - 88).
Culoarea particulelor variaza [214] de la alb pana la galben inchis si
uneori de la culoarea bruna si pana la culoarea neagra, in functie de prezenta
"
unor amestecuri. In stare curata uscata sau saturate, este foarte perrneabila,
prezinta 0 ascensiune capilara redusa, ce creste odata eu rnicsorarea parti-
culelor, si flu poseda coeziune. Nu este sensibila Ia inghet-dezghet si nu pre-
zinta umflari sau contractii. Forma granulelor este rorunjita sau colturoasa
(nisipuri de munte) iar suprafata poate fi neteda sau zgrumturoasa .
• Fractiunea praf (P) este constituita din particule fine aproximativ
sferice, cu dimensiunile cuprinse intre 0,005 min ~i0,05 mrn.
Fractiunea praf prezinta 0 perrneabilitate mica, 0 ascensiune capilara
semnificativa si un potential de umflare-contractie mic sau chiar fiLII. Este
fractiunea cea mai sensibila ]a inghet-dezghe]. lntrodusa )'11 apa, fractiunea
 2. ALCATUIREA $1 CARACTER,IZAREA PAMANTURILOI{ 47

praf se desfaee relativ U~Ol' in partieulele componente, datorita coeziunii

relativ miei.
0,00,2 0,006 0,02 0,06 0,2 0,6 2,001nn1
fin mediu mare SS'I MJT
.'··~j'···,e'J···
.... ,."',1{ ,~ ~" ,,' I----"--P-RA-'-' '.
','1'"\, ".!-
"
--J- __ ..~... ".,.I~~ ,.....
" .','-.,
: -
'.\.. _~~.. "'--p-tE-'rRl-~._-
\, , '.'
' .'"". " ". I
..',~.:,),., >" • ";
.. 1" i
,',
DIN 4022/55
'..' . , . , . ) ~
":' j -," ... , •••••• " ,

" ;.' .. ~'. • .~.'

0_',:.""',".,,' ,
_ I "
: ..... _~'_ .. 1." .~

0,002 0,02 0,2 2,00 mrn

fin mare
r------ ATTE,RBERG
',"";
•.

. .:'.- "
. l·

!';. :
., PRAF PIETRI~ 1905
,', ~', ,"-".".~ - 'O"

0,005 0,075 2,()0 mm

~ . .. '.. . ~ ... . . 1------- ASTM

'_,':"", ",'.... ~. -1'''-
,
.
"(
,.'
#~.
1,'"
,~..1 \I I)
..,:,0' .....
.,.",:
~

:!.
~'J-
'~
"
1':."
" ..:-.
.'•...,'
"'I~'I'' ..
..
•• ,. ....
I'J

PRAF
" ••
...
, .
' .'
I" • ,".' ~
•..~~" ~.P"
.

.... ',:
.: r. . i I '.....
,1"," .',t.'.,.'
• 1;,'
" I
..:.t, "~
~l

"
, .'

• PIE1'RI$ 19 j
....
',.
II>,
.•• -~
0[ ...
'" .~
I' ••
•
'
.!.. ...
"_
:....:"1. -:..;.
, ••
~•• "
.· ','"
. . '-.:., " .'..
..
_.,..... c .... "r' ~,,€,.J~':
" ~
.
:"':~'

0,002 0,075 2,00 mm

---
AASHO
', 'J"
'. ";-.! •.. ". •
· .' ,. • •
'
,. '.
.. '.
~
' j

I---P-IE-T-R-JS--- (HRB)
I ' "1 :• ..
. ' •.' , ' .'
- ... , .\ I •
I)to'
I) \ +)
",
.. ,
> I' I, ' '

....':;.t,: ...
•• PRAF ,
'_
:e
•
"
v "
,~.
- .
• •
.
,-. i!.:
,:
\ .,j
... •• j , •• • ;Jt _. .... .:

0,005 0,05 0,25 o.s 2,00 mm

fin rnediu marc STAS l243/88
..,;~"
I",.
;\. "' ... I"
, ..
"J'"
-. , ,
• "), ~
' -; :.
l' \
....'. ... J
.~,
~'1·".
"

1"
,
"
,

I
•
'.
.,
:;.,
I',
1
PltAF
\

~,'
....... . ,

;1; .......
· '

,
,,"
.. ,
,
• ,,
, .
, ,
, I' , , .. .,. ,• ..
,
,

.. . .. -• _ , --.
, ' _
',
,
, "
>

PIETRrs SNIP
"
;.
-
"
•• ' r ,
.• ~.,"
...
._,

"'_~'
'.) ....

"
'",
..,.

I
.'Jj
",_'
'1

._,-----
',"
£.L!..i ;.••.
,I. 1 ,
, ...
.• '"
, ,
._-, - •-- ..
; I _ '
,_

0,004 0,25 0,5 2,00 mm

:"I'~'"
, ~' _, ... '- .'
e,.
UDDBN
'i'".'
•
t ,':'
,~,:,
• •
:'~'
~,
It.,
'1\":'
• ~.,
... -"f'
:. '~<'
__ "
.1, PitA ...· PIE1'JUS WEN'fORTH
• \ t' .)~ ',', , f ..
' '.1- ~-l·"

0,074 0,42 2,00 4J761nln

fin mediu mare
FIN •
,,.\

•
-".
~·~'i'.;;
::.._'.,:
•
'....~f.·:.'
'_"..
"'.;.'
• •
•
"
,.'.; .•..\.,
~ 1;. ~'~;"
• po
•
'.
,,:-.1
","
•
,
~" .. ~:.-
• j'
"
.".,
'I
,_ uses
'±";.J,t. ' .1 ,~! ,"J.:,.. ;., '''''~:''_..I.~..:". .t.~~'_ .• l~~"';' ' ••

0,002 O,()06 0,02 0,05 0,1 0,2 0,5 2,00 rom

fin mare WI mare fin rnediu mare TERZAOHI
: :i.-:~'4.
~ , \ ., 'i-"_ -;,;:,!;."I..~ . ----~----+---~-- "" " ..
!
i"" .
.• ' ~ . .'
t''''''
. . ... ':." •l:"
.-
.,
J---PlE-'r-Rl-$-- } 926
,,/j~
~, ~.
...I!. '"
f
.... ~.'"
, jr,"o.
."":l •.•...
•
'..
.' ,;,.
• "'~'-"'-'''~
-'.,.
. .. PRAF N FAINOS ··_······1'
••
,
,

,
.
"
"
...
.,
'.

I
I' , -. ~
,. (
_
.
....

"J
.
'.
.•.
1 ...
• ••
'.
...... ~.
~'...
,
•
..
I
'. ~
•
"
I

0,002 0,5 2,OOo,n1

USDA
if#"·:I.'I'
.. t':;';' .
• 1.,;.
~ ...
"':tt'i ~... x~ .,
l';"
f
···_··f
~;.-.' ~ .;,t·.
i·_··,
:.. " •....• ~- ,·,',.,.1':
,.1"~1'·\.·.·· .'1
PRAF
·',O' ...• ..
"'. ·_,...~t··
'f-::-~.• ,"'-/" ...•
....
.,:-(.7"',':
• -.'/

., •• "I"· l: :"'Tt-.:.~·."
" J
.. .•
'1~_.
.~
4.!~~.:-
~_ ••

.' ...:.;:I._ .._ r ;

,
-
,.'
...
'
.'
',.'A'
.!....
'':j,'.'~~',:,,:.::,
.• '
:- ...
I .. ,
~
.,.,
,
.•..

,
j
III·I,I.'~·'·':·"'·'"
,,~,~""
..
I" '" .
.:i.~;'~'·.k'·
1..
.,..
",:. :_\.'
:",:,.0:;
PIETRI~
-'''''''- h. _'_'-. ~',3J!'.--\'

A.S.T.M. - American Society for Testing Materials

B.S.l. - British Standard Institution
M.l.T. - Massachusetts Institute of Technology
U.S.C.S. - Unified Soil Classification System
A.A.S.H.O. - American Association of State Highway Officials
U.S.D.A. - United States Department of Agriculture
Figura 2.27. Limitele de separare afractiunilor granulometrice

• Fractiunea argild (A) este constituita din particule de forma

aciculara, plata si solzoasa, eu dimensiunea mai mica decat 0,005 rnm,
Fractiunea argila, este practic impermeabila, prezinta 0 viteza a,
ascensiunii capilare foarte redusa si un potential de urnflare - contractie
4·8 FUNDA'flll - FIZ)C:A S1 MECANJCA pAMAN11UI~JLOI~

mare sau foarte mare, Introdusa in apa, rezulta 0 masa Iipicioasa plastica, jar
particulele cornponente se separa relati v greu, datori ta coeziunii rid icate,
Inexistenta unor criterii ferrne de individualizare a celor trei fractiuni
granulare, precum ~isensibilitatea tehnicilor de efectuare a analizei
granulornetrice la diferiti factori, face ca dirnensiunile limita ale fractiunilor
granulare, prezentate dupa ST AS L243-88, sa aiba un anumit grad de
conventionalism si relativism, fapt confirrnat de diferitele valori adrnise
pentru fiecare ~ara III parte, sau chiar pe cuprinsu I aceleiasi tari (S. U.A.)
fig.2.27.
De regula, pentru separarea fractiuni i praf de fractiunea nisip se ia
drept criteriu limita dirnensiunea cea mai mica a particulelor solide care mai
pot fi inca separate prin cernere (0,055- 0,075 mm) sau dimensiunea cea rnai
mare a particulelor ce poate f stabilita, 'fal-a erori prea mari, prin
sedirnentare (0,05 - 0,06 rnrn). Bazandu-se pe aceasta idee, unii autori [95]
recomanda ca Jimita de separatie dintre fractiunile praf si argila sa se
considere dirnensiunea de 0,06 InJU.
Limita de separatie dintre argila si praf ridica de asernenea unele
problerne, In sensul ca acceptand drept criterii de separatie compozitia
chirnica, forma lamelara a particulelor precum si fenornenul de umflare-
contractie, specific acestei fractiuni, dimensiunea limita se situeaza 111 jurul
valorii de 0,002 mm. Cum tnsa trasarea curbei granulometrice pentru zona
diametrelor din vecinatatea valorii de 0,002 J11n1 este susceptibila la erori, 111
cazul determinarilor curente de laborator, s-a adrnis In unele normc si tari
(fig.2.27.) ridicarea acestei limite palla la valoarea de 0,005 rom.
Proprietati Ie fizice enuntate in sinteza pentru fiecare fractiune In
parte nu pot caracteriza integral proprietatile parnanturilor naturale ce contin
"
III proportii di ferite cele trei fractiuni granulornetrice, In functie de
preponderenta uneia sau alteia dintre cele trei fractiuni granulornetrice,
pamanturile au cornportari fizico-mecanice relativ stabi Ie pentru anumite
limite de variatie cantitativa a fractiunilor fapt ce permite gruparea si
clasificarea lor pe categorii de pamanturi.
Astfel, ST AS l243 - 88 grupeaza pamanturi le in doua mari
categori j I : •

~ ~. .
• pamanturz necoezive;
v" . .
• pamanturi coezive,
111 functie de existenta fortei superficiale de atractie (coeziune) intre
particulele sol ide.
 2. ALCATUII~EA $1. CARACTEJtIZAI~EA pAMAN"fURlLOR 49

• Pamdnturile necoezive se clasifica dupa granulozitate, In functie de

predorninatia anurnitor fractiuni granulare, conform tabelului 2.2.

1'abel 2.2. Clasificarea pdmdnturilor necoezive

Denurnirea parnantului Marimea fractiunii predorninante

•
necoeziv (peste 500/0), mrn
NIS1P FIN peste 0,05 la 111ax. 0,25
NISIP M1JLOC1U peste 0,25 la max. 0,50
NlSlP MARE peste 0,50 la max. 2,0
P[ETRJ~ M1C peste 2,0 la max. 20
PIE"rRl~MARE peste 20 la 111ax. 70
...,
BOLOVANI~ peste 70 la max. 200
BIJOCURf peste 200

• Pamdnturile coezive se clasifica in functie de plasticitate (vezi

§.2.2.] .2.3.) si granulozitate, pe baza unci reprezentari ternare a cornpozitiei
"
granulornetrice, (tate III fig.2.28. 111 cazul 'in care apar neconcordante intre
valorile indicelui de plasticitate (Ip) si continutul de fractiuni granul are,
clasificarea parnantului se va face in functie de valoarea lp si continutul de
Iractiuni granulare cel rnai apropiat de eel indicat In diagrama (STAS 1243-
88).
Ca si In cazul fractiunilor granulare si clasificarea pamanturilor, in
baza diagramelor lernare, este supusa conventionalismului, fapt ce face ca
aceasta sa difere de la norma ]a 'norma sau de la 0 tara Ja alta [I], [98] [102].
"III fig.2.29. se prezinta spre exemplificare, diagrarna ternara pentru
clasificarea pamanturilor, dupa U.S. Bureau of Soils, utilizata In special de
departarnentul agriculturii din S.U.A.
Concluzionand, identificarea si clasificarea parnanturilor necoezive
~icoezive se face pe baza prevederilor ST AS 1243-88 ~ipe baza
deterrninarii in laborator a granulozitatii (ST AS t 913/5-85).
Pentru identificarea prelirninara, pe teren, a pamanturilor necoezive,
respectiv coezive se pot folosi criteriile prezentate 'in tabelul 2.3. (STAS
1243-88).
Cul.orile pamanturilor indicate in tabelul 2.3. se pot inscrie intr-un
triunghi al culorilor (fig.2.30.) conceput de Zaharov si Bezruk [75] si care
are trei culori de baza, induse de principalele substante prezente in pamant:
50 FUNDATIII- FIZICA $1MECANlCA pAMANTURILOR

80

90

100 0
o 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
,... PRAF ,...
(0,05 ... 0,005mm) *Arglli prAfo8si flislpoasi

Figura 2.28. Diagrama fer/lara (STAS 1243-88)

o 100

~~90

70

100 0
o 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
-~,... PRAF ~
(0,05 ... O,OOSmm)

Figura 2.29. Clasificarea piimdnturilor dl,IIJCl [J.,). Bureau of Soils

 2. ALCATUJREA sr CARAC1'ERIZAREA PAMANTURILOR 51

• neagra, care indica prezenta humusului sau a oxizilor si

hidroxizi lor de mangan;
• ruginie - galbena, ce atesta existenta cornpusilor ferici (hidroxizi
si sesquioxizi hidratati de fief;
• alba, data de silice hidratata si hidroxidul de aJuminiu, saruri
solubile (cloruri, sulfati) sau carbonat si su [fat de calciu.

Negru (humos)

I
I
I
I
Castaniu Cenusiu
inchis-ciocclatiu
o
Brun-inchis
Inchis
I
I
I
I
I
I
Figura -10.
Castaniu I Cenusiu TI"it 11gI1iu/
I

culorilor La
....
P(I mantu ri
.
Castan iu ~ ".
".
.....
..... Cenusiu
11 ..........
deschis ".
".
..... . deschls
". -,
".
". .....
.....
". .....
". .....
". .....
".
Brurl-deschis .....
". .....
".
I
.....
". .....
".
I .....
./ .....
". .....

Ruginiu galbui Oalbui Galbui

Ruginiu (orange) Silicati silice,C03Ct\
deschis
(oxizi de fief) (oxizi ele At)

Celelalte nuante din triunghiul culorilor exprima proporuile in care

se gasesc constituentii minerali si organici ee definesc culori Ie de baza din
varfuri le triunghi ulu i.
Dintre acesti constituenti, humusul poate fi considerat " opseaua'
principala a pamanturilor, fiind "responsabil' de gama culorilor inchise ale
pamanturilor (negru, brun, brun-roscat, brun-galbui), Prezenta poate fi pusa
in evidenta prin capatarea unor cuJori deschise pentru probele de pamant, in
cazul 11.1 care acestea sunt incalzite (humusul ca substanta ol't~allica se
descornpune la cald fiind astfel inlaturat).
Este de remarcat faptul ca humusul, care patrunde to adancirne sub
fa I'ma de coloizi, prin rnigratia apei, induce parnanturilor culori lnchise,
ch iar i11call ti tati, mici,
52 FUNDATIII - rlZICA $1 MECANICA pAMANTURJLOR

._(ro
IU IU IU ._<ro
IU

t:-
<ro (~"

._ou
en

._ .a
,
J""
+-I
~------~---I-----~----~-----~--_'---------+------+----~-----+-----+------+-~

t I

I I I t I I I I , I I

Q)

.£:: ~
Q)

o ft Fd
0.. ._Q)
........ IU

._ ~-
o g
o, Q)
._ <1J
........
._.~ 'N
~
...0 ...0
(cd . _ (8 ~
,.0 ...0
:8;> .~ U en
._._Q)

._s::l ._ . _
(l)
........ 'a ........
,.0 ;>-
• r-c
;:>
•
CY)
~

.-._
..0
N
._
N
;>
:> •

C/.) en en
o
._._o
0..
C/.)
........
'6b ~
~
K\S

c
._._ ._.9
cd ~

0..
~ CI) en
et Z Z
00
o .....-4
.....-
__
 2. ALCATUIREA $1 CARAC1'ERIZARRA pAMAN'fURlLOR 53

,_,~
~

.&
Cl.4

,_oo ._o
til en
._oo
en
o
::l
~
::l
.- _a
CI)

I I
o
~

..0
~

-B
::l

. _ '-o
~

+oJ.

._
<1.) <1.) <1.) <1.) ~

.._"""';::l <1.)
~ ~
.-
.- ._
~

..0 ..0 ..0 ,.c o

.~
;>
._
N
;>
.~
•-i

:>
,.c
.~ > :8 ._._
.-
1)
"'d
.S .8 .S > .8 ..0
.~
•
f'Y')

.-
CIl
en o
<1.)
o 8
)~
~
Z

Z V)
......-4
00
54 l':'UNDATlll- FIZrCA SJ MBCANlCA I>AMANTUltlLOR

Prezenta acestuia determina 0 inrautatire a proprietatilor parnantului

prin cresterea plasticitatii, a potentialului de umflare - contractie, a umidi-
tatii, a compresibilitatii si scaderea rezistentei la forfecare a pamantului,
Concluzionand, se poate aprecia ca la pamanturi culoarea reprezinta
o proprietate importanta deoareee:
• este principalul indice al operatorilor de teren In indicarea supra-
fetelor de strati Iicatie, in deterrninarea preliminara a straturilor ~i
respectiv a profilului litologic;
• ofera indicatii asupra principalilor constituenti minerali si organici
ai pamantului.
De remarcat ca rnodificarea nuantei eu lorii unui parnant nu 111-
seamna, in mod automat, sehimbarea de strat. Este posibi 1 ca straturi eu
aceeasi cornpozitie granulometrica sa aiba culori diferite datorita prezentei
unor cantitati, relativ mici, de humus, hidroxizi de fier, etc.
De asemenea, apa la umiditati de pana la 30% inchide nuanta
culorilor, tara sa diferentieze prin aceasta alt strat.
• Pentru lucrarile de terasamente (ST AS 75 82-9l) unde parnantu-
rile sunt privite prin prisma proprietatilor lor constructive, sub aspectul
portantei lor, acestea se clasifica pe baza indicelui de grupd (cu valori
intregi prin rotunjire intre 0 si 20), definit de M. Steel ca fiind [68], [98],
[222], [46]:
I G = 0,2 . a + 0,005 . a . C + 0,0 I . b . d (2.5.)

unde:
• a = P74 - 35%, In care este procentul de material care trece
P74
prin sita eu diametrul ochiului de 0,074 mm, (cu conditia ca
P74 sa nu depaseasca 75%), rezultat din curba granulo-
metrica, si sa fie sub 35%;

• b= P74 - 150/0, (eu conditia P74 sa 11U depaseasca 55%);

• C = WL - 40%, (cu conditia ca WL sa nu depaseasca 60%), 111
care WL(%) este lirnita superioara de pJasticitate (vezi
§.2.2.l.2.3).

• d = lp - 10%, (cu conditia ca Ip sa nu depaseasca 30%), in care

lp este indicele de plasticitate.
 2. AL Al'UIREA Sf CARACTERIZAREA PAMAN1'UJ~ILOR 55

Coeficien]i lor Q, b, c, d, numere intregi prin rotunjire, li se va atribui

valoarea zero daca, conform forrnulelor, rezulta valori negative, iar valorile
maxime vor fi limitate la valorile: a,/laX = h"1OX= 40, Cn1OX= dmax= 20, daca din
ca1cul rezulta valori rnai mari decat limitele impuse sau se depasesc
conditiile din paranteze.
Valori ale indicelui de grupa, pentru principalele tipuri de parnanturi
utilizate la realizarea terasamentelor, pentru cai de comunicatii sunt date in
tabelul 2.4. [98].
TabeI2.4. Valor; orientative ale indicelui de grupd Ie pentru pdmdnturi

lndicele de Lirnita de Indicele

Fractiunea
Denumirea pamanturi lor p1asticitate curgere de grupa
P74 «0,074)
t, (0/0) WL «Yo) Ie
Pietrisuri si nisipuri, tara
oarticule active ar ziloase
max. 35 < 10
- - 0
-
Idem, eu particule argiloase max. 35 - 11
> - 0-:.-4

Prafuri, argi Ie nisipoase min. 36 <10

- <40
- 4~8
Prafuri argiloase min, 36 <10
- >
- 41 8 -:.-12
-
Argile prafoase min. 36 - 11
> <40
- 12-:.- J6
Argile, argile grase min. 36 >
-JI - 41
> 16 -:.-20

"
In raport de valoarea lui IG' in general se considera llr''l1nt< area
impartire a parnanturi lor, privind caJ itatea acestora pentru constructia
terasamentelor [28].
• 1G=O-) pamanturi bune;
• 1c=2-4 pamanturi acceptabile;
• 1G=5-9 pamanturi rele;
• 1G = 10-20 pamanturi foarte rele.
Pe baza indicelui de grupa, adoptat de Administratia Drumurilor
Publice (S.U.A.) s-a intocmit clasificarea A.A.S.H.T.O. (American Asso-
ciation of State Highway Transportation Officials, anterior Bureau of Public
Roads) a pamanturilor utilizate ca material de constructii pentru terasamente
(tabelul 2.5.).
56 FUNDATII J - flZICA $1 ME 'ANICA I'AMANTURILOR

V)
,
\0
I
§
l"-

«
I I
I I'

-v..-__.

\0 I I' § ._
«
I

S
•

I
~

I
-
v 0
.......N
-
~

e
00

l"-
I
N I
I

<C V)
M

.....
\0
I
~ .S tho
V)
N
I
I 8 8 o
..-
N
I
« '60
«J-----4-------+-----~ ~

.§ ~ .g
I
I ~

V) -0
v _
._
4J
0..
M -...
....::s .-....
0..
I
o ~
V)

t I I 8 Z
'I')
o
~ M
V)
C"\
AI ._
••
en
a .-._
0..
en
t'O
8
§
'Z ._ ~
CI)

I
-« -«
cd
~
I d
00
I Q) I

-« J---4---------------4----------~--~
V) V)

I
N - ~
Q.)

V'\
-
v
Q)
0-

-«
cd ~ ~ ~ I
I
8 S S
«
I ~ I ~
I
o V) V) .0
V) N- ::s
en

•
~

v
"0

-v
Q)

u
:.a
.s
 2. ALCATUIREA SI CARAC1'ERIZAREA pAMANTURlLOR 57

Romania parnanturile uti Iizate pentru constructia terasamentelor

111
sunt grupate in cinci grupe, conform tabelului 2.4.a. 0 apreciere asupra
calitatii acestora, la executia terasamentelor pentru cai de comunicatii este,
orientativ, prezentata in tabelu12.6.b (STAS 2914-83).
Tabel 2.6.a. Clasificarea piimdnturilor conform STAS J 243 - 88

~~
Cornpozi tia granulornetrica
I.
)
Indice de
o ~ Tipul de Clasificarea pamantului
CJz plasticitate
~ (~ parnant conform ST AS 1243-88 Argila Pt'af Nisip
(/,)%) 0/0 . %
<>
U)~
%
p..

Cu sau tara fractiuni mal

-::.... <10
mici de 0,5 rom
1

Ul
o Pietris cu nisip
U Cu fractiuni rYl'li mici de
10 + 20
~
0,5 Ill' '1

P3 Nisip prafos, Nisip argilos 0 + 20 0-30 0-5() 35-100

-:: Praf nisipos; Praf argilos-

r-, P4 0+25 0-30 35 - 1,00 0-50
r.Ll nisipos; Praf; Praf argi los
0
U Argila prafoasa; Argila
Ps nisipoasa; Argila prafoasa- > 15 30 - 100 o - 7() 0-70
nisipoasa; Argi la

Un alt sistern de clasificare stabilit de Casagrande [6R J bazat pe

criterii complexe vizuale si empirice [89], [98] este Si..stemul de Clasificare
unificatd a pdmdnturilor (U.S.C.S. - Unified Soil Classification System)
utilizat de organizatiile "Bureau of Reclamation" si "Corpul T .. nic' din
S.U.A., n
prezentat in tabeluI2.7.
Acest sistem de cJasifica.re cuprinde 15 tipuri de pamanturi, notate eu
sirnboluri grupate astfel:
• grupa Jiltai de parnanturi, cu particule cu diametrul mai mare de
0,074 mm In proportie de peste 50% (P74 > 50%):
G - pietrisurile (gravel);
S - nisipurile (sand);

r..J Bureau of Reclamation: Earth Manual, Denver (J 950; 1960), Colorado

58 FUNDATJI I - FIZICA SI MECANJCA PAMANTURILOR

Calitatea de material
pentru terasamente

Umtlarea libera, UL 0/0 , o..q-

t

VI
Indice de plasticitate,
Jp pentru fractiunea o -
o
VI
-
o

sub 0,5 mm
Coeficient de V) V) V)
t
neuniforrnitate, u, 1\ VI VI

)8 o
N
o
..q-
o
..q-
8 d<O,250lm
d) :~~ ~
~~ p.. Y V /\1
;::s
~ .~ <8 .S~--------------------~---------o---------~-----o------.----~------o------~
~ ~a~
~ d:=;jo
d<O,05 mrn ~ Ny NAI
~~ ~.9 d~----------+-------------r---------------+---------------~
's ~ d~(~
d<O,005 mm
\0 \0

~ 8~ v V AI
§
~
Sirnbol -
..0 .s:
N

<lJ"
a
s
.&~
en
• ...-c :::3
. d ~
Co' ~ en
o
O...... ·E .;:=j
...-c
V) Q) U
0
• ...-c
.~
0..-
::;j ......
C) 8
......p.
......Vl
Z
 2. ALCA:rUll~IEA $1 CARACTERlZAREA PA.MA.NTURILOR 59

Calitatea de material
pentru terasarnente

Umflarea libera, UL % o o o o
~ e- ~ t-
v V v /\

Indice de plasticitate, o
Ip pentru fractiunea ~
1

v VI
sub 0,5 mm
I I"! ., -1- -
•
.~\: 1
(") I- -
•
.~ N•
.. .-
.,....
~ Q)
•
~

•
N N
o
--- N•
•

I- %OS '" 'MI .~) ~ ~

@ I -~
~
~
o
S
._
co» --- .
,1---1--+-:-+--i'\.~::1
CJ o ~
I, ,.
"00£ .. ' '\:t1
~ ;:.> I -
® ~Q

§ I N

i
• • _.
-
0

~ o
o ~ 51 ~ ~ ~ ~ ~
U " Olat!)I1",d .p .DIPII,

Simbol

•
o
~

;::s
u
Q)

......
~

o
Cl
60 FUNDA'rlll - L:l'IZlCA$1 MECAN]CA pAMANTURlLOR

• grupa a doua de parnanturi, avand particule rnai mici de 0,074 rnm

in proportie mai mare de 50% (P74 > 50(Yo):
M - prafurile (silt);
C - argilele (clay);
o- pamauturi Ie eu continut mare de substante organice
(organic silt and clay);
P, - turba ~j soluri cu substante organice
(peat), care se
deosebesc de cele de mai sus prin culoare, 111il'OS, structura ~i
incluziuni organice.
Exists ~jpamanturi cu caracteristici comune celor doua grupe si care
se noteaza eu sirnbolurile acestora.
Fiecarui tip din aceste pamanturi, identificate Cli simbolurile de mai
SL1S, Ii se asociaza cate un sufix care indica principalele caracteristici de stal-e
ale acestora:
• W - eu granulornetrie bine alcatuita (well - graded), In sensul
unei granulornetrii neuniforme, care se preteaza la 0 buna
compactare;

• p - cu granulornetrie uniforma (poorly graded);

• M (F) - eu continut de particule avand dimensiunea fractiunii
praf (M) sau exces de particule title (F - excess of fines);

• L - cu plasticitate redusa (low plasticity - WL < 50%)'

• H - cu plasticitate mare (high plasticity - }11[., > 50%);

Clasificarea relativ cal itativa U·.S.C.S. prezentata in tabelul 2.7.a este

insotita si de criteriile de identificare ca litati ve, bazate pe incercari Ie de
laborator prezentate in tabelul 2.7 .b.
o clasificare similara, bazata pe aceleasi principii, este ~1clasificarea
L.C.P.C. din Franta (Laboratoire Central du Ponts et Chaussees), [68].
Posibilitatea de utilizarea a pamanturilor din clasificarea U.S.C_S, in
constructii ~iaprecierea calitatii acestora, pe 0 scara de la J - J 4, este
prezentata III tabeJu12.7.c, [68], [98] .
•

•
 2. AL ATUIREA ~I CARACTERIZAREA PAMANTURILOR 61

._::s
~1
§ ~
~ '5
- '"0
~

._

u u
o r:/)

Pietrisuri pure (parte Pietrisuri eu parte Nisipuri pure (parte Nisipuri cu parte
fi na. redusa sau fill! (ill cantitate f na redusa sau fina (in cantitate
inex istenta) semni ficativa) inexistenta) sernnificativa)

C"-I
Pentru clasificare pe criteriul vizual, se poate considera dimensiunea de referinta
5 In In
Pietrisuri N isipuri
._·c Mai Inuit de jumatate din fractiunea de Mai mult de jumatate (lin fractiunea
o
01)
pietris este rnai mare de 4,75 rnrn grosiera este mai mica decat 4,75 mm
.....
Q)

~ Particula cea mai mica, vizibila cu ochiul liber corespunde sitei cu ochiul de
U
0,075 mm
-~----------------------------~----------------------------------~
Parnanturi cu particu Ie mari
Mai mult de jumatate din material este mai mare decal 0,075 mrn
62 FUNDATII I - FJZICA $1 M'ECANI A PAMANTURILOR

.-
led
U

.;;;
r::::
d
u
Q

o
~

Prafuri ~i
argile 'Prafuri si argile ... ~
g .~
N Limita superioara de plasticitate rnai mica de Limita superioara de plasticitate 'g- ~
500/0 mai mare de 50% ~ .~
u u
~~------------------------~----------------~.~ ~8
Particula cea mai mica, vizibila cu ochiul liber corespunde sitei ell ochiul de E

- 0,075 mm j .g
Parnanturi Cli particule rnici tl.. ~
Mai mult de jumatate din material este 1118i rnic decst (),075 rnrn
 2, ALCA1'U1REA~] CARACTERJZAREA PAMANTURILOR 63

Tabel 2,7, b. Clasificarea pdmdnturilor in U.S.C,S. pe baza incercdrilor de laborator

Simbol
Criterii de elasificare
pa
~--~------~==~==~~~----------~~----=--=--~----~--~
Q)
gl"U

-€ ] v (d )2
<3 GW
g <~ d,o '

.g ~ ~~.g Nu se Intalnesc toate gradatiile eerute pentru OW OP

,~~ ~ 5
'S '~~ ~t~~~~]
1--------------------~--P-e-s-te--ll-'ll-1.a--"-A-'-'-c·-u--+-----~
~
• til-- '
(ij,... ~
0.. (l)
Limitele Atterberg sub ~ GM
'B~~
-
~13~
~ ~
0 N
S§ I
linia "A" sau 1P __< 4 --I
4 < [p < 7 sunt toate
.~ '"3 ~ ._,
\r)
~
0
r- cazurile eu earacteristlcjt-----t
0.. '~ )t':S ..0 E o Lirnitele Atterberg peste cornune eelor doua
~
._,
~
M
,~,
'-H
~
<lJ
~
~
,~
linia "A" sau Ip > 7 grupe GM-GC
GC
~ 8 .~ ~ ~ ~
E ~ o ~ i 0r..
.~ 0 ...-
t--
U >__;
6 1 <__ Cc_< 3 SW
-+__ ' ---4
<1»)Cj~enen ....
g ~
~r'\
p; ~ Nu se lntainesc toate gradatiile
U.... t SP eerute pentru SW
~~ d d ~ ~----------------~--------------_4-----~
:S)~
~ '.E ~"~ ~ 0 ~ 'r;;. Limitele Atterberg sub Peste linia "A" cu "
SM
~ ~ '-' ~ 1-_I_in_i_a_'_'A_'_' _sa_u_lp_'<_4_-14 < Ip < 7 sunt toate
--t5 ] \r) cazurile eu caraeteristici
Limitele Atterberg peste eomune eelor doua
C1)
en ~
~

5b
~
~

(~l.ioia "A" sau lp > 7 grupe GM-OC

sc
A se vedea §.2.2.1.2.3.

prefix

S - nisip
M - pna r
ML
C - nrsili!
o - prof ~i81'gilliorganicii CL
OL
sufix
C - Oll liant nrgil()8 rv1H
I - cu compresibiliate medie
J J - cu compresibilitate marc CH
L - cu cornpresibiiitete mic5
r - fln OH
Pt
o

Diagrama de variatie a plasticitatii cu limita de curgere si clasificarea

piimanturilor dupd Casagi Q1-1de
64 FUNDA1'li r - FIZ1CA ~J MECANICA pAMAN'r'UI~JLOR

Coeficient de pat o o
,
........ ........,
,daN Icnl2 ..q- r')

e
Q) o o o
.tj
C.B.R.
00 \0 , 'T
e o
V
I
o
~f')
o
N

Stratul superior I I

- .~ ~ ~ Posibila
::1 ~S-'"':"
o
........

]
~
i B (s:l 1mposibi 00
~ r---~r-~--~------~-------r------+------+------4-------+-----~~----~
~ ~ :a la
~:~ Epuisment
....
~
~
Q)
.......
~ neimportallt
\0 (".1

~
~
.~
~ft ~
§ Epuisment I I
__
'" ,....... I I M
~ .§~__
~ im_lp~IO_t_ta_I_)t__ ~ -r ~ ~ ~ + ~ ~
~<:u ~Q) C1)
Ramblee la I I , I ••
• \f')
$ ~ ~ canale
~ ~ 0 Rezistenta la *00
~ ~ eroziune
~ ~r-----r-P-r-u-sl-n-e--la-t-e-ra-J-e~---,.......----r---N---+----,--+----,--4---+----+---.--~I
~ ~ .8 ('f') V
..9
't: 0 .~
Cd
~ M iez I I V .-I I I If)

~ ~r-----------~----~----~----~~--~~----+-----~-
i1
~
t!l E5
u
Sectiune
t_ I I I I

!: ornogena
)~
I leO
t:l.. Lucrabilitatea ca Q)
u p
.....
t:::::s X
material de construe ie Q)
Q)
.......

Cornpresibilitatea dupa ~~
b1) ......

compactare si saturare s:l •-,

~ Q)
ci .""""\
~
p. """"\
-.-.
,P (/)
o r-------tt-------t---t--t----t--t---f----I

S
._
Rezistenta la taiere dupa v
o
~ p
'cO
§
.~)~
:; ~
~:.8
o,
v)~
C1) ~ ~
)~
::s
)~ :j
..t::. compactare si saturare ~ ~ .D ..o.D CI) 8 (1) __,. .D .D

~r-------------------~------~------'~-----+------4-------~-----~------~
.c:
Q)

0..
o
~

~ Permeabilitatea dupa
compactare

Simbol grupa
 2. A LCAllJ I REA $1 CARACTERIZAREA PAMANTURILOR 65

('(')
Coeficient de pat 00 , I
,
VI ...
,.-..
o
....-.,
(daN/cm2• ("(')

V)
-
o
..__4
C.B.R. ....-. VI ...... V)
,
'-
'r-' ._ VI VI VI VI VI VI
.""b
I-! '~ft

Stratul sU_Q_erior , , I , I ,
~ .~ ~]" Posibila I.Q ::: r- :::J 00 _. ,
.c 8 .E q gp 1-----tI----t-----;----;-----t----+----t---1----t
~-0 8" B (~ I mposibi
::J ::J ~ la
{-- 0 0\
..__4
.-
__'.-....-c
('l ((') ~
~
,
.~ gr--+~--~----+_~----,_--~----4---_r--+_--,_~
...... c:: :;:::~ Epu isment o ,
§ Q) 00
4-l- .-
...'->
--
0.
~.
~
v
IleiJll.Q_ortant
r-------~------~-----+-------~------~------r-----~----~-----,r--_,
~ .~ ~ Epuisrnent ~ '0 V) t- 00 0\ S I

0\ ~~---t- im~~-·o-r-m-n-t----+---_+------,_------+_----_+-----~----t----~r_--~
~
:a...'
Q)
5. Q) Rarnblee la canale .
•
\0
. .
• . 00 ,
t-
I I

~ Q.)

V) , 0\ I , 0 , ,

~ ~~l)~~----er-o~z-i-u-n-e---~---~--_4r_--_+----4_--_,--..--4-~-----
, , ,
~
~~ :a Q.) B Prisme laterale
~
I
~ ur----------------;I----4--------+-------~------r_----_+----~~=__+----~
I I I

~ u·~ ~ M'iez N '0 ('(') 00 0\ r-- S '

~ co 8 Sectiune oruogena ('(') '0 V) 00 0\ S ,
~ ~
Lucrabilitatea ca .s ,d:, . ~ .~
-0 §] -0 t

~..9 material de construe ie E ~E ~

.~ ~ Compresibi litatea dupa )~),tS ~ ~ ~ t

~ ~ S 8 8
'2, .§ Rezistenta la taiere dupa .~ .s cG cG ] cG 1il ~.~ .~
t:l
~
~
'~. compactare ~jsaturare ] 8 ~ S "8] 1 8
]
)ml---------------------~=-~~~_--~I------_4--~~-+~~~~-=~---=~~--
~ .~....-. ... __.
V)
I

~ .~ ;;:: ::5 :-;:::: :-::= :.0 :::::.0 ]

Permcabilitatea dupa ~
~ I
...... cornpactare 5 &
~
~ ~.S 's .§
Q.)
Q.)
c,
d)

0..
.§
p.. ~
.....
~ .S ~.S .,....
~ ~ ~ ~

It) Daca este pietris ...) Loessuri primare

66 FUNDATIII- FIZICA $1 MBCANICA PAMAN'rUl~ILOR

2.2.1.1.1.2. Pamduturi co comportament special

Exista parnanturi care, desi din punct de vedere granulornetric se

incadreaza in diagrama ternara, au proprietati specifice ce deterrnina
necesitatea unor clasificari distincte de eele prezentate anterior, Din aceasta
categorie fae parte urmatoarele parnanturi (STAS 1243 - 88 si S.N,I,P.
2,02.01-83), [105], [190]:
a) marnoase;
b) maeroporice;
c) sensibile la umezire;
d) susceptibi le la lichefiere;
e) cu umflari si contractii mari;
f) gelive (sensibile )a inghet);
g) cu continut de materii organice (slab: rnaluri, narnoluri sau
ridicat: pamanturi turboase, turbe);
h) eluviale;
i) saraturate;
j) de umplutura;
k) amestecuri le de pamanturi.
a) Pdmdnturile marnoase
Parnanturile rnarnoase sunt pamanturi argiloase
,..
cu un continut de
carbonat de calciu (CaCa J) mai mare de 5%. In functie de continutul de
CaCO), pamanturile marnoase se clasifica conform tabelului 2,8. Acestea
sunt considerate terenuri bune de fundare, rezistenta ~jstabilitatea Jor creste
pe masura ce continutul este mai bogat in CaCO .
Tabel 2.8. Clasificarea pdmdnturilor marnoase

% CaC03 % Argilil N umele oamantului Com portament

0 100 Argila Plastic
5 95 Argila marnoasa
20 80 Mama argi loasa Mai mult sau mai
putin rigid
35 66 Marna
66 35 Marna calcaroasa
75 25 Rigid
100 0 Calcar
 2. ALCATUIREA ~LCARACTERIZAREA pAMANTURJLOR 67

b) Pdmdnturile macroporice
Parnanturile rnacroporice sunt parnanturile care prezinta pori mari
(macropori), vizibili cu ochiul Iiber. Tipurile cele Inai raspandite sunt
loessul ~j pamanturile loessoide. Loessul (STAS 1243-88) este un pamant
nestratificat criptostratificat, sau slab stratificat, 111 general de culoare
galbuie - deschisa, uneori rnai inchisa (ruginie) sau cenusiu - galbuie, cu
porozitate mare 40%- 60%, datorita unor pori vizibili (macropori) precum si
datorita unor canale si canalicule vertieale.
Loessul are In cornpozitia granulornetrica, aproximativ 25% nisip
fin, peste 60% praf ~irestul argi la; contine dese concretiuni de calcar,
3
prezinta 0 greutate volurnica mica, 12 - 16 kNlm se dezagrega rapid In apa
(un cub eu latura de 1,00 em In max 30''), prezinta tasare mare sub sarcina.
Repartitia pe teritoriul Romaniei a, pamanturilor macroporice este
data 111 figura 2.3 J •
Parnanturi Ie Ioessoide sunt asemanatoare loessului, diferind in
special prin granulozitate; exista astfel ar-gile, prafuri ~ichiar nisipuri
loessoide.
Tabel 2.9.0 Clasificarea pdmdnturilor macroporice
ontinut de material (%) pe diarnetre ale particulelor
Tipuri litologice ,. ,
unrm
Functie de fractiunea
Major > 0,25 0,25 - 0,1 0,1 - 0,05 0,05 - 0,0 I < 0,0 t
oredominanta
•
';1( •
- nlslpoase - 0-15 15 - 25 35 -45 <40
o
\Cl sub 0,0 I tum < 400/0
.§ 1\ - praloase sub 0,0 I rnrn 0-10 <J5 >45 <40
a
en
~e <30%
0-
~ o~ - argi loase sub 0,01 mm 0- 15 <J5 > 45 <40
,
....... 30-40%
o...
o
•• ••• • •
Q.)
\j
,0
0.......
- nls'pllfl ~l Jl1S1pliri >5 25 - 55 10 - 50 10 - 50 < 30
.- 0
~\Cl
argiloase loessoide
~ V - prafuri nisipoase <5 <30 35 - 55 35 -55 < 30
loessoide
- prafuri argiloase 0-5 40 - 10 40-60 40-60 < 50
<~ ~ loessoide
~o~
P-.O
- argi Ie prafoase 0-1 0-10 25 - 50 25 - 50 > 50
loessoide

Dupa compozitia granulornetrica, pamanturile macroporice se

clasifica in conforrnitate eu tabelul 2_9.a (P7-2000), iar clasificarea
depozitelor loessoide dupa plasticitate este prezentata in tabelul 2.9.b.
68

w o
o
0:- w
~
•

o~ g ._
d(/)
O::w«d
:.Jo-gJ
p

:J U
-o
C

(/)--'Z(/) 00)
, '-
~ 0::<<( ~ w «:0
oo~fX CO c
a.c('Q
..J--'o~
«txet: 2~
(!) '~
w::>z :::J
0::-t-c- ' :)
0
-
.2 2'
~,«
z
~
<.!> I
o OVA
(/)0.. g:
'~ <!. I-
-
(/)

4- . '~o
Z #'

-4- _[ E?
0
L_

0:: 0 ~

:J .-
tn
u
:J
-... -
~

ClJ
00.--.
 ...
2. ALCATUIREA $1 CARACTERIZAREA
- "
r>AMANTURrLOR 69

Tabe/2.9.b. Clasificarea depozitelor loessoide dupd plasticitate

Natura parnantului lndicele de plasticitate Continutul de particule

argiloase in 010
Prafoase - nisi poase 1 < t, < 7 3 - 10
Prafoase - argi loase 7 < If] < 17 10-30
Argiloase In> 17 >30

c) Piimdnturile sensibile fa umezire (P.S. U.)

Parnanturile sensibi le la umezire sunt pamanturile care, sub actiunea
incarcarilor transmise de fundatie, sau numai sub greutate proprie, se taseaza
"
suplimentar odata cu cresterea urniditatii. In aceasta categorie se includ
loessurile ~ipamanturile loessoide (STAS.] 243 - 88 ~inorrnativ P7-2000)
pentru cat'e este indeplinit eel putin unul din urmatoarele criterii:
• Criteriul J: ifT,3> 2 crn/m = 2%,
unde i este indicele tasarii specifice suplirnentare prin urnezire
l113

sub pres iLl Ilea de 300 kPa (3 daN/cm2 ) determinata prin metoda
celor doua curbe (§.6.7 .);
• Criteriul 11 : la lncarcarile r
placa, ST AS 8942/3 - 90, (ClJ
suprafata minima de 5000 em ) rezulta:
s. •
1]= 1>5 ~l L")= .S'; - S'1 ~ 3 em
S"
In care:
"

s, - tasarea terenului inundat la presiunea de 300 kPa*

tasarea terenului In conditii de umiditate naturala, la
S'7 -
presiunea de 300 kl'a;
• Criteriul Ill: gradul de umiditate S, ~ 0,80 iar indiceJe r dat de
relatia:
)

1== eL - e
l+e
"In care:

e - indicele pori 10" la uu pamant cu structure ~jurniditate naturat'i;

eL = w ' Y L s
, indicele porilor corespunzator urniditatii fa ,I'," .... ta
(.( tie
.

YI'V . I ()O
curgere (WL%) a pamantului;
sa fie inferior valorilor din tabelul 2.10.,
--------------------------------
~ I kPa = I kN/Il12 = 0 ,0 I daN/cl112
70 FUNDATIJ I - FtzlCA ~I MECANICA pAMANTURlLOR

Tabel 2.1 (J.a.Valorile indicelui (/) pentru caracterizarea sensibilitatii P.S. U.

lndicele de O,O/SIpSO,JO 0, 1SIp SO, 14 O,14s t, sO,22 Ip > 0,22

plasticitate /]/))
Indicele I 0,1 0,17 0,24 0,30

o privire generala asupra criteriilor pentru identificarea P.S.U. este

data In tabeLul2.10.b. [37].
'"
In functie de posibilitatea aparitiei tasarilor suplimentare sub
greutate prop.rie, terenurile de fundare constituite din P.S. U se pot grupa
astfel (STAS 1243-88):
• gnl.pa A, cuprinzand terenurile de fun dare la care tasarile
sup')irnentare din umezire se pot produce numai In limi tele zonei de
deformatie a fundatiilor, fiind provocate de incarcarile fundatiilor sau de alte
Tncarcari exterioare; nu se produc tasari din greutatea proprie (J'_~lg) sau
acestea nu depasesc 5 em;
• grupa B, cuprinzand terenurile de fundare fa care sunt posibile
tasari sub greutatea lor proprie (T,,",.g > 5 cln) In caz de urnezire, pe lallga
tasarile suplimentare care all loc in partea superioara a stratului, sub
fundatii, in limitele zonei de deformatii a acestora.
Orientativ, impartirea pe grupe se poate face (STAS 1243-88), [57],
[63], [185] pe baza grosimii stratului de P.S. U, astfeI:
• pentru grosirni ale stratului (/1) mai rnici decat 5 m, parnantul se
considera din grupa A;
• pentru grosirni ale stratului 5~ h ~ 10 11'1, paman turile se considera
apartinand:
gru1Jei A, daca l~,g< 20 em, dupa [63], [170] si 10 em dupa [57],
grupei B, daca I,~g > 20 em; unde: l/~Jg' reprezinta tasarea
calculata sub actiunea greutatii proprii a stratului, prin umezire;
• pentru grosimi h > 10m, pamanturi le se considera ca apartinand
grupeiB. .
Gravitatea problernelor datorate procesului de prabusire a structurii
P.S.U. prin inrnuiere este aproxirnata prin prism a potentialului de prabusire
(Cp) definit de Jennigs si Knight (1975) ell relatia [38]:
C == 6.&% == e, - e2 . 100 (2.6.)
p l+e o
unde:
 2. ALCATUIREA $1CARACTERIZAREA PAMANTURILOR 7J

Tabel 2.10. b.Criterii pentru identificarea P.S. U.•

Cercetator AllUI Criterii

Coeficient de subsidenta:
K = indicele porilor Lalimita superioara de plasticilate
indicele porilor in stare naturala
Denisov 1951
K = 0,5 ...0,75 - foarte sensibil
K = 1,00 - praf lipsit de sensibilitate la umezire
K = 1,5...2,0 - parnanturi insensibile .
K _ umiditatea ifl stare naturala - um.iditatea limite; inferioare
D - indicele de plasticitate
Priklonski 1952 Ko < °- parnanturi foarte sensibile
KD> 0,5 - parnanturi insensibile
Ko> 1,0 - parnanturi cu potential de umflare
Daca greutatea volurnica in stare uscata este mai mica decat
12,56 kN/n,3, tasarea va f mare.
Clevenger 1958
Daca greutatea volurnica ill stare uscata este mai mare de
14, J 3 kN/n,3, tasare va fi mica.
lndicele de prabusire
Gibbs 1961 umiditatea de saturatie
R= acesta are reprezentare gra fica.
umiditatea la limita superioara

L
Normativ .L = eo - e ,unde eo = indicele porilor in stare naturala;
de I + eo
1962 e., = indicele porilor la limita supcrioara de plasticitate.
proiectare
sovietic Pentru grad de saturatie natural < 600/0, daca L > -I, pa Ill' ntul este
sensibi I la umezire.

Kl = Wo - WP , unde Wo = umiditatea ill stare naturala; S; = gradul

~ S, Ip
Feda 1964 de saturatie in stare naturala; l-1'p = limita inferioara; lp = indice de
plasticitate.
Pentru S,. < J 00%, daca KL >0,85 pamantul este sensibil la umezire.
o lncercare de dispersie ill care 2 g de pamant sunt lasate a cada in
Benites J968 12 rnl apa distilata iar proba este masurata ca tirnp care disperseaza;
s-au obtinut timpi de dispersie de 20-30 s pentl'u pamantlJri din Arizona,
Loess de Iowa cu continut de argila « 0,002 mm): .
< 16% - probabilitate foarte mare de P.S.U.
Handy 1973 16 240/0 - probabilitate mare de P.S.U.
24 32% - <50% probabilitate de P.S.U.
> 320/0 - de obicei lara probabilitate de P.S.U .

•
Lutenegger, A.J. and Saber R.T. (198R) - "Determination of Collapse Potential ()r Soils"
Geotechnical Testing Journal, American Society for Testing and Materials, vol.l l , No.3. 1"1)
173-J7R.
72 J:UNDATIJ 1- FIZJCA $1 MECANICA pAMANTURLLOR

• eo- indicele porilor corespunzator starii naturale;

• tl& - tasarea specifica suplimentara la urnezire sub presiunea de
2 dal-l/crn", inregistrata dupa 24 ore de la inundare, prin metoda unei
singure curbe;
• el - indiceJe porilor inregistrat inainte de inundarea probei sub
presiunea de 2 dalv/cm'';
• e2 - indicele pori lor inregistrat la 24 ore dupa inundare.
"
III baza vaJorii potentialului de prabusire (C'7)' Clemence si Finbarr
(1981), [38], [*] apreciaza gradul de periculozitate prin aparitia unor
deforrnatii I deplasari care pot pune in pericol rezistenta si stabilitatea
constructiilor, prin avarierea acestora III conditii de inrnuiere, astfel:
C p = 0 + 1% - n u apar avari i;
,

C p = J + 5% - avarii moderate;
C p = 5 + 10% - avarii: ,
Cp = 10 + 20% - avari i severe;
CI' >20%
-
- avarii foarte severe.

d) Pdmdnturile susceptibile fa lichefiere

Pamanturile susceptibi Ie la lichefiere sunt acele pamanturi care,

submersate ~isupuse unor actiuni dinamice (seisme, explozii, etc.), lsi pierd
capacitatea de a suporta sarcini, ca urrnare a cresterii presiunii apei dill pori,
ce are drept consecinta anularea frecarii dintre granulele parnantului, si prin
urrnare scaderea brusca a rezistentei la Iorfecare, chiar eu transforrnarea
acestuia intr-o masa fluida.
Sunt susceptibile la lichefiere (STAS 1243-88):
- nisipurile uniforme, in special nisipurile fine avand diarnetrul
corespunzator fractiunii de 5()%, d50= 0,075- 0,20111111;
- nisipurile avand gradul de indesare JD= 50 ... 70%;
- nisipurile saturate sau chiar ceJe aflate deasupra nivelului apei
subterane, daca zona inferioara se poate lichefia;
- nisipuri Ie la care penetrarea dinarnica prezinta R,J < 3() lovituril 30 em;
-riisipurile care au permeabilitatea mica.

[.] CLemence, S. P. and Finbarr, A.O. (1981) - "Design onsiderations fbr Collapsible
Soils" Journal of the Geotechnical Engineering Division, American Society of ivil
Engineers vol.l 07, No.GT3 pp 305-317.
 2. ALCATUIREA ~I CAJ~ACTE,RIZAI~EA PAMAN"'fURILOR 73

Dupa S'I' AS 1243-88 ~j Normativ P125-84 unul dintre primeJe

criterii de apreciere a susceptibilitatii la lichefiere II constituie compozitia
granulornetrica, respectiv parnanturile a carer curba se situeaza in intregime
in dorneniile specificate in tabelul 2.11.
Tabel 2. /1. Criterii granulometrice privind susceptibilitatea la lichefiere a pamdnturilor
Diarnetrul caracteristic sau fractiune Parnanturi Paman turi usor
granu lometrica lichefiabile Iichefiabile
diametrul mi ilociu dso (mm 0,25 - 2,00 0,075 -- 0..
-
5
diametrul efectiv dlo (mrn' > 0,005 > 0,025
fraetiunea argila t A %' <10 I 0
frae iunea pietri: mic (% ~J < 50 < 10
frae iunea pietris mare eu d > 10 mrn %' < 10 0
Lichefiereaeste privita ca fiind fenomenul ce se manifesta intr-un
pamant necoeziv sau semicoeziv ('fig.2.38.) saturat prin pierderea capacitatii
de a prelua sarcini ~ieste pus 1[1 evidenta prin scaderea ternporara, partials
sau totala a rczistentei sale la forfecare, din cauza cresteri i presiunii apei din
pori in timpul unei solicitari monoton crescatoare sau ciclice.

a tcrenului
~, ----~---~ .I=r'\.- - - - --- -- - - -- - _.

, , ---, ~ A A" ", : '

, .. V V .'. .. . , '
,
,
, ,
" , • • • " , ,
,
• .'
1 •
•
. . ,
, ,
. •
••
•
,
,
,
" ,
,
,
,
, , '

. .
•
,
,
.'
.'
,
,
. .. .
•
•

Deformatii verticale Deforrnatii orizontale

~-,-----------------------------------
Figura 2.32. Manife t07'; caracteristice ale terenurilor nisipoase cu SUPI'·O/(.7(a practic
orizontalii co urmare afenomenului de lichefiere

cu aluviuni nisipoase si nivel a]

Luncile raurilor sunt arnplasamente
apei subterane aproape de suprafata, avand sau nu un strat de acoperire
subtire din pamant coeziv, astfel incat pot deveni susceptibile la lichefiere si
ln consecinta pot aparea forme caracteristice de manifestare [146],
prezentate schematic in fig, 2.32.
74 FUNDA I'll 1- FLZlCA ~l MllCANI 'A PAMAN'ruRILOR

De multe ori, lichefierea terenului de fundare din depozite aluvionare

11 isipoase a condus la degradarea ireversibila a terasamentelor de pamant -
ramblee. Apar astfel di ferite aspecte ale degradarii rambJeelor dill parnant
coeziv fundate pe parnanturi cu potential de J ichefiere, in functie de rnodul
in care efectul principal este de aparitie, fie a tasarii suprafetei (fig. 2.33.a)
sau prin deplasari orizontale care tind sa produca largirea bazei rambleului
(fig. 2.33.b), [105].
Aceste deplasari orizontale se pot justifica prin dezvoltarea unei
solicitari statice di ferite sub diverse pat-ti ale rambleului, cu tensiuni
tangentiale initiale mari ~itensiuni ciclice suplirnentare mici, sub parti Ie
inferioare ale taluzuri 101" (in special in zona mediana), care intarzie
J ichefierea in aceste zone. Aparitia unor fisuri longitudinale, ce apar
preponderent, se justifies prin starea neuni forma de tensiuni induse, ce
deterrnina deplasari orizontale 111 planul sectiunii transversale a rarnbleului
atunci cand se reduce rezistenta la forfecare a terenului de fundare.
Prezenta unui strat acoperitor de parnan! coeziv 10 succesiunea
I itologica a terenului de fundare preponderent nisipos, susceptibil la
I icbefiere, nu impiedica degradarea corpului terasarnentului. Acest strat este
fragmentat de actiunea combinata a incarcarii verticale a rarnbleului, eu
reducerea rezistentei la forfecare, in multiple puncte in zona subiacenta
acestuia.

RambJeu de
longitudinal ----------_-----_. __ -_ ..,...l""'nt coezrv

Strat de

Nisip lichefiabil Lichefieri

a) degradarea rambleelor de pamdnt coeziv I)) degradarea rambleelor de pdmdnt coeziv

IJri17aparitia fisurilor longitudinale ca ca urmare a deplasdrilor orizontale
urmare a tasdrii inegale a terenului
•

Figura 2. 33, Degraddri ale rambleelorfundate pe pdmdnturi lichefiabile

Un fenomen de lichefiere foarte spectaculos dar deslul de rar intalnit

s-a produs in tirnpul cutrernurului din Vrancea (1977), 'ill lunca Dunarii, In
apropierea orasului Giurgiu, respectiv au avut loc prabusiri pe suprafete de
zeci de rnetri si pereti practic verticali, datorita curgerii nisipului dill stratul
aluvionar (ca urrnare a lichefieri i) ill Iisuri sau goluri carstice din roca de
 2. ALCA1'UIREA SI CARACTERTZAREA PAMANTURlLOR 75

baza calcaroasa. Mecanismul considerat responsabil in initierea prabusirilor

este prezentat ca schema probabila III fig. 2.34, [105], [146].
Astfel, s-a considerat ca a avut loc 0 crestere rapida a presiunii apei
din pori din stratuI de nisip ca efect direct a cutremurului rezultand 0
lichefiere partials, iar la oscilatiile continue a presiunii apei s-a realizat 0
decolmatare a canalelor de trecere intre acviferul superior si acviferul
inferior, corespunzator goluri 101" carstice, urmata de curgerea nisipului in
fisuri .
Faptul ca nivelul liber al apei a coborat in cateva ore dupa prabusirea
terenului dill suprafata este considerat 0 dovada ca mecanismul de producere
a licbefierii a fost intuit corect, In timp ce la cateva zile apa a revenit treptat
la vechiul nivel.
S-au raportat si aite fenornene asemanatoare celui prezentat anterior,
III alte locati i, dar in conditii litologice comparabi Ie, ill unele cazuri sub
efectul seismului, in a]te cazuri, ca urmare a exploziilor miniere.
a) sltuatia tnointe ['J siuuuia pre:;upll.~iifn c) situatia imediat
de cutremur timpul ctnremut ului dllPf1 curremur
N:f
NT. N.T.
1/
~

j.C;tnll comd,,:: ;:::

~
,; ~ ;... . ·"·-.-
-..
~
Strnt eoezlv ~
·
• 0 o
, .. ..
o
• ••
.. Nisip cu Indesare medie •
• .. .
:.
·. ..•
., . . .. •
•
•
• ,
•
Nisip Bllnnt \.

..• .
•

.• .
• •
: • •
. .. • •

•
•
•
•
•
0
• • •
• .
": '" •

/ .---.... -.....,. •
- •

,
.,
I

•
•
•
•
•
• • ..: (. ::. ) •
•
•
•
• •
t,

'.
• I •
"c
•
•
.., •

•
..
t
•

•
•
•·
• • •
•
•
L...... ::::iIaIa:~ .~
~. I • • 0°
• •
•

'\.'
~
•
• •j

I" . , •
-.'. . . .... ._
· .'

Figura 2.34. Etapele producerii prabusirilor prin lichefierea unui strat ,It 111.\ip saturat

Riscul declansarii fenomenului de lichefiere este sernnificativ in

cazul rambleelor de drurnuri si cai ferate, atunci cand acestea sunt alcatuite
din materiale necoezive si sunt saturate sau partial saturate in conditiile
aparitiei vibratiilor din trafic sau in timpul cutremurelor. Situatiile de
saturare a rambleelor pentru cai de comunicare terestre pot aparea in conditii
de baltire, dill precipitatii atmosferice, cand apa subterana estc la s l4'1 fata
sau cand rambleul este creat pe un versant cu apa subterana Ja suprafata
(fig. 2.35.).
76 FUNDA TIll - FIZICA ~IMECAN I 1\ PAMA.NTURILOR

,---.,
-------_ " - .......
•~ •
Folosirea reziduurilor de
~

.... .. a)
tipul cenusilor de termocentrala
ca materiale granulare constitu-
.... .... .... tive ale rambleelor este freevent
....
.... lntalnita. Pentru aeestea sunt
raportate degradari in tim put
-- .... _ ..
--- .. ~~----
- ..... -- .. _ ,-, b) cutrernurelor ee au surven it dupa
-;
"--.

--- ..",
....,,.- ... -...._
.... .. un regim mare de precipitatii pe
,
arnplasament, ca urrnare a sea-
.... derii rezistentei la forfecare, eeea
ee induce pierderi de stabilitate,
fisuri longitudinale la corona-
ment, burdusiri sau chiar distru-
gerea lor cornpleta.
Astfel in urma cutremuru-
- lui Tokachioki, 1968, s-au lnre-
- - gistrat peste 0 rnie de sectoare de
....
drum degradate, In formele pre-
Figura 2,35. Situatii de ..saturare partiald a
zentate schematic in Jig. 2.36.,
rambleelor dill material necoeziv la cdi de [J 46].
comunicatii terestre Pamanturile eu un poten-
[ia! mare Ja lichefiere III timpuI
actiunilor monoton crescatoare sau eicliee sunt considerate a fi nisipurile
fine ~jcele prafoase.
Fractiunile granulometrice de praf si argila indue 0 plastieitate si 0
rezistenta structurala de tip coeziv, care dezvolta capabilitati de a se opune
lichefierii, chiar daca cresterile de presiune ale apei din pori pot determina
deforrnatii semnificative.
Fractiunea nisip pe de alta parte, are 0 permeabilitate suficient de
mare pentru a asigura 0 disipare rapida a presiunii apei din pori, chiar in
timpul actiunii dinamice (eventual seismiee).
Pe baza indicati j lor mention ate in. fisele forajelor efectuate in
numeroase studii de amplasament se poate mentiona urmatoarea clasificare,
din punct de vedere a potentialului de lichefiere:
• pamanturi eu potential mare de liehefiere sunt considerate a fi: nisip,
nisip fin, nisip mediu, nisip prafos, nisip cu intercalatii de argila, nisip care
contine fragmente de sisturi, nisip eu intercalatii de pietris;
• pamanturi eu potential redus de Iichefiere sunt considerate: parnant
vegetaJ, umplutura de suprafata, argila, praf, parnant organic, pietris.
 2. ALCA1'UJREA SJ CARAC'r'ERlZA_r~EA PAM,,\NTURI OR 77

a)

r---------~ \
\
b) 1)

c) g)

,-.-------- I
r---------~
\
b) 1/ \\
d) I

Figura 2,36 Forme de degradare a rambleelor din materiale necoezive lichefiabile

Fenomenul lichefieri i este actualmente considerat prin doua aspecte

d iIeri te 11 U111 ite:
• lichefierea propriu-zisa, definita ca fiind fenomenul de reducere
majora a rezistentei la forfecare, datorita unei solicitari moncton crescatoare
sau ciclice, asirnilata prin curgerea pamantului ca un lichid - caractc. izeaza
un pamant necoeziv afanat si saturat;
• lichefierea ciclica este privita ca un fenomen de cedare progresiva
ill conditiile unci solicitari ciclice, la volum constant; deformatia jillal~ este
rezultatul insumarii deforrnatiilor produse pe durata unui ciclu de Inca+are.
Acest fenornen caracterizeaza nisipurile saturate, la orice grad de indesare,
Cli rnentiunea ca, in cazut unui nisip afanat, deformatia poate li nelimitata,
fenornenul devenind similar lichefierii propriu-zise.
Diferenta lntre cele doua tipuri de lichefieri se poate explica pe baza
UI1Cl reprezentari schematice, rezultata ca urmare a Ullor incercari ncdrenate
pe nisipuri complet saturate si redata tn fig. 2.37.
Elementul principal al reprezentarii Il constituie linia stat ii rationare,
considerata ca fi ind locu 1 geometric a1 punctelor corespunzatoa r stari lor ill
care parnantul poate curge la volum constant, sub tensiunea print ipala
minima, 0'3' ~1 tensiunea tangentiala, 1: constante. Fiecarui punct de pe
curba Ii corespunde 0 stare a parnantului necoeziv pentru care variatia de
velum este nula cand sc produce forfecarea 111 conditii nedrenatc.
78 FUNDATII I - F'[ZICA ~I MECANJCA PAMAN1'URILOR

Lichefierea propriu-zisa este privita ca rezultat al cedarii In conditii

nedrenate a unui nisip de tip contractil, saturat, reprezentat In diagrama de
star-e printr-un punct situat deasupra liniei starii stationare - C.
Lichefierea este astfel reprezentata prin traseul parcurs din starea C
In starea A - A fiind un punet de pe linia starii stationare caruia Ii
corespunde starea de curgere sub volum constant ~i tensiunea (T3' constants
,..
(a3f'). In tirnpul eurgerii in conditii nedrenate, starea parnantului rarnane
cea corespunzatoare punctului A din diagrama de stare.

liehefiere
ciclica
eu velum
constant

liehefiere
propriu-zisa
Figura 2.37.
c Diagrama de stare
la 'lisipuri
- ~
pamantun ..

contractile
(afanate)
I I
B I 10 -"
parnantun . I
I I I
I I
I
dilatative I
I I
I I (indesate) I
I I I
I I
I I : tensiune principala
•
•
, , ....
(J3f G3c

Lichefierea (mobil itatea) ciclica este reprezentata prin traseu 1 pe care

il urmeaza starea unui pamant dilatativ, pornind din punctul 0 (fig. 2.37).
Astfel, aplicand parnantului 0 incarcare eu crestere monotona ("statica") in
conditii nedrenate, punctu] se poate deplasa putin spre stanga, dat· apoi, pe
masura cresterii incarcarii, se va misca orizontal spre linia stari] stationare.
Aplicand aceluiasi pamant in starea desernnata 111 punctul D, 0 incarcare
ciclica, traseul este pe orizontala, spre stanga, putand ajunge 'in B periodic;
deformatiile produse 111 momentele cand tensiunea efectiva devine zero se
acurnuleaza; se considers ca s-a produs lichefierea ciclica in mornentul in
care deformatii le specifice au atins 10% (CLIO marja de eroare de ± 5%).
Lichefierea, rezultand intr-un nisip m iscator (borchis sau chisai), este
desemnata de punctele de pe ordonata unde tensiunea efectiva este zero -
'"
situate deasupra punctului Q. [11 aceasta stare nisipul are anulata complet
 2. ALCA~rU1REA SI CARACTERIZAREA PAMAN~I'UltILOR 79

rezistenta la forfecare, rara fenomene de contractanta sau dilatanta, iar

granulele din care este constituit i~i pierd temporar contactul intre ele.
Prin diagrarna de stare asociata nisipurilor se pot semnala
urmatoarele:
• un nisip ce are starea initiala, desernnata printr-un punet situat
deasupra punctului Q, va avea 0 rezistenta nula dupa lichefiere; dirnpotriva,
daca punctul ce caracterizeaza starea initiala are ordonata sub ordonata
punctului Q rezistenta dupa lichefiere va fi mica dar nenula;
• lichefierea nisipurilor caracterizate initial prin stari ce corespund
punctelor situate deasupra liniei starii stationare poate sa se produca nurnai
la incarcari verticale suficient de mari;
• lichefierea nisipurilor caracterizate initial prin stari ce corespund
unor puncte situate mai la dreapta fata de linia starii stationare, indu ~
deforrnatii acumulate mai mari;
Proiectarea unei constructii pe un teren susceptibil la lichefiere
trebuie sa confere 0 siguranta 'in exploatare iar 0 metoda de predictie asupra
comportarii 1a lichefiere trebuie sa porneasca de la conditiile de
amplasament si tipul constructiei, solicitarea fiind considerata atat din
gruparea fundamentala de actiuni cat ~i dill cea specials.
Cuantificarea factorului de siguranta la alunecare, 'in cazul masivelor
de pamant - terasamente pentru cai de comunicatie si versanti devine foarte
complicata, datorita numerosilor factori care influenteaza fenomenul de
lichefiere si de care se poate tine seama prin modelul si metoda de ca.lcul,
"-

respectiv de care nu exista posibilitatea de a se tine seama. In calculele de

stabiJitate pe baza echilibrului lirnita, coeficientul de siguranta este definit
ca fiind raportul dintre rezi tenta la forfecare medie disponibila si cea care
se mobilizeaza in lungul supra fetei de cedare.
"
In ipoteza in care ar interveni lichefierea, coeficientul de siguranta la
alunecare ar trebui privit ca raport fie al amplitudinilor tensiunilor ciclice
(sau at unei deformatii inregistrate la incarcare ciclica) 11 t'l t'0rator ~i
amplitudinea celor induse de un cutremur, fie ca raport al unei delormatii
specifice medii admise (lirnita) si cea probabila (prin calcul) in lungul
suprafetei de cedare considerate; aceasta abordare IllSB., pre upune 0
modificare a rnodelului si in consecinta a rnetodei de calcul de aplicat, 1n
predicti iIe asupra comportari i masivelor de pamant - taJuzuri ~i versanti.
o sinteza a criterii lor de estimare a posibiJ italiJol- de Iichefiere
stabilite pe cale empirica sau a unor determinari in Iaborator / in situ, este
data in figura 2.38. dupil studiile cercetatorilor de la fostul ICH Bucuresti
[1461, NOl'111ati v P 125-84.
80 FUNDATIIl- FIZ1CA $1 MECANICA pAMAN"rURrLOR

NIS P
% ARGILA PRAF Plil fij) Ii, - mare PIETRI~ , ..
BOLOVX"'I~
noo
90 1---+-+-++i+J+f--+-+-H
HotH-__"'-I-H

80~~~~+H~~~~H'~~HH~.~~/"~~~~~-~-+4~I~
70 i V ~
.:' ".$;- ~••'
~1---~+H~-+!4+H#~t~~+~~~~~~~hV~~
50 c)rl,8, , .-t+Hrt+l---;t
,..t-+-,II-t+tttt----t-t-t-t-I-I-I-H

40~~~·~/~~~~~~~~HH~~~V-~~*~~~4+~1
I) CRJ'fERIUL 30 ,''':9 IA' ..~;'
GRANULOMETRIC A; JI
20r-~r+i+r~r~·-,w/~'~H-(-++/IH+f#r--~~~.~~r~~tH
lO~~:~~~i#h~/-~++~+~+*~rHl.~+--~-H+»Ir--+-~-4~~
o
0,001 0 ,0050,01 o ,050,1 , 2 10 100

pAMANTUL
NU SE LJCHEFLAZA

2) CRITERIUL Sl'ARJI DEASU PRA N IVIll-~lJ I~.t::!.!

rll~~r---i--.J
DE UMIDLTATE ArEl ~

SUD NIYYI,ULAPEJ

PF.NETftAl~EA DfNAM1CA Sl'ANI)ARD ~

5 10 , 5 20 2~ 3.0
...... ,

I
e ~ ~ wm I
I, ~o--
........
__.
3) CRJTERIUL -;;; ~.,'''/p ~ ~ ~ en !

, ,I, ..
~ J 5· . - _.... -. 0,6 0.7 0,8 0.9
e -e
J n = ___:.:.ntU=--_
en."" - e",in
tN l~nREN ORJZONTAL
LA AOANC'JME
4) POZrrlA
IN ST,RAT
MAl M1CA MAl MARE
DE l51TI DE 15'111 o-i---- __
--------__J

ORC)SIMI3A STR.Al·ULUI on PAMAN'r 1_IC~IEF'''n'',

5) CON DY'J'II DE nHU mare de 3 rn sau mai n,ic~ de J 111
DRENARE PH ambcle limite impermeabile si eel putin linn dintre
~
CON1'UI{ lim ito eu drenarc liberf c:: tcd I'...
~ ;;. 4
1: .z:;;
o 0
5 NV SE PI~ODt)C
O-tS(.) 4t- DEGRADARI
~
pAMANTUL SE POATE LICJ-IEfIA ~ ~
...
._ 2 3'
0 \
~,a2
nu sunt afectate de prczenta unui 0. 0 I
DIJGRAOARI
FUNDATlll,E strat lichefiabil ill terenul de fundare rUNDA I'll .• v i=,,- . I • , , , 11/1~
cd ~

DE SUPRAFATA. dace. accsta cste acoperit cu tin strat I"r~('IL01'1 0 ,0,20,40,6.0,8 1,0
J . J f bil d I . 3' grosimea straturilor
ne lC te ra 1 e ce putm In grosime ne I'JCh e fira bil1 e (h)/t· tsa pt'10 t U 1ut. <I>
 2. ALCATUIREA $1 CARACTERJZJ\REA PAMAN']~URILOR 81

Aprecierea potentialului de lichefiere a unui pamant necoeziv

continut intr-o anumita succesiune litologica pe amplasarnentul unei viitoare
constructii se poate realiza folosind mai muJte metode de calcul, [146]:
l. metode deterministe:
a. ernpirice - bazate fie pe explozii simulate / experimentale sau
alte surse de solicitari ciclice artificiaJe, fie bazatc pe
observatii rezultate in timpul producerii cutremurelor;
b. semiempirice - fie cu tensiuni ciclice controlate (tensiune
irnpusa - deforrnatie rnasurata), fie cu deforrnatii specifice
ciclice controlate (deformatie impusa - tensiune controlata);
c. analitice, prin metoda tensiunilor efective;
2. metode probabiliste: de rise, stocastice, statistice.
"
Intrucat nurnai constructiile amplasate pe terenuri Iichefiabile, cand
terenul neincarcat se lichefiaza, pot fi afectate de producerea acestui
fenornen (incarcarea terenului prin constructie avand efect stabilizator),
cercetarile au fast indreptate spre stucliul potentialului de lichefiere a
arnplasamentelor neconstruite,
Pe baza cunoasterii fenomenului de lichefiere a parnanturilor, se pot
realiza interventii, 111 sensul prevenirii sau Iimitarii efectelor Iichefieri i
asupra constructiilor, dintre care enurneram:
• corectarea curbei granulometrice pamantului cu potential de lichefiere
(amestecuri de parnant);
• cresterea gradului de indesare prin metode specifice compar rii de
suprafata;
• scoaterea terenului dill starea de saturatie;
• cresterea tensiunii verticale (prin suprasarcini ClI rarnblee de pamant
sau prin coborarea apei subterane);
• irnbunatatirea conditiilor de drenare in terenul initial;
• rnarirea coeziunii pamantului, ca 0 cornponenta a rezistentei Ja
forfecare (prin injectari),
Metodele de imbunatatire a terenului natural sunt costisitoare, dat
Iiind volumul de parnant ce trebuie stabilizat, fata de limita construrtie. eu 0
banda de latime egala cu grosimea stratului J ichefiabi 1.

e) Pamdnturile cu umfldri si contractii mari

Pamanturile eu umflari ~icontractii rnari (P.U.C.M.) (STAS 1243-88
si Codul NE 000) -96 sunt pamanturile argiloase mai mult sau mai putin
active care prezinta proprietatea de a-~j modifica sensibil volumul, atunci
cand variaza urniditatea lor",
 ... "
82 FUNDA'rlll - FIZJCA sr MECANICA PAMANTURILOR

Raspandirea aeestor tipuri de pamanturi pe teritoriul Rornaniei este

"-
prezentata in figura 2.39. In functie de procentul de argila eu diametrul mai
mic de O,002Inm (A21-1), indicele de plasticitate (I,)), indicele de activitate
(IA= Ip / A 21-1) , criteriul de plasticitate (Cp), umflarea libera CUL), limita de
contractie (ws), contractia volumica (Cv), caldura maxima de umezire
(ql;tnlax), umiditatea corespunzatoare suctiunii la 15 bari (WJ5) si presiunea de
umflare (P,,), se deosebesc trei categorii de parnanturi conform tabelului
2. '12., STAS 1243-88 si NE 0001-96 (vezi si §.2.2. 1.2.4.4).
Tabel 2. J 2. Clasificarea pdmdnturilor C~IJ,umflari si contractii 111a}~i

c. 0/0 N

;>
.~•
•

~
g
+-'
--
bL)
I-) 'Cf( 6--
u.
~ ~
'p u~ 0
..,..
-
~
~
(.) ::t ~ ;:s ..0 ~

<~ C"\,
"""'--t~
S ~'" ..0
~
"'d
~
~
'"3 B
(1) ~
~ ~

:::
f-1
Z ~

Foarte
active
> 30 > 35 > 1,25 1,;> c, > l40 < 10 > 10() > 35 > 37 > 18 >4

Active 18-35 25-35 1,()O-l ,25 I,}> c, 100-14·0 14-10 75-100 25-35 25-37 13-18 1-4
Putin
active
• J 5-25 20-30 0,75-1,00 J,,> c, 70-100 16-14 55-75 15-25 12-25 10-13 5-1

f) Pamdnturile gelive
Pamanturile gelive (sensibile la inghet) sunt parnanturile care In
urma fenomenelor de inghet - dezghet l~j modifica esential structura si
proprietatile lor (vezi § .2.2.1 .2.5.).
Dupa gradul de sensibilitate la Inghet, stabiJit pe baza indicelui de
p lasticitate lp si a alcatuirii granulornetrice, parnanturile se clasifica conform
tabelului 2.13 (STAS J 243-88).
Tabel 2./3. Clasificarea pamdnturilor gelive dupd plasticitate si granulometrie

Grupa de Granulozita te
sensibilitate Categoria pamantu lui Ip DiametruJ Procente dill masa
la inghet aarticulelor uscata a probei
sub 0,002 max. 6
iNecoezi ve, cu liant
~ 10 sub 0,2 max. 20
Sensibile argilos
sub 0, J max. 40
Argi la si argila grasa > 35 - -
sub 0,002 max, 6
Foarte
Coezive 10- 35 sub 0,2 tnax.20
sensibile
SLIb 0, t ITlax.40
2. ALCATUIREA $1 CARACTERIZAREA pAMANTURJLOR 83
------
84 FUNDA'fll J - FIZICA st MECANLCA PAMA.N'rUrULOR

Pentru lucrarile de terasamente, pamanturile sunt caracterizate pe

baza criteriilor granulornetrice (ST AS 1709-90), tabel 2,] 3, precum §i a
dorneniilor granulornetricc indicate in tig.2.40. (ST AS 7582-81).

% AR01LA PRAI"" -fin .NISI]) PIETRlS

fiii'llos - nlcdru mare
100 ~
~
, .. , ~~~ .
~
I S ~ 1. • I ~
90 j

80
SENSlBJLE L .," ..;
•
'ri /'/
17
,

70 V •

/
.
,

., .1 ,:;'~ .~
60
'j, ~

' r
I" SENSl131LE 1)1
J ,
50

40
I SENSIBJLB V PRACTIC lNS.ENSLBILE

J
V ~
I, I

, II
,
~

)0

20
If
V
II .
,

.~ /
/
'I

~~~
V
10 / 7 .Y-
. / v
0 ..,.k;(
, ,
,',
1.:1
~

0,001 0,005 0,0 I 0,05 0, I I 2 10 20n"11

Figura 2,40. Clasificarea pdmdnturilor gelive pentru lucriirile de terasamente

g) Pdmdnturi cu continut de materii organice

Pamanturile cu continut de materii organice sunt pamanturi de

formatie relativ recenta (cateva mii de ani) care contin materii organice; dill
aceasta categorie fac parte: mdlurile, ndmolurile, pdmdnturile turboase ~i
turba.
Mdlurile sunt pamanturi cu Ul1 continut de materii organice (ST AS
l243-88, STAS 7107/1 - 76) sub 5%. Sunt depozite aluvionare coutinand in
general mai mult de 90% elemente inferioare dimensiuni i de 0,20 mm
alcatuite din particule argiloase foarte fine (corespunzatoare starii
coloidale), afanate, putin consolidate, prezentand In general limite de
curgere WL = 60 - 120% indice de plasticitate Ip = 30 - 80%, urniditatea
naturals fiind apropiata de limita de curgere. .
N dmolurile Still t pamanturi asernanatoare mal u riIor, eu U 11 conti nut
de materii organiee Intre 5-10% putand contine resturi de plante earbonizate.
Pamdnturile turboase sunt parnanturi eu un continut de materii
organice intre 10 - 60%, formate ill urrna descompunerii incomplete a
resturilor vegetale intr-un mediu saturat cu apa, dar neoxigenat.
Turba este un parnant eu un continut de matcrii organice de peste
60%, forrnat 111tr-LI,n rnediu similar pamanturilor turboase, reprezinta 0
 2. ALci\·rUlREA SI ARACTERlZAREA pAMANTURJLOR 85

ingramadire de resturi vegetale eu un grad de descornpunere variabil, de

culoare bruna - neagra, cu 0 structura fibroasa, in eantitate irnportanta de
substante minerale (nisip, argile, calcar), putand retitle cantitati imp rtante
de apa: 400 - 1000 % (si chiar mai Inuit).
"
In mod esential, aceste parnanturi se caracterizeaza prin faptul au 0
cornpresibilitate mare si foarte mare si prezinta 0 rezistenta la forfecare
foarte redusa, ambele proprietati fiind puternic anizotrope [190],
S.N.l.P.2.02.01-83, Procesul de consolidare decurge foarte lent si neomogen,
iar permeabilitatea prezinta de asemenea 0 variabilitate si anizotropie
accentuata. Malurile, prin consistenta lor redusa ~i natura chunico-
mineralogica a particulelor se mai caracterizeaza printr-o proprietate
reversibila numita tixotropie (trecerea din gel ill sol, in urma unor agitatii
mecanice) si proprietati reologice foarte pronuntate (curgere lenta),
Prezenta rnateriei organice induce 0 denurnire speciala pamannu it()l~
care le contin - pamanturi turboase, continutul fiind diferentiat cantitativ pe
categorii: 'in cantitate mai mare de 3% la pamanturi nisipoase si rnai mari de
5% la parnanturi argiloase. Prezenta acestor parnanturi turboase poate fi
semnalata sub forma unui strat continuu sau sub forma de Lentile (fig. ') ~I).

....
'v ".
v ... v V
...,. Vy __,V·v -s >
V V V V V v v v V V
V "v y
...
"
" ...,.MALvv
V '" V
v .~ v "'~'"
v v Y
v v 'Y.
v
V '/ -.." ~
...
" v
"". v ,,~ v " v V V V
v Y 'V..... V V '" V V vvv "'"vv
V 'V' v" v '''v v v
4-"';
V V V V

V V V V V v v v

'"

Figura 2.41 Pozitia pdmdntului turbos, continuu sau sub forma de lentile, in raport cu
fundatia

Caracterizarea materiei organice prezenta 111 parnant se rea Iizeaza 111

functie de conti nu tul procentual fata de scheletul rnineral ~iele gradu I de
86 FUNDATU 1- f:rZICA ~I MECANICA pAMANTUR1LOJ~

"
descornpunere al acesteia. In functie de continutul procentual, variatia se ,.,
inregistreaza intre 3% si 40% la nisipuri si intre 5% palla la 40% la argi le. J n
ceea ce priveste gradul de descornpunere, vaJuarea cantitativa presupune
impunerea unui coeficient de reducere asupra presiunilor acceptabile ale
terenului de fundare, in acest sens considerandu-se ca daca acesta este 111ai
mic de 30%, presiunile conventionale ca presiuni acceptabile pot fi aplicate
1a valoarea lor intreaga, tat'a a le afecta cu un coeficient de reducere (§.l 0.).
"
Incercarile de laborator pentru studiul cornpresibilitati i acestor
parnanturi vor tine cont de proeesele reologice care au Joe sub sarcina iar
modulii de deforrnatie se vor stabili pe intervale mici de presiuui, pentru a
putea efectua Ull caleul de tasare corespunzator conditii lor de cornportare
"
speciala a acestor pamanturi, In urma studiilor efectuate, s-a propus ca la 0
diferenta a caracteristicilor de rezistenta si deforrnabilitate determinate pe
directie verticala si orizontala mai mica de 40%, se poate neglija anizotropia.
Succesiunea litologica de pe ampJasamentul in care este prezent un
mal este considerata importanta, 111 sensul III care un strat de mal cuprins
intre doua straturi de pamant avand proprietati fizico-rnecanice superioare
are 0 comportare mai buna decat acelasi strat aflat la suprafata terenului.
De asemeni si la aceste pamanturi cu comportament special, calculul
terenului de fundare se va face la cele doua stari lirnita: de deforrnatii ~ide
capacitate portanta, Urmatoarele aspecte au importanta deosebita la calcul:
• viteza de aplicare a incarcarii pe teren;
• fortele hidrodinamice ale apei care pot aparea prin apt icarea
" """ " ..
mcarcarn;
• variatia tensiunilor efective prin dinarnica fenomenul de consolidare;
• anizotropia
,., proprietatilor mecanice.
In cazul in care nu sunt indeplinite restrictiile de verificare a
terenului de fundare se pot adopta solutii tehnice referitoare la (S.N.I.P.
2.02,01-83), [190], [l05]:
• imbunatatirca terenului de fundare in vederea reducerii ~i
uniformizarii deformatiilor;
• conformarea structurii pentru a se pulea adapta la interactiunea ell
terenul de fundare;
• asigurarea functionarii lara defectiun i a retelelor tehnico-edil itare.
Pentru a reduce deformatiile terenuJui de fundare in tirnpul de
exploatare a constructiei se pot adopta solutii tehnice ce cuprind:
• alegerea adancirnii de fundare astfeJ incat sa se asigure depasirea
integrala sau partiala a stratului necorespunzator;
 2. AL "ATUIREA $1 CJ\RACTERlZAI~EA PAM'AN1-'URILOR 87

• reaJizarea de perne de balast I nisip, ca inlocuire totala sau partiala a

stratului necorespunzator fuudarii directe, cu rnateriale eu perrneabilitate
mare;
• rnasuri de accelerare a fenomenului de consolidare (eoloane drenante
de nisip sau balast, transei drenante, saltele drenante, coborarea nivelului
apei subterane) urmate de compactari de suprafata.

11) Pdmdnturi eluviale

Pamanturile eluviale se gasesc 111 scoarta de alterare a globului

terestru si apartin categoriei rocilor reziduale, in mare parte UrJ11311d traseul
de formare al unor roci sedirnentare de tip detritic. Depozitele sedimentare
reziduale au pastrat dill rocile preexistente din care s-au format structura si
textura acestora si de asernenea si caracterul lor de zacarnant,
Intensitatea proceselor fizico-chirnice de Iormare a parnanturilor
eluviale scade cu adancimea fata de suprafata terenului (untie actiunea
"
atrnosferei, hidrosferei si biosferei este de intensitate maxima). In consecinta
fragmentarea roci J01~preexistente este cea mai pronuntata la suprafata, iar In
adancime fragmentele rezultate apar sub forma de blocuri separate prin
spatii I fisuri goale sau umplute cu granule fine,
"
In succesiune litologica, primele se intalnesc rocile argiJoase,
considerate produse ale unui proces de alterare indelungat, dupa care
urmeaza depozite nisipoase-argiloase, care corespund alterarii intermediare,
si apoi urmeaza nisipuri argiloase. La adancimi mai mari se intalnesc
nisipuri, pe urrna pietrisuri, dupa care urrneaza fragrnente mai mario Zona
fisurata a rocilor tancoase se considera ca reprezinta stadiuJ initial al
• • •
eroziunu.
"
In ceea ce priveste caracterizarea lor, prin prisma unor posibile
arnplasamente pentru constructii ingineresti, se pot enumera cateva
particularitati, ce le confera un caracter specific, pentru incadrarea lor in
categoria de pamanturi eu comportament special (S.N.I.P, 2.02.0] -83),
[ 190], [105]:
• proprietati Ie mecanice - rezistenta fa forfecare si cornpresibi Ii tatea lor
prezinta un grad mare de neuniformitate atat in plan orizontal cat ~i ill plan
vertical; tara a fi luate masuri speciale de protectie, aceste foci pot suferi
degradari semnificative cand sunt rnentinute ill sapaturi deschise;
• nisipurile argiloase eluviale si cele prafoase, daca devin saturate cu
apa pot trece 1Jl stare curgatoare, 'in tirnpul executarii unei sapaturi. iar
88 FUNDATIJ 1- FJZICA Sf MECANICA PAMANTURJLOR

nisipurile prafoase pot mall ifesta caracteristici de prabusire atunci cand

indicele porilor e > 0,6 iar gradul de saturatie S,. < 0,7;
• unele pamanturi eluviale argi loase pot sa prezinte variati j de volurn, In
special fenomene de urnflare, la umezi rea lor 'in prezenta deseuri lor
industriale chimice;
• aspecte de degradare a pcreti lor sapaturii pot aparea ~i cand foci Ie
parentale sunt rnagmatice ~imetamorfice, pamanturile rezultate fiind tie
natura prafoasa ~iargi loasa insuficient de stabile la actiunea apei si
variatiilor de temperatura.
Pentru identificarea si caracterizarea parnanturilor eluviale, sunt
necesare a f cunoscute urmatoarele aspecte:
• natura, structura si textura rocii parentale;
• elemente privind fisuratia indusa;
• suprafetele de alunecare;
• date privind incluziunile - forma cantitatea si calitatca fragmentelor
marl mai rezistente sau lentilelor din materiale slabe.
"In profilul stratigrafic 111 catoe sunt cuprinse si pamanturi eluviale,
gradul de alterare poate fi diferit, Pe arnplasarnente afectate de fenomene
tectonice importante pot aparea anornalii stratigraficc; Intt·-L1D foraj se pot
intalni straturi mai alterate ce acopera straturi cu un grad de alterare mai
redus, ceea ce contravine primului principiu al strati graf ei - principiul
o 0

suprapuneru.
La lucrarile de prospectiuni, fata de deterrninarile obisnuite
pamanturilor, pentru zona ill care se gasesc fragrnente mari, dispersate sau
sub forma de bJocuri joantive, este necesar sa se stabileasca si rezistenta
acestora la eroziune, A tfel pe probe netulburate recoltate sub forma de
rnonoliti sunt necesare a fj identificate prin determiuari de laborator:
• gradul de maruntire a rnaterialului respectiv;
• greutatea volumica III stare naturala;
• porozi tale a si ind icele poriJor;
• rezistenta la cornpresiune din incercarea de compresiune rnonoaxiala;
• proprietatile
,.. ce Ie dezvolta 111 raport cu apa. .
lncercarile in situ din categoria celor geofizice sunt recomandate
parnanturilor eluviale ce contin fragmente puternic alterate ~ifisurate. La
rocile stancoase, cuartul fiind considerat mineralul ceJ rnai stabil la
fenomenele de eroziune, stabilirea compozitiei mineralogice este foarte
importanta In evaluarea proprietatilor fizico-rnecan ice.
Terenul de fundare alcatuit din pamantur] eluviale se calculeaza la
"
starea limita de deformatie si Ja starea limita de capacitate portanta. In lipsa
 2.ALCATUIREA Sf CAl'tJ\Cl~ERIZAREAPAMANTUI~I OR 89

UnOI" date rezultate din lncercari de laborator sau ill situ, privind proprietatile
fizico-rnecanicc ale acestor parnanturi eluviale, din cuprinsul terenului de
fundare, penlru un calcul preliminar se pot folosi tabele ce cuprind valori ale
presiunilor conventionale (tabeLele 10.1 O.a si 10.1 O.b).
o consecinta directa a mentinerii unor excavatii un timp mai
Indclungat sub influenta factori lor atmosferici accentueaza alterarea
"
pamanturilor eJuviale, proces ce este denumit alterare suplimentara. ln acest
sens, a fost intocmita 0 clasificare a parnanturilor eluviale 1n rll'i('tie de un
indicator numit coeficient de erodabilitate Kwk, (S.N.T,P. 2.02.0J -~3l It 90],
[105J, clasificare ce se refera la pamanturile alcatuite din fragrnente mari
supuse eroziunii naturale, considerat insa un proces dinamic, f,l continua
desfasurare - tabelul 2.14.
Tabel Ll d. Clasificarea pdmdnturilor eluviale

Caracterizarea parnantului alcatuit dill fragmente

Coeficientul de erodabilitatc
mari, in fune ie de erodabilitate: rta._

neerodabi le o < Kwk:S 0,5

putin erodabile 0,5 <K ..vk:SO,7S
puternic erodabi Ie
-
0,75 < K""k < ,
~

In mod direct, compresibilitatea neuniforma a acestor pamanturi

eluvia Ie se manifests prin dezvoltarea unor tasari puternic 11 •• 'forme,
periculoase pentru constructii, fiind as tfe J necesara adoptarea unui s ·..t de
masuri care sa asigure 0 uniformizare a tasarilor induse si anume:
• realizarea unor pernc de materiale granulare nealterabile, care sa pr ia
majoritar presiunilc transmise de talpa fundatiei, terenului din zona
activa;
• indepartarca din zona superioara a terenuri lor compresibile, a
incluziunilor stancoase puternic erodabile;
• indepartarea din zona superioara a stratificatiei, a fragmentelor mari
alterate si plombarea golurilor create cu rnateriale granulare
neerodabi Ie compactate;
• IJl perioada real izari i excavati ilor trebu ie luate rnasuri care sa reduca
influenta agentilor atmosferici aSUPJ"a pamanturilor eluviale implicate si
care sa asigure executarea neintrerupta a acestor lucrari;
• de asemenca, ultimul strat de sapatura va f indepartru inainte de
realizarea fundatiei, pe 0 adancirne variind intre 0 J 0 ITI ~i(),_,() m, III
functie de natura tercnului Iiind rnai mare la pamanrurile eluviale
argi lease;
90 FUNDA TJ 1 I - F'lZlCA $1 MECANlCA f' AMAN1'UR1LOR

• se recornanda ca III cazul interceptarii ttl stratificatie a unor straturi

carbunoase, situate la nivelul cotei de fundare, indepartarea
fragmentelor necorespunzatoare sa fie efectuata pe eel putin 0,8 m
adancime,

i) Pdmdnturi sardturate

Pamanturile saraturate prezinta un cornportament special in cadrul

terenului de fundare, ce se caracterizeaza prin:
• aparitia unei tasari suplirnentare, nurnita tasare sufozionara In cazul
unei urneziri de lunga durata, ca urmare a scaderii compresibilitatii si
rezistentei la forfecare;
• unele fenornene de variatie a VOlU111l11tJi, In special fenomene de
umflare inregistrate Ia argi lele saraturate, III cazul cresterii umiditati i;
• 0 actiune agresiva asupra elementelor de infrastructura eu care vin 111
contact, ea urrnare a solutiilor ce iau nastere in aceste pamanturi, III prezenta
apei subterane.
In cadrul cercetarilor geotehnice realizate pe teren ~i )J1 Iaborator,
pentru identifiearea si caracterizarea unor astfel de parnanturi trebuie
precizate urrnatoarele aspecte (S.N.I.P. 2.02.01-83), [190], [105] :
• elemente de stratigrafie indicand prezenta stratul ui de parnant
saraturat prin grosime, particularitati litologice, extinderea aeestuia in plan
ori zontal ~i vertical;
• cornpozitia chirnica a apelor de suprafata si subterane, cat si caracterul
rniscarii 101· (gravitational, capilar, osmotic), irnportanta fiind de asemenea si
o prognoza asupra variatiei nivelului apei subterane 111 cazul exploatarii
viitoarelor constructii sau a urnezirii de Iunga durata a terenului de fundare;
• eJemente geornetrice privind Z011a de pamant saraturat, insotite de
aprecierea gradului de dispersie a sarurilor ~1a solubilitatii lor, 0 evaluare a
capacitatii de schimb ionic a fazei solide a pamantului, In raport cu cationii
de schimb;
• caracteristici fizico-rnecanice ale pamantului care a devenit saraturat,
cat si efectul levigarii sarurilor asupra aeestuia;
• 0 prognoza asupra potentialelor procese de saraturare sau desaraturare
ca urmare a influentei conditiilor clirnatice ~igeomorfologice precum ~j
efectul factorului antropic pe amplasament.
Calculul terenului de fundare alcatuit din pamanturi saraturate se
face la starea limita de deformatii §i 1a starea limita de capacitate portanta.
Starea de deforrnatie 11CUIli forma Jl1 terenul de fundarc ce cuprinde Ull
 2. ALCArrUIREA ~I CARAC'fERIZAI{'EA PAMANTURILOl~ 91

pamant saraturat, ca urmare a neornogenitatilor de textura de pe

amplasament se poate preveni prin:
• masuri de evitare a urnezirii terenului de fundare;
• fundarea intr-un strat de pamant nesaraturat subiacent;
• procedee mecanice sau/si chirnice de irnbunatatire a terenului de
fundare;
• conformarea structurala a constructiei pentru 0 adaptare la
deformatiile neuniforme din terenul de fundare.

j) Pdmdnturi de umpluturd

Ca urmare a unor depuneri aluvionare neconsolidate, recente, sub

influenta majora a. factorului antropic s-au format parnanturile de urnplutura,
o alta categorie de pamanturi speciale lntr-o succesiune litologica potentiala
"
a terenului de fundare la 0 constructie noua, In general, ace -., ~ se
caracterizeaza printr-o mare neornogenitate de textura, ceea ce induce
compresibilitate neuniforma, relevanta fiind posibilitatea autoindesarii sub
greutate proprie, in special in cazul unor actiuni dinamice (S.N.I.P, 2.02,0]-
83), [190], [105]. 0 influenta semnificativa asupra comportarii u estor
pamanturi sub sarcina 0 au ~ivariatia conditiilor hidrogeologice, a
descornpuneri i incluziunilor organice prezente, atunci cand depasesc valori
de 3% la parnanturile nisipoase si 5% la cele argiloase. Asocierea
pamanturilor argiloase ClI materiale granulare artificiale de tipul zgurilor de
terrnocentrala poate rezulta In aparitia uno! fenomene de umflare.
Prill modul de formare particular si aspectele specifice ale
comportamentului acestor parnanturi, la descrierea si prospectarca terenului
ce Ie contine trebuie avut in vedere urmatoarele:
• structura si textura acestor pamanturi;
• modul in care a luat nastere respectiva zona de umplutura;
• natura chimico-rnineralogica a particulelor solide dill care este
realizata umplutura,
Terenul de fundare alcatuit din parnanturi de umplutura se calculeaza
fa starea limits de deforrnatii ~i starea limita de capacitate portanta (~.1n.).
Adoptarea unei solutii de fundare la constructiile inair !'~ sti,
arnplasate pe terenuri ce contin parnanturi de umplutura se poate reah za in
urrnatoarele conditii:
• folosirea terenului de umplutura in caLitate de teren natural pentru
constructii usoare, atunci cand:
92 FUNIJATIJ I - FIZI A SI MECANI, -'A PAMANTURlLOR

- umplutura este rezultatul aplicarii unei metode specializate si

are obtinut un grad de indesare corespunzator fundarii directe;
- umplutura este de tip halda din parnanturi nisipoase, deseuri
de productie, pietrisuri, piatra sparta, zguri granulate;
- umplutura este fermata din aeumuJarea de materiale depozitate
in vrac ~ise Ioloseste numai la constructii provizorii (pe
durata a 10" .15 ani), proiectarea acestora fiind bazata pe
evolutia tasarilor.
• luare unor rnasuri constructive pentru reducerea cornprcsibilitatii
straturilor de pamant de urnplutura din terenul de fundare;
- compactarea terenuJui de fundare de suprafata sau de
adancirne rara adaos de material, 111 functie de loealizarea si
extinderea pe verticals a urnpluturii;
- compactarea terenului de fundare cu adaos de material, prin
realizarea unor peme de nisip, pietris, la umpluturi in halde
necompactate suficient, avand S, > 0,7 , la acurnulari de
materiale depozitate in vrac, 'in prezenta a mai mult de 5%
materii organice - gradul de compactare a parnantului din
perna recornandandu-se a fi de eel putin 95%;
alegerea unei solutii de fundare In adancirne, care sa strabata
straturile cu pamant de umplutura.

k) Amestecurile de pdmdnt

Amestecurile de parnant sunt parnanturi eu granulometrie realizata

pc cafe artificiala, prin malaxarea a doua sau mai multe pamanturi etl
granulozitate cunoscuta, In vederea irnbunatatini proprietatilor fizico-
•
mecanrce.
Astfel, lin pietris sau nisip amestecat 111 di ferite proportii eu llfl liant
(praf + argila) va da nastere unui parnant (A) rnai putin permeabil, tar dintr-
un parnant eu fractiuni fine (argila + praf) degresat eu nisip va rezulta un
parnant negeliv sau ell potential de umflare - contractie mult mai redus,
dec at al pamantului din care a provenit (Tabelul 2.15.a). Astfel de
amestecuri sunt utilizate in principal la realizarea urnpluturilor sau la
constructia terasamentelor, digurilor, barajelor si platforrnelor cailor de
cornunicatii (Tabel 2,15.b).
Problema realizarii amestecurilor de parnanturi se poate pune sub
doua aspecte [95], [99], [112], [157]:
 2. ALCATUIREA $1 CARACTERlZAJ~EA PAMANTURJLOR 93

a) realizarea unui parnant cu granulozita.te necunoscuta prin

amestecarea ill diferite proportii (In% + n%) a doua parnanturi (A), (B)
eu granulozitate data si stabilirea fractiunilor componente (A%; POlo;
N%);
b) fiind date doua pamanturi (A), (8) prin curbele lor
granulometrice sa se determine eurba granulornetrica a arne teeului
rezultat prin combinarea 111 proportia I:n (A / B) a celor doua pamanturi.
Pentru rezolvarea primei probleme se utilizeaza de regula
reprezentarea ternara a pamanturilor, Astfel, fiind date parnanturile (A) si
(B), fig.2.42. se cere sa se individualizeze pe dia.grama ternara pamantul (C)
rezultat prin amestecarea a (l'n%) din (A) cu (n%), din (B), deci C= (m %).A_
+ (n %)·B.
o 100

p...:.::.:.;II "-~_--*""--.K 30

80 ~~.: l.e-'!!!.!"'i'.~_"l!.J!""""'--!lI' ..!U' !ll'JI.J~!..!!.:

1)1SIPC'~~~ __0 20 [A 0/01
90

1OO'-----+~-'t--_I'__----1f-----f'--+---+--_; ""----+-_~ 0
o 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
[j:>%l ----.. PRAF· ...
(0,05 ... 0,005mm) '.Arglla prAfoasa nlsipoasa

Figura 2.42. Stabilirea compozitiei amestecului pe baza diagramei ternare

Pentru aceasta se unesc printr-o dreapta, punctele corespunzatoare pe

diagrarna ternara eelor doua pamanturi (A), (B) si se imparte in Ith de parti
egale. Punctul (C) de pe segmentul AB , ce imparte aeest segment 'in

raportu I A C == /1% deterrni .....,

,este eterrninat practic pnn masurarea a 1"
till', 0) •
rziuru
CB m%
din PU11Ctui B si (11%) diviziuni din punctul A (fig.2.42.).
94 FUNDA TIl 1- FIZICA $1 MECANICA pAMANTURILOR

Pentru trasarea curbei granulometrice a pamantului (C ) rezultat

din amestecul a doua parnanturi (A), (8) date prin curbele lor
granulometrice (fig.2.43.) se deterrnina, pentru fiecare diametru (d,.) ill parte,
masa de pam ant (n1i) in procente, ce contine particule mai rnici decat
diametrul considerat (di) cu urrnatoarea relatie:

111 A + rna .n
me ( % ) == j I

i l+n
unde: (1: n) reprezinta proportia arnestecului exprimat in unitati de masa (Ia
o parte din A n parti din pamantul B); InA; (%), InBi (%), functiunile
corespunzatoare diametrului considerat.
"
In cazul in care amestecul este realizat din trei pamanturi (A ,B, C) in
proportia l tn.m, se traseaza curba pamantului (D) ce ar rezulta dill
amestecarea primelor doua parnanturi in proportia (1 :11), ca In cazul anterior,
iar apoi se traseaza curba granulometrica a parnantului cautat (E), prin
realizarea amestecuJui dintre pamantul (D) si pamantul (C) in proportie J .m,
utilizand procedeul aplicat pentru doua parnanturi.

% AR(ilLA PRAF - _tin..... - -NISII)

mediu
- 111Arc
PIETRIS BOLovAN r~
100 ~.
,~
.. ~
v,'-
90 ,~'
,~'
,
80 ,
,
l4
;rr ,
,
A' ,. l4 I' C' l B'
70 J
,
~4
Ir'
/ LI
n==2
60
,,"
I'

50 ,
~
00
00 - A ;
II
• V ,, 4 ,

40 -e ~
• ,
S ,•
30
,
~
" ,
~~
~
,
111Ai~I 2mBi , -
Lt,'n'Ci -=
~~ I -I 2
20 ~

,,,' V ,,"
10
Io-P
~./
,"
l4 mOi = 12%
0 ," ~
~
~

, • I I I I I

0,00 I o ,005 o.o: 0,05 0,1 1 2

,
1O 10Omrn

Figura 2.43. Stabilirea curbei granulometrice a amestecului de pdmdnturi

In tabelele 2.15.a si b. se prezinta [95] proportiile optirne de nisip si

liant (praf + argila) si respectiv pietris - nisip - liant cat'e pot fi utilizate
pentru realizarea unor amestecuri de pamanturi.
 2. ALCATUlREA $1 CARACTERIZAR.BA PAMANTUl~ILOR 95

Tahel 2.15.0 Proportiile oplime de nisip si lion I (prof + argila) pentru reaJizarea unui
amestec de pdmdnt utilizabil pentru umpluturi

Fractiun i granu lornetrice Con inut in procente fa a de )reutatea totala

Arnestec A 'mare' Amestec B. (fill'
Nisip 1- 2 mm 0+ 30 -
0,6 - 1 rnm 6+ 50 0+20
0,09 - 0,6 I.TInl 12~ 63 30 + 75
Liant 0,002 - 0,09 rom 8 + 35 15 +- 44
- -
r praf + argila < 0,002 rnrn 3~8 6 + 10
Tabel 2. J j.b Proportiile optime de pietris + nisip + liant (prof + argila) ale unui amestec
de pamdnt utilizabil pentru drumurile de pdmdnt

Fractiuni granulornetrice Con inut in procente fa a de greutatea ''',tala

Stratul superior at Stratul in ferior al
limbracamintii drumului imbracamin ii drumului
Pietris 18 - 35 mm - 13 + 20
5 - 8 rnm 32 +45 15 + 37
2 - 5 rom 5 + 35 0+ 30
Nisi D 0,09 - 2 mrn 19 +42 19 +- 42
Liant 8 + 16 8 + 16
0,002 - 0 09 InlTI
~oraf + argila

2.2.1.1.2. Indicii de structura ai pamanturtlor

Proprietatile fizico-mecanice ale pamanturilor sunt dependente de

structura lor si implicit de interactiunea Iazelor componente. Cum
expJicitarea cantitativa a fenomenelor de interactiune, in procc t..1.ormarii si
caracterizarii structurii pamanturilor nu este tOSa realizata, structura
pamanturilor este reliefata cantitativ, mai Inuit sau mai putin fidel, printr-o
serie de indici simpli (marimi fizice), ce exprima de obicei raporturile in
care se regasesc in pamant fazele componente (solid - lichid - gaz) fig.2.44,
atat in ceea ce priveste volumul (Vs, Vw, Va) ocupat de acestea cat si
greutatea (G.." G"v, Go).
Prin urrnare, daca se considera 0 proba de pamant constituita din
particule ~iapa, respectiv aerul constante In, pori (Fig.2.44.a) atunci prin
idealizare, separarea ipotetica a fazelor (solida + lichida + gazoasa) JO Ita:
• volumul total al probei V va fi surna volumului le solid Vs,
VOlllIDUl apei Vw ~ivolumul aerului (gazului) Va, rezultand:
(2.7.a)
96 FUNDATIJ 1- FJZICA $1 MECANJCA pAMANTURJLOR

unde:
~1 = V~I'+ Va (2.7 .b)
reprezinta volumul porilor sau VOIUlllUI golurilor dinlre
particulele scheletului solid al pamantului.
• greutatea totala a probei va fi surna greutatii partii solide (a
particulelor) Gs si respectiv a greutatii apei din porii pamantului
Gw (greutatea aerului din pori fiind neglijata Ga=O):
G=G.v+G •., (2.7.c)
Pe baza acestor precizari, marirnile fizice care exprima sub 0 forma
sau alta raportul intre partile constituente ale unei probe de pamant ~iin
consecinta, caracterizeaza structura acestora se lmpart in marimi .fizice
fundamentale, care se obtin prin determinari de laborator, asupra unei
cantitati de parnant (proba) sau in situ si mdrimi derivate, care rezulta prin
prelucrarea rnatematica a.marimilor fundamentale.
Astfel, pot fi considerate ca rnarirni fundamentale ale structurii
parnanturilor, urmatorii indici (STAS 3950- 81), fig.2.44.:

r----------
" I
---
"
Va G8=0
V -f-f-=--,.........".r-r.----=-......--..rrt'

~
V v.' Ow
v G
•
pori
-----
•

•
•
• '
••
f
•••
•

Figura 2.44. Definirea miirlmilor fundamentale

• greutatea volumica a pdmdntului (y), adica raportuJ dintre

greutatea unei probe de pamant umed G si volumul V al acesteia
(inclusiv golurile), (STAS 1913-75 si STAS J'913/3- 76), deci:
y=G/V (2.7.d)

• umiditatea pdmdntului (w= wafer), definita ca raportul lntre masa

apei M; continuta in porii unei probe de pamant si masa
particulelor solide M· din aceasta cantitate, (ST AS 1913/1- 82),
deci:
 2. ALCATUIREA SI CARACTERlZAREA pAMANTURlLOR 97

w% =
M I~ ·100 sau w% =
G
w. I00 (2.7.e)
Ms Gs
• greutatea volumica a scheletului (Yf), reprezentand raportul dintre
greutatea particulelor continute (Os) intr-o cantitate de parnant si
volumul propriu (Vs) al acestor particule (tara goluri), (ST AS
1913/2-76), rezulta
r, = c,/ ~ (2.7.f)
Valorile orientative ale greutatii volumice a scheletului si a densitatii
scheletului, pentru unele categorii de pamanturi, ill functie de fractiuuea
granulornetrica predominanta sunt date in tabelu12.16. (STAS 1917-71).

Tabel 2.16. Valori orientative ale greutatii volumice si densitdtii scheletului

Pamanturi Ys P1>
kNln1,3 g/cmJ
'Nisi purl, nisipuri prafoase ~i
nisi puri argiloase 26,0 2,65
Prafuri, orafuri nisipoase >i prafuri argiloase 26,2 2,67
Ar ule, argile nisi poase si argile orafoase 26,7 2,7. -

Pe baza marimilor fundarnentale (determinate conform rnetodo-

logiilor precizate in standardele indicate intre paranteze) se pot calcula
urmatoarele rnarirni sau indici derivati ai structurii pamanturilor (fig.2.45.):

-
0
0
.....
d
o --
o• 0
0
~

d,
.....
-
~ __ ____.I _00__ ...... L' l 00
~---.___--w
V=V s +v p =1 V=V s +V p =1 +e

a) probd cu volumul total unitar blproba cu volumul de solid unitar

Figura 2. 45. Definirea mdrimilor derivate pe baza mdrimilor fundamentale

• porozitatea pdmdnturilor (n), definita ca. raportul dintre volumul

porilor (Vp), dintr-o proba de pamant ~i volumul aparent (volurnul
total al parnantului inclusiv golurile) V al acelei cantitati, deci:
 '" ...
98 FUNDATtl 1- FIZICA SI MECANICA PAMANTURILOI~

11% = (V,) / V) ·100 (2.8.a)

• indicele porilor (e), reprezinta raportul dintre volumul porilor Vp,
dintr-o cantitate de parnant si volurnul particulelor solide Vf) diu
acea cantitate de pamant, si rezulta:
e = Vp / ~f (2.8.b)
• volumul specific ea reprezentand volumul unei probe de pamant al
carui volum al scheletului solid este unitar:
v = l+e (2.8.c)
• compactitatea (c) este raportul dintre volumul scheletului si
volumul totaJ:
c = V.r / V = 1 /(1 + e) = 1/ v (2.8.d)
• greutatea volumicd a pdmdntului 111 stare saturatd (Ysal / YSJ"),
definita ca raport dintre greutatea probei saturate (IJOI1ii fiind in
intregime plini eu apa) si volumul acesteia (inclusiv golurile):
r
Y.IJ01 = V,) . Vol / G (2. 8.e)
• greutatea volumicd a pamdntului in stare uscatd (Yd - dry)
reprezinta raportul dintre greutatea probei in stare uscata si
volumul acesteia:
(2.8.£)
• greutatea volumicd in stare submersata (y,), definita ca [aport
dintre greutatea probei In stare submersata (sub apa) si volumul
acesteia (inclusiv golurile):
y' = G" - v.. . YI1' (2.8.g)
V
• gradul de umiditate (Sr, water-saturation ratio), este definit ca
raportul dintre volumul apei continute 'in porii probei de pamant si
volurnul total al pori lor din acea proba, dat de relatia:
-_~v
respectrv. S __e~v. V __e~v
(2.8.11)
S
r V r e.V e
unde elV' V este volumul apei continut intr-o proba de pamant
avand volumul porilor ega) ell e- TI , iar V - volumul total aJ
probei.
Pentru determinarea relatiilor de legatura intre marimile
fundamentale si marimile derivate sa considerarn volumele elementare de
pamant din fig.2.45., la care s-au separat printr-un rnijloc oarecare, fazele
componente.
 2. ALCA1'UIREA $1 CARACTERlZAREA PAMANTURJLOR 99

Astfel, In baza definitiilor precedente, pentru volumul unitar al

probelor din fig.2.45.a. se obtin expresiile porozitatii ('1), a indicelui porilor
(e) si a relati ilor de legatura dintre acestea:

n = Vp . J 00 => n -= Vp -I 00 si respectiv V =V- V = 1- n%

V s p 100
V n/lOO
e= p e = _..;._--
~ J- n
100
11.
e=-~- (2.9.)
lOO-n
Totodata, ill cazul in care pamantul este useat, atunci greutatea
volumicd in stare uscata rezulta (fig.2.45.a):
_ Gs _ ~ . Ys 1- n% . (2.10. )
Yd - V - V => Yd -= 100 Ys
"
In baza relatiei 2.10. se poate deterrnina valoarea porozitatii
parnantului ea fiind:
n% = Ys - Yd .100 ~jrespectiv e -= Ys - Yd (2.11.)
r. Y'I
Porozitatea parnantului se poate exprima si in functie de indicele
porilor prin urmatoarea relatie (fig.2.45.b):
V I·l·e e
V 1·1· l+e l+e
Greutatea volumica a pdmdntului (greutatea unitatii de volum) va fi
(fig.2.45.a):
G V· y + V .r n%
r= V =.v s
v W w=V'y+V'y
s S )1\1 HI
= 1- 100 'r+V.y 101'
S '~I
~itinand seama de definitia umiditatii rezulta:
G V·y w% w%
H-'% = .". 100 ~ w = ~v 100 => V . Y = 111.. V.. r. = (1 - n) . Y .--
Gs V .
Y
." w 100 .~ S s 100
S s
rezulta ea greutatea volumicii are expresia:
n% w%
Y= 1- . 1+ . v
.y (2.13.)
100 100'

Cum lnsa 1- n% . Y s = Yd relatia (2.8.) a greutatii volumice poate

100
f pusa sub forma:
100 FUNDATll1 - FIZlCA ~I MECANICA [>AMANrrURJLOR

si deci greutatea volumicd in stare uscatd va avea expresia:

r (2.14.)
Yd=l+W%
100
"
In cazul in care intregul volum aJ porilor este ocupat de apa
(~II= Vp) - situatia parnanturilor saturate - atunci greutatea unitati] de VOlU01,
respectiv greutatea volumicd in stare saturata, va f (fig.2.45.a):
~ . Ys + Vp . r w
Y -; YSOI = V = v".. r, + lip' r;
n n
r - sal -
i--
100 'r
s
+ 100 .y
tV
(2.15.)

Cand parnantul se afla sub apa, atunci asupra unui volum elernentar
se exercita forta arhimedica, orientata de jos in SllS si egala cu greutatea
volumului de lichid dezlocuit, ca urmare expresia greutatii volumice in stare
submersata va rezulta:

(2.16.)

Gradul de umiditate, conform definitiei este egal eu (fig.2.45.b):

S, = e\cv/ e ~itinand seama de definitia umiditatii,
w% = Vw . Y w .100 => w% = 1·1· ew • r w .100 =>
~~ . Ys ] . Ys
w%·y
e = s (2.17.a)
w 100· Y\cV
si deci expresia gradului de saturatie va fi:
w%·y
S = s (2.17.b)
r 100. e. Y \V
•

"
In functie de valoarea gradului de umiditate, pamanturile se clasifica
conform tabeJului 2.17., dat in STAS ] 243-88, pentru pamanturi coezive ~i
necoezive. j n unele lucrari [157], [183] val ori le gradul u i de um idi tate su 11t
diferentiate pentru pamanturile necoezive (tabelul 2.17.) III raport cu valorile
corespunzatoare pamanturilor coezive.
 2. ALCATUIl~EA st CARAC~rERIZAREA PAMANTURILOR 101

Tabel 2.17. Clasificarea pdmdnturilor dupd gradul de umiditate (S )

- •

Caracterizarea Natura pamantului ._.

pamantului ST AS 1243-88 NeCOe71\1 -19........1~
Uscat °~Sr < 0,40 o < s, S!) -5()
Umed 0,40 ~ s, < 0,80 0,50 < S, S: O,{')
- •

Foarte umed 0,80 s s, ~0,90 0,80 < s, < 1,OU

Practic saturat s.» 0,90 S, = 1,00

Caracterizarea pamantului poate fi facuta ~ipe baza de criterii

empirice conform tabelului 2.18.

Tabel 2.18, Caracterizarea pdmdntului dupd umiditdti pe criterii emp,r ,

~-----------~---------------------------------~---------------------------
Umiditatca
Pamanturi necoezive Pamantun argiloase
Jalnal1tului
~~------~~--====~~========~~~~~~====~~==~=--~~~
La sirnpla vedere nu pare umed. La palpare 11U se sirnt/
La strangerea In PUlll11 si dupa umiditate.
deschiderea lui se sfara:ma Se rupe foarte greu.
Uscat
imediat. Pentru sfararnare n ~l.~~ rr
•..

La strangerea in pumn
umiditatea se simte prin
senzatia de Ieee.
Pu u• n urncd La scuturarea 'in palma se
sfararna in bulgfu'a~e.
folosirea ciocanulu I.
Prin frecare scoate oraf,
-
La strangerea in numn,
urniditatea S( 'It· ;11
senzatia de rece.
Culoarea este mai 111Cltl A
A proa De nu se li peste. ---I

Hartia de Iiltru pe care se pune parnantul ralnal.~

uscata sau se umezeste numai dupa catva timp.
r-----------4--------------------------------------~--------------------------.--~
La strangerea in pumn se simte La strangerea In pumn ~e
urnezeala. sirnte urnezeala.
J se poate da forma, care la
0 Se lipeste usor; nu se
des:facerea pumnului se farami teaza.
,
Umed mentine un timp destul de Picaturile de apa se absorb
indelungat. lent in interiorul ur- ~~J.-..---1

Hartia de filtru pe care se pune pamantul se Ul11 ~~~~

repede si se forrneaza 0 pata.
--- -- ...
--4
La scuturare in palma se intinde Picaturile de apa se itlll 1,t.'11 f1C
Saturat ca 0 lipie", suprafata probei <\i (tJi'fl se
absorb in interior. _ ___ -J

• Metoda folosita ~i
'in practice americana.
102 FUNDA1'111 - FIZJCA $] M,ECANICA pAMA.NTURILOR

Indicii precizati mai sus sunt utilizati at at Ja calculul diverselor

actiuni, pe care pam an turi le Ie deterrnina asupra elementelor de constructie,
cal ~j la aprecierea cali ta'ti i ~j proprietati lor constructive sau ca suport al
constructiilor. Valori orientative ale principalilor indici de structura ai
pamantului sunt prezentate in tabelul 2.19. [89].
TobeI2.19. Valori orientative ale principalilor indici de structure pentru unele pdmdnturi
3
lndicele Greutatea volumica, kN/m
Starea Porozitate
Tip pamant porilor submer-
pamantului n% uscata naturala saturata
e sata
Pietris Afanat 38 - 42 0,61 -
0,72 14 - 17 18 - 20 19 - 2l 9 - 11
• • ~

OISl DOS Indesat )8 - 25 0,22 -

0,33 19 - 21 20-23 21 - 24 11 - 14
N isip mare, Afanat 40 - 45 0,67 -
0,82 13 - 15 16 - 19 18 - ) 9 8-9
nisip rnediu "
Indesat 25 - 32 0,33 -
0,47 17 - 18 18 - 21 20 -21 °-
1 11
Nisip fin Afanat 45 - 4,8 0,82 -
0,82 14 - 15 16 - 19 18 - 19 8-9
~

uniform Indesat 33 - 36 0,49 -

0,56 17 - 18 J 8 - 21 20 - 21 10- I 1
Praf rnare Afanat 45 - 55 0,82 -
1,22 ]3 - 15 15 - 19 18 - 19 8-9
e
lndesat 35 - 40 0,54 -
0,67 16 - 17 ] 7 - 21 20 - 2J 10- IJ
Praf Plastic moale 45 - 50 0,82 - 1,00 13 - 15 16 -20 18 - 20 8 - 1()
Plastic
35 - 4() 0,54 - 0,67 16 - 17 17 - 21 2() - 21 10- I I
COllS . ._ vartos
Plastic tare 30 - 35 0,43 - 0,49 18 - J 9 18 - 19 J8 - 22 11 - 12
Argila Plastic moale 50 - 55 1,00 - 1,22 13 - 14 15 - 18 18 - 20 8 - 10
Plastic
35 - 45 0,54 - 0,82 15 - 18 17 - 2l 19 - 21 9 - 11
cons. - vartos
Plastic tare 30 - 35 0,43 - 0,54 18 -19 18 -22 21- 22 11 - 12
Argila Plastic moaJe 60 - 70 ] ,50 - 2,30 9 - 15 12 - 18 14 - 18 4-8
grasa
,,;

Plastic
40 - 45 0,67 - 1,22 15 - J 8 15 -20 17 - 21 7- J I
cons. - vartos "

Plastic tare 30 - 40 0,43 - 0,67 18 - 20 17 -22 19 - 23 9 - 13

Astfel, In functie de valoarea porozitatii, exprimata prin indicele

pori lor, se poate aprecia starea fizica a pamanturilor necoezive in raport cu
starile extreme, starea de afdnare si respcctiv indesare maxima (ST AS
13006-9]), fig.2.46. Daca se asimileaza particulele de nisip cu sfere de
diametre egale, valoarea porozitatii este dependenta de modul de aranjare
reciproca a sferelor, aranjare caracterizata prin unghiul a (ftg.2.46.).
Pentru a == 90° (fig.2.46.a) se obtine starea de afanare maxima, iar
pentru a == 60° se obtine starea de indesare maxima (fig.2.46.c). Valoarea
porozitatii, 111 functie de unghiul de aranjare (a) este data ele rclatia lui
S) ichter [89]:
 2. ALCATUlREA SJ CARACTERIZAREA PAMANTURIL() . 103

1l
n = 1- -:----:---;=========== (2.18.)
6 . (I - cos a)..J 1 + 2 . cos a
aJ carui grafic este prezentat III figura 2.46.d. Rezulta ca in cazul a~imilarii
particulelor de nisip cu sfere de acelasi diarnetru, startle ext r~I11e sunt
caracterizate prin urmatorii indici:
• pentru starea de afanare maxima (aranjare cubica),
nnlRX = 47,6% si emax ~ 0,91
• pentru starea de indesare maxima (aranjare hexagonala),
nn1ax = 25,9% si e111aX == 0,35
e
.._ a........ _
6.h

n%
o
a.,nin = 60
,------·-----1 , r-----------,
,I ,, 47,6
• <,
,
•
.. .. '
• to'
'
o·
,
I
, ,
I
, I
I
1
1
40 -- - ......

, ,,
.' .' j' •••• •

• • •• 1 1
•
•
• • •• • .. ..... • .,
• ..
--
0°
. . . .
· .. .---
."
• •,
..:

---- ... •
I
30
~
<,
----------
• .... • • •• I •

·.'
.. . ~ .
I.. , • • • '. . <,
25,9
. ..
.' • I ••

. .. .'.....' ..... .''

J
• • • 0 •

• • •
• • • •

·. .'...., J.
Jt
•• , ,

· .' .. .. .. • • I •
• •
= 1.-
· .. .' ..' . • ...... _11
· •• • 20 ",t
• • I • • • j. • • • •
" "•
'
· . .,....... . · ".". ,.' , ....
• • • • • • • • •
.. j .' •
••• I. I •• •

.','
I
: .... ..., t·" • 6(' -C()SCX [(I I ) t.!f IIi
f., . ..' ..'.. .. . .
I' • ...... •
t.,.. , "
I ,.,

· .. .
•
· •
. ,
· .· . .• ......'.
'. • t • •
., I
,
,

10 - -
.
• • • • • j •

'. ••• •• t. •· ..' I.'

·· '. . " . . .. .
• I .. •
I ..... • •

,
, ••

..'.' .
' '.~ 0 "

'.
" 0

.'
f _
• + •
•• ,
.... Io.
.. .' ,
.. ... •• '..
.. ..

•
• •

• .... • I •
I ..

j ..

() 0
0<1,)<1 o o
90 80 60

8) aflinarc nlaxinla b) lndcsare medic c) Indesare nlllxi,na. d) 11 = ({ex)

Figura 2.46. Starea de indesare si afdnare a pdmdnturilor nee cezive

Practic, indiferent de granulozitate ~j sfericitate, pentru nixinurile

curate se obtin valori cuprinse lntre [42]:
n"lllX = 0,50 sau e,nax = 1,00 si n'llin = 0,30 sa.u e = 0,43 1Tl•

Cum porozitatea absoluta nu indica starea in care se g5sc~te

parnantul intre cele doua stari extreme (fig.2.46.b), si nici calitatea lui ca
teren de fundare, s-a definit gradul de indesare (/ D) sau densitatea r Itlfivii
(Dr), prin relatia:
r d.lnax . (r d - r d.nlin )
=---....;;__---_.:..... (2.19.)
rd· (r d.1118X - r-;: )
"III care:

• e indicele porilor parnantului 111 starea natural a, cu grcuratca

volurnica in stare uscata (Yd);
104 FUNDA1~11J - nzrc» ~I MECANICA pAMAN'"rURILOR

• e'ha~'- indicele porilor pamantului in starea de afanare maxima avand

greutatea volurnica (Yd.lllill);
• emin - indicele poriJor pam all tu lui 111 starea de indesare maxima cu
greutatea volumica (Yd.lllax).
Gradul de indesare (densitatea relativa) se poate exprima si in functie
de porozitatea maxima (n,naJC) ~j porozitatea minima (nnlil1)' exprirnate 111
procente, prin relatia:

(2.20.)

rezultata din relatia (2.19.) prin inlocuirea indicilor pori lor, Cli expresia (01"
in functie de porozitate (relatia 2.9.).
"
In functie de gradul de Indesare /,), nisipurile se clasifica (ST AS
,...
1243-88) conform tabelului 2.20. In general, se considera [108] ca fundarea
pe nisipuri cu JD ~ 0,50 se poate face tara 0 compactare suplirnentara iar un
material bun pentru realizarea terasarnentelor trebuie sa aiba ID ~ 0,67 [28].
Tabel 2.20.a. Clasificarea nisipurilor dl1,IJQ gradul de Inde..sare relativd (It))
Starea de indesare a nisipuri [0]" ID Observatii
•

Afanata :::;0,33 Teren slab

Cu lndesare medie 0,34 ... 0,66 Teren bun
Ind
. esata V (),67 ... 1,00 Teren foarte bun

o
clasificare mai amanuntita este data in tabelul 2.20.b. dupa
lucrarea [65].
Tabel 2.20. b. Caracterizarea nisipurilor dupa gradul de indesare relativd (/ D)

Starea de indesare a nisipurilor ID (%)

F oarte afanata 0-15
Afanata 15 - 35
Cu indesare medie 35 - 70
•
~

Indesata 70 - 85
Foarte indesata 85 - 100

Pentru a aprecia disponibilitatea de tasare a nisipurilor, In special la

actiuni dinamice (vibratii) s-a definit capacitatea de indesare (C;) prin
relatia:
 2. ALCATUrREA $1 CARAC'TERIZAREA pAMANTURlLf R 105

c. =
I
ernax - e,nin
(2.21.)
e,nil1

in functie de care pamanturile necoezi ve se clasifica in conforrnitate cu

tabelul 2.21.
Tabel 2.21. Clasificarea nisipurilor dupa capacitatea de indesare ( C{)

Capacitatea de Indesare C'I

Mica < 0,4

Mi ilocie 0,4, .. 0,6
Mare > 0,6
-
Cu cat capacitatea de indesare este mai mare, cu atat si variatiile de
volum sunt mai mari ~irespectiv tasarile constructiilor. Se apr-via: n f?~] ca
un bun material pentru executia terasamentelor are C, ~ 0,4 ,
"
In ceea ce priveste parnanturile argiloase, porozitatea lor v· rif17.a in
limite mult mai largi (30- 60%) (tabelul Zi l v.) aceasta datorita structurii Ior
'in fulgi, putand atinge In unele cazuri chiar 90% In cazul bentonitei 11' ,

2.2.1.1.3. Compozltia cbimlco-mlneraloglca a particuJelor solide

Rocile, mineralele ~Ii respectiv substantele sunt COil Ll)u~i ai

eJementelor chimice. Prin element chimic se intelege [144] totalitatea
atomilor ale carer nuclee au acelasi nurnar atomic Z, deci acelasi numar de
sarcini pozitive,
orbite
elcctrolU

12

nuclcu
Sodiu (Na) Magneziu (Mg) Aluminiu (AI) Siliciu (Si)

Figura 2,47, Modelul structurii atomilor U1107· elemente

A to 111 ii, ultirnele unitati discrete ale materiei cu identitate chimica,
sunt constituiti dupa modelul macrocosmosului (mod Itl! planetar
Rutherford - 1911), dintr-un nucleu in care sunt concentrate !" t'j ni le

electrice pozitive si electroni (purtatorii sarcinilor electrice negative). cc se

106 .FUNDA1']ll- FLZJCA $1 MECANICA pAMANTURILOR

rotesc pe orbite circulare ill jurul nucleului, asemenea planetelor III jurul
Soarelui (fig.2.47.).
La randul lui nucleul este constituit din P'''OtOl1i, particule cu sarcini
eJectrice pozitive si neutroni, neutri din punct de vedere electric. Numarul
de protoni din nucleu este egal cu. nurnarul de electroni de pe orbite si este
notat cu z - numdr de ordine [J 44] sau numar atomic. Marimea nucleelor, in
11
care este concentrata intreaga masa a atornului este de eca. J 0- n1m iar
7
rnarimea atomului este de cca. 10- '111n == J A (Angstrom).
Modelul expus a fost suceesiv imbunatatit de Bohr (1913) si
Sommerfeld (1916), rezultand ca orbitele circulare sau. eliptice SUJlt cazuri
particulare de rniscare a electronilor, care III miscarea lor in jurul nucleelor
dau nastere unui llor electronic, In care exista probabilitatea ca la un
mornent dat electronul sa se afle la 0 anumita distants de nucleu, stabilita pe
baza ecuatiei lui Schrodinger (1926), rezultand In final modelul atomic al
mecanicii ondulatorii, 111ai riguros si mai apropiat de realitate [J 07]. ClI
toate acestea, modelele planetare (Rutherford, Bohr, Sommerfeld) permit
interpretarea sugestiva a diferitelor fenomene ce au loc la periferia atomilor.
Astfel, proprietatile chimice ale elementelor sunt dictate de numarul
protonilor din nueleu si de nurnarul electronilor de pe cea mai periferica
orbita, numiti si electroni de valenta. Configuratia stabila, pentru un invelis
electronic presupune existenta a opt electroni pe orbita (octet) ~i prin urrnare
atornii cauta sa-si stabileasca aceasta configuratie printr-o serie de legaturi
c u alti atomi.
Astfel, s-a constatat ca atomii ce au pe ultima orbita 1, 2 sau _1
electroni, l~i realizeaza configuratia stabila de octet prin pierderea acestor
electroni si transformarea lor in ioni pozitivi (cationii, iar cei ce poseda 5, 6
~i 7 electroni pe ultima orbita, all tendinta de a capata electroni
transformandu-se ill ioni negativi ianioniv.
sarcinile ionilor
- ------
-'*
+
=
-
"

. Na + CI

d
Figura 2.48. Legatura ionicii

Astfel, sodiul cedeaza cu usurinta electronul sau de valenta,

devenind cation, clorului care-I accepta devenind 011i()n, iar datorita atractiei
 2. ALCATUlREA $1 CAltA l·ERIZAR.EA PAMANTURlLOR 107
----__;",,__

2
reciproce F = (e' 'e-)/ d , conferita de sarcinile electrice de sernn contrar
(e ~, e) forrneaza molecula de clorura de sodiu (fig.2.48.).
Aceasta legatura dintre atomi, ce se realizeaza prin transferul unuia
sau mai multor electroni de valenta, de la un atom care cedeaza usor
electroni la un atom care accepta usor electroni se numeste legdturd tonica
sau de electrovalenta [89], [209] .
Alt tip de legatura este legatura covalentd, fermata prin punerea in
cornun a unuia sau mai rnultor perechi de electroni intre atomii care
interactioneaza (fig.2.49.) [17], ca ill cazul atornilor de Cl ce dau nastere
molecu lei de clor.

atorni izolati molecula de clor mole. ula de HCl

/ -- ,_-- - "
+ -

+ - [,b-~ 0 ~
,
-
<; -.I
.....c:>
+
--_/
-
I

H Cl
a) nepolara b) polara

Figura 2.49. Legatura covalenta

Legdtura covalenta poatefi:

• coordinativd, cand se stabileste intre un atom donor (care
cedeaza electroni neparticipanti la covalenta) si un atom acceptor Cf! deficit
de electroni [209];
• polara, cand sc stabileste intre doi atorni diferiti, in care
perechea de electroni de legatura nu este situata sirnetric in raport cu cei doi
atomi legati, ci se deplaseaza intr-o InaSUI-aoarecare spre unul dintre acestia
(celelalte legaturi covalente sunt nepolare) [18], 11101ecula rezultata devenind
un dipol electric (fig.2.49.b)
• Legatura metalled este specifica metalelor in stare sol ida sau
lichida si se caracterizeaza prin transferul permanent de electroni intre ionii
pozitivi si atomii din nodurile retelei (fig.2.50.). Coeziunea metalului este
data de norul electronic care circula "liber' In campul ionil pozitivi, ,
"
In afara acestor legaturi, ce se realizeaza intre atomi, sunt si legaturi
ce se dezvolta intre molecule, mai slabe in intensitate, datorate urmatoarelor
tipuri de forte:
J08 FUNDATIL [- FIZICA $1 MECANICA pA.MANTURILOR

~----~----~----~
/
I',
I
I',
/ I
I"
/ I
I"
I'~
• Forte masice (Newtonienei,
I'/ , / , / I / ,
~--_'-'flf-" .1 ~ _.. _L~ , calculate cu relatia:
"f' ,~ ',~It I~ I
I
I I',
~ toT -~
tG;\_
I I',
~
'
~
-J- - - ~,
I',
- --~
...., I'
tTIi.\
I (2.22.)
I • .." ' I' , I / , I / I
I / ~I' / /

@"---~-~---~.---~~ : unde:
I ~,/_~, ~J ~
I lit ~r- -' -r-- I---~ mi, 1112 - masele celor doua
,./ I , '/
1/"
,!.(' N ~ ~ './..,. I ./. 1// molecule sau particu le care se
~----w----~----~ atrag;
d - distan ta dintre ccntrele de
Figura 2.50. Legaturi metalice greutate ale moleculelor sau
particulelor,
• Fortele Van der Waals se exercita intre rnoleculele corpurilor cu naturi
diferite. Astfel, in functie de cauzele ce Ie genereaza, Iortele Vall der Waals
pot fi [27], [209]:
- forte de dispersie sau London,'
- forte de orientare sau Keesom;
- forte de inductie sau polarizare ale lui Debye.
predominante 'in cazu I moleculelor nepolare se
Fortele de dispersie,
datoreaza fluctuatiilor instantanee aJe straturilor de electroni, ce deterrnina
transformarea, pentru scurt timp, a moleculelor nepolare in dipoli de sens
contrar si prin aceasta atractia 101". Energia potentiala a moleculelor nepolare
va fi data de urmatoarea expresie:
B A
E,) == 12 - 6 (2.23.)
'" I'"
unde:
• A, B SLUlt constante iar r, distanta dintre molecule a atomilor cei mai
apropiati;
12 6
• Blr si Alr - potentialul fortelor electrostatice de respingere
respectiv de atractie, In functie de sernnul sarcinilor electrice.
Fortele de orientare sunt predorninante intre moleeulele polare
(dipoli) ~iele apar prin orientarea dipolilor, ce deterrnina asocieri aJe
moleculelor de tip liniar, antiparalel sau triunghiular (fig.2.5l.). lntensitatea
acestor forte, numite uneori si forte coulombiene, este data de relatia:
e+ . e"
,
F=--2 (2.24.)
d
u nde: e -1-) e' sunt sarcinile electrice ale acelor molecule sau particule, iar d,
d istanta dintre ele. Ele pot f de atractie sau respingere, In functie de sernnul
 2. ALCATUJREA $1 CARACTERJZAREA pAMAN1"URILOR 109

sarcinilor electrice (e:1: de atractie cand semnele sunt contrare 9i respectiv

de respingere daca sernnele sunt aceleasi.
molecule polare
- + - .t-
~~~~e~r,e~~~~e~

a) liniar b) antiparalel

-
c) triunghiular
Figura 2.51. Asocieri moleculare prin forte de orientare
Fortele de inductie, SUIlt forte ce apar ca urmare a polarizarii
moleculelor nepolare, fenornen datorat carnpului electric pe care-l indue
rnoleculele polare.
Contributia celor trei cauze, respectiv a intensitatii fortelor pe care Ie
genereaza in rezultanta lor, forta Van der Waals, este urrnatoarea [89]:
• forte de orientat-e 77%,
• forte de dispersie 19%,
• torte de inductie 4%.
Dupa unii autori [144], intensitatea rezultantei fortelor de tip Van del-
Waals este data de relatia:
F = m, 'm2
d6 (2.25.)

unde m I) In2 reprezinta masa celor doua molecu Ie iar d, distanta dintre ele.
Toate legaturile ce se stabilesc intre molecule sau particule ca
urmare a actiunii acestor forte, independent sau combinat, sunt denurnite
legaturi Van der Waals.
• Legdtura de hidrogen sau puntea de hidrogen este 0 legatura
intermoleculara de natura electrostatica, care se stabileste intre atomii
puternic electronegativi ai moleculelor, prin intermediul unt';· "1 de
hidrogen [144], [209]. Pentru intelegerea legaturii de hidrogen sa
considerarn atomul de hidrogen si oxigen reprezentati schematic in
fig.2.52.a,
,. ce prezinta un electron 9i respectiv sase electroni pe ultima orbita.
In vederea completarii Iorrnatiei stabile de octet, atomu l de oxigen lsi
I 10 FU'NDATIJ 1- FlZICA Sl M,E ANICA pAMANTURILOR

asociaza doi atomi de hidrogen (fig.2.52.b) stabilindu-se intre ei 0 legatura

covalenta polara, dand nastere moleculei de apa, bipolara din punct de
vedere eJectric.
Datorita acestui caracter bipolar al moleculei, desi In ansamblu este
electric neutra, lntre atomii de oxigen dintr-o molecula, electronegativi, si
atornii de hidrogen din alte molecule, electropozitivi, se stabileste 0 atractie
electrostatica, ce deterrnina legaturi Intre molecule, numite legdturi de
hidrogen (fig.2.52.c).

+ --
a) J-I o

., proton
+ + o electron

b) Figura 2.52. Legiitura de

hidrogen in cazul apei

+
..

Legaturile de hidrogen sunt mai slabe decat legaturile ionice sau

covalente, dar rnai puternice decat legaturile Van der Waals.
o comparatie relativa a intensitatii fortelor ce caracterizeaza toate
aceste tipuri de legaturi, luand ca baza intensitatea fortelor Van der Waals
indica urmatoarea ordine [8~]: . . . --. ----.-.
• forte Van der Waals Cli illtens itatea' 1 fa 10;
• legaturi de hidrogen lOla 20;
• legaturi ionice si covalente 40 fa 400.
Rezumand cele prezentate rezulta ca atornii elernentelor naturale,
prin legaturile chirnice prezentate, deterrnina aparitia molecule/or, care la
randul lor printr-o serie de legaturi determind substante si minerale, care
prin asociere au dat nastere II'OC ilo I", Deci unitatea fundarnentala constituents
a roci lor sed imentare este mineralul.
 2, ALCATUIREA $1 CARA "r'EI~rZl\REA pAMANTURfLOR 111

Nurnarul mineralelor descoperite 111 natura este foarte mare, jar

gruparea lor pe specii difera ILl functie de clasi ficarea adoptata; totusi, in
mornentul de fata se poate aprecia ea nurnarul lor este de cca. 2500 de
minerale, numar ce creste continuu cu cca. 40 minerale anual, Din punctul
de vedere al inginerului constructor insa, nu intereseaza In principal numarul
mineralelor identificabile, ci contributia lor la cornpozitia "r")(ll'~eiterestre ~i
implicit a rocilor sedimentare. Astfel, se considera [85] ca gradul de
partieipare al diferitelor cJase de minerale in compozitia scoart "j lerestre
v
este urrnatoarea:
• silicati 81% din catOe55% feldspati si / 1% silice;
• oxizi - hidroxizi (oxizi ~ihidroxizi de fier, aluminiu, mangan,
titan etc.) J 4%;
• carbonati ( carbonatul de calciu, dolornit etc.) 0,7%:
,

• fosfati (brushit, farrnacolit etc.) 0,7%;

• halogenuri (sarea gerna, fluorina, clorocalcit etc.) 0,5%;
• sulfuri si sulfati (baritina, mercalit etc.) 0,3- 0,4%;
• elemente native (hidrogen, oxigen, fier, aur argint, cupru, plumb,
platina, diarnant, arsen, sulfete.) eca. 0,1%.
Analizandu-se compozitia mineralogica a rocilor sedimentare s-a
observat 0 stransa dependenta Intre dimensiunile particulelor componente si
cornpozitia mineralogica, Astfel, s-a constatat ca particul lc 1)1 ite prin
dezagregarea fizica a roeilor preexistente (eruptive, sedimentare,
metamorfice) au aceeasi compozitie rnineralogica ca a rocilor din care au
provenit mineralele constituente, fiind denumite ~i minerale P";' o "(',Cu cat
rezistentele mecanice si stabilitatea chirnica ale rnineralelor prirnare au fo t
rnai reduse, agentii externi au deterrninat 0 fragmentare pronuntata, care
cuplata eu 0 alterare chimicd mai mult sau mai putin intensa a determinat
aparitia particulelor eu dimensiuni mal reduse, ell forme plate sau aciculare,
alcatuite din minerale secundare. Pe baza studiilor efectuatc, unpozitia
chimico -unineralogica a particulelor solide din pamant ar fi [197], l231]:
• particule alcatuite predominant din cuart, caracterizate prin
forme rotunjite si dimensiuni intre 0,2- 2,n1m ~i care constituie
fractiunea nisip;
• particule constituite din asocierea naturala a mineralelor de tipul
feldspatilor, micelor si carbonatilor, cu dirnensiuni cup rinse intre
0,002 mm si 0,2 111m ~i care alcatuiesc.fractiunea pra!;
• particule constituite din minerale secundare, rezultate prin
alterarea chirnica a rnincralelor prirnare, ln special ,1 silicatilor,
112 F1JNDATJI [- FIZICA $1 MECANICA PAMANTURlLOR

caracterizate prin forme plate si aciculare si dirnensiuni mai mici

de OJ002 mm ~i
care se regasesc in fractiunea argild.
Din cele prezentate, rezulta ca majoritatea rnineralelor constituente a
"
particulelor ce alcatuiesc rocile sedimentare, fac parte din clasa silicatilor, In
aceasta clasa intra un nurnar mare de rninerale, desi numarul elementelor
constituente este relativ mic, si rezulta 0 mal-e variabil itate a compusilor,
caracterizati printr-o structura cornplexa.
Analizandu-se cu ajutorul razelor X, structura silicatilor s-a constatat
[84], [231] ca la baza structurii 10." st§. grupa tetraedricd [Si04] 4-, ·fig.2.53.a,
2
In care ionul de siliciu [S;4+], este Inconjurat de patru ioni de oxigen [0 -],
situati in colturile unui tetraedru si grupa octaedricd cu ioni de aluminiu,
magneziu, fier etc. (fig,.2.53.b), situati in centrul unui octaedru si inconjurati
de sase ioni de hidroxil, ele comportandu-se ca macroioni,

-
2- ® cationi ~e aluminiu
o oxigen to ] rnagneziu, fler, etc,
4+
© siliciu [Si ] hidroxil (OH)
(1) tetraedru de siliciu b) octaedru de AI, Mg, Fe, etc,

Figura 2.53. Elementele structurale ale silicatilor

'"
In functie de rnodalitatile de asociere a rnacroionilor, deci a
tetraedrelor si octaedrelor ~ide nurnarul lor in unitatea de baza, prin
valentele disponibile rezulta 0 mare varietate de silicati grupati 1rl [7Sj, [84],
[144], [23 J]" (tig.2.54.):
~~'-~.'.--'~ezoslllcatl,~silicatj'cll'grupari tetiaearlceiiolate de:~l(j;;--~-~----'-._
• sorosilicati, silicati C'LI grupari de doua tetraedre de Si04
(fig.2.S4.a);
• ciclosilicati, silicati cu grupari inelare de 3, 4 si 6 tetraedre
(fig.2.54.b);
• ionosilicati, silicati formati din lanturi infinite simple sau duble de
tetraedre, legati prin ioni cornuni de oxigen (fig.2.54.c,d);
 -
2. A LCA'rUl REA $1 CARACTERIZAREA
- ~
PAMAN'I~UJtll,OR 1 13

• filosilicati, silicati ClI structuri infinite de tetraedre de Si04 legati

prin intermediul a, trei ioni de oxigen cuplati sau nu cu octaedre
(fig.2.54.e)
• tectosilicati, silicati cu retele tridimensionale continui de tetraedre
(AI; Si04) , prin intermediul a patru ioni cornuni de oxigen
(fig.2.54. f).

b) ciclosi Iica] i
f .. - ~.}f5A ..1 c) ionosilicati dill lon\uri simple
•

Figurel 2.54.
Structura silicatilor

d) ionosilicati ell lanturi duble

f) tectosil icati

Dupa modul de aranjare a tetraedrelor si octaedrelor In cadrul

macroionilor si respectiv III retea se deosebesc urmatoarele tipuri de retele
[144] :
• reteaua amorfd, unde tetraedrele se interconecteaza sub unghiuri
diferite ca vaLoare, ral'a a se observa 0 repetitie ciclica (ex. silice
coloidala si silice hidratata);
• reteaua cristalirui, la care unghiurile dintre tetraedre respectiv
_~ .~_ ...... _ ....._..~octaedre
_ .,......,..~_.. ~... sunt._.......identice,
_ _4-.#_. _ iar
_ aranjarea lor.. este regulata, repetabila
. .,__ ....._.... ... ........
Ia perioade egale;
• reteaua sticloasa sau vitroasa, caracteristica sticlelor se
. ~ .
caractenzeaza prIll existenta Ullor grupari de tetraedre asezate
neregulat.
Din toate aceste grupe de rninerale intereseaza 111 primul rand
f losi licatii ~i tectosilicatii cu retele cristaline, ce se regasesc in majoritatea
parti cule lor l-oci lor sedirnentare [23,1].
114 F'UNDATlll- FlZICA $1 MECANICA PAMANTURJLOR

• Filosilicatii sunt rezultatul asocierii tetraedrelor de siliciu tSi04]4-,

prin interrnediul a cate tJ'ei ioni de oxigen (lin planul bazei tetraedrului,
rezultand 0 retea plana infinita, asernanatoare unei retele hexagonale
(fig.2.54.e). Prezenta valentelor disponibile ale ionului de oxigen face ca
retelele tetraedrice sa se lege intre ele prin cationi de AI +, Mg +, Fe +, care
3 3 2

apar in coordonarea octaedrica (fig.2. 53 .b), determinand mineralele

argiloase ca montmorillonitul. caolinitul, illitul, mica, etc. (fig.2.55.,
fig.2.56.). Legatura intre doua straturi de tetraedre se face de regula, fie prin
gruparea AI(OH)3 numita hidrargilit, fie prin gruparea Mg(OIi)2 nurnita
brucit, dupa natura ionului din centrul octaedrului. Neutralizarea sarcinilor
electrice negative, corespunzatoare valentelor active ate ionului [Si205]:-,
se face printr-o pierdere partiala de hidrox ili (OJ-[)-, a caror pozitie este
ocupata de oxigenii activi [84], rezultand pachete de tetraedre si octaedre
care din punct de vedere electric sunt neutre, legatura dintre pachete fiind de
ti pul Van der Waals sau a legaturilor de hidrogen .
• •

Figura 2.55. Structura

I
I
caolinitului
•/ I
I
I

,'I.
,
@ 'I.,
,,
,

o oxigen • siliciu ® alurniniu ® hidrogen

"
_. - - -_ -
.. . " • •
- - -- - - ..-
In functie de nurnarul structurilor de tetraedre ,~ioctaedre in cadrul
pachetelor, filosilicatii sunt subimpartiti In [46], [84], [231]:
• filosilicati cu pachetul constituit dill doua straturi unul tetraedric
si unul octaedric, totalizand 0 grosime de cca. 7,oA numiti de "tip
caolinitic ' (fig.2.SS.);
• filosilicati cu pachetul constituit dintr-un strat octaedric prins intre
doua straturi tetraedrice si a carui grosime este de eca. loA numiti
de "tipul micelor", ca in cazul montmorillonitului (fig.2.S6.);
 2. ALCATUIREA SI CAI~CTERlZAREA PAMAN'rURILOR 1 15

• filosilicati eu pachetul constituit dintr-un pachet de tipul mica Ia

care se adauga un strat liber de octaedre, rezultand un pachet de
"tipul cloritelor" [130], [231], ca In cazul illitului.
Existenta acestor structuri stratificate confera mineralelor forme plate
~iaciculare si totodata, datorita intensitatii reduse a fortelor de :.~g1tll,ra
dintre pachete, 0 rezistenta mecanica redusa 'in planul pachetelor ce 'face ca
la solicitari relativ reduse, mineralele sa se separe in foite, adica sf cliveze.
Filosilicatii, freevent intalniti in st.ructura argiJelor SUIlt caolinitul,
rnontmorillonitul si illitul .
• Caolinitul «(OH)8'AI4Si40 lo·4·H20) s-a format prin alteraree '( r ilor
eruptive bogate in aluminosilicati, prin actiunea apei tncarcata eu CO2 ce a
indepartat alcali ile si elementele ferornagneziene, rezultand 0 rmbogatire in
alumina, ce impreuna cu Si02 au 'format caolinitul; in unele cazuri, a ·~t(la
fost erodat si redepus departe de locul de formare, in lacuri si mari
determinand depozitele de sedimente argiloase, Ca structura, canlini'u] este
format din pachete suprapuse din tetraedre de siliciu si octaedre de alurniniu
(fig.2.55.) cu reprezentarea schematics din fig.2.57.b.
Datorita modului de dispunere a tetraedrelor si oetaedrelor IJl cadrul
pachetelor de eaolinit, pe fetele lor se gasesc radicali diferiti (02-) $1 (Of[)
ce face posibila aparitia unor legaturi de hidrogen intre pachete si care
confera caolinitului 0 anumita rigiditate a retelei sale cristaline tn raport cu
apa ~i deci un potential. de umflare - contractie redus, iar introdus 111 apa nu
se disperseaza in particulele componente. ,
• Montmorillonitul, ((OH)4·AI4·Si8·02o·n·H20), cu reprezentarea
schematics din fig.2.S7.c), s-a format prin alterarea rocilor eruptive bazice
intr-un mediu alcalin, el putand f intalnit si In alcatuirea unor varietati de
soluri din tara noastra (Slanic, Campia Turzii, Simeria, Valea Chiuarului
etc. ).
Structura montmorillonitului consta In doua straturi de tetraedre de
.__siliciucintercnnectate.Intr-un .sistern hexagQQa!_(fig,_Z.54.e), ee cuprind intre
eJe un strat de octaedre de aluminiu (fig.2.56.).
Straturi Ie de tetraedre sunt orientate cu varfurile spre stratul
octaedric, eu care se interconecteaza prin intermediul oxigenilor activi, ce
substituie 0 parte din gruparile hidroxil (OFt). Datorita existentei pe
planurile de separatie dintre pachetele tristrat, a acelorasi radicali (0-)
fig.z.Sti., fortele de legatura SUl1t de tipul Van der Waals, cele mai s1abe
forte ce se manifesta Ja nivel interparticular.
J 16 rUNDA1'11 J - FIZlCA $1 MECANlCA PAMAN1~URILOR

Spre deosebire de
, pachetuJ de caolinit, pachetul
,
I
de moutrnorillonit 11U este
.
," ,
electric neutru, el avand 0
sarcina electronegati va necom-
pensata de cca. 0,2_) -+- 0,66,
datorita diferitelor su bsti tuiri
o 3
\0
00 - de ioni in special a AI- + eu
. l
'f Mg2+, cu valente diferite din
-- ---
tetraedrele ~ioctaedrele stra-
turilor din pachete [130].
Existenta sarcioilor
electronegative neeompensate
si a slabelor forte de legatura
Figura 2.56. Structura montmorillonitului dintre pachete, face ca mont-
rnorillonitul sa adsoarba 10 spa-
tiul dintre pachete molecule de apa ~i ioni hidratati, in special cationii Na +,
2
K, Ca +, de aeeea distanta dintre pachete variaza intre 8,6A (uscat) si 19,6A
(saturat). Deci el este un mineral eu 0 retea cristalina extensibila, ce prezinta
variatii mari de volum la variatiile de umiditate si respeetiv, poate dezvolta
presiuni de urnflare importante .

~, ·Si 7
lamela de tetraedru
de siliciu

~.
. "Y"Y
o<C • •
~--"
-• 'V'. 'Y'" """"'", •

C""J
larnela de octaedru r-.~
__._
de AI, Mg, Fe, etc.
- --_. -
- _ __,.
•
a) reprezentarea schematica b) caolinit c) montrnorillonit d) ill it
a ullitatilor de baza ale silicatilor

Figura 2.57. Reprezentarea schematicd a unor filosilicati

Desi prin adsorbtia apei ~i a cationilor hidratati, structura pachetuJui

de montmorillonit nu se modifica, proprietatile lui fizico-mecanice sunt
d iferite If) functie de natura cationilor adsorbi ti, fa pt ce a determinat sepa-
rarea montmorillonitului In montmorillonit - Na si rnontmorillonit - Ca.
 2. ALCATUIREA $1 CARACTERlZAREA pAMANTURILOR 117

Introdus ill apa, el se disperseaza relativ usor rezultand particule fine, ClI
forma plata, solzoasa sau aciculara.
Forma aciculara este pusa [130] pe seama unei stari de tensiune
interioara ce ar apare la substituirea ioni lor de alurniniu prin ioni de
magneziu sau de fier, ale carer dimensiuni sunt mai mari. Montmorillonit-rl
este un component principal at unor argile. Argila ce contine peste 75%
montrnorillonit se nurneste bentonita, utilizata la sustinerea peretilor sapa-
turi lor si forajelor .
• Illitul, «OJ-/)4 '/(J"(A 14Fe4Mg4)'(Sis-JJ AlY)'02(J) un mineral cu t ~l'uctuloa
tristrat (fig.2.57.d), asemanatoare montrnorillonitului, s-a format ca rezu)tat
al alterarii rocilor eruptive, pe seama micelor sau altor minerale asemana-
toare, intr-un mediu bogat 111 apa,
Deosebirea fata de montmori llonit consta in substitui rea unor ion i Je
Si + cu ioni de A /:J+ in reteaua tetraedrica [cca. 1/6] ce detern, ina 0 Lilt: :.1 ca I'e
4

electronegativa a pachetului, care atrage astfel ioni de K, In spatiul dintre

ele rezultand 0 legatura mai puternica intre pachete.
Ca raspandire, illitul se intalneste 'in rocile sedimentare argiloase ~i
in bentonita, alaturi de montrnorillonit si caolinit. Proprietatile sale fizico-
mecanice, precurn si cornportarnentul In raport Cli apa, il situeaza intre
caolinit si montmorillonit [112], [118] .
• Tectosilicatii sunt si Iicati cu 0 structura tridirnensionala, rezu ltata
prin conectarea in spatiu a tetraedrelor de siliciu si aluminiu, rezultand
structuri hexagonale (fig.2.S4. f). Dill aceasta categorie, mineralele cu larga
raspandire In structura rocilor sedimentare (cca. 10%) sunt feh \ .patii si
mineralele cuartoase [84], [J 30] .
• Feldspatii, minerale cornponente ale fractiunilor praf si argila sunt
si licati cu 0 structura spatiala de tetraedre de siliciu ~ialuminiu In care
cca.1/2 pana la 1/4 din atomii de siliciu au fost substituiti cu atorni de
aluminiu, rezultand inele de cate 4 tetraedre de siliciu [Si04]4- si alurniniu
[A IO.if] 5- (fig.2.58), interconectate prin oxigenii dill noduri. Structura
2
feldspatilor se diferentiaza In tunctte de natura ionilor (Na+, Ca +, Ie- etc.)
ce <.1CUpa golurile din retea, rezultand feldspati soclici (fig.2.58.) calcosodici,
potasici, plagiocLazi etc. Legarea acestor cationi se face prin intcrmediul
valentei libere a tetraedrului de alurniniu [A 104]5- fiecarui tetracdru
corespunzandu-i 0 valenta libera, ce deterrnina 0 incarcare electronegativa a
retelei, care astfel adsoarbe ~i fixeaza cationii 'in golurile retelei.
Prezenta acestor cationi In retea individualizeaza si directia celor mai
slabe legaturi ale retelei, directie dupa care se produce clivajul acestor
minerale ~i dislocari ale retelei sub actiunea agentilor fizico-chirnici.
I IH FUNDATIII- FIZICA $J MECANICA pAMANTURILOR

- l~ A .
~- - ---- , ----- --- IJo'
I
Introdusi In apa, feldspati i
o o ocedeaza ClI usurinta cationi din
,
golurile retelei cristaline, In prin-
I
I
•
•
cipal ioni de sodiu (Na +) si calciu
I (Ca':+) care prin hidroliza rnigreaza
I ... -
In apa.
S-a constatat de asemenea,
-I .•
J,
I
posibilitatea inlocuirii unor ioni din
retea prin alti ioni aflati In disolutie
(schimb ionic), ce determina si mo-
dificari In cadrul retelei
, cristaline.
6I
.
o ,

I Astfel, inlocuirea unor

ioni monovalenti cu ioni bivalenti
o Na
+
[Si0-t]
4-
[AI0-tJ
5-
determina micsorarea retelei si
invers, inlocuirea unor ioni bivalenti
Figura 2,58. Sf/'LlcILII'afeldspatilor prin ioni monovalenti determina
cresterea dimensiunilor retelei.
Cercetarile efectuate [130] au ararat ca printr-un intens proces de
alterate prin hidratare, odata cu patrunderea apei In retea si hidroliza (In
prezenta solutiilor bogate In 0] si CO2) are loc trecerea feldspatilor In unii
filosilicati (minerale argiloase).
• Cuartul (dioxidul de siliciu), constituie mineralul predominant al
fractiunii de nisip, fiind un tectosilicat cu retea spatiala hexagonala de
tetraedre (fig.2.59.b), legati intre ei prin varfuri, punti de oxigen (fig.2.59.a) .
...
.e: 5,17 A
/
. /1
./ ~,
~ I~---
1/ I

a cuart ~ cuart
a) b)

Figura 1,59, Structura cuartului

Fiecare varf fiind comun altor patru tetraedre identice [Si04]4-,

rezulta pentru fiecare atom de siliciu, doi atomi de oxigen si prin aceasta 0
 2. ALCATUIREA $1 CARAC'TERIZAREA r.AMANTURILOR I I9

structura cu to ate valentele . atisfacute, stabila chimic. lara clivaj. dura si

rezistenta la cornpresiune.
Diferentele de sirnetrie ce apar III reicaua crisialina deterrnina
existenta a doua tipuri de cuart (fig.2.59.a) nurnite a-cuart !3-Cl/CII",
Structura spatial a poroasa ~i neutra electric face ca densitatea cuartului sa fie
de 2,65 g/cm' mai mica decat a rnineralelor argiloase. Ca raspandire,
cuartul se gaseste in majoritatea rocilor dill tara noastra ca sisturile
cristaline, granite, gresii si In rocile sedirnentare (nisipul de Kliva dill
Carpatii Orientali, nisipul de la Aghires ~i de la Glodna Romans etc.).

2.2.1.1.4. Alcatuirea ~i
proprietatlle fazei lichide si gazoase

a) Faza lichida

Faza lichida din pamant este constituita din apa, Apa, desi este un
lichid obisnuit poseda proprietati speeifice deosebite, conferite de propria ei
structura, ce influenteaza proprietatile fizico-chimice si mecanice ale
corpurilor cu care vine in contact [5], [4], [3] [75] [130].
Astfel, structura moleculei de apa rezultata In urma asocierii printr-o
legatura covalenta polara, a doi atomi de hidrogen si unul de oxigen
(fig.2.52.) este 0 molecula dipolara, adica posed a doi poli eu sarcini
electrice de sens opus (fig.2.60.), ce face ca atunci cand vine in contact cu
un corp electrizat, dipolul sa se orienteze cu polul de sens contrar catre acel
corp. Unghiul legaturilor (valentelor) oxigenului eu atornii de hidrogen este
de 105° iar distanta dintre acestia este de 0 99 A, [75],

H H
o
+ 105 +
/..---.......
.§>

Figura 2.60. SC/7en1a dipolului de apa

Structura masei de apa este dependenta de temperatura acesteia,

obisnuit intre 5 si 20°C, Astfel, la temperaturi scazute moleculele de apa se
asociaza intre ele, tetraedric, prin intermediul legaturilor de hidrogen
deterrninand 0 structura cristalina afanata (fig.z.o L) care este gheata.
 120 FUNDATII I - FrZI A Sf MECANIC:A PAMANTURILOR

lcgatur! de hidrogen
,
•

. ~---------- ------------~~~
~

0\ , . ' . '

__
~l ~l ,i
, :
~-,---------------------,
~i
.>
#~~-1--------------------,
,
j:
iI'
i : ~lf
-
!
•
!
: I
I,
'~-- ..I---J--------.------.
' I t
A..~.~# II'
dill, :
,
I ,
It,
It'
I
J;Jp t
I t
t
I
t
I :I
I

I
i
I
I
.y ~
,- ..-...------- ...
-------:---
t ',t
t
:

t,'"
.'" , "A_
, .. I •

,,: &nl
, , ,"
,~,~.--------.---.----------~
t
t

• rA.
#1
i
I" - .. ---- ...- ....
--------------~

~ .
: ,'W""-
~'

'~-----------------------~"
a) b) t

Figura 2.61. Structura apei inghetate

Odata cu cresterea ternperaturii, legaturile de hidrogen se desfac

(15% la O°C; 500/0 la 40°C) iar aproape de punctul de fierbere al apei sunt
complet desfacute, facand posibila miscarea dezordonata a acestora [75],
Temperatura apei ill pamant, care este si temperatura rocii magazin,
poate fi aproxirnata cu relatia [75]:
T = 1'0' H -h (2.26.)
g
....
In care:
• To - temperatura medie anuala a aerului 111°C;
• g - treapta geotermica la 33 111;
• h - adancimea stratului de temperatura
constanta,
De La 0 anurnita adancime (cca. 25 - 30 m) temperatura apei este
constants si deci si structura acesteia.
Aceste Iegaturi de hidrogen precum si polaritatea rnoleculelor de
apa, cuplate cu existenta in apa a diferitelor gaze (cca. 30% oxigen, 60%
azot si J 0% dioxid de carbon ce se regasesc in apa de ploaie) fac ca apa sa
exercite 0 puternica actiune de dizolvare, hidratare, hidrolizd si oxidare a
diferitelor substante si rninerale ce intra in cornponenta parnanturilor,
determinand fenomene ce influenteaza decisiv comportamentul acestora
[75].
• Actiunea de dizolvare a apei se manifesta 'in functie de tipul retelei
mineralelor componente a particulelor solide, astfel:
"
- In cazul retelelor ionice, in care ioni i sau macroionii (existenti in
cazul filosilicatilor) sunt dispusi ordonat, 1ntr-o anumita succesiune in
nodurile retelei (·fig.2.62.a), dipolii de apa sunt atrasi si se orienteaza eu polii
 2. ALCATUU~EA SI CARACTER1ZAREA PAMANrrURli. ,It 121
----------------------~--------------------------------------
de semn contrar spre ionii de la suprafata solidului (fig.2.62. ,,(jetcrminand
prin aceasta 0 micsorare a sarcinii electrice necornpe sate a I011U'lui,
fenomen insotit de degajare de caldura. .
Micsorandu-se sarcina electrica a ionilor, intensitat a f lor ce-i
leaga in reteaua ionica scade si face posibila invingerea Jor e catre energia
cinetica a ionilor si prin aceasta ruperea retelei si trecerea JOI" in solutio, sub
forma de ioni inconjurati de un roi de dipoli de apa, ce-i con seaza
sarcina electrica, adica de ioni hidratati (fig.2.62.c).
cationi d

iJ 0 0 ..

,=9
~

®~
a) retca ionica b) solvalarea solidului c) ioni hidratati

Figura 2.62. Dizolvarea solidelor C1J retea ionicii

Ca urmare, particula solida (fragment din reteaua cristalina). Tanlane

eu un deficit de sarcini electrice pozitive sau negative, devenind in suprafata
electronegativd respectiv electropozitiva, intensificandu-se astfe scesul
de dizolvare pana la saturarea solutiei.
,..
cazul solidelor cu retele moleculare (fig.2.63.a), ell molecule
- III
dipol in care fortele de legatura dintre molecule sunt forte Van der "asls de
orientare, dipolii de apa se asociaza tnoleculelor periferice ale ~ Iidului ~i
prin cornpensarea Ull01' sarcini clectrice ale rnoleculei dipol, slabesc
legaturile din retea, izoland apoi moleculele hidratate pe C re Ie tree in
solutie, (fig.2.63.b) disociindu-le pe une]e din ele in ioni hidratati
"
(fig.2.63.c). In acest mod, 111 solutie se afla atal molecule hi 3.t si
ioni hidratati,

,
(+ - ·t •
-x.+ -)
- +l- + - t) tutti hidratati
'_ ~+
,
~
(+ •
r" ~. \ - +
~ -) ! ! 8 ;:..

-. - j

• t ,,-f:..
• •

-;- , • ~+ ,- +)

a) rcteu moleculara b) molecule hidratata c) loni hidratati

•

Figura 2.63. Dizolvarea solidelor CI-l retea molecular-a •

eu retea moleculard nepolara (fig.2.64.), cu legaturi

Solidele
moleculare covalentc sau Van de,' Waals de dispersie J1U pot fi tfi./t,l\cllc de
122 FUNDATIII- FIZICA ~I MECANlCA pAMAN~rUJtILOR

apa, deoarece intre dipolii de apa si moleculele retelei 11U se pot stabili forte
de atractie electrostatice care sa compenseze energia retelei si prin aceasta
sa declanseze procesul de solvatare. Totusi, 11'1 unele cazuri pot fi izolate un
nurnar mic de molecule din retea, datorita polarizarii prin inductie a unor
molecule din straturile periferice ale retelei (fig,2,64.),

catiorti hidrata i

c+ -) anioni hidrata i
>
+

Figura 2.64. Retea moleculard nepolard

• Hidratarea este procesul prin care, ionii substantei (sau solidului)

de dizolvat atrag si leaga, prin forte eJectrostatice, in retea dipoJi de apa
dand nastere hidratilor. Hidratii cu structura cristalina til care rnoleculele de
apa se prezinta ca unitati independente sunt denumiti cristalohidrati (ex.
Cael2.6H20,· MgS04.7H20 etc.). Apa din retea este denurnita apa de
cristalizare, ce se pierde prin incalzire Ja diferite ternperaturi,
Spre ilustrarea procesuJui se considera pachetul de foite al
montmorillonitului sodic (fig.2.65.), care datorita valentelor Jibere pe
interfete, atrage si leaga molecule de apa dill aerul umed, marindu-se
distanta dintre foite de fa 9,8 Ii la 12,5 A. Aceasta apa pe care 0 proba de
parnant uscat 0 atrage dill aer (vapori de apa) si 0 fixeaza (condenseaza) pe
suprafetele particulelor mai este denumita si apa de higroscopicitate.

aer uscat aer urned inundate

Figura 2. 6~5.Hidratarea montmorilloniiulul sodic

Aceasta apa este constituita din primele straturi de molecule atrase

direct de particulele tie pamant, din vaporii de apa care circula prin porii
acestuia,
 2, ALCATUIREA $1 CARACTERLZAREA PAMANTURILOR 123

Apa higroscopica poate conferi pamanturilor 0 umiditate de

higroscopicitate maxima de cca. [75]:
• 1% pentru nisipuri;
• 7% pentru prafuri;
• 17% pentru. argile.
Aceasta apa nu poate fi eliminata decat prin uscare in etuva la
lOSoC.
Introdus in apa pentru dizolvarea ionului de sodiu electron ·,/.itiv,
montmorillonitul adsoarbe dipoli de apa, care patrunzand il~ C'I)( [iul diutre
foite deterrnina cresterea distantei de la 2,5A la J 7 - 4().1 ('7l1ltand
montmorillonitu 1 sodie hidratat. Pe masura ce distantele, (1' 11 r ,-~ uule
(foitele) montmorillonitului cresc, fortele de atractie scad si un ~l(.. foite
inconjurate de un invelis de apa pot treee In solutie. •

• Hidroliza este 0 reactie chimica dintre ionii unei sari (substante cu

molecule formate dill resturi acide si resturi bazice, spre exemplu Na'~ + Cr)
~i ionii apei. Prin hidroliza, ill functie de tipul sarii (neutra, a ";(Ifl sau bazica)
[J 44] rezulta un acid si 0 bazd, ale carer molecule, mai mult sau rnai putin
disociate in ioni, determine caracterul acid sau bazic al solutiei.
Spre exemplu, carbonatul de sodiu Na2C03, disociind ~ ioni de Na +
2
~i C03 - reactioneaza eu ionii apei (if, OH), determinand prin hidroliza,
2· Na + CO~- )+ 2· H+ + OH-)= 2· Na~ + OH-)+ r-f2e03
1

aparitia unei baze tari disociate si a unui acid slab.

• Oxidarea si reducerea sunt doua fenomene cuplate, caracterizate
prin pierderea (oxidarea) sau captarea (reducerea) de c ··~(·~)1';i catre
t

atorni sau ioni si trecerea lor in ioni respectiv In atorni neutri. r c .te p cese
se desfasoara in prezenta unor substante care capteaza elect! oni (oxidantul)
sau a unei substante care cedeaza electroni (reducatorul), cele n13i ~;~llt lite
sunt O2; H2S04 ca oxidanti si C; CO ca reducatori [144].
Toate a.ceste procese sunt favorizate si de faptul ca apa ell care rocile
vin 111 contact nu este chimic pura (apa pura contine 11, 12rx,; I idrogen si
88, 8(~% oxi gen) ci are 0 cornpozi tie chimica dependents de ori g" I a ei,
as tfe I [27]:
• apa de ploaie, desi eea mai curata, contine gaze ca : (')2, N2,
CO2, H2S, NJ-!3, etc.;
24
• apele de suprafata curgatoare contin cationi de Ca , A~f?;2+. Na +
2
etc, ~ianioni de Cl , S04 -, C032~ etc.;

,
124 FUNDAT1J r- FLZfCA $1 MECANICA rAMANTURILOR

• apele de infiltratii contin 0 serie de componenti

subterane
solubili ai rocilor, ele fiind puternic mineralizate;
• apele oceanelor si marilor C011tin cca. 3,5% saruri (dintre care
2,7% clorura de sodiu) si ioni de Mg2+, K", S04 - etc,2

b) Faza gazoa ..ya

\
Faza gazoasa [75] consta 10 gazele cuprinse in interspatiile dintre
particule si este constituita, to principal din vapori de apa, 70 - 800/0 azot,
J 0 - 20% oxigen, 0,1 - 100/0 dioxid de carbon, hidrogen sulfurat, etc, Aerul
din pamant se deoscbeste de cel din atmosfera, prin continutul de 2-200 de
ori mai mare In CO2, Pe masura ce creste adancimea, continutul de oxigen
se reduce si eel de CO2 creste. Gazele existente in pori po·t comunica cu
atmosfera, 'in cazul porilor deschisi cornpozitia, presiunea si temperatura lor
fi ind determinata de variatiile atmosferice din zona cea ITIai apropiata.
"-

1n cazul porilor inchisi, care nu comunica eu atmosfera, gazelc

cuprinse in pori contribuie la delimitarea suprafetelor libere de apa existente
'in pori (rneniscuri) si aparitia tensiunilor superficiale, a meniscurilor
capi lare si prin aceasta influenteaza perrneabilitatea si deformabilitatea
parnanturilor, conferindu-le 0 anurnita elasticitate, 'in special pentru
incercarile
,..
de scurta durata.
lntre cele doua faze, 1ichida si gazoasa exista 'in perrnanenta un
echil ibru apa-vapori, deterrninat de energia cinetica a dipolilor de apa, in
functie de concentratia vaporilor de apa din faza gazoasa (Cw) [197]"
Atunci cand numarul de molecule trecute 11] stare de vapori este egal
cu numaru 1 de molecule de apa, trecute prin condensate, 111 faza lichida,
gazul se considera saturat, cu concentratia C,v,.'iot, Se defineste astfel
umiditatea relativa a aerului din porii pamantului prin raportul celor doua
concentratii (/J..,,, := C~V / Cw,.rQI sau a presiunilor vapori lor corespunzatoare
celor doua stadii, nesaturat (Pv) si saturat (j.Jp,,\·lll) [3], [197],

2.2.1.1.5. Interactiunea dintre faza solida, lichida ~i

gazoasa
"
Intre cele trei faze constituente ale pamantului, so Iida, lichida si
gazoasd, fiecare Cll structura si proprietatile ei specifice, exista 0
perrnanenta interactiune localizata, in principal, in zona de contact a fazelor,
unde apare 0 zona de discontinuitate (intre fazele de contact), cu 0 grosime
19
de cca. 2,10- Cl11 [144], [231], ce dctcrrnina 898 numitele fenomene de
 2. ALCATUlREA $1 CAI{AC1'ERIZA[{EA pJ\MANTlJRlLOR 125

suprafata: tensiunea superficiald; adsorbtia; schimbul ionic; lioftlia-

Iiofobia; electrocapilaritatea.
MACROJONJ ELEC1-.ROLIT

cationi
+~-.

oq', .,'"
•
,.',•
•

.:t \,
+
.I

0
•

\"
'
• hidratati

":t- "
.;-·0
• .
It~,_ • ('J • 1/
.. ""...
.,.
"~,
..
~

. ,'
,
,~
p-.. . .6
=o. ,i '-' ~

'_ :z;

"
.r
I

'.
00, ,:
-
- -;::

•
• x:

-
-
-
-
I:~
-
\
-
...;_
.' -.C,?,
'.
.s,.
t 1111IIIII1

...,. •. = 0 0
• , ,
.
'.
•
,r"

4-
lSi04] Na K

3+
1I[I_n11l1.n,
..(rtl}J + + ,,~
nor ionic de cal ion. (+)
o [Al]
x lOHJ •.. t::?_:.. dipoli de apa deforma]i

FigLIJ"a 2. 66. Particuld argiloasd (caolinit - macroion) si 1101"£// ionic

Explicatia acestor fenornene trebuie cantata In existenta 1.11101' sarcini

electrice necompensate la suprafata particulelor solide, fragrnente de retele
cristaline si ill caracterul specific al dipolilor de apa. Astfel, 0 particula de
argila (fig.2.66.) constituita dintr-un ansamblu de straturi (foite) poseda
sarcini electrice negative necompensate pe suprafetele paral Ie cu
stratificatia si sarcinile electrice pozitive (prin fragmentai J rctelei in
dreptul cationului de At), pe muchiile si la colturile pachetului de foitc
(fig.2.13.).
Aceste sarcini sunt datorate fie structurii proprii a r~ll:il'\llei (vezi
structura rnonunorillonitului), fie prin actiunea de dizolvare ~ihidiutarc a I
J26 FUNDATJl J - FIZlCA $1 MECANICA pAMANTURILOR

apei care, izoland si hidratand ioni (de regula Na, Ca, K etc.) din reteaua
cristalina a mineralelor componente (fig.2.62.), deterrnina aparitia sau
cresterea sarcinii electrice necompensate. De asemenea, ionii dislocati din
retea sunt puternic hidratati (inconjura]i de un roi de dipoli de apa orientati)
si trecuti ln solutio.
Ca urmare, in vecinatatea particulelor ia nastere un camp de forte, In
principal de natura electrostatics, ce exercita 0 forta de atractie asupra
cationilor din solutie si asupra dipolilor de apa, determinand 0 migrare a
acestora spre pereteJe particulei, in vederea neutralizarii potentialului
electronegativ al acesteia. Rezulta astfel un nor ionic (fig.2.66.) constituit III
principal din cationi ce inconjoara particula si un roi de molecule de apa
(dipoli) orientate dupa liniile de forta ale carnpului electrostatic.
Datorita dirnensiunilor, tabel 2,22., [231], cationii atrasi de peretele
particulei nu se pot apropia la 0 distanta (b) mai mica decat cea permisa de
propria lor dimensiune (fig.z.S?.).
TabeI2.22. Razele unor ioni hidratati (R) lJ1 A'

ion de Li+ Na+ K+ NH+ Rbi Ca+ Mg2+ Ca2+ Ba2+

raza (R) 7 ,3-10 5,6-7,9 3,8-5,9 54, 3,6-5,) 3,6-5,0 10,8 9,6 ,
88

Cei lalti cationi si dipoli de apa, in tendinta lor de a se apropia de

peretele particulei sunt rnentinuti la distante variabile de perete, de catre
cationi si dipoli atrasi anterior,

cationi
2R perete articula

planul 8
extrernei
• •
apropien

Figura 2.67. Localizarea planului extremei apropieri

•

Rezulta astfeI in jurul particulei (fig.2,68.) straturi succesive de ioni

si dipoli de apa care impreuna cu peretele particuJei constituie un adevarat
"condensator", eu distanta intre "arrnaturi" (8), care determine aparitia
micelelor [75], [95], [231], conform teoriei stratului dublu difuz a lui
Mitchell (l976), [231],
 2, ALCATUIREA $1 CARA "fERIZAREA pAMANTURILOR 127
----------------------~~--------------------------------------
com lex de
adsorbtie •
•- J'
+
- - . -.
-~
'::.!f. I

l-
- _- - a)
-
-~:
I';
....
• ...L
.4
T'
•
•
-
.~ •I 4'

t - + -
(\.t-
, , • f ... I

~ '.
r.....

+ !
- -
. .~ -II -
+ - -
:-.,...
~

-
","nten~ialul1uj
-
Nernst I b)
lectrodinarnic)
noier tialul electric
potentialul zeta (l;)
Juru partJculei
(electrocinetic) I

articula
•
I solu ie
distanta
-
stratlll lui Stern ,--!stratlll lui Gquy'~Jla ro~_rl
TstratliJ oe contraionl :
•
, . (stratu 1 difuz)
planul de separatie --I c.......
·OOJ
- , .
c)

~~--~--------
distanta -
Figura 2,68, Structura complexului Gle adsorbtie din jurul particulei (teoria stratulm dub!",
difuz)
"
Intre aceste arrnaturi ia nastere 0 diferenta de potential, nurnita
potential electrodinarnic sau potentialul lui Nernst, depinzand ca vak ire de
natura rnineralogica a part.iculei, de valenta ionilor, de concentratia solutiei
si de temperatura.
Pe rnasura ce distanta fata de particula creste, cationii atrasi
rnicsoreaza din ce in ce mai mutt intensitatea carnpului electrostatic
(fig.2.68.b), ajungandu-se ca 1a 0 anumita distants ei sa posede 0 anurnita
mobilitate (datorita intensitatii din ce 10 ce mai mici a fortelor de legatura)
In raport cu cei din imediata apropiere a particulei. Ca urmare, Stern (1924)
(fig.2.68.a) considera ca in jurul particulei electronegative se form aza un
strat dublu de ioni constituit dintr-o parte fixa (stratul Stem), continand ionii
cei mai apropiati (contraionii) ~i0 alta difuza (stratul Gouy), continand
restut ionilor si dipolilor de apa, separate lntre ele de planul cxtrernei
apropieri situat la distanta (c5) [88] [J26], (fig.2.68.). Potentinlul electric,
corespunzator planului extremei apropieri este denumit potential
128 FUNlJATlll- FJZICA $J MECANI A T>AMANTURILOR

electrocinetic sau potential zeta (l;) ~i are un rol important in fenorncnele de

suprafata datorita mobilitatii stratului difuz, care poate fi pus 111 miscare
odata cu solutia [126]. Se constata de asemenea 0 scadere a concentratiei de
cationi, simultan cu 0 crestere a concentratiei de anioni, pe masura ce
distants de particula creste (fig.2.68.c).
Valori aJe potentialului electrocinetic pentru 0 argila sunt prezentate
ill. tabelul 2.23.

Natura ionilor din rabe/2.23. Valori ale

Li Na K Ca Ba potentialului C 111 raport
stratu I difuz
de natura ionilor dill
Poten ialul ~ ImV 74,9 69,0 68,0 30,5 22,5
stratul difuz

Se poate observa scadcrea potentialului t, pe masura cresterii

valentelor ionilor din stratul difuz deoarece particula va fi totdeauna
incorporata de un nurnar mai mic de ioni trivalenti, decat bivalenti sau
monovalenti, Deci grosirnea tratului difuz, respectiv grosimea cornplexului
de adsorbtie, scade pe masura cresterii valentei ion ilor adsorbi ti si creste cu
gradul de hidratare at ionilor [95].
Aceasta proprietate a particulelor mineraJe a parnantului, de a atrage
~ifixa pe suprafata 101' laterala substante lichide sau gazoase, poarta nurnele
de adsorbtie [75], [J 97]. Adsorbtia, intr-un sens mai larg, este definita ca
fiind fenornenul de concentrare a unei substante la suprafata interfazica l89].
Corpul pe suprafata caruia se produce adsorbtia se nurneste adsorbant jar
substanta adsorbita constituie adsorbatul . Stratul de contraioni impreuna C'L1
stratul difuz constituie complexul de adsorbtie al particulei. Cantitativ,
ad orbtia este evidentiata prin intermediul coeficientului de adsorbtie definit
as tfe I [I 26] :

(2.27.)

unde:
• n12- numarul de moli de solvat dintr-o prisrna, eu baza de arie S12
2
[em ), situata pe suprafata de separatie lichid-lichid, cu inaltimea
al-bitrara (h);
• n,- numarul de moli dintr-o prisma identica dill interiorul solutiei.
Pentru adsorbant solid - cazul pamanturilor - cantitatea de adsorbat
se raporteaza nu Ja unitatea de suprafata, ci la unitatea de masa (1112) a
solidului, rezultand a'>a 'Asp unde A"i/J este aria specifics (Asp= SI2/n12).
 2, AJ-iCATUIREA SI I\RACTERIZAREA pAMAN1'lJRILOR J29

"
In functie de natura fo rte 101" de interactiune ee determina complexul
de adsorbtie, se distinge [89], [101]:
• adsorbtia fizica sau fizisorbtia, ee sUi la baza forman i
eomplexului de adsorbtie din parnanturi, in care fortele de
interactiune Ie putern grupa aproxirnativ ea fiind forte Van der
Waals;
• adsorbtia chimica sau chemosorbtia determinata de legaturile
de valenta ce se stabilesc intre suprafata particulei si mole-
culele adsorbite.
Uneori moleculele adsorbite pot patrunde
in interiorul retelei cris-
taline a solidului, fenornenul purtand numele de ab..sorbtie (12(11. In mod
obisnuit cornplexul de adsorbtie aJ particulelor argiloase cunrindc ioni de
r
(Cal"), (Mg++), (Na+), (K ), (Li+), (if), (NH4~"), etc. [95], [:0 J ~idip' ~ide
""
apa.
"
In timp ce cationii dill eomplexul de adsorbtie atrasi de perctcle
particulei sunt incarcati pozitiv si deterrnina saturarea campului el =tro-
static, dipoli i de apa, neutri dill punct de vedere electric (desi nu contribuie
la saturarea carnpului electrostatic), se orienteaza dupa liniile de forta ale
carnpului, deplasandu-se totodata spre peretele particulei. Dupa CUI11 se stie,
moleculele de apa, nesupuse unui camp de forte exterioare, sunt lntr-o
continua rniscare dezordonata (browniana) cu 0 viteza depcndcnta de
temperatura.
Existenta carnpului electrostatic, deterrnina prin echilibrarea partiala
sau totala a fortelor ce cauzeaza agitatia terrnica a moleculelor de apa, 0
reducere treptata palla la anulare a arnplitudinii miscarii brownicnc, pc
masura apropierii Jor de peretele particulei,
Rezulta astfel, 111 imediata vecinatate a particulei (cca. (),005 J1.), un
strat de moleeu Ie de apa (fig.2.69 .a,c) eu pozitie fixa (ell miscai e browniana
anulata), numita apa strdns legatd sau solidificaui ce prezinta proprietatile
unui solid (densitate mare si rezistenta la forfecare de cca. 2 d. 1 'If;':11') [4],
[197]. Potentialul campului electric, corespunzator peretelui particulei, ce se
exercita asupra dipolilor de apa, determinand anularea miscarii browniene,
dependente de temperatura este denumit potential termodinamic.
,

Pe masura departarii de peretele particulei, potentialul t~J odinamic

seade (fig.2.69.b) ~idipolii de apa incep sa oscileze (fig.2.69.~) in jurul
pozitici de echilibru, cu 0 arnplitudine din ce in ee rnai marc, rIererminand
scaderea densitatii si a vascozitatii, palla l~i reiau rniscarea bic wniana ce
caracterizeaza apa liberd (fig.2.69.c).
130 FUNDA~rIJ I - FLZICA st ME(:ANICA pAMANTURJLOR

tnolecule de apa (dipoli)

-
A orientate spre
peretelc particulci

- -

a)

particula
mrneral~

.1 PELICULARA ~GRAVITA'rLONALA
2
o 10 000 dabl/cm
I I
I

'~
! I
0,05 ~l !
I,
~
0 ~
,
::l
..-
,
o I

,
0
..... icon lex de I

-- b)
~ G)

;::s S
o adsorbtic ,,
,,
(13
'p. I')('csiul\e osmolica
c::
G)
,,
...... I

0
0..
tuU_W_UUlLLw.u.wulPu"u"u..uUUll.U.IUl tnLloQ.vn h~A mhD "'= dis t8 n l'!.._~+
pRrticulil
AI'A 1.F.OA'ri\ AP;" LIBERA
< 0.0005 n1111
mi cares rnolcculelor de a a
c)
, .
Figura 2,69. Interactiunea electromoleculard intre suprafata particulelor minerale si apa

Potentialul corespunzator limitei de separatie lntre dipolii ficsi ca

pozitie si cei ce prezinta uncle oscilatii in jurul pozitiei de echilibru este
denumit potential cinetic (fig.2.69.b), Stratul de apd mdrginit de conturul
apei strdns legate si al apei libere (fig.2.69.a) poartd numele de apa slab
legato sau peliculara [75], [95], [J 97],
Ansamblul apei strans legate si al apei slab legate in grosime de cca.
0,25 -f{),50j.1 constituie apa adsorbitd (fig.2.69.). Aceasta apa nu poate fi
eliminata din parnant decat prin crearea unui camp de forte exterior, fie de
natura electrostatica, fie de natura terrnica, care sa invinga campul
e lectrostatic al particu lei; drenarea gray itationala nu este eficienta,
 2. ALCA.TUIREA $1 ARA .rrERIZAREA PAMANTURILOR 131

"
tendinta lor de a se apropia de peretele particulei, sub actiunea
111
fortelor de atractie, cationii si dipoJii de apa exercita asup '(1 pcrctelui ~i
respeetiv asupra lor lnsisi 0 presiune numita presiune osmotica (fig.2.69.b),
Cll valori foarte mari (cca. 10000 daN/em2) pe peretele particulei, valori ce
seade rapid eu distanta de particula. Dupa unii autori [4], [75], [95], [197]
existenta aeestor presiuni ar explica formarea apei solidificate.

d
RESPINGERE

•,,
~ \
•\ \ •

"• \
" \
"• \ ·• -
•

(2) solutio \'" "r.. (L) solutie

... ' \ c~ d'l ....
concentrate \\. '" 7->/~ 1 uata
",, ,,~~
...
-~--...
© ,"~n.
" ...
"'"
' -, -;
.. o.fl"l]
....
...... 0(1(' •.\0
"~t
a)
o ..... (l·}··'·· ..............
_
p.. I 10 ..' 2 ..... 10' 'iooo •.. __-- A
ecllitibnl'······· - - - . _- distants groapa de potential
;' . ..
~
tlxotrOI IC ...- ~t;.\\C?
@;@
~

ffi contact ®'/ ... .;.,rv $..eG\'(OS

@ rnecanic
" " "
~~

~
Ci~

I
I "
I
I
b) c)
ATRAC1'IE

Figura 2.7(). Variatia energiei potentiate

Din cele prezentate rezulta ca particulele a carer compo=-tie si

structura mineralogica favorizeaza aparitia unei sarcini electro: ~<ltive fa
suprafata, lor se inconjoara eu un complex de adsorbtie (fig 7() }~ fapt ee
face ca ele sa eapete 0 structura de micela, intre ele manifestfindu-se forte
Van der.... Waals .
In functie de concentratia solutiei si distants intre ele, rczultanta
Iortelor de interactiune, de atractie si respingere, impune 0 pozitie de
echilibru a partieulelor, caracterizata printr-o valoare minima a "tgiej
potentiale (fig.2. 70.b). Pentru intelegerea fenomenului sa considerarn un
rnodel mecanic de forma "gropii de potential' [4] (fig.2.70.c) si sa asimilarn
particulele eu bile. Cele dOU3 bile sunt ttl echilibru la baza gr ipi i de
potential, deplasandu-le din aceasta pozitie, ele tind sa-si oeupe 1)('/ilia de la
baza gropii de potential caracterizata printr-o valoare minima a energiei
potentiate, dependenta de intensitatea fortelor de interactiune.
132 FUNDA'~'lll- FIZlCA $l MECANJCA pAMAN'T'URIL ..OR

Analizand alura curbei de potential din figura 2.70.b, se observa ca

ea prezinta doua minime, sau doua gropi de potential, si anurne [223],
[231] :
• A - un minimum mai mare, adancimea gropii de potential mai mare,
ce corespunde unor legaturi rezistente (contact mecanic) intre particule
pentru distante inter-particulare rnai mici de 3A, corespunzatoare unui
echilibru stabil, corespunzand legaturilor de hidrogen si hidroxil. Co 11trar
parerii clasice, in depozitele argiloase supuse la solicitari, majoritatea
contactelor intre particule sunt de acest tip (mineral-mineral), [23 J ].
• B - un minimum mai mic, adancimea gropii de potential Inai mica,
ce corespunde UIIUi echilibru 111ai degraba metastabil, numit echilibru
tixotropic, cand a mica crestere a lucrului mecanic induce posibilitatea
aparitiei unor deforrnatii rnari, urmata tie 0 rearanjare a particulelor (fig.
2_14.).
• C - 0 bariera de potential, plasata intre cele doua "gropi", care
controleaza fenornenele de floculare si clispersie din solutie, prin reducerea
stratului difuz si cresterea flocularii, In soluti i concentrate, sau particulele se
distanteaza (peptizare); pentru solutii diluate particulele tree dill pozitia
stabila A in C.
Prin actiunea unor sarcini exterioare sau prin modificarea campului
electrostatic, eu diferite mijloace, se poate produce colapsul (111 trepatru n-
derea) stratului dublu electric si modifica echilibrul structurii parnantului, ce
tinde spre 0 noua pozitie de echilibru, corespunzatoare energiei potentiale
globale rninirne a sistemului (curbele dill puncte - fig.2. 70.b) sau favorizeaza
(zona A ~C) fenornene de eroziune interna la baraje dill parnant.
Grosimea stratului dub1u electric pt"ecurn ~i intensitatea fenomenelor
de interfata, ce conditioneaza structura si co In portamen ttl I parnanturilor, in
general si In special a,1 pamanturilor ell particule fine, este III functie de
urrnatorii factori:
a) dimensiunile si forma particulelor;
b) compozitia mineralogicd; .
c) conduiile de mediu (concentratia elcctrolitica, lJH),'
d) natura cationilor adsorbiti.

a) Dimensiunea si !O'''',1Q particulelor, dupa cum s-a prezentat, este

.
deterrninata de compozitia mineralogica si intensitatea proceselor de alterare
chirnica. Cu cat rnineralele constituente sunt 111aiputin dure, eu atat rezulta
particu le cu dimensiuni rnai mici [4].
 2. ALCATUlREA $1 C,ARAC1'ERIZA£tEA PAMAN1~U'J~ILO[{ 133

Cum sediul feno-

menelor de interfata ll
constituie suprafata parti-
culelor, intensitatea lor,
<l exprimata si prin coefi-
~

II eientul de arl« »btie a',

intr-un V01UlTI sau masa
de pamant da 5 este con-
ditionata de suprafata
laterala a tuiuror parti-
culelor din VOlUITlUJ sau
. .....
@ d masa respecti va.
o P e ntru a cara. \1 za
""I •

cantitativ aceasta » ,~ra-

Figura 2.7/. Dependenta arie specified grad de fata, s-au definit urmatorii
dispersie
in die i [4], [144]:
• gradul de dispersie, !1 == l/d, unde (d) reprezinta diametrul
particulelor (corespunzator medianei histograrnei sau curbei de
frecventa);
•
aria isuprafatar specified, reprezentand raportul dintre suprafata
particulelor (A) si volumul (V) sau rnasa lor (M) (Asp == AIV sau A.~,p==
A/M).
Cei doi pararnetri nu sunt independenti, ei putandu-se exprima unul It1
raport cu celalalt, printr-o expresie de tipul: Asp:=: K·!1 (fig.2.71.). Astfel,
pentru a particula de fOl"1118, cubica 1 sferica C'U latura 1 diametrul (d), se
obtine:
,
• particula cubica:
A = 6· d si V = d
2 3 2
~ As(} == 6· d 1(}3 == 61 d ~ AI~/) == K .!1 unde K==6;
(2.28 a)
• particula sferica:
2 3
A == Jr . d si V == 1[ . d 16
(2.28.b)
Coeficientul (K), numit ~i constanta de forma creste ~iodata eu eJ
aria specifica, pe masura ee particulele se aplatizeaza, deci pe masu it ce
gradul de dispersie creste si diarnetrul se micsoreaza (fig.2. 71., tabc til 2.24.)"
l89].
134 FUNDAt-I'LI 1- FIZICA SI MECAN[CA PAMANTURILOR

Tabel 2.24. Dimen ..siunile particulelor mineralelor argiloase si aria specified

Mineral Raportul Dirnensi UJli A Aria
dimensiun ilor 1A 0 7
= 1O·t m = IO' mm speci fica in
• 2
lungime grosirne m /gram

Caolinit lOx lOx I 1000-2000 100-1000 JO

lilit 20 x 20 x 1 1000-5000 50-500 80
Montmorillonit 100 x 100 x ] 1000-5000 10-50 80
Spre exemplu, pentru 0 particula paralel ipipedica avand aceeasi baza
cu particula cubica dar inaltimea variabila, aria specifica respectiv
constanta K, creste de
sisterne
moleculare
la valoarea 6~ (pt. cub)
Ii (solutii)
sisteme
la 24 ~ pentru 0 gro-
10 -
u ltrarnicro- sime de 1/1 Od si 204~
7 eterogene
10 --_ ........_. ... -
I (coloizi) pentru 0 grosime de
,-..... I
..... (,
sisteme
1/ J ODd (fig.2. 72.).
I S 10 "
u
,.--
m icroetero gene ] 11 functie de
(pseudocoloizi)
- ..- .... --- .. , .. -~--..-
~ valoarea gradului de
I
•
I
!
j
I
dispersie, sistemele dis-
,
1
I'
,: perse, deci si parnan-
i i j.
turile se pot asirnila la
II :
••
I
, "

2
, i I r---
sisterne
macrocterogene
clasificari date )'11 figu-
10 -.-- - ----.t ---- ----- _... -~._----·.1~~------.... -. -..
1-1 1, I 'i'
I r 1
ra 2.72. Privind prin
10
·R
10
-7
10
-6
10
·5
Jn
-4
10
-3
J ()
-2
d [ern] prisrna fractiunilor gra-
nulare se coustata ca
Figura 2,72. Clasificarea sistemelor disperse infunctie de spre deosebire de nisip,
gradul de dispersie unde aria specifica este
2
de cca. 12-500 cn1 /g, la mineralele argiloase (tabelul 2.24.) [89] aria
specifica este de ordinul metrilor patrati (10-80 m2/g), de aiei si diferenta
foarle mare intre JTIOdtl1 101- de interactiune
, cu apa. Pentru
,
marirea suprafetei
'
speeifiee se recurge in cadrul tehnologiilor de stabilizare a pamanturilor
[130] la macinarea 101', deei la fragmentarea retelelor cristaline 1Jl vederea
sporirii activitatii lor.
Aria specifica a, unui pamant ell 0 anum ita cornpozitie granu-
lometrica, exprimata prin histograrna eu pal ierele Pi% ~j diametrul mediu
drill == (di_1 -r d, ) /2 se poate exprima, considerand particulele echivalente eu
o sfera, eu relatia [99]:
 2. ALCATUJREA SI CARAC"ERJZAREA PAMAN1'URILOR 135

A~ =="~ 11; . Ai 29
(2. .a )
n; . V;
unde n, - reprezinta numarul de particule care intra In alcatuirea pamantului
ell un procent pi din greutatea totala Gr;
p·G
n. = i t (2.29.b)
'V· i Ys
Ca urmare, suprafata specifica pentru proba de greutate totala G, si
eu fractiunile (Pi) de diarnetru mediu d, va fi aproxirnata prin relatia 2,29.a,
capata forma, cu luarea in considerare a relatiei (2.28.b):
G, . '"
L.J Pi' Ai ".
L..J jJi •
At 6 • '"
L..J Pi
A == Ys ~ _ . ~ = ell
.zs. . L I I Pi
r, ~
Deoarece SLlma fractiunilor L Pi == 100 .
b) Compozitia mineralogicd determina 111 principa I valoarea
potentialului electrodinamic ~i respecti v electrocinetic, prin existenta sau nu
a unor sarcini electrice necompensate iu reteaua cristalina, ge, icrate .Ie tipul
tie structura specifics mineralelor componente ale particulelor.
Astfel, tectosilicatii, respectiv cuartul, mineral preponderent '111
fractiunea nisip, nu poseda sarcini electrice necompensate, spre deosebire de
mineralele argiloase (filosilicati) ce posed a astfel de sarcini pe anumite
directii, ce initiaza declansarea fenornenelor de interfata.
Ca urrnare, la fractiunea
,- nisip fenornenele de interfata, sunt de slaba
intensitate 111 raport cu intensitatea lor la fractiunea argila, llJf l rolul t

preponderent revine raportu lui in care se gas esc In masa argi lei cele trei
minerale principale, montmorillonit - illit - caolinit, cu un potential
electrodinarnic descrescator de la montmorillonit la caolinit, variabil si in
raport de ionii atrasi in complexul de adsorbtie (tabelul 2.24.).

c) Conditiile de mediu sunt deterrninante in initierea ~idesfasurarea

Ienomenelor de interfata, prezentand prin posibilitatea practica de
modificare a lor, prin diferite mijloace, 0 importanta deosebita in sensul
modificarii controlate a proprietatilor pamanturilor eu caracteristici
constructive slabe sau dificile.
Reflectarea cantitativa a conditiilor de rnediu asupra fenomenelor de
interfata se poate face ell ajutorul indicelui de aciditate (jJH) ~i
saliniiatii.
136 FUNDA1~IJ1- FIZICt\ ~I MECANICA PAMAN'rURILOI~

• Indicele de aciditate (11H) este dejinit ca logaritm in baza zece, cu

..semn schimbat, al concentratici ionilor de hidroniu (HI-) dintr-o solutie [3].
Avand in vedere ca acizii se desfac in ioni de hidroniu (if) si anioni de Cl,
S04 - etc. iar sarurile disociaza in cationi metalici ur . Na r, K, Mg2+, Ca ,
2 21

3
A 1 "'-, Fe 3-1- etc.) ~iapoi in ioni de hidroniu si oxidril (OH), indicele de
aciditate (pJ-/) indica raportul in care se gasesc ionii de hidroniu (respectiv
sarcinile pozi tive), in raport cu ioni i de oxidri 1 (sarci 11 iIe negati ve) in apa din
porii parnantului §i prin aceasta reactia parnantului.
pH

12

JO
P - sarcina < 0 permanents

8
A - sarcina « () imcntara,
~IJI)1
7 obtinuta pentru pl l ere 'calor

13 - sarcina > O ce apare

pentru ~)Hdcscrcscator

10 5 () 5

N~1GA'r(VA

Astfel, In apa curata (caracterizata ca fiind chimic neutra) se afla un

gram_de io~i de ~t~ro~ iu (I-() la .1 ~7 litri (dm ') de ~r.a;deci U~l Ii tru de a~a
curata contme 10 ioru de hidroni u tar pl I =-log( 10 )= 7. Daca concentratia
ionilor de hidroniu este mal mare, numarul litrilor de apa ce contin J gram-
ioni de hidrogen este 111a; mic (/()6, /(15 ... ) si deci IJ/-I.< 7 (PH= 6~ 5; 4 ..) iar
pamantul se considers ca poseda () reactie acidd.
Dimpotriva, daca solutia este mai saraca in ioni de hidroniu, numarul
litrilor de apa ce contin lill gram - ioni de hidroniu este mai mare (lO''?,
9
10 , ... ) si pH > 7 V)H = 8; 9; 10...), iar reactia solutiei respectiv a
pamantului este alcalina [4], [89].
 2. ALCA'r'UIREA ~J CARACTERIZAREA PAMAN'rUl,{fLOR 137

'"
In functie de valoarea pH-ului apei din porii parnantului si deci de
reactia pamantului, acida, neutra, alcalina, sarcina electrica a particulelor
poate fi pozitiva sau negativa (fig.2.73.).
Astfel, particulele parnanturilor cu reactie acida devin electro-
pozitive pe rnasura ce pH-ul scade, iar inversarea de sernn se produce odata
eu scaderea ]JH-uilli, sub valoarea pH-ullli izoelectric corespunzatoare unei
sarcini nule si deci pe masura ce aciditatea creste (fig.2.73.). Cresterea
pfl-ului, deci a alcalinitatii determina 0 incarcare electronegative supli-
mentara a particulelor.
Rezulta ca prin influentarea sarcinii electrice, plf-ul dcterrnina direct
procesul de interactiune solid-lichid (parnant-apa) iar rnodificarea lui atrage
~imodificari ale cornportamentului fizico-rnecanic al parnsntului, cum se
IlltampJa in cazul stabilizarii lor prin silicatizare sau electrosilicatizare [9],
[ 130].
N Eu~rRALll~A'r'E
r --
-----~---------
~grI?ITATE_j -~--- ....--_ ALCALINtJ_A_l'_E i
~--~----~--~----~--~----~~-----
exeesivii Lputcrni puternlca moderata slabii slaba mod puternica f.ptlterni
~~~~~~.f~~~~h~I~~--~~~.
. , h-+M'~~~

1,'1':';' i:ll,
I

3 1 1 12

volumul V de npu )
cnre.c;pun'llitor a fgrilm 10 lO"
ioni de hidroniu ('>1')

concell~r~ti~i9_~iJor.. 1 J 1 L
(-., Ilitrll 102 10 l 10" 10
11
If)") 1()"

acida alcalinil
A(jRESIVITA1'E
-- • ••• 1!i • P

Figura 2.74. Clasificarea so/uri/or dupa valoarea pli-uliu

PH-ul apei din porii pamantului determina DU numai comporta-

mentul fizico-mecanic al pamantului dar ~i intensitatea procesului de coro-
ziune all betonuJui ~i armaturilor din fundatii, precum ~i rodnicia solurilor.
Aceasta, nu este favorizata nici de 0 aciditate mare ~i nici de 0 alcalinitate
mare, cele mai rodnice soluri fiind cele cu reactie aproape neutra. Clasifi-
carea solurilor 111 raport de aciditatea acestora este prezentata in lig.,'. ~7J •. [4].
l38 f'UNDATIJ 1- FIZICA ~IMECANICA PAMANTURILOR

• Salinitatea apei din pori influenteaza de asemenea fenornenele de

interfata, prin modificarea valorii po-
tentialului electrodinamic sau a poten-
tialul ui cinetic (potenti al zeta) [223].
"
ITl figura 2.75. se prezinta
influenta salinitatii asupra potentialului
electric a doua sedimente: nisip cuartos
si argila + cuart. Din examinarea grafi-
celor din fig. 2.75. rezulta [223]:
• pentru 0 sal initate inferioara
vaJorii de 2%0, particu lele sunt incar-
cate cu sarci na electrica negativa;
• pentru valori intre 2 si 6%(),
apare 0 zona de tranzitie delimitata de
0,1 1,0 10 100 roo un domen iu izoelectric (Vfz==O), pentru
SAL,INrrATE 0/00(sc, log)
• •
care flocularea este maxima;
• msip cuartos
+ argila + cuart • de la valoarea salinitatii de
cca. 6%(), sarcinile sedimentelor natu-
Figura 2,75. Influenta salinitdtii asupra rale (cuart + argila), devin pozitive si
potentialului electrocinetic (IIfJ variaza liniar in functie de salinitate.

d) Natura cationilor din solutie deterrnina prin valenta Jor, grosimea

stratului dublu electric ~irespectiv grosimea invelisului de apa adsorbita,
particula
In.merala
""..-.---.----i=-------- ....
,
,,,"
:
. Na.
, 4' ~
$ .... ...
I
:,
,@ ..
I

( ,
\
,
\' ...~....(1)~._
--- ::;,.......

cationi limita apei

adsor lie

Figura 2.76, Variatia grosimii invelisului de apd adsorbita ClJ. valentele cationilor adsorbiti

AstfeL [4], [95], [183], cu cat valenta ionilor este mai mare, cu atat
nurnarul cationilor ce satureaza campul electrostatic este mai rnic si deci
grosirnea complexului de adsorbtie este mai mica (fig.2,76.) si invers, eu cat
val enta ionilor este mai mica, CLI atat 11urn aru I ioni 101" (rcspectiv a ionilor
 2. ALCA.TUIREA $1 CARAC1"ERIZAREA pAMAN']'lJR1LOR 139

hidratati) ce compenseaza sarcina electronegativa a particulei est (' mai mare

si deci grosimea apei adsorbite si a cornplexului de adsorbtie este mai mare
(fig.2.76.). Ca urrnare, rezulta ca in functie de tipul ionilor din compicxul de
adsorbtie, grosimea stratului argilos, la aceeasi cantitate de substanta solida,
variaza, fiind rnai mare pentru argilele cu complex sodic fata de cele ell
complex calcic sau de aluminiu.
"-
In general, sensul de descrestere a grosimii invelisului ·f~ 'lJ)a

adsorbita si respectiv al potentialului de umflare-contractie se poate

reprezenta prin urrnatorul sir [93], [95], [89], [l30], [183]:
u: >Nl1 4
- >Ca -+ >Ba+ - >Mg++ »u=: >Fe++>K>F
1 1
>JviJ4'-
Cum complexul de adsorbtie a1 particulelor este inconjurat de apa
din pori, apa cal"e contine 'in disolutie saruri, acizi, baze sau fragmente solido
de silice coloidala, hidroxizi de fier si alurniniu, lntre stratul di fuz de ioni si
apa inconjuratoare are loc un schimb de ioni, in sensul ca ioni: Jill solutie
tree 111 complexul de adsorbtie si invers, palla la echilibrarea sisternului.
Fenomenul de inlocuire Q ionilor fixati pe suprafata adsorbantului,
prin forte electrostatice cu alti ioni din solutie poarta numele de schimb
ionic, iar proprietatea particulelor so/ide ale ptimdntului ce . -rmit
schimbul ionic .se numeste capacitate de schimb ionic (C. F ,--.) (4. J, [95],
[129], [130], [126], [197].
Capacitatea de schimb ionic se exprima 111 miliechivalenti (111 . ..., 6,1/00
g) la 100 g de pamant uscat, adica in miligrame de cationi corespunzatori la
100 g de pamant uscat, impartit la greutatea echivalenta a bazei (masa
atomica raportata la valenta) [4].
Schimbul ionic si respeetiv capacitatea de schimb ionic (C.E. C,) nu
trebuiesc confundate eu reactii Ie, desi prezinta unele analogi i [197],
deoarece In cadrul lor, nu are loc modificarea compozitiei mineralogi- e a
particulei, ci numai modificarea naturii ionilor adsorbiti din stratul d ifuz.
Astfel, 0 argila eu un complex hidrogenetic (fig.2.77.a) poate pierde
ionii de hidrogen prin inlocuirea lor cu cationi i unei baze, in mod analog
reactiei dintre un acid si 0 baza.
De asemenea, cationii din eomplexul de adsorbtie a1 particulei pot fi
inlocuiti (fig.2. 77.b)' de cationii rezultati prin disociere electrolitica a unei
sari din apa libera din pori i pamantului,
Aceste schirnbari ale naturii ionilor dill cornplexul de adsorbtie 81111t
lnsotite de modificari ale grosimii peliculei de apa adsorbita si prin aceasta,
de modificari aJe Ul10rproprietati fizico-rnecanice ale pamantului.
140 FUNDAl')) J - FIZlCA ~I MECANICA pAMANTURILOJ~

+
____ C

a) + nC'OH

b)

• 'l.

c) + 11 C·A2 ::;=~
•

pJ-I < 7
- - ,~
,/

C) cationi A) anioni
Figura 2. 77. Mecanismul schimbului ionic

De exernplu, 0 argila cu complex sodic, datorita monovalentei

iOI1Ului cle sodiu, grosirnea cornplexului de adsorbtie fiind mare, spatiul
aferent apei libere este relativ .redus (fig.2. 78.a) si deci perrneabilitatea va fi
redusa iar compresibilitatea, prin grosirnea mare a complexuJui de adsorbtie,
sub actiuni exterioare va fi relativ mare. Prin tratarea parnantului cu
2r
complex sodic Cli 0 solutie ce contine ioni de C a - bivalenti (nurnarul lor
T

necesar saturarii campului electrostatic, va fi mai mic) ei vor schirnba ionii

de sodiu in mod echivalent, rezultand 0 argila cu complex calcic (fig.2.78.b).
Aceasta determina 0 rnicsorare a grosimii complexului de adsorbtie
si 0 marire a proportiei de apa libera (fig.2. 78.b), ceea ce face sa. creasca
permeabiJitatea si sa scada cornpresibilitatea. Totodata, drept consecinta a
intensitatii mai rnari a potentialului electric a argilei cu complex sodic fata
de valoarea corespunzatoare celei cu complex calcic, la acelasi continut de
apa, argila eu complex sadie prezinta 0 coeziune mai mare decat cea eu
complex calcic [4].
Sunt situatii insa (fig.2.76.), cand peretele particulelor este incarcat
cu sarcini pozitive si deci complexul de adsorbtie cuprinde anioni in loc de
cationi (fig.2.77.c). Si in acest caz, (feci a unui mediu acid (jJ/i<T) ,
 2. ALCATUJREA SI 'ARACTERIZAREA PAMAN1'UJ~ILOR 141

functioneaza schimbul anionic (fig.2.77.c), caracterizat prin capacitatea de

schimb anionic mai mica decat C.E, C., corespunzatoare illitului si
montrnorillonitului, dar dubla pentru caolinit [130].
libera

. ,~
r'.!

particula
•
-,
-: j
o1inerala
.
/
~ .;"
f· r--"
,

•
1.. f
-
i ' .'~_~.
, ,- . \, J. ,
I, •
" 1

cot ' '"X de

-: adsorb~le
•
.1' ,.,.j~
" ,

,1) complex sodic b) complex calcic

Figura 2.78. Structura pdmdntului cu complexe de adsorbtie diferite

Deci schimbul ionic reprezinta ~icantitativa a expresia calitativa

intensitatii interactiunii fazelor iar C,E.C. masura acestei intensitati, ca Iiind
dependenta de natura mineralogica a particulelor si suprafata 101' specifics
(tabelul 2.25.). Sau, altfel spus, C,E, C. (capacite d'echange des cations)
reprezintd deficitul de sarcina electrostatica, exprimat prin cationi atrasi la
suprafata particulelor, pentru atingerea electroneutralitatii [223].

Tabel 2.25. Capacitatea de schimb cationic a mineralelor argiloase si suprafata specified

externd si totala a acestora

Suprafata (med.) specif ~~

C.E.C (meg/l Oug) 2
Mineral n1 /g-
•
a preciere valoare externa B.B.T. totala
-
Caolinit slaba 10-15 1. 0-30 10-30
IIIit medie 20-40 70-140 70-14()
Clorit medie 10-40 50-150 _. 5()- 150
-
MOil trnorillonit foarte mare 80-l00 80 IO()-800

Din analiza datelor din tabeJul 2.25. rezulta 0 corespondents directa

lntre capacitatea de schirnb (C.E,C.) si suprafata specified cxterna
(deterrninata prin metoda B.E.T. [3], [126], [223], [231 ])., respectiv totala si
faptul ca dintre mineralele argiloase, montmorillonitul are 0 C.E.C. foarte
mare 111 raport cu illitul si caolinitul,
142 FUNDATll 1- r:IZI A ~l ME('~ANICA PA.MAN1'URllJOR

Deci, pe masura rnicsorarii particulelor, activitatea de suprafata

creste ~jprin urmare si potentialul electrodinarnic se mareste, fapt indicat de
valoarea lui, capacitatea de schirnb cationic (C.E, C.) (tabelul 2.25,).
Structural, aceasta se traduce prin numarul mare de legaturi rupte si
necompensate in masa parnantului ce deterrnina cresterea activitatii
suprafetei rnuchiilor [130].
Astfel, la montrnorillonit se apreciaza ca ponderea suprafetei
colturilor ~imuchiilor, rezultate prin fragmentarea retelei, 111 sarcina
electrostatica totala este de cca. 20%, jar restul de 80% s-ar datora valentelor
necompensate pe suprafetele foitelor, prin substituirea in cadrul pachetelor
tetraedrice a siliciului cu aluminiu si a alurniniului cu rnagneziu 'ill straturile
octaedrice.
La caolinit insa, a carui structure nu poseda sarcini electrice
necompensate, sarcinile electropozitive sunt cauzate 'in principal de
fragmentarea retelei mineralului ~ideci localizate In zona colturilor si
much i i 10J',
Capacitatea de schimb cationic este 111,S8 selectiva, 'in sensul ca In
reactiile de dublu schimb se rnanifesta 0 anumita ordine preferentiala,
indicata de valenta cationi lor, Astfel, sc considera ca cu cat valenta
cationului din solutie este mai mare cu atat puterea sa de inlocuire a
cationului din cornplexul de adsorbtie este mai 111a,'e. Sunt lilsa situatii cand
ionii cu valenta mai mica inlocuiesc ioni i cu valenta mai mare, ca de
exemplu ionii de sodiu, rezultati dill disocierea oxalatului de sodiu, care
inlocuiesc ionii de calciu bivalenti dill cornplexul de adsorbtie.
Aceasta ordine preferentiala s-ar explica prin hidratarea rnai slaba a
ionilor cu valente ridicate si prin exisrenta unei grosimi mai mici de apa
adsorbita, ionii s-ar gasi astfel mai aproape de peretele electronegativ si deci
supusi unei interactiuni particula-cation 111ai puternica ce face de regula
"
imposibila inlocuirea de cationii eu valente rnai mici. In general se adrnite
urrnatoarea ordine de schimb [4], [J 30]:
+ C 2 I-- A A'. 24- K 1- AT '1- L .+
H > a > LVJg > > LVa > l
Cunoasterea mecanismului schimbului cationic si a legilor ce-I
guverneaza [197] perrnite interventi i extcrioare asupra masei de pamant,
pentru imbunatatirea calitatii fizico-mecanice, jato in cazul solurilor, pentru
irnbunatatirea
, rodniciei 101'.
, . ~

Astfel, se poate interveni 111 vederea micsorarii hidrofilitatii

parnanturilor, micsorarii potentialului de contractie-umflare, reduceri i
 143

permeabil itdtii (pri n marirea 111vel isulu i de apa adsorb ita) sau cresteri i
rezistentelor mecanice [130 J.
lnterventiile se pot face si pe cale chirnica, prin tratcrca I arnantului
cu solutii chimice, de regula bidroxid de sodiu, calciu sau potasiu, deci
furnizarea in acest mod a cationilor necesari schimbului ionic sau prin
modificarea campului electric aJ particulelor, prin actiunea unor factori
externi ca actiunea unui camp electric, magnetic sau prin interverif i nsupra
potentialului terrnodinarnic eu ajutorul unui camp termic exterior.
De exernplu, supunand un pamant actiunii unui camp electric
exterior, prin interrnediul a doi electrozi (fi,g.2.79.), se constatii migrarea
cationilor hidratati incarcati pozitiv catre catod - incarcnt ncgativ, iar
particulele incarcate negativ, prin lipsa sarcinilor cornpensatoare n cationilor,
se deplaseaza spre anod - incarcat pozitiv.
e

-.------
--- --- - -. -
. -_ ..... ---
-.. .
- -- .- •
,,..
-- --- -- -s'
,•
- - _, , •
,
,.t- - -: ,•
;

-,,
,•

- -- .•,
•,
- .-- -\
•
- -..._
'"
•
. . -
ca n1_P
electric .: .:.._ ?II'"' ~ - .._.... .• _ - ••• .~.-
, -=-' -
- - _. ~ - - - - - -- - --
~J'iflljta COlll I~xulllj de adsorbti~ cationi hidrata,\i
- --- -. -- - - - -

Figura 2,79. Efectul unui camp electric asupra complexului de adsorbtie al particulelor

Fenomenul de migrare a cationilor hidratati spre catod poarta

numele de electroosmozd, iar migrarea particulelor spre anod se numeste
electroforeza. Totodata aloe toe si disocierea electrolitica a apei L deterrnina
acurnularea de ioni de hidroniu la catod si ioni de oxidril la anod.
Ca urrnare, prin trecerea curentului electric prin palll[\flt rezulta 0
imbunatatire a caracteristicilor fizico-rnecanice prin 'I '( trodrenare
(deplasarea apei spre catod de unde este evacuata), electroindesare
(rnicsorarea invclisului de apa adsorbita) si intdrire electrochiniicd (d::lf()rita
111'ocesel()r de cimentare ~i de schirnbare a complexului de adsorblic) 19J.
144 FUNDATII r - PIZICA $1 MECANI A PAMAN1"URILOR

Spre deosebire de campul electric ce actioneaza aSLIJ11°a cationilor si

particulei electronegative, campul termic actioneaza asupra energiei cinetice
a moleculelor de ara marind sau micsorand viteza miscarii browniene.
Astfel, daca tem-
lirnita maxima a
apei adsorbi te (T 2 < T I) peratura creste (T, > T2)
I11tr-0 anurnita zona,
" .....
~: - - - -:_ - -.!. - - - - ~ / energia termica deter-
2 \,
,......... 0 ' 1< .... ,/,

.......,' 0 .;t t rnina cresterea energiei

\~

\ -J--..,.- cinetice a moleculelor

,I de apa si prin unnare
I
~H20,,'
" .... ::::-----..,-r-----t-- .....
o-...:.;
rnoleculele din zona
III = h2 peri ferica a apei adsor-
la r1 = 1'2 bite scapa din carnpul

,, de forte al particulei (1)

, o

~1 1111gJ eaZa spre zona

0 ""
o

'- , /
....
--- ----------- ... .....
..... 0 ..,

eu temperatura mar sea-

limila ape; adsorbite
-- zuta in vederea reali-
la temperaturi egale T 2= T 1 ..., .. .. . .
zaru grosirnu maxime a
Figura 208(Jo Efectul unui cdtnp termic tr,» TlJ asupra ape; a pei adsorbi te din j urul
adsorbite particulei (h2 > hi), Co-
respunzatoare potentialului termodinarnic al particulei (2), pentru tempe-
ratura TJ > T2 (fig.2.80.).
"
In cazul in care temperatura scade intr-o anumita zona, mobilitatea
ionilor si a dipolilor de apa se micsoreaza, carnpul fortelor de atractie al
particulei se extinde, deterrninand cresterea iuvelisului de apa adsorbita pe
seama apei atrasa din zoneJe invccinate, cu ternperaturi mai ridicate,
determinand reducerea permeabilitatii, cresterea coeziunii si a capacitatii de
urnflare a pamantu lui [4].
Acest proces de migrare a apei adsorbite sub actiunea gradientilor
de temperatura poarta numele de termOO~'J110Zao
o

2.2.1.2. Proprletatile pamantulul in raport cu apa

Existenta fenornenelor de interactiune solid - lichid - gaz indue

parnanturilor un cornportament diferit de a altor materiale in raport cu apa,
conferit de existenta UI10'I~proprietati speei flee ca:
• tensiunea supcrficiala ~ia ccnsiunea capilara a apei in pamant;
 2, ALCATUll~EA $1 CARACTERIZAREA PAMANTURILOR 145

• plaslicitatea si consistenta parnantului;

• variatiile de velum determinate de variatiile de umiditate;
• sensibiJitalea la inghet-dezghet a acestora,

2.2.1.2.1. Tensiunea superflciala ~iascensiunea capilara a apei ill

•

pamant

Q, Tensiunea superficiala

Punand pe suprafata apei un corp Cll 0 greutate redusa (G),

(tJg.2.81.a)? se constata 0 deformare a suprafetei apei iar corpul se mentine
la suprafata, fiind in echilibru static sub actiunea greutatii proprii G si a
fortelor Ts, tangente la suprafata deforrnata a apei (fig,2.81.a), ca ~iCUlTI
suprafata lichidului ar 11 0 membrana elastica ce se deforrneaza sub actiunea
"'" .. .. .
greutati 1 propru a acestu ia.

Put
piciitllra de a it picatura _ge apa
(J g'= 'rs
sticla arafinii
/-- ---
- - - - -
- ,

.,..-
It
- .. - - - - -
oj tensiunea superficialii b) liofil/hidrofil c) liofob/hidrofob

FOI-ta perimetrala Ts care echilibreaza greutatea G este tensiunea

superficiala.
Prin urmare, tensiuneo superficiala este definita ca fiind forta
perimetrala, exercitatd tangential la inter/ala Q doua [aze, pe unitatea de
Iltngime (fig.2,81.a),
Punand apoi 0 picatura de apa pe un COJ~psol id (sf' cla sau parafina,
fig.z.S: .b,c) se constata ca picatura de apa se intinde pe suprafata sticlei,
luand forma unei calote sferice (fig.z.S'lb) si respectiv forma unei sfere
'"
turtite pe suprafata parafinei (fig.z.B.l.c). In primul caz se Spline ca apa
umecteaza suprafata sticlei iar in al doilea caz 11U,
Corpurile umectate de catre Ul1 lichid / apa sunt denumite liofile
lhidrofile, iar cele ce 11USUIlt umectate de catre un lichid / apa SU11t denurnite
liofobe / hidrofobe. onturul suprafetei de contact dintre picatura de lichid
146 FUNDA~rll 1- FJZICA SI MECANI 'A pAMANTUJ{lLOR

si corpul solid poarta nurnele de perimetru de umectare iar e

u
, unghi de
co ntact, de umezire sau de racord [l26].
De-a lungul perimetrului de umectare, in fiecare punct, fa interfata
eeJor trei faze, solid, lichid, gaz se considera ca se exercita urrnatoarele
tensiuni superjiciale sau interfazice [126] (fig,2.81.b,c):
• a gl - tensi unea superficiala d intre gaz si lichid;
• asg - tensiunea superficiala dintre solid si gaz;
• as/ - dintre solid si lichid;
tensiunea superficiala
care iau nastere ca urmare a fenornenelor de adsorbtie la interfete,
Explicatia uzuala a existentei tensiunilor superficiale (dupa Laplace)
,

se bazeaza pe fortele de interactiune, Van der Waals dintre molecule. Astfel,

o rnolecula In interiorul lichidului (fig,2.81.a) se gaseste in interactiune eu
toate moleculele aflate in sfera sa de actiune. Cum asupra ei se exerci ta
fortele de atractie a celor (11) molecule ee 0 inconjoara, ega) distribuite in
spatiu rezultanta lor (ri) este egala cu zero, 0 molecula insa, aflata la
suprafata de separatie a fazeJor (fig.2.81.a), este supusa actiunii fortelor de
atractie a 1112 molecule de Iichid si, respectiv, a n,12 molecule de gaz. Cum
intensitatea fortelor Van der Waals, exercitate de moleculele Iichidului
asupra moleculei considerate, este mai mare decat a fortelor corespunzatoare
exercitate de moleculele gazului, rezultanta fortelor de interactiune
interfazica ('i -:;:.
0) este diferita de zero si orientate spre interiorul lichidului,
la astfel nastere 0 pelicula superficiala, eu 0 grosirne aproxirnativ egala cu
dublul razei (R) de actiune a rnoleculelor care exercita 0 presiune interioara
asupra rnoleculelor din interior si tinde sa micsoreze uprafata libera a
lichidului, inghesuind rnoleculele stratului superficial unele in allele. Dill
aceasta cauza stratul superficial se cornporta ca 0 membrana elastica
tensionatd (fig.2.81.a) [126].
Ca urrnare, un lichid ce 11U sufera actiuni exterioare ar Linde sa
capete forma sferica, specifica picaturilor, COloma ce poseda cea mai mica
suprafata, 'in cornparatie ell alte forme ce delirniteaza acelasi
~ . volum 144.
In, momentul (t) 111 care picatura de apa vine In contact CU 0 suprafata
hidrofoba, sub actiunea rezultantei tensiunilor superficiale F, (fig.2.8t.),
picatura tinde sa se intinda pe suprafata solidului palla ]a echilibrarea Iortei
de frecare Rf (t), echi Iibru descris de ecuatia de proiectie pe di rectia
suprafetei soliduJui [3], [J 26].
Ecuatia de echilibru, exprimata prin proiectia tuturor Iortelor pe
orizonta la este:
 v _ ~

2. ALCATUIREA $1 CARAC'fERIZAREA PAMANTURLLOR 147

(2.30.)
In care:
"

• F, (t) - rezultanta fortelor de interfata (tensiunilor superficiaJe) la

rnomentul (r), care tinde sa intinda picatura de apa pana la
situatia de echilibru, FI{tf) - Rf{lJ) = 0,'
• B'JI (t)- unghiul de contact sau unghiul de umezire la timpul t, egal la
timpul (If) final, pentru pozitia de echilibru, cu B,,;
• RI(t) - forta de frecare, dintre apa si materialul suport, la rnomentul t
ce se opune tendintei de raspandire (intindere) a picaturii si
care deterrnina 0 incetinire a procesului umezire, I~ ~

fenornen numit histerezis de umezire.

La echilibru, ecuatia (2.30.), avand In vedere ca Rjeste neglii t"~la111
cazul apei, devine:
_ (5/s - asg
cos () (2.310a)
II - --__.:::;:_

«.
di ferenta «(50 = a/s - asg ) , mascara lucrul mecanic de umectare a unitatii de
suprafata ~i
se numeste tensiune de adeziune sau adeziune.
(2.31.b)

Tensiunea de adeziune [L26], fig.2.82.b, se poate deterrnina din

relatia (2.3 J .b.) (ecuatia lui LapJace), 111 functie de tensiunea SUJ)Ct ficiala a
Iichidului ag,- sau mai simplu Ts- si unghiul de umezire B" , rezulta:

aa == - T.'i . cos Bu (2.31.c)

Daca apa este pusa intr-un vas, tig.2.82.a, atunci la contactul ClI
peretii vasului, sub actiunea cornponentei verticaJe a tensiuni i superficiale
(1~ = T, .cos B apa invinge adeziunea si tinde sa ude peretele, ridicandu-se
II
),

pana la inaltirnea /1 'c', iar sub actiunea legaturilor intermoleculare orientate

spre interior, pelicula superficiala se curbeaza spre capete, It , cci lHtatea
peretilor, dcterminand aparitia unor meniscuri concave.
La 0 anurnita distanta de perete, moleculele stratului superficial se
gasesc numai sub actiunea fortelor interrnoleculare si suprafata apei deville
plana. Daca vasu! are forma unui tub, cu diametrul suficient de 111ic (2-3
rnrn), ceJe doua meniscuri concave se unesc si deterrnina 0 suprafata Iibera
cu 0 curbura continua iar tubul poarta denumirea de tub capilar sau cap; lar
(fig.2.82.a b).
148 FUNDA'Tll r - FIZICA, SI MECANICA J>AMAN')'URILOR

~--I < 2-31Tl 1

tub cnpilar ext Pe
r 1-, T,
Tv" ; S 1 I~
() " ._~-
-
- u Pe
- - ..r:l

- •
•,·
. Ts
Tv __- ~~. .! I I

or 0 ,-------- .....
, "!-'l;'uI"-__,...._-_ -_ -_ -'I 1he °u -~.--~
:_:'-:--=--f :'I-:--=- Pe = Pi I 6u
,
- - - _ - menlsc- -
- - - - - - -- , - - -
~
'.'.
-
! !
-
•
'I
-
.,
'
•
-
"
l
l_ ',_
~.'
• ,
......
, ,.,.,1• - _ - _ - _ - .
}

jJ

a) inaltimea capi lara he b) adeziunea O"a c) similitudinea cu

membrana elastica
Figura 2,82, Ascensiunea capilarii

Daca asimilam meniscul capilar din fig.2.82.b, ell 0 membrana

elastica (fig.2.82.c) fixata perimetral pe peretii tubului, atata tirnp cat pe
ambeJe sale fete se exercita aceeasi presiune (jJe) forma sa rarnane plana,
Pentru a-i conferi insa forma de caleta sferica, sirnilara cu forma meniscului
(fig.2.82.c) este neeesar ca presiunea sub membrana sa scada In raport cu
cea. exterioara eu 0 anumita valoare !1u .
Prin curbarea membranei sub deficitul de presiune I1p == Su , pe
perirnetrul ei apar fortele de legatura tub - membrana (solid - lichid) pe
perimelrul prinderii, care joaca rolul tensiunii superficiale a rneniscului real
(fig.2.83.).
Din aceasta analogie rezulta ca sub meniscurile concave, specifice
apei ~i corpurilor hidrofile, exista LIn deficit de presiune (l1u ) 10 interiorul
apei in raport eu presiunea exterioara rneniscului, egala cu presiunea
atmosferica pe=jJatJ'1'
Pentru determinarea valorii acestui deficit de presiune (117-1), numit
si suctiune, sa reconsideram analogia ell membrana elastica ~i sa-i analizarn
echilibrul static printr-o ecuatie de proiectie pe verticals (fig.2.83.).
Actiunile care se exercita asupra membranei, eu deformata sub
forma de caleta sferica, dill f gura 2.83. sunt: .
• fortele de legatura T.'), care se exercita tangential suprafetei deforrnate
a mernbranei, la nivelul prinderii tub - membrana, cu cornponentele
sale (Tv - verticala si To - orizontala);
• presiunea !1p, sau deficitul de presiune In raport cu presiunea
atmosferica 1111, == Pe - Pi' actionand pe directie radiala,
 2. ALCATUIREA SI CARACTBRlZAREA pAMANTURILOR 149

To
-------------~-----------------.--------------~----~
, :
I

,-_ ..
, I

_ ...

/).p=~u J).=p
, at -Au

Figura 2.8,1. Echilibrul static al meniscului asimilat C1J 0 membrana elastica

Sub aceste actiuni, ecuatia de echilibru static aJ tuturor fortelor,

exprirnate prin proiectia acestora pe verticals rezulta:
90-°11
2 . 1[. () r..I cos e .T II.~
.cos Bu - 0
~u.dA .cos a = 0 (2.32.a)

cum,
dA = 2 .1[. (fj . sin a )'1j . da si introducand in relatia (2.32.a.), se obtine:
. 2 2 90-8" ..
2 . 1[ . r.I . cos ()II,Ii . T = 8tl . f[ . r.
I
. 0
SIll 2a .d a =>

90-8I,
2T . COS 2
() = ~u . r;I -
I
- • cos 2a
S II 2 o

2 COS 2Bu + 1
2 . T,\' . cos 0u = Au . r.I .
2
flu = 2· r. . 2· cos B.
2
(2.32.b)
'i 1 + cos 20u
Ca urrnare, prin sirnilitudine, expresia deficitului de presiune in
interiorul apei de sub un menisc (asimilat ell 0 caleta sferica) rezulta:
AU
Ll = 2· t, 2 33 .a )
(.

'1
care constituie 0 forma particulara (PI = P2 = tj) a ecuatici Lapl ue [3],
•

[ 197]:
150 FUNDA1'lI 1- FIZI 'A $1 MECAN CA pAMANTURILOR

1 J
tlu = Ts . -+- (2.33. b)
PI P2
unde
• T.~- reprezinta tensiunea superficiala a apei (tabel 2.26.), [46];
• PI si P2 sunt razele de curbura principale ale meniscului nesferic si
(1Ipl+ llp2) curbura mijlocie (fig.2.84.).

Tobel2.26. Valoarea tensiunii

,
•
I

•
I superficiale 0 apei in comparatie cu
I
•
I
•
I
tensiunea superficialii a altar lichide la
· 2(J'C

Tensiunea
. ,

.,
.'
t,'
•
..
f
'I
•
,• •
l's Lichid superficiala
::t
. ,;'n' ••
N/cm
"... \ '111
..
, . ..
,"
. '. \
{.
"
•
•
• ••
••• Apa 72,8 ' 10·s
••
• .'
••
• . .
-I•
•
•
•

'- Mercur
- "III aer 514 ,6 . J 0.5
- "111 vacuum 486 8 . )0.5
)

5
Carbon tetraclorid 26,8 . J 0.
Alcool, etil 22 ,3 . 10.5
Ulei 36,6 . 10-5

Figura 2.84. Tensiunea superficialo pentru

suprafete nesferice

Din examinarea relatiei (2.33.b) se constata ca valoarea deficitului

de presiune din interiorul apei situata sub menisc concav, III irnediata sa
vecinatate, este invers proportionala eu raza tubului capilar, respeetiv direct
proportional eu suma curburilor meniscului.
,A

b. Inaltimea capilard

Acest deficit de presiune Su , aceasta sorbtie, rezultat aJ fenornenelor

de interfata, mentine rneniscul eurbat si totodata determina ridicarea apei
prin tubul capilar din pozitia (1) In pozitia (2), fig.2.82.a, la 0 lllaltime
echivalenta (inaltirnea capilara l'Ie), deasupra nivelului apei din vas.
Deterrninarea valorii Inal~ill1ii capilare he se face dill corelatia eu
forta ascensionala data de sorbtia !':lu sa fie egalata de greutatea coloanei de
apa din tubul [3].
Ca urmare rezulta:
 ~ ¥ ~

2. ALCATlJIIlEA $1 CARAC1'EIUZAREA PAMANrrURILOR ] 51

=> h == l1u . cos 0" (2.34.)

'c r . 4g . ( P IV - P v )
unde:
• Bu - unghiul de umezire;
• r - raza tubului capilar tr=rrcos Oi);
• g - acceleratia gravitationala;
• pw - densitatea apei;
• pv - densitatea vaporilor de apa,
Cum densitatea vaporilor de apa situati deasupra meniscului este ca
valoare mult mai mica decat densitatea apei (pv«Pw) ~ise poate 11 glija, iar
Su este data de expresia 2.33.a., expresia 2.34. a inaltimii capilare capata
forma:
hc = 2· r:.cos Btl (2 . 35 .a)
r r;
Daca inlocuim In relatia (2.35.a) tensiunea superficiala a apei
2
T.'i~7,5 ·10-4 N / em si greutatea volumetrica a apei r ; ~ 10- N / em' , atunci
se obtine
h = 0,15· cos Btl
c (2.35.b)
r
iar pentru tuburile din sticla si apa curata ((),/~) rezulta
he (cm) = 0,15 (2.35.c)
r
Aplicarea relatiilor de calcul, prezentate ~j stabilite pentru apa ~i
tuburi capilare de sectiune constanta, l1U pot fi extinse la pamanturi, Tar"a
anumite precizari, care deriva din particularitatile capilarelor conferite de
structura specifica si respectiv de porozitatea acestora.
Astfel, porii pamanturilor cu dimensiuni variabile formeaza un
adevarat angrenaj capiLar, distribuit spatial in masa pamantului (fig.2.8S.a)
care poate include in volumul sau bule de gaz, Iimitate de men iscurile
capilare, fapt ce face ca relatiile de calcul ale inaltimi i capitare, prezentate
rnai sus,,. sa aiba Ull caracter orientativ,
In general, se considera ca in cazul pamanturilor necoeziv xista 0
anumita concordanta in privinta ordinului de marirne al Inal~imli capilare
fumizat de relatiile d,e' caleul teoretice ~idatele experimentale, ln- ceea ce
priveste 111sa parnanturile coezive, ai carer pori au dimensiuni de ordinul
micronilnr (0Jor ~ (),2'dpal'ficulii) relatiile teoretice indica inaltill1i capilare de
ordinul z cilor de metri, ill totals discordanta cu determinarile expci imentale
l52 FUNDA'l'lll- P(Z.ICA ~I MECANICA PAMAN'I'URlLOR

(he ~ 2-3nl), fapt cauzat printre altele de prezenta apei adsorbite ill jurul
particulelor, ce obtureaza porii de dimensiuni capi1are (fig. 2.85.a).

, ,
~r-

~__- -
f"'(1 1>'1
2r2 -- 2rl
:....-...i-
2
'"_ -
"j -~ rI
r_
_'

~-~
- --~ '_ -
-
"" - --
I-

~-
- --" r-, ..d
r-
~
':--ar"
-r ..- ..I-
,,_-- -
~

--- -_ ---
1-. _

.- --"
"~. ,..
-- - ,
--
I-

N
~
- '"
~ 1-.
-- -
- '"_ -
..c ('
-
,
-"-I
__; ('I
..d
-
I-
~,
-- .-
--
..., =:» ~-:..-- ~- -
f1... -- ...,
-- --
I- r --
2r2 •

N.A.S.
-Jl~L.-_ f-
-- -
- • 1-- -

" .r -- -- ,_ -
/

-- -- -- -- - -- -_- - -- - -- - - -- -- -- --
- -
f-

-- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- - -- --
- - - - - - - - - - - ----- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
.-

----- - - _._ - - ....- ------_._---

, ,

- - - - - - - - - - - - - - - -

a) angrenajul capilar din pamdnturi b) inaltimea capilarii in capilarele Jamin

,
Figura 2,85. Particularitatile ascensiunii capilare In pamdnturi

Dupa dimensiuni le pori lor, acestia pot ti, [80]:

• pori supracapilari (¢ 2 0,508 111m), fa care se manifesta fenorneuul de
capilaritate, apa deplasandu-se sub influenta carnpului gravitational;
• pori capilari (0,0002 s ¢ s 0,508 117117), In care ci rculatia apei in
pamant are lac sub actiunea deficitului de presiune indus de
rneniscurile capilare, apa ridicandu-se la inaitilllea (he');
• pori subcapilari (¢ s 0,00002 mm Y, la care apa este retinuta in
complexul de adsorbtie at particulei (§.2.2.1.1.5.) ~irnanifestarea
fenornenului de capi laritate ar f practic blocata,
Ca urmare a, acestor discordante, in practica se utili zeaza relati i
empirice de calcul (tip Terzaghi si Peck) a inaltimii capitare, de urmatorul
tip [55], [160], [1 83] : .
C
/1.{' =-- (2.36.)
e- dlo
unde:
c - coeficient empiric care variaza intre 10 si 40 mrrr";
e - indicele porilor;
d,()- diarnetrul eficace (efectiv) al pamantului exprirnat ItllTIl11.

,
 2. ALCATUlI~EJ\ $J 'ARACTERIZA1~EA pAMANTURILOR 153

Tabel 2.27. Valorile inaltimii capilare Orientativ, inaltimile

capilarelor pentru cateva
ti puri de parnanturi, SUIlt
Natura pamantului he (em) date in tabelul 2.27. In
Nisip mare 5-10 laborator se deterrnina
Nisin rniilociu 10-30 conform metodologiei din
Nisi p fin 30-60 ST AS 1: . \/8-82.
Praf 60-100 Neresularii t 'a de
AI gila prafoasa 120-160 traseu, forma S i di rnen-
Argila ~400 siuni a golu: ii ~l capilare
din masa pamanturilor,
face ca III cazul lor sa distingem doua inaltimi capilare, In functie de sensul
avansarii frontului de umezire.
Astfel, daca se considera tubul capilar cu sectiune variabila
(fig.2.85.b) se constata ca el prezinta doua inaltimi capilare h, < h z, III
functie de modul cum s-a produs ascensiunea capilara, corespunzatoare
celor doua raze ale tubului r, > r2. Daca tubul a fost cufundat complet In apa
~j apoi ridicat, iualtirnea capilara (/12 > hi) va corespunde razei minirne
(r2 < r,), iar daca se introduce numai la capatul inferior al tubului in apa,
aceasta se va ridica la iualtimea h} < hz corespunzatoare razei maxime
(r) > 1~2)(fig.2.85.b). Acest fenomen, ce poarta numele de histerezis capi lar,
perrnite explicarea existentei in pamanturi a lrei orizonturi de apa capilara,
Astfel, daca sc .onsi-
, .. .
..
. . . . . . .. .'. . ..... dera masivul de pamant
'l
, •• •• I
••
•
•• • • , ". ' ". '.

. • •
dill fig.2.86., la care ni . -
. .. • • • •• ••

.... .. ....
.. . . . .
_ "
_

lui hidrostatic a variat de

.... . ...
~
NI-J
..
~ M

~ .
j_.
. .'.... . ...
I , ..
•
..

•
•
•
,

la NH I la NH2, atunci prin

•

spre retragerea apei

nivelul NIl2, In mod simi-
NH,
- lar ca in cazul capilarelor
T
- - .. - -
, I

• Jamin (fig.2.85.l1) Vtl,()ritil

.... - - .-. - -,.-
- . - - - - - "_- - - ...._..
~..-:----,---
_;' ._
- - - -.7
- - - .' - ~.i -
- fenomenului de hist ...:L18
capilar, meniscurile fie
Figura 2.86. Zonele de apd capilard din pdmdnt
raman la nivelul respectiv
tie se ("UP in dreptu I porilor mai mari rezultand astfel apa capi lara de contact
sau apa capi lara suspeudata.
Ca urrnare, in pamanturi, deasupra nivelului hidrostatic, se disling
unnatoarele trei zone de apa capilara (ftg.2.86.), [75] [J 97]:
154 FUNDA1'II 1- FJZICA $1 MECANICA pAMAN~r'URrLOR

• zona de saturare capilard (fig.2.86.a), delimitata de linia continua

a rneniscurilor si de nivelul hidrostatic, se caracterizeaza prin existenta
continua a coloanelor capilare ce umplu cornplet golurile dintre particule.
Illaltimea acestei zone este dependenta de fluctuatiile nivelului bidrostatic;
• zona de saturare partiald capilard (fig,2.86.b), situata deasupra
zonei de saturare, prezinta 0 inaltime dependenta de nivelul hidrostatic. Pe
aceasta zona, coloanele de apa capilara pot fi continui sau intrerupte (apa
capilara suspendata), delimitata de coloane sau bule de aer sau gaz ce sunt
sau nu, in contact cu atmosfera. Ca urrnare, in aceasta zona, gradul de
saturatie este variabi I si in general se constata 0 scadere a lui verticala, pe
masura departarii de nivelul hidrostatic;
• zona de apd capilard de contact (fig.2.86.c), cuprinde apa capilara
localizata In jurul contactelor dintre particule. Cum ea este situata 111
vecinatatea suprafetei terenului, apa capi lara provine III principal din
infiltratiile apei de precipitatie, condensari ale vaporilor de apa din goluri, la
variatii de temperatura si in mai mica masura prin scaderea nivelului
hidrostatic. Goluri1e capilare in aceasta zona sunt de regula continui ~iin
majoritate III contact cu atmosfera.

c. Presiunea capilara

Revenind Ja analogia meniscului cu membrana elastica, se constata

ca prin curbarea ~iintinderea ei sub actiunea deficitului de presiune ~tl ,
peretele exercita asupra membranei 0 actiune perimetrala T, (fig.2.83.) si la
randul sau membrana supune peretele unei reactiuni egale si de sens contrar
(- Ts) care prin cornponenta orizontala (r()) tinde sa apropie pereti i tubu lui
capilar iar componenta verticala (Tv) deterrnina cornprimarea peretilor
tubului capilar.
VaJoarea acestei actiuni, pe unitatea de lungirne rezulta:
(2.37.a)
sau 111 functie de deficitul de presiune (Lltl):
•
Tv = ~L(' . fj . cos Bu / 2 (2.37.b)
deci: .
(2.37.c)
si pentru P, = 0 rezulta:
(2.37.cl)
 2. ALCA'rUJREA SI CARACTERIZAREA PAMAN"I"'URILOI~ 155

A irniland structura pamantului, in sectiune, cu 0 schema voit

simplificata, constituita dintr-o succesiune de "pori capilari' verticali
(fig,2.87,a) la nivelul meniscurilor, cornponcntele verticale al tensiunilor
superficiale ale rneniscurilor (Tv), vor exercita 0 compresiune asupra
scheletului solid al parnantului, care se deforrneaza in mod similar ca sub
actiunea unei lncarcari exterioare, rezultand tasari ale constructiilor fundate
pe acestea [112].
Rezultanta fortelor de compresiune, pe unitatea de suprafatii, egald
C1J forta ascensionald a meniscurilor, se numeste presiune capilard [l97],
deci:
(J"k = Su = he . r w (2.3~.)

Astfel spus [2 J 4], presiunea capi lara, in cazul unui parnant 11, indesat,
catOenu are coeziune, va fi egala cu produsul dintre greutatea volumi a a
apei (Yu,) ~idistanta de fa suprafata meniscurilor la nivel-il lpei subterane
(he ).
Pal
-
• Pal
-
~u-
..d
1Tv
...- ...
--

b) d)
Figura 2.87. Presiunea capilarii si presiunea hidrostaticd in coloana de apd capilarii
Determinarea presiunii capilare la 0 anumita com Z, respectiv a
presiunii hidrostatice, se face din proiectia pe verticala a fortelor care se
exercita asupra coloanei de apa, de lnaltime (hc- z) (fig.2.87.c), deci [75]:

2'1['r,T V
-1[.r 2
(11 C
-z).y IV
-1-1[·r
2
'/),.tl Z
=0

inlocuind T = he . r", . r
v
2
se obtine:
2 ' 1[ . r .'11c . r ~v' r - r' (h r - Z ) . 1r . r 2 + 1[ "]"2 'uU z = 0
IV
A

2
156 FUNDAT[11- FIZICA ~l MECANICA PA.MAN1°URfLOR

de unde:
(2.39,a)

111 cazul in care pe suprafata apei libere ~i a meniscului se exercita

presiunea atmosferica (fig,2.87.d), ecuatia de proiectie pe verticala a fortelor
care actioneaza asupra volumului de apa considerat (fig.2.87.c) devine:
2 2
2·n·r·T v
-n·r .(h c -z).y ~v -p 01
·1[·r +!:lu z .1[.y2 =0 ,

de unde rezulta valoarea presiunii hidrostatice:

(2.39.b)

a carui grafic este prezentat in figura 2.87.d, b.

Din exam.inarea graficelor de variatie (fig.2.87.b,d) a presiunii
hidrostatice in coloana de apa capilara, pentru cele doua situatii (lara si cu
presiune atmosferica), se constata ca ea variaza liniar de la valoarea zero, la
nivelul panzei freatice, la valoarea (-'(lv·he), la nivelul meniscurilor, respectiv
de la valoarea Palla valoarea pal- Yw·Z.
Ca urmare, daca z > zO, III apa capilara vor aparea tensiuni de
intindere, jar in scheletul solid, tensiuni de cornpresiune de valoarc egala cu.
cele de intindere (fig.2.87.d).
Daca z < Zo ln apa vor rezulta solicitari de compresiune (conform
legii hidrostatice), scheletul solid f ind supus fa eforturi de intindere (forta
"
ascensionala arhirnedica). In lipsa presi unii atrnosferice, apa capi lara pe
toata inaltirnea capilara va fi supusa tensiunilor de intindere iar scheletul la
compresiune (fig.2.87.b).
CLIOl presiunea capilara s-a considerat distribuita la unitatea de
suprafata a capilarului, presiunea care incarca scheletul solid (Pk) va fi:
P, . As -:= (jk . Ag => P« -:= e a, -:= e- Su, (2.40.)
"
In ideea ca (Jk ar reprezenta presiunea distribuita pe unitatea de
suprafata constituita din goluri (A g) si plinuri (As), presiunea care ar indesa
scheletul Inineral va f [183]: .
P k • As -:= a k . 1 => P k • (I - n) = o k => Pk = (I + e). a k (2.4 1 .a)

Sau tinand seama ca in zona de saturare partials capilara (fig.So.),

coloanele apei capi lare nu sunt continui, rezulta:

PIe = a· r .hc . (1 + e)
II'
(2.41 .b)
 2. ALCATUIREA ~ICARACTERIZAREA PAMA.N'-'URlLOR 157

unde a este un coeficient empiric dependent de gradul de saturare capilara

[94].
"
In baza celor prezentate se desprind urmatoarele concluzii practice
[214]:
• pentru zona de saturare capilara (fig.2.86.) a unui parnant necoeziv,
presiunea capilara (Ph) trebuie considerata la nivelul respectiv, ca fiind
o sarcina exterioara continua, uniform repartizata;
• presiunea / tensiunea efectiva (0-' = 0- - u) la 0 anurnita cota (z S he)'
fig. 2.78.b, d, va fi suma a trei presiuni:
,
(j= + + \.
Phv I

presiunea dill sarcina gel) lo,ICli preslunea

actiunea exterioard C(1/cIJlala ell ~y') copilard

• pentru fundatiile directe de suprafata, la care talpa se plaseaza sub

niveJul liniei de saturare capilara, dar deasupra nivelului apei subterane,
presiunea capilara (Pk)' data de relatiile (2.41.) se va considera,
aserneni sarcinii geologice de la nivelul talpii O-yz = r' .Df' uniform ~i
continuu distribuita da la -00 la +00 .

Valori orientative ale presiunii capilare sunt prezentate 10 tabelul

2.28. [20].
Tabel2.28. Valori orientative ale inii/limii si presiunii capilare
,..
Inaltirnea capilara Presiunea capilara
Tipul de parnant
(rom) (kN/m2)
pietris mic < lOO < 1,0
• •
OISlD mare 100 -:- 150 1 + I ,5
nisi D 111i ilociu 150 -7- 300 1,5 + 3,0
nisi D fin 300 + 1000 3,0+ JO,O
praf 1000 + 10000 10,0 + 100,0
ar;;ila > 10000 > 100,0

Ascensiunea capilara apare nu numai in tuburi, dar si lntre doua placi

paralele, situate la distanta mica, sau care fac un anurnit unghi intre ele
(fig.2.88.a). Este cazul apei capi lare de contact, ce ia nastere In jurul zonei
de contact dintre particule (fig.2. 78.b), atunci cand pori i nu sunt umpluti
cornplet cu apa.
158 FUNDATIJ 1- FJZICA $1 MECANICA pAMAN'rURILOJ~

L..
r-
'$
I

I
• ._._.
_ .;,-. __ .... _ ...
-__
..... -._-

meolsc
-.... -.
i- ..
~ .......
__
lacl de
-
• • j

reactiunt . actiuru
• •

I
I
j
1/
/' • sticla
\
11111,' P CD
i! ~, AER / Ts ~ Tsl
AI)A .' (l

1---'-1>"~,
-r-l'

h,.
I
Au .
•
ex.
•

a) b) c)
Figura 2.88. Apa capilard de contact

apa capilara de contact, prin tensiunile superficiale ale

Aceasta
meniscurilor, induce presiuni capilare apreciabile, datorita raze lor rnici ale
meniscurilor, ce tind sa preseze granulele unele III altele (fig.2.88.c; 2.89,),
determinand 0 anumita legatura intre granule, similara ca actiune unor 'forte
de atractie, ceea ce a determinat introducerea notiunii de coeziune aparentd,
ce caracterizeaza acest fenomen.
Coeziunea aparenta se manifesta atata timp cat exista meniscuri
capilare In masa de pamant ~j dispare odata ell disparitia meniscurilor de
contact, prin uscarea parnantului sau saturarea lui (umplerea tuturor porilor
cu apa), Spre exemplu, daca se considera [89] doua granule de nisip de
forma sferica (fig.2.88.b) si meniscurile corespunzatoare apei lie contact
(fig.2.88.c), cu razele principale de curbura (x) si (z/2), deficitul de presiune
(ca diferenta a presiunilor celor doua rneniscuri) din interiorul apei capiJare,
in vecinatatea suprafetei particulelor in contact cu a,pa capi lara va fi dat de
legea lui Laplace (relatia 2.33.b)

1 1
flu == T,.. --
z x
-
2
dar conform teoremei lui Pitagora generalizata rezulta:
,

~irespectiv:
flu == T . 2·r, 1 2·r,·T
I _ _:: I ,5
(2.42.)
.'I x2 x x
2
 2. AL Arl"lJIREA $1 CARAC1~ERIZAREA pAMANTURll ...OR 159

a urrnare, rezultanta (P), a deficitului de presiune, care deterrnina

prin sorbtie apropierea particulelor ~ia componentelor verticale (Tv) a
meniscului de-a lungul cercurilor de raza (x) (fig.2.88.e) se poate aproxima
eu relatia [89]:
2
P = f[ . X . 6u + 2 . f[ . x . Tv ~ i I a lim itil (x -4 0) se ob till e:

P = 2·f[· 'I . I:. (2.43.a)

Cu ajutorul relatiei (2.43.a) se poate determina ordinul de marirne al

coeziunii aparente, in functie de dimensiunile particulelor. Astfel daca se
considera partieule sferice eu diarnetrul d = 0, I mm, numarul puncte)or de
2 4
contact (n) la 0 suprafata de 1 em' este 1 em /O,OI =10 , iar presiunea
capilara, respeetiv eoeziunea aparenta conferita de apa capilara de contact
(la 20°C), va ti [89]:

(2.43.b)

"
In exeruplul dat coeziunea aparenta, conform relatiei 2.43.b, va
rezulta:
4 5
= = 10 ·2· 7l" ·0, 05cm . 72,8.10- N / em = 2 29 N / 2 (2 43 )
Ca (j'k 2 ,em . _.C
l- em
iar it) cazul unor particule eu dirnensiunea d=O, 1)J.li, rezulta
(j'k = 229 N / em' 0

Haines [238J, pe baza schernei din fjg.2.89. a stabilit urmatoarea

expresie a fortei totale de atractie dintre doua particule sferice, confcri ta de
tensi unile superficiale ale meniscu lui:
2 f[·r,·T
0

p= I s (2.44.)
B
l+tg-
2
unde:
• T'i - tensiunea superficiala;
• rI - raza particulelor;
• {}- cornplementul de contact. unghiului
Cum forma particulelor reale este diferita de cea sferica, in speciaJ
pentru grade rnari de dispersie Nichols [238] a dat urrnatoarca rclatic pcntru
160 FUNDATII 1- FIZICA sr MECANlCA pAMAN1~URJLOR

forta totala d,e atractie (coeziune dintre particule) aplicabi ia particuJelor

fractiunii argila:
4,c'7r'r, -T.
.p= 1 s (2.45.)
d
unde:
...,. . . ..""

• constanta emplflca;
C- 0
• d - marimea spatiului dintre particule.
40~--~----·~---~--~

r--.
~

';;'~ 20 I
._ _,-I----+----I~~~t--~_i

.....
~

... o 5 1() 15 20
apa
urniditatea (w%)

'"
Figura 2.89. Coeziunea aparenta Figura 2.90. Infoierea nisipului

Prin urrnare rezulta valori importante ale coeziunii aparente, ce face

ca nisipurile (parnanturi necoezive), la valori ale umiditatii de cca. 5- 6%, sa
prezinte rezistente Ja intindere ~iforfecare sporite si chiar sa se mentina in
taluz vertical pe cca. 50 Cf11 ~itotodata sa prezinte 0 infoiere caracterizata
printr-o porozitate maxima (fig.2.90.) [89], [183]. Expresia cantitativa a
infoierii este gradul de infoiere, definit ca fiind raportul dintre densitatea
p dmdntului U1 stare naturald (p) $i densitatea volumicd a pdmdntului dupa
sapare (Pg), deci [157]:
i=p/pg (2.46.a)
,

Gradul de infoiere este uti lizat la calcuJul volumelor de pamant

rezultate din sap aturi, ce sporesc prin afanarea pamantului sapat cu cca.
(i -1)·J 00. Uzual, se considera urrnatoarele sporuri procentuale fata de
volurnul natural sapat [157]:
• pentru terenuri foarte coezive 30- 35%
• pentru terenuri de coeziune mijlocie 25- 3()%
• pentru terenuri slab coezive si necoezive 15- 25%.
 2. ALCATUIREA ~I CARACTERIZAREA PAMANTURlLOR 161

Gradul de lnfoiere sau coeficientul de infoiere [28], [J 02] se poate

defini si prin relatia:
i%
v -v:
= sap in.. 1 00 (2.46.b)
V;n.
uncle:
• ~Ol) - volumul parnantului rezultat prin sapatura;
• V;n. - volumul initial al pamantului (al gropii sapate).
Valorile coeficientul de infoiere sunt date in tabelul 2.29. Cunoscand
coeficientul de infoiere se poate determina volumul rezultat prin executia
sapaturi i (~('P ):

vSal)
= v,. 1+ i%
0 100
(2.47.)

Uzual in foierea constatata la lucrarile de terasamente aduce un spor

de volum prin sapare de cca. 10-15% la pamanturile nisipoase si de cca. 20-
30% la cele argiloase (tabel 2.29.), [102].
TabeI2.29. Valori orientative ale infoierii piimdntulni prin sapare
...
"
Tipul pamantului lnfoierea initiala (%) Infoierea rernanenta (%:
Pamanturi nisi poase 15 3
Nisi puri argiloase 20 4
Ar )ile nisi ooase 25 5
Ar ~ile COIn pacte 30 7
Roci masive moi 40 15
Roci masive tari 50 25 •

La recompactarea pamantului rezultat din sapatura si care s-a infoiat

se constata obtinerea unui grad de compactare mai mic decat eel pe care l-a
avut in stare naturala, diferenta definindu-se prin asa numit infoiere
rernanenta [102], (tabel 2.29.).
Avand In vedere factorii de care depinde, coeziunea aparenta este
sensibila la actiunile care influenteaza tensiunea superficiala sau raza de
curbura a meniscurilor ca: temperatura, umiditate, ea putand fi de asemenea
distrusa, In cazul unor actiuni mecanice de tipul socurilor sau vibratiilor,
cand la 0 umiditate relativ mare, poate avea loc cedarea brusca a masei de
nisi p (Iichefierea nisi puri lor) [3].
 nz:
v ...

162 FUNDATIII - A ~I MECANICA PAMAN1--lJRILOR

2.2.1.2.2. Suctiunea apei din porii pamantului

a. Definirea ..suctiunii ~ia poteruialului de umiditate

Apa din porii parnantului, aflata deasupra nivelului hidrostatic (apa

adsorbita, apa capilara) se gaseste intr-un echilibru relativ sub influenta unui
camp de forte, generate de proeesul interactiunii solid-lichid-gaz, a caror
masura a intensitatii lor este suctiunea [5], [4], [3] [75], [197], [242].
Suctiunea este definitd (ST AS 3950-81) cafiind deficitul de presiune
in raport cu presiunea atmosfericd, care apare in apa din porii materialelor
hidrofile nesaturate (porii sunt partial urnpluti eu apa).
Astfel., daca se introduce In pamant un tub umplut cu apa, conectat la
capatul superior la un manometru eu mercur ~i prevazut la capatul inferior
cu 0 capsula (fig.2.91.) micro-
manometru poroasa care nu permite patrun-
dop - .' .,J. CIJ mcrcur
,
-
I derea aerului (tensiornetru), [242],
..., .. .
-- se constata treptat apantra unet
ape
-- -" :-
mcrcur
denivelari lntre nivelurile mercu-
tub - rului dill cele doua ramuri ale
~:W~WI#.::-
-
~~"~r.~ manornetrului, fapt care indica ULl
• - deficit de presiune (0 suctiune) a
, -
1-

1 1-
- -
apei din interiorul tubului 'in raport
--
,,
•
-........
,
- cu presiunea atmosferica, ee se
- ... .. CRpsulil
- - - .. stabilizeaza In rnornentul In care
particliia --
•
rmcroporoasa
w

- intensitatea Iortelor de suctiune

este echi librata de denivelarea
\ apa manometruJui (h).
adso:_'-'r nr
Suctiunea care corespunde
denivelarii maxirne, a manornetru-
J ui eu mereur (p == 13,59 g / em' ),

Figura 2.91. Tensiometru in situ este data de relatia (ST AS 9180-

73):
.5"c (cm.H20 )==13,59 x (h - ho)' [cm.Hg] (2.48.)
,.,
1[1 care:
• h - denivelarea inregistrata intre cele doua ramuri ale mano-
metrului In em,
• /10 - den ivelarea i[1 iti a1a.
 2. ALCA1'UIREA st CARACTERIZAREA pAMANTURfLOR 163

Suctiunea poate fi interpretata [42], nu numai ca deficit de presiune

dar si ca efort de trac]i une, ce se exercita asupra apei ~1prin urmare se poate
masura 111 Nzcm", bari sau centimetri coloana echivalenta de apa (h).
Avand 10 vedere ca ordinul de marime al suctiunii poate atinge sute
de mii de centimetri, Schofield a introdus prin sirnilitudine cu scara de
aciditate jJH a lui Sorensen, indiceJe sorbtional pF sau potentialul de
umiditate, exprirnat ca logaritmul in baza zece din inaltimea coloanei de apa
echivalenta. Deci pF= logjch; unde simbolul "p" arata caracterul sau
logaritmic iar simbolul "F (Free energy) indica faptul ca suctiunea poate fi
exprimata ca rniscare a energiei libere pe principii termodinamice [4], [3],
[75], [242].
Cum logloO = -00, se considera in mod conventional pentru
pamanturi Ie nesaturate, 0 suctiune initiala minima corespunzatoare unei
coloane echivalente de apa h = 1,0 em si deci pF == [oglo 1 = O.
Existenta suctiuni i in pamanturile nesaturate, ca manifestare a
fenomenelor de interfata, poate f explicata ttl urrnatorul mod [75], [197]
(fig.2.92.):
,,
[-.. -""
, - - ·,.. _r_- '.....__
. ,- - ! -

1.--- -- -
f ... _ ....______ _\ ~

, - -
1-
t_- -
---
-

··· - -
·_- -- -
,, - ;
1 -
. - -
;rl_ -.
,
i_· -,"1:,I ..
I _ -
, ·,,- ~

,--- .: '- - --
, - - - 1_-
1- -
_

'... -~
--
,,r -- -
,
i
;.- ....
.
.

,-,,-- -.- -
,
•
invelis de 0.4...., ...
menlSC ta
,_ - -
I - -
, - ,

a) parnanturi necoezive b) parnanturi coezive

Figura 2.92. Mecanismul suctiunii

, "
• 1n cazul pdmdnturilor necoezive, fenornenele de interfata determina
aparitia men iscurilor capilare, ce indue in masa apei pe care 0 margin esc un
deficit de presiune (L1u), care determina sorbtia apei din tensiometru si prin
aceasta denivelarea manometruJui (fig.2.92.a), ce se stabili7ec17n in
rnornentul echilibrarii campului de forte ce se exercita asupra apei capitare.
164 FUNDATIJ 1- FIZ1CA Sl MECANJCA PAMAN"rURJLOR

Ca urm are , pentru aceste pamanturi suctiunea este egala ell forta
,
ascensionala a meniscurilor capilare, deci , Sue = -Lite == -( - r·hc).
"
• In cazul pamdnturilor coezive, cu grad de dispersiune ridicat,
fenomenele de interfata determina existenta in jurul partieulelor a
complexului de adsorbtie, respectiv a apei adsorbite, cu grosime dictata de
valoarea potentialului terrnodinamic al particulelor. Daca grosimea
Invelisului de apa adsorb ita din jurul particulelor nu asigura saturarea
potentialului termodinamic, atunci campul de torte nesaturat tinde sa-si
asigure grosirnea maxima de apa adsorbita, prin exercitarea unei sorbtii
asupra apei libere din tensiometru (tig.2. 92.b), pana la atingerea grosimii
corespunzatoare a invelisului de apa adsorbita,
Pentru situatiile curente, suctiunea este cauzata in general, intr-o
proportie mai mica sau mai mare, de arnbele fenornene prezentate anterior,
la care se adauga presiunea osrnotica, in functie de dirnensiunile particulelor
si compozitia chirnico-mineralogica a acestora si respectiv a apei. Se
obisnuieste sa se separe [4], [3], [242], in functie de cauza, suctiunea totala
'in cele doua componente principale ale sale si anume (STAS 9180- 73):
• suctiunea matriceald (h,ll), adica deficitul de presiune datorat
exclusiv fortelor de interactiune dintre faza solida si apa pura;
• suctiunea osmotica (hs), adica deficitul de presiune ce apare intr-o
solutie nesaturata prin raport cu apa pura de care ar fi separata printr-o
membrana semiperrneabila, si in consecinta suctiunea totala va fi suma celor
doua; h == hm + h.;
Suctiunea matriceala poate atinge valori de cateva mii de kPa, dar in
probJemele ingineresti intereseaza intensitati de maximum 1000-1500 kPa
( J 0-15 dabl/cm''). Suctiunea osmotica poate atinge intensitati de palla la
1000 kPa in zonele aride sau semiaride, unde continutul de saruri solubile
poate depasi 20/0 din masa uscata a pamantului [231].
"
In general insa, intensitatea suctiunii este dependenta de aceiasi
factori care conditioneaza intensitatea fenomenelor de interfata prezentati In
paragraful anterior (natura si alcatuirea scheletului solid, starea tel-mica ~i
electrica, salinitate, continutul de apa etc.). Pentru acelasi parnant,
dependents de continutul de apa este dictata de raza rneniscurilor capilare si
grosimea invelisului de apa adsorbita, Astfel, eu cat continutul de apa este
mai mic, deei parnantul mai uscat, razele meniscurilor capiJare rezulta mai
mici si deficitul de presiune Llu rnai mare respectiv grosimi ale invelisurilor
de apa adsorbite mai. mici si intensitatea campului de forte nesaturate mai
mare, determinand astfel migrarea apei capilare ~j adsorbite prin parnant, in
vederea regasirii starii de echilibru, rnornentan perturbate.
 2. ALCATUI.REA ~I CARACTERIZAREA PAMANTUR[LOR 165

Astfel, daca se considera tubul capilar cu sectiune variabila din

figura 2.93.a, in interiorul apei capilare, in irnediata vecinatate a
meniscurilor vor apare deficitele de presiuni AUJ= 2·T.~/r, ~iLJI12==2'T,r;/r2,
(relatia 2.33.) ce reprezinta suctiunile capilare aferente celor doua meniseuri
(Sue', S'I('2).

a.pa icula
~I

..-1-

•
ape.

inveJi§ de ~l~
adsorbita
a) b)
Figura 2.93. Circulatia apei capilare si peliculare in pdmdnt

Cum 1'"', > r2 , suctiunile vor rezulta 5iu(:/ < Suc2 si deci rezultantele ee VOl"
solicita eeJe doua meniscuri (fig.2. 93.) vor fi: P, ( == Jr . r ,2. SlIC/) > P2 ( ==
1
1[ ·r2 ...fit((.·2) si deci apa capilara se va deplasa din zona cu suctiuni mai mici
spre zona ClI suctiuni mai mari (.(jucl < ~5lIC2) sau din zonele eu umiduati mai
A

tnari spre zonele eu umiditati rnai mici, In mod similar, daca doua particule
cu grosimi diferite ale invelisului de apa adsorbita vin in contact (fig ......93.b),
apa se va depJasa din Z011a eu suctiuni mai scazute spre zona ClI suctiuni mai
"-
ridicate, palla la egalizarea grosimilor de apa adsorbita, 111 concluzie, daca se
neglijeaza influenta carnpului gravitational, atunci campul fortelor de
suctiune determina migrarea apei capilaro-peliculare prin pamant, eu 0
viteza ce se supune unei legi, analoge legii lui Darcy [75], [J41], [197]:
v = k . r w . Lis ucJ-2 (2.49.)
CI} M
J1 1-2

unde:
• Llsucl-2 - cresterea suctiunii intre 2 punete dill pamant situate ]a
distanta flL'_2;
• kcp- coeficientul de permeabi Iitate capi laro-pel iculara;
• Ji- coeficientul de vascozitate dinarnica al apei.
L66 FUNDA'l'll J - FIZICA sr MECANJCA PAM;\Nl'URJLOR

Deterrninarea cantitativa a suctiunii se face printr-o serie de metode

descrise in amanunt in lucrarile [3], [4], [231] si III STAS 9180-73.
In principiu metodele, respectiv aparatele clasice (ftg_2094.a,b)
pentru determinarea suctiunii, 111 speta, a capacitatii de retinere a apei la
diferite suctiuni, fig.2.95., ca metodologie indicata in ST AS 9180-73 se
bazeaza pe ideea supunerii probelor de pamant unei sorbtii I suctiuni induse
de 0 anurnita valoare (PF ~1033 cm coloana de apa = 1 atrn = 0,98 bar =
0,97 dabl/crrr' ~ 100 kPa Ja 25°C), asteptarea unui anumit timp prestabilit
(bazat pe incercari anterioare), pana Larealizarea unui echilibru Intre sorbtia
indusa probei de pamant ~ifortele de legatura care rnentin apa adsorbita in
proba. La acel moment se determine, pri n rnetodologia clas ica, umidi tatea
probei (Wi) si se obtine astfel un punet (i) al curbei (fig.2.95.) prin
coordonatele sale (Wi, pFi =lgsuCi)'
•
I

-Pat
coborfire
nivel
bi ureta -f.:4 nrpc:

vaoulnarc
•
scala

a) cu plnen ele suctiune

c) psihornetru

b) cu placa sau membrana de presiune

l=proba: 2- piatrd poroasd; 3- membrana de celulozd: 4- manometru; .5- cap ceramic;

6- COI'P de teflon; 7- CQ111.er·O de mdsura; 8- termocuplu; 9- traductor de temperatura
Figura 2,94, Schemele de principiu a aparatelor pentru determinarea suctiunii

Principial, exercitarea sorbtiei I suctiunii asupra probei se poate face

prin crearea unei subpresiuni eu vacuum sau coborarea nivelului apei in
biureta (fig.2.94.a) si rnentinerea constanta a acesteia pe perioada timpului
de echilibru prestabilit. Aceasta rnetodologie este aplicabila parnanturilor
care indue suctiuni pana la 80 kPa (0,8 bari ~ I daN/cfl1 ).
2
 2. ALCATUIREA ~JCARACTERIZAREA rAMANTURILOR l67

Pentru suctiuni de intensitate mare, de pana la 200 kPa, se folosesc

aparatele cu placa sau membrana de presiune [3], [231], ST AS 9 J 80-73,
(f·ig.2.94.b) la care apa nu rnai este sorbita din proba, printr-un deficit de
presiune in raport cu presiunea atmosferica, ci este expulzata din proba prin
crearea unei suprapresiuni, deasupra probei, mentinuta constants pana la
realizarea echilibrului cand (pentru acea suctiune ~iproba) incercarea se
considers finalizata si se obtine un punct curent al curbei (i) de coordonate
(~/i' jJF'i).

7
POSIBrLITAn DE DRENARE

w%
•
6 \
---,I ETt) V A

5 ~~ AERARG
••
,7 corespundc
';--:-a 15 it n
•

4,2 miner de ofilirc

." •• ~11IllllmlrllllIll v no ETA I.A
4
3,6
... ....... _ .
VACUMAJ{E

3 ..7. 9 .
25 _J~ .... _ • ."
I. ::. J I (,RAVrTA l~IONAL"
• t.. . ••• ~ ....

pFj - .- - - 1- - - - - -
2
,
,,
, E':':' ;~,;,l_i] ELECTROOSMozA
!,
••
•
• I
: APA LEGATA A LJOERA
1
t ,••
I
I

W15 4 Wof Wol33 - Wcp

w%
0 5 10 J5 w·I 20 25

Figura 2.95. Relatia suctiune - umiditate si posibilitatile de drenare

"
In ultima perioada au aparut psihornetrele (fig.2.94.c), bazate pe
efectul Peltier care mascara indirect suctiunea apei din porii parnantului
prin interrnediul presiunii de echilibru a vaporilor de apa din porii
parnantului. [231] [.].

[It] Ed i I T. 13, Moran S. E., Toha F.X. (198)) - !\ merican Society for Test i ng and Materials,
I pecial Technical Publications 740, pp I 14-129
168 FUNDA'flll- F>rZlCA $1 ME ANICA pAMANTURILOR

Drept rezultat al incercarilor de laborator 11 constituie curbele

suctiune - umiditate (fig.2.95.), ce caracterizeaza capacitatea pamantului,
avand 0 anurnita umiditate w, de a reline sau ceda apa continuta In pori daca
asupra acestuia se exercita 0 anumita sorbtie sau suctiune de intensitate pF.
Ele se diferentiaza 'in procesul de useare (drenare) fata de cel de umezire
(irigare), incluzand intre ele 0 bucla histerezis cu atat mai mare cu cat
parnantul este mai compact si gama de variatie a urniditatii, in cursul
procesuJ ui ciclic, este mai inti nsa [3].
Cunoscand, pentru un pamant curbele de suctiune - umiditate se pot
stabili domeniile de eficacitate a diferitelor rnodalitati de drenare, In functie
de capacitatea de retinere a apei de catre pamant si de suctiunile create de
fiecare sistem de drenare in parte si respectiv estima gradul de saturatie ce s-
ar atinge prin sistemul de drenare ales (fig.2.95.).
Astfel [5] (fig.2.95.):
• drenarea sirnpla gravitationala, ee ar determina coborarea nivelului apei,
cu 300-400 CI11 at' induce suctiuni echivalente unui [JFS 2,5;
• filtrele aciculare vacumate, introduc suctiuni caracterizate prin pFS 2,9
(0,8 bart);
• drenarea electroosmotica, 'in functie de valoarea gradientului electric,
induce suctiuni electroosrnotice de pana la 3 bari (la un gradient de
D,5 Vlcln) deci Ll0 pF :; 3 5'
1

• vegetatia prin absorbtia apei de catre radacini induce 0 suctiune, in

conditii norrnale, de cea. /-2 bari (pF<3-3,5) ce poate ajunge in
perioadele secetoase pana la 15 bari.
Umiditatea corespunzatoare unei suctiuni de 15 bari (pF==4,2)este
denumita [5], [3], [42], umiditatea de ofilire permanentd (wof), adica
umiditatea solului sub care plantele lncep sa se ofileasca, rara a-si putea
reface ulterior turgenta (presiunea sevei din celule), chiar puse Intr-o
atmosfera saturata cu vapori de apa. Punctul corespunzator de pe curba de
retinere a apei (fig.2.95.) este definit ca punct de ofilire.
Umiditatea corespunzatoare suctiunii de 113 bari (JJF == 2,5) este
definitd co fiind capacitatea de cdmp (wo,3J=WCan7{') adica umiditatea
corespunzatoare cantitatii max ime de apa strans si slab legata dill pamant.
Depasirea acestei urniditati prin irigare ar deterrnina la un moment dat
stagnarea si baltirea apei la suprafata solului.
Cele doua umiditati, caracteristice servesc stabilirii mornentului de
declansare a irigatiei ~irespectiv de oprire a acesteia, pentru fiecare tip de
sol.
 2. ALCATULREA $1 CARACTERIZAREA PAMANTURILOR 169

Apa din parnant corespunzatoare umiditatii W/5 ar corespunde

grosimii rnaxime a invelisului de apa strans legata si unei mici cantitati de
apa slab legate [3] [4].
Elirninarea acestei ape se poate face prin inducerea unei suctiuni mai
mari de pF = 4,2, lueru posibil prin uscarea parnantului ell proeedee termice
sau prin utilizarea unor drenuri de aerare, singura solutie economic
admisibila in argile, ce indue suctiuni de eca. 30 bari (PF =4J2- 4,7).
Pe baza celor prezentate, rezulta ca executia drenurilor gravitationale
ill pamanturile argiloase eu un mare procent de apa adsorbita caracterizate
printr-o intensitate a suctiunii peste valorile induse de drenuri 'lU poate
deterrnina scoaterea apei din campul de forte a particulelor si deci drenarea
10f.
Ca urmare, orice sistem de drenare trebuie conceput si aplicat in
functie de intensitatea fortelor de retinere a apei legate, exp nate cantitativ 1

prin valoarea suctiunii ~icapacitatea sistemelor de drenare de a crea un

camp sorbtionar cu 0 intensitate mai mare decat capacitatea de retinere a
apei de catre pamantul supus drenarii.

orbitele
t11l1
Cfipolilor

-
dL= h dw
.... ~.
... ....... .. ~...t.-:'-.,..3
---;;----
, .... .. .. L
. • •

,
."

• • .. .. .. • • .. .. .. • .. I • • .. ..
I

.. .. .. ..
..

.. .
• • ... ....... I ....... ...... ........ "..'.... ...."
•••

. ...
'."."

... '. .. "..

••••••••••

. ... ..
1 •••••

. . dl = h dw
..
'..
.. .. "

• • t"
•
•
'.. .. ..
.. I

.. ..
• t

.. .. ..
..

.. ...
•
..
..
-
• '.. .......... ... '.. '.." 0.. ........ • •
• • • 10 .. ... .. .. • ..

w
W2 WI A
t-~ _w_-.04~ d~

a) b)
Figura 2.96. Lucru ..specific de drenare
Astfel, daca am considera dipolii de apa plasati pe "orbite' permise
sau stationare (fig,2.96.a) (asemenea electronilor din jurul atornilor) ill juruI
particulelor, caracterizate prin aceeasi intensitate a suctiunii (fig.2.96,a),
deplasarea lor de pe 0 orbita pe alta este insotita de absorbtie de energie
cand dipolul se deplaseaza pe 0 "orbita' inferioara (1), mai apropiata de
particula, pe una superioara (2,3), mai departata de particula.
"
[11 cazuJ 111 care dipolul s-ar deplasa de pe 0 orbita supcrioara pe una
inferioara ar avca Joe 0 ernisie de energie.
l70

Daca energia absorbita de dipol este su ficient de mare el poate f

indepartat cornplet din sfera tie atractic a particulei si in mod similar si
succesiv toti dipol ii de apa aflati pe "orbitele' cu suctiuni mai mici decat a
carnpului exterior drenat.
Aceasta deplasare a apei de pe 0 "orbita' pe alta sau in afara sferei
de atractie, necesita consumul unei energii (masura a miscarii) si deci a unui
lucru rnecanic care sa deplaseze apa dintr-o pozitie 10 alta, care raportat la I

unitatea de greutate a materialului uscat, constituie lucru specific de drenare

[4], ce corespunde benzilor hasurate din ftg.2.96.
(2.50.a)

Cand prin drenare se reduce umiditatea pamantului de la umiditatea

w, la umiditatea W2 (fig.2.96.b), trebuie consumat un lucru mecanic specific
de drenare corespunzator ariei BB' CC " egal ell:
1"'-'2 \t
1
2
L= GIL = /1,» . d ,l
• (2,50.b)
1\', II',
,..
J n cazul cand se urmareste desfasurarea procesu lui de drenare In
tirnp este necesara introduccrea notiunii de putere specified de drenare,
definita [4] ca derivata lucrului mccanic specific in raport cu timpul:
p = dL (2.51.)
dt
lntroducerea acestor notiuni creeaza bazele tratarii unitare a
proceseJor de filtratie a apei prin pamant pe baze energetice [J], [4].
"
In concluzie, cunoasterea capacitatii de retinere a apei de catre
pamanturi la diferite suctiuni perrnite solutionarea unor problerne tehnice ca:
estimarea tasarilor sau umflarilor ea urrnare a variatiilor de velum, drenarea
si irigarea terenurilor si respectiv proiectarea imbracaminti lor rutiere ~ide
aerodrornuri.

b. Relatia dintre suctiune $i presiunea apei din pori

Suctiunea, ca expresie cantitativa a interactiunii dintre faza solida ~i

faza lichida a pamanturilor, a fost definite ca deficitul de presiune at apei
din porii pamantului situat deasupra nivelului apei subterane, in raport eLL
presiunea atmosfericd, cauzatd fie de meniscurile capilare, 111 cazu I
pamanturilor necoezive sau eu structura rigida (nisipuri), fie de adsorbtia
exercitata de particulele eu grad mare de dispersiune asupra apei (argile),
fig.2.9G,
 2. ALCATUll~EA $1CARACTEI~LZAREApAMANTURILOR 17 J

Ca urrnare, rationamentul pentru stabilirea relatiei dintre suctiune si

presiunea apei din pori se bazeaza j)e analiza celor doua tipuri extreme de
parnanturi [3], [88]:
parnant • Cll structura practie incornpresibila (nisipuri,
pietrisuri);
• pamanturi cu structura deformabila (argila grasa saturata).
Astfel, in cazul pamanturilor praetie incompre ..sibile suctiunea este
determinata in principal de efeetul rneniscurilor capilare si conform
definitiei, suctiunea (SZIC) este egala In valoarea absoluta eu presiunea apei
din pori (flll - sporul de presiune In raport cu presiunea atrnosferica), deci:
U = -S'JC (2.52.a)
Daca se ia ca linie de referinta nivelul apei subterane ~iresnecriv
originea presiunii apei din POI"j (sporul de presiune in raport eu presiunea
atrnosferica), fig.2.97., rezulta, tinand searna si de definitia suctiunii (deficit
de presiune in raport de presiunea atrnosferica), ca arnbele au aceeasi
origine, dar sensuri contrare.

I
I
I
I
I
I

I
I

N.II. "
---1-. ~~~ '_

-
• •

> rcsumea a CI
dill POTt pentru
pamanturi cornpresibile

I
I

Figura 2.97. Schema pentru stabilirea relatiei din/toe suctiune §i presiunea apei din IJOt-i
,..
Incarcarea
unor astfel de pamanturi cu 0 presiune exterioara nu
deterrnina rnodificari ale presiunii apei dill pori, datorita nedeformabilitatii
scheletului solid. A

In cazul argilelor grase saturate, particulele solide sunt inconjurate

de 0 pelicula de apa adsorbita contactul dintre ele frlcalldu-se prin
intermed iuI aces tor pelicu Ie (fig.Z. 93 .b) s i deci 0 presi une su pIi menta ra (j))
172 FUNDAlIl I - FIZJCA $1 MECAN.ICA PA.MAN1·U·RILOR

transmisa pamantului este preluata automat de apa peliculara, Ca unnare,

daca neglijam efeetuJ greutatii proprii a pamantului ~iadrnitem ca initial si
pentru aceste parnanturi presiunea apei din pori deasupra nivelului apei
subterane este fl.u = -suc' in cazul aplicarii unei suprasarcini (P) ea devine:

!J.u = =S IIC + P (2.52.·b)

Expresiile (2.52.a) si (2.52.b) prezinta de altfel 0 identitate

structural a perfecta ell relatiile (2.39.) si (2.41.), ale presiunii hidrostatice
din interiorul coloanei de apa capilara, pentru z = he si Pal = ]J .
Pentru pamanturile ell 0 structura ~istare intermediara celor doua
tipuri extreme analizate, presiunea suplimentara Cll care se incarca pamantul
este preluata la un moment dat atat de apa din porii pamantului cat §i de
scheletul solid, prin contactele intergranulare.
Daca se noteaza ell a- p, partea din, presiunea totala (P) preluata de
catre apa, atunci relatia generala dintre suctiune si presiunea apei din pori
(prin inlocuirea lui p, cu a pIll relatia 2.52.b), intr-un punet oarecare (i)
devine:
AU I
Ll
= -s uCI +a·p i (2.S2.c)
'In
" care:

• a == 0, pentru pamanturile practic incompresibile;

• == 1, pentru argile grase saturate;
0.
• 0 < a < 1, pentru restuL pamanturilor, inclusiv argile grase
nesaturate
"
In cazul cand presiunea apei se exprima In 1na1ti'me coloana de apa,
relatia (2.52.c) devine:
(2.52.d)

Coeficientul 0., numit si factor de cornpresiune sau factor' de

compresibilitate [3] este ega! Cli panta curbei de contractie (vezi
§2.2.1.2.4.5.). Cunoasterea relatiei dintre suctiune si presiunea apei din pori
face posibila determinarea umiditatii de echilibru In parnanturile aflate sub
constructii sau sub imbracamintile drurnurilor si aeroporturilor (vezi
§2.2.1.2.4.5).
 2. ALCA1"'UIREA $[ CARACTERlZAREA pAMANTURrLOR 173

consistenta pamanturllor
2.2.1.2.3. Plasticitatea ~i argiloase

Din analiza efectuata asupra structurii parnanturilor si a Iactorilor ce

o deterrnina, a reiesit ca particulele solide sunt inconjurate de un complex de
adsorbtie a carui grosirne poate fi neglijabila, 10 raport cu dimensiunile
particulelor (cazul pamanturilor necoezive) sau este cornparabila cu dimen-
siunea particulelor (cazul parnanturilor coezive), influentand determ inant
structura si proprietatile fizico-mecanice ale acestor pamanturi,
Astfel, existenta unui camp de forte de atractie de natura Van de
Waals in jurul particulelor determina caracterul hidrofil al patYlanturilof,
care atrag si fixeaza moleculele dipoJ ale apei si respectiv cationii hidratati,
rezultand, "punti de legatura' intre particule (fig.2.98,) ce rigidizeaza struc-
tura parnanturilor cu particuJe fine (parnanturi argiloase),
la astfel nastere, prin atractia reciprocd din spari»! interparticular, a
acelorasi cationi hidratati si dipoli de apa de catre doua particule, adevarate
punti de legatura care confera pamanturilor alaturi de meniscurile capilare 0
fortd de coeziune variabila ca intensitate in functie de grosimea complexului
de adsorbtie si implicit de cantitatea de apa din parnant, respectiv de
umid itatea JOI",
Forta de coeziune, perceputa ca 0 fOI18. de atractie interparticulara de
natura electrornoleculara, ca rezultanta a fortelor de atractie si respingere
(fig.2.70.) poate fi consolidata prin aportul meniscurilor capilare (fig.2.89.)
dar ~jprin coloizi organici si minerali care joaca un rol de liant, respectiv de
ghips, carbonat de calciu, silice, etc., care rigidizeaza structura prin preci-
pitare, depunere sau cimentare la contactele intergranulare,
"
In acest mod, structura unui pamant argilos (fig.2.13.) isi datoreaza
rigiditatea, rezistenta si stabilitatea in principal unei cocziuni cat poate fi
[75], [197]:
• 0 coeziune hidrocoloidala cauzata de interactiunea particulelor
la nivelului cornplexului de adsorbtie (coeziunea electrornoleculara) si
tensiunilor meniscuriJor capilare (coeziunea capilara);
• 0 coeziune structurala, sau de cimentatie, datorata Iiantilor ce
apar in cadrul procesului de diageneza [75], [231], prin imbatranirea coJoi-
dala, fenomen de silicifiere, ferizare, calcifiere, etc.
"III cazul probelor remaniate si ornogenizate coeziunea este distrusa,
refacandu-se dupa un tirnp de "odihna" nurnai cea hidrocoloidala, in timp ce
coeziunea structurala nu mai poate fi refacuta.
"
In cazul 'in care parnantul este uscat, particulele se gas esc fie Ja 0
anumita distanta, conditionata de "pozitia' de echilibru a fortelor de atractie
174 FUNDATlll - FlZ1CA $1 MECANI '/\ pAMANTUI{ILOR

- respingere interparticulare, fie reazema unele pe altele in functie de

rezultanta dintre fortele masice, sarcinile exterioare si cele Van der Waals,
respectiv de geneza lor. Rezulta astfel 0 structure rigida, asemanatoare unui
"castel de carti' (fig,2.99.), cu cea mai mica distanta intre particule si prin
urmare caracterizata prin valoarea maxima a coeziunii.

cOlion
IdrUl:Ili
, ,
, pon
•I , j •

/ - - particule
.
PARTICULA
Dr. _
AROILA , A£tOlLA

I
, ,

I! ~ - dipol de npU

Figura 2,98, Coeziunea particulelor Figura 2,99. Schematizarea structurii argilei

hidratate corespunzdtoare stiirii so/ide

Ca urrnare, parnantul uscat se cornporta ca un corp solid, prezinta 0

anu mita elasticitate, rezistente mecanice relativ mari ~iculori deschise
"-
datorita aerului dill pori. In caz de umezire, apa forrneaza ill jurul
particu lelor 0 pel icula de apa adsorbi ta a carei grosi me creste pe rnasura
dezvoltarii procesului de umezire.
Prezenta peliculelor de apa adsorbita determine disparitia contactelor
directe dintre particule, rapt ce face ca structura sa devina usor deforrnabi la
pe masura cresterii grosimii invelisului de apa adsorbita, ee ar juea si rolul
de Jubrifiant. Ca urmare, parnantul se deformeaza plastic adica lsi modifica
forma sub actiunea solicitarilor exterioare, !at'a ltlSa a-si modi fica volumul $i
Tal'a a apare discontinuitati In (nasa lui (fal'a a se fisura sau a se rupe).
Daca cantitatea de apa din parnant creste, peste cantitatea necesara
asigurarii grosimii invelisului de apa adsorbita pentru toate particulele,
atu nci excesul de apa aflat numai sub actiunea campului gravitational face
ca Intre particule sa nu se mai manifeste forte de atractie (datorita distantelor
ce depasesc raza lor de actiune) si prin urmare parnantul sa se cornporte ca
lin lichid vascos ce curge sub propria sa greutate sau sa ia forma vasului In
car-e este pus.
Aceasta proprietate a unor TJaI11011.tl11"i coezive (argiloase) sau
semicoezive (prafoase), aflate intre anumite limite de umiditate, \lVI) - lIt', • de
 2. AL 'Arl'UIREA!>1 CJ\RA 'T RlZAREA pAMANTURILOR L 75

a se deforma ireversibil sub actiunea fortelor exterioare, faf'a variatii ale

volumului si jara aparitia Ul1,Or discontinuitdti in masa 101" poarta 11u111ele de
plasticitate CST AS 3950-8 J).
Plasticitatea este deci 0 proprietate intrinsecd a acestor tipuri de
pamanturi, ea nu este influentata de umiditatea de zdcdmdnt a pamantului ~i
respectiv de starea sa fizica. Parnanturile care poseda aceasta proprietate
sunt denumite pdmdnturi plastice (argile, prafuri) iar cele ce nu au aceasta
proprietate sunt denumite pdmdnturi neplastice (nisipuri).
Rezulta ca in functie de variatia umiditatii, parnanturile plastice pot
avea stdrifizice diferite, concretizate 10 proprietati Iizico-mecanice specifice
unor domenii de variatie a umiditatii dupa cum urrneaza, (fig.2. J OO.a), [75],
• Starea solido, corespunzatoare unui parnant uscat, caracterizata
printr-un cornportarnent rnecanic asociat corpurilor solide, prezentfind
deforrnatii sub sarcini, inclusiv reveniri elastice irnportante, pana la un nivel
a,l incarcarii. Umiditatea ar corespunde umiditatii de higroscopicitate. Pana
la 0 anumita lirnita de crestere a umiditatii (ws) pamantul nu-si schirnba
culoarea si nici nu prezinta variatii (cresteri) ale volumului. Umiditatea pana
la cat'e nu se mal produc variatii de volurn (umflari sau contractii) este
dcfinita ca lirnita de contractie (ws), fig.2.1 OO.a.
• Starea semisolida, corespunzatoare pamantului care ar avea 0
urniditate ce ar insuma urniditatea de higroscopicitate ~ipe cea aferenta apei
legata (fig.2.69,), induce 0 anurnita mobilitate a particulelor unele 111 raport
Cli altele si prin aceasta existenta uuor deforrnatii remanente plastice dupa
incetarea actiunii. Apar schirnbari usoare de inchidere a culorii pamantului
ca ~icresteri liniare ale volumului. La 0 anumita valoare a umiditatii (wp)
revenirile elaslice dupa descarcare dispar cornplet defiuind astfel inceputul
starii plastice a parnantului.
• Stare a plasticd, cand pamantul prezinta numai deforrnatii
plastice sub sarcini, Tal-a variatii de volum, probele putand fi modelate /
Iramantate Tara sa apara discontinuitati rnaterializate in fisuri sau crapaturi,
Culorile probelor au nuante inchise, specifice parnantului umed iar
urniditatea ar corespunde dorneniului de variatie de la apa strans legata
gravitationala (fig.2.69.); (ieci apei slab legate si apei capili. c (It, contact.
Pe rnasura cresterii urniditatii deci ~i a grosimii invelisului de apa
ad orbita, mobilitatea particulelor creste, consistenta scade si efectul de
pana at acesteia dcterrnina cresterea practic liniara a volumului probei de
parnan! (fig.2.1 OO.a), Umiditatea maxima care limiteazd starea plasticd (WL)
este definita drept limita superioara de plasticitate sau limita de curgere,
separand starea plastics de stares de curgere, Umiditaten mi11j'110 CQIt'e
176 FUNDATlll- FIZICA sr MECANICA pAMANTURILOR

._
u
..c
e0..
Curba de uolf1are
schematizata

~
o
.4)
~ ....
.....

~ ~E
~ ._
o .s ._g
__~ :§ ~ .FT

- -------11---------- "'O'~
............ ,~t'''i'11>'
S 1 •

Vp(W=Wj) :§ . t
-l 1
V(W=Wj)
,.
.I . ,I
,./ 1 •
p(w=O re Stare
semi
•
: I Stare plast ios
1
.....!;
1" \.

V{W=O) v, soli ~( " . 1 '"." .

I • • •
W

Wp wi WL WI\I
V=Vs+Vp(W) 1... __ 1 =WL-w
p !p
.. 14 I,x !
!

a) stareafizicd a pdmdnturilor in raport de umiditate

D indicelui de consistenta
IC=(wr4-w)/lp

1,00
------- ----------
0,75

0,50
-.---_ ._--------
- 0,25
•

----------------~-+~~
Solid Semi
solid W

° IC <0

b) consistenta piimdnturilor argiloase ( Scara Atterberg)

Figura 2.100. Definirea starilor jizice si a parametrilor plasticitdtii piimdnturilor
 2. ALCATUIREA sr CARACTERIZAREA pA.MANTURILOR 177

limiteazd starea plasticd (wp) este definitd ca limita inferioara de

plasticitate sau limita de frarnantare, separand starea sernisolida de starea
plastica,
• Stare a de eurgere corespunde unei umiditati care depaseste
umiditatea aferenta apei peliculare astfel incat particulele inconjurate de apa
adsorbita (micelele), Fig.2.70., se pot deplasa usor unele in raport cu altele
conferind parnantului caracteristieile UI1Ui lichid prin a lua, intr-un tirnp
relativ scurt, forma vasului in care ar fi pus.
Starea de curgere, pentru anumite argile (argile bentoniticc) se
suprapune cu starea tixotropica [75], [38], (fig.2.14.). Comportamentul
tixotropic este limitat dupa Akermann [75] de limita de solidificare
tixotropicd (wst = 30 - 60% sau chiar > 100%) si se manifests pe un
dorneniu definit de indicele de tixotropie ([,:( = \I~r(- wIJ), fig.2.96.a.
Sintetizand, starea plastica a pamanturilor se intinde pe un interval
de variatie a urniditatilor limitat de doua umiditati extreme denurnite limite
de plasticitate (limitele lui Albert Atterberg-1911, [61 ]), definite astfe1
(ST AS 3950-81), fig.2.1 00. a si b:
• limita inferioara de plasticitate (\I1/p - plastic limit) ..sau limita lie
frdmdntare, re..spectiv umiditatea care corespunde trecerii pdmdnt+lni din
stare tare in stare plasticd;
• limita superioard de plasticitate (WL - liquid limit) sau limita de
curgere, adica urniditatea care corespunde treeerii parnantului din stare
plastica In stare curgatoare.
lntervalu1 de variatie a umiditatii (fig.2.1 00.) pentru care pamanturile
se comports plastic poarta numele de indice de plasticitate (Ip - plasticity
index). Ca urmare, indiceJe de plasticitate este dat de relatia:
Ip = WI.. - WI) (2.53.)
"
cazul utilizarii cupei Casagrande, aceasta se umple 2/3 eu pasta
J 11
de parnant (fig.2.1 0 lb) ~j se traseaza cu ajutoruJ unei spatule, un san] cu
la:timea la baza de 2 mm. PI'iI1 caderea cupei de la 0 inal ti me de 10 mm, cu 0
frecventa de 120 ciideri/minut, santul se inchide treptat (fig. ~ 10 l.b) pana
cand zona inchisa mascara 12 mm, moment In care incercarea se opreste.
Se defineste ca fiind limita superioara de plasticitate (WL), umiditatea
probei ornogenizate, la care santul se inchide pe 0 lungime de J 2 mm la 25
de caderi ale cupei. Detenninarea efectiva se face prin interpolate grafica
figura 2.1 02., intre doua incercari paralele (1 2), ce determina ill sistemul de
coordonatc (log n, 0, w) 0 dreapta.
178 I;UNDATII 1- FIZICA $1 MECANICA PAMAN'rURILOR

a 1o---:4_0~_
I
proba
r--~,~ - ,. j\l__
~
00
1~1.
I • ..._-<, ,...- -
I, ,/""
l)~:~/
/:..r:
o
-
In

.
,, "
Tl,;-.. _,...",

-Ilii 2' " llii~

.
,, • ,
• • •
..• •.'
1111 -
1111 § III 1111 § I !:! g III
- •••
"I
o.l:
-- -...
1111 :g == 1111 _ -.: 1111 ~
1111 g I
I 1111 ~ I 1111 ~~- I
1111 \ij I~ -II~
spatula --«-JJ-Il~"'''''' '-...... ~
.....
inainte de incercare dupa lncercare
b)
•,

I
probu a-a -~r_
•
8
_.
.. ... ....
-
..... .........
--

a) Cupa Casagrande c) COIJul lui Vasiliev

Figura 2. 101. Aparatura pentru determinarea Iimitei superioare de plasticitate

Lambe (1951) a stabilit urrnatoarea relatie de calcul a limitei

superioare de plasticitate:
0.' 2 ,
50 11
(2,54. )
25
~

_'.:_I______ ~ LInde:
-+-----t
•
• -,
-~
·,1 este numarul de caderi
I
-I
I I
ale cupei;
•I I
I
I • W, umiditatea corespunza-
W2 I
I ___J ___
--------~--!- ~----- toare numarului de caderi,
,
• ~

•I
I
I
I
I
A 1""-
I
cazul utilizarii conu-
I
I
,.
111
I',: I I
• n2:
10 IIIi lui Vas iiie v (fi g. 2. 10 I .), C u
I
10 20 25 30 40 50 100 unghiul la varf de 30° si
numar de caderi, log n
greutatea de 76 g, lirnita supe-
rioara de plasticitate este
Figura 2. J 02. Determinarea lui l'\11.,
definita ca fiind umiditatea
corespunzatoare pastei omogenizate pentru C3)'e conul patrunde sub
propria-i greutate 10 mm ill pasta.
 2.
-
ALCATUJREA $1 CAl{ACTE.IUZAREA
~ ~

PAMI\NTURILOR 179

Determinarea limitei inferioare de plasticitate (wp) se poate face de

asemenea, prin doua metode (ST AS 1913-86): metoda cilindrilor de pamant
si metoda mediilor adsorbante. Metoda cilindrilor de parnant (fig.2.t 03.)
consta in realizarea unor cilindri dill pamantul omogenizat, prin ruLare, pe 0
sugativa asezata pe 0 placa de sticla.
Daca ei lindri i rea-
ciliTldru
de parnant lizati, eu lungimea de eea.
.
.,;
w>w p ~~O-50 mm, fisureaza 'in
SlJgatJVa
rnornentul atingerii diame-
trului de 3-4 mm, se eon-
sidera ca parnantul are 0
_j 1.«- umiditate corespunzatoare
placa de sticla < 3-4mm
limitei inferioare de plas-
3-4tnm tieitate sau limitei de fra-
mantare (wp).
Metoda mediilor ad-
sorb ante (Lebedev), [98],
Figura 2.1 ()3. Determinarea limitei de framdntare consta In principiu 111 eli-
rninarea excesului de apa
peste eel corespunzator limitei de frarnantare, prin supunerea lJOOr probe de
pamant rernaniat (disc eu ¢ = 50 mm, h = 2 111m, limitat de hartie de filtru)
2
unei presiuni standard de 63,5 daN/cm tirnp de 30 secunde (ST AS 1913/4-86).
Daca discul asezat orizontal pe 0 sticla de ceas crapa la apasarea cu
mana, tirnpul de presare a fost suficient si umiditatea probei reprezinta
valoarea lui wp.
o alta procedure pentru determinarea limitelor superioara si infe-
rioara (lt11L; wp), asernanatoare eu metoda conului lui Vasiliev, este metoda
penetrdrii cu con [38].
Aceasta metoda utilizata ln unele tari din Eurona si Asia [38],
fig.2.104.a, utilizeaza doua eonuri cu 0 masa MI == 80 g ~irespeetiv
M2 == 240 g ~iun unghi la varf de 30°. Pentru determinarea limitei inferioare
(l/\)I.) se utilizeaza conu I de rnasa M I care este lasat sa patrunda liber sub
propria greutate 111 proba de pamant remaniat, ell dimensiuni le prezentate in
figura, timp de 5 secuncle. Urniditatea probei de pamant care corespunde
unei penetrari a conului de 20 rnm este definite ca limita de curgere (WL),
fig. 2. I 04. b.
Pentru deterrninarea practica a limitei de curgere se fae mai multe
incercan eli probe de urniditati diferite, ea $i In cazul cupei Casagrande si se
L80 rUNDATIIl- FIZICA $1 MECANICA PAMAN1'URILOR

traseaza dreapta (w - adancirne de penetrare) prin punete, intr-o reprezentare

sernilogaritmica (fig.2. J 04.b) ~ise extrage pentru 0 penetrare de 20 min
lirnita de curgere (WL = 59%). Pentru lirnita nferioara (w))) se utilizeaza eele
doua conuri de mase diferite trasandu-se, in mod similar dreptele cores-
punzatoare si determinand limita inferioara de pLasticitate (fig.2.1 04.b) cu
relatia [38]:

W==WL- )=w,-4,2.i1w
( (2.55.)
p log.; M2 / MI ~

unde Aw se deterrnina pe cale grafica, ca distanta pe verticala, Intre dreptele

aferente incercarilor CU, ceJe doua conuri de rnasa M, si M2.

70
r--. 65 l/f
.....__
~
wL=59% coo 80g ~w=tO%
• ~ 60 !if
P
"'13"
Q)
55 L vi-
:.a aproximare 1iniara ~u ~/
,
.~ 50 V
45 ~
con 240g
proba 40 C1 ~
/
35 I~
35 mm 10 20 lOO
J
adancirnea de patrundere a conului (mnl)- log h
40 rnm

..

a) schema de principiu a b) determinarea \II)/~ si "')f pe baza rezultatelor penetrarii

aparatului de penetrare Ctl con
Figura 2,104, Determinarea limitei de cl"rge/~eprin metoda penetriirii cu con

Pentru parnanturile Cll plasticitate redusa (Jp < '5%) $i eu fractiunea

P74 l=:::: 5-120/0, unde limitele de plasticitate ntt se pot deterrnina cu suficienta
exactitate, laboratorul rutier din CaJifornia [68], [28] a pus fa punct 0
incercare de rnasurare a elernentelor fine (argiloase) dintr-o masa de nisip.
Principiul acestei metode [22], [68] consta 'in agitarea energies a
unei probe de pamant uscat pusa intr-un mediu floculant (clorura de calciu
anhidra + glicerina + Iorrnaldehida si apii distilata). OUIJa 0 agitare puternica
 2. ALCATU1REA $1 CARACTEI{ IZARI2A pAMA N'rtJ I{II..JOR 18t

~i un repaos de 20 minute rezulta 0 coagulare a particulelor argiloase care se

separa astfel de particulele de nisip, ce sedimenteaza la baza cilindrului
(fig.2. I05.).
Indicele ce defineste raportul intre fractiunea de nisip si elementele
fine este echivalentul de nisip (EN) definit [22], [28] ca raportul dintre
volumul partilor silicioase sedimentate (nisip) si volumul total al mate-
rialului spa/at sifloculat, exprimat in procente, conform relatiei:

EN%= H2 .100 (2.56.)

HI
"
In raport de valoarea echivalentului de nisip, pamanturile pot fi:
• EN S 20 plastice;
• 20 < EN s 30 cu plasticitate mijlocie;
• EN > 30 neplastice
Echivalentul de
I .. "
msip, incercare com-
plernemara ;t'd icelu i
-- - de p .: r;tici tate, poate fi
-- -- -
--
-

--
0

i~Ollpcntru d_eterDlinarc~ utilizat si pentru stu-

:-:0_ lichid -- inaltiluii H2
-
,, diul materialelor des-
,-
:-:-:
.- -- incolor
,, , I',
,"
"
"
, I
. . tinate constructiei dru-
," .lfloculat :. ' rusip
I
,
, ,
I.
•
,
murilor, I
respectiv a
•
•
• •
•
..1 •

•
•
agregatelor din betoa-•
.
• 0 •

• •

·
•
,•
'.
•
nele de ciment si dill
•
• • ••
•

·
•
• ,• ·.
.
rnixturile bituminoase
"

" ~
('I

,
.. . • • • • •
,
•

.. ',. n IS I P
, '• · • (un agregat bun tre-
.'
. . "
... •
• ••
• •
'.
.. ,
• , •
•
•• •
•
buie
o
sa aiba EN • >85%).
., •
,
- •
,
•
De asernenea, cu
ajutorul echivalentului
Figura 2.105. Determinarea echivalentului de nisip
de nisip, se defincste
coeficientul de activitate [68] ca fiind raportul intre procentajul de filer
(elemente fine) de referinta (tabelul 2.30) si procentajul de filer al nisipului
studiat, pentru aceeasi valoare a echivalentului de nisip. Deci coeficientul de
activitate este definit prin relatia:

CA = pl"ocentul de file1· af materialulLli de referil'lta pel1.tl'"UEN = a

procentul de filer al nisipului ..studiat avand EN = a
182 FUNDA1~Jll-FIZI(:A ~I MECANICA PAMANTURILOR

Tabel2.30. Procentajul defiler al curbei de referinui, afilerului constituit din elemente

calcaroase in rapor de echivalentul de nisip
~

100 95 90 85 8() 75 70 65 60 55 50 45 40 35 30 25 20 15 10 7~5 5 2,5 ()

~

'-'
0.;
t;3 0 0 0 2 3,5 5 6 75 8 9 10 12 13 16 19 24 30 38 55 60 70 80 I ()O
~

"
In functie de valoarea coeficientului tie activi.tate rezulta [68]:
• intre doua agregate care au aceeasi valoare EN este indicat sa se
utilizeze eel care poseda valoarea CA 111aiputin ridicata:
• daca CA este mai mic decal J, atunci filerul continut III agregatul
studiat al'e 0 influenta mai mica asupra lui EN decat filerul de calcar' de
referin ta;
• daca CA este ridicat (4 la 5) cste cert ca filerul dill agregatuJ
studiat este argiles.
o alta incercare complementara indicelui de plasticitate si
echivalentului de nisip, utilizata pentru caracterizarea parnanturilor ca
material de constructii pentru terasamente, 0 reprezinta incercarea Cl,1
albastru de metilen [*], Nonnativ SR 667 - 200 I.
Valoarea de albastru de metilen (VA), sau indicele de albastru de
metilen (Ion,) reprezinta [28] cantitatea de albastru de rnetilen adsorbita pe
suprafata specifica totala (interna ~iexterna), tabel. 2.25., a particulelor de
parnant.
ell cat cantitatea adsorbi ta de al bastru de rnetilen va fi mai mare cu
atat continutul in argila a) pamantului va fi mai lTIare si activitatea acestuia
In raport cu apa mai ridicata,
Valori caracteristice ale indicelui de albastru de metilen (I ) sunt 0111

prezentate 111 tabelul 2.31.

"-
In raport de valoarea indicelui de albastru de metilen se defineste
indicele de nocivitate [28] al parnantului, din punctul de vedere aJ utilizarii
acestuia ca rn.aterial de constructii pentru terasamente, ca fiind:

N% = 100. 1 0
", (2.57.)
A2

[.] Schaffner M, - "Introduction de la valeur de bleu de methylene d'un sol dans la

cl assi fication des sols de la Recommanda tion pour Ie terrassernents routier", Bull. De
Liaison L, ,P. "Ilr. 183/1989
 2. ALCArru) [{E/\ $1 ARAC"'ERIZAREA pAMAN'rUI{ILOr{ 183

unde A2 este fractiunea, din curba granulometrica, corespunzatoare

diamctrului de 0,002 mm,
TabeI2.31, Valori caracteristice ale indicelui de albastru de metilen si
sensibilitatea Laapd a pdmdnturilor
Caracterizarea
VA / 1(1'" Observatii
pamantului
Caracterizare deoarece
conventionala, nu poate
Pamant insensibil exista practic un parnant insensibil la apa.
< 0,1 Criteriul trebuie eompletat eu cri teri u I
la apa
granulometric: fractiunea sub 80 /J. s J 2%
0,2 Sensibilitatea la apa apare eu siguranta
Lirnita dintre pamanturi Ie nisipoase-prafoase si cele nisipoase-
I ,5
argiloase

Lirnita dintre pamanturile prafoase cu plasticitate redusa ~j cele cu

2,5
plasticitate medie
--
6,0 Lirnita dintre pamanturile prafoase si cele argiloase •
- ,

8,0 Lirnita dintre parnanturile argi loase ~jeele foarte at g ioase

- -
Dupa valoarea indicelui de nocivitate, pamanturile pot f lasificate
in raport eu activitatea lor in prezenta apei astfel:
• N ~ I inactive, tara fractiunea argila;
• I < N ~ 3 inactive, cu millet-ale argiloase;
• 3 < N ~ 5 putin active eu 0-10% montmorillonit;
• 5 < N ~ 8 activitate medie, parnanturi normale eu 10-50%
montmorillonit;
• 8 < N ~ 18 activitate mal·e, pamanturi nocive eu 50-90%
rnontmori lloni t;
• N > I 8 foarte acti ve si foarte noci ve cu 90-100
montmori IJonit.
Din cele prezentate, rezulta caraeterul conventional si simplist al
definirii si deterrninarii limitelor de plasticitate, respectiv EN si lair' care
reprezinta totusi parametrii cantitativi ai fenomenelor de interactiune solid-
lichid.
Trebuie, de asemenea, avut in vedere faptu] ca aceste limite se
deterrnina pe probe tulburate, la care coeziunea de cirnentatie si respectiv
slructura a lost distrusa si prin urmare, atunci cand un parnant cu structura
184 FUNDArrlJ I - FIZICA st MECJ\NICA pAMANTU[tlLOR

naturala (netulburata) are 0 umiditate corespunzatoare limitei superioare de

plasticitate, aceasta prezinta 0 consistenta ce nu are nimic de a face cu cea a
unui lichid vascos.
Cu toate acestea insa, limitele lui Atterberg, stabilite pentru
caracterizarea argilelor Decesare realizarii produselor cerarnice, all cunoscut
o larga raspandire in caracterizarea pamanturilor ca teren de fundare,
plasticitatea, impreuna cu compozitia granulornetrica, fiind un criteriu de
identificare a pamanturilor. Astfel, in functie de valoarea indicelui de
pJasticitate parnanturile se clasifica (STAS 1243-88), conform tabelului 2,32.

Tabel 2.32. Clasificarea pdmdnturilor dupd indicele de plasticitate

Starea de plasticitate I Denumirea oamantului

Neplastice 0 Nisi J
Cu olasticitate redusa ~10 Nisi D prafos praf nisi JOS
CU plasticitate mi ilocie 11... 20 Praf, oraf argilos, nisi p argilos
Cu plasticitate mare 21 ... 35 Argi La, argila orafoasa, argila nisi ooasa
Cu plasticitate foarte mare > 35 Argila grasa

Empiric, starea de plasticitate poate f aproximata pe baza celor

prezentate in tabeluJ 2.33. [98].

Tabel 2.33. Evaluarea stdrii de plasticitate a pdmdnturilor pe criterii empirice

Posibifitate de Diametrul
Grad de plasticitate • •
Nr.crt. Aparenta la pipai l framantare a mmtm a
globala
cilindra: ilor cilindra ilor
Nu se poate
I Neplastic Aspru N u se poate executa
executa
2 Usor plastic As pru - neted Dificil de executat 61nm
3 Plasticitate redusa Aspru spre neted Mai putin dificil 3,5 min
4 Plasticitate medie Neted U: or de executat 2 nlITl
Foarte usor de
5 Plasticitate ridicata Stralucitor 1 Inm
executat
Plasticitate foarte Foarte stralucitor, Foarte usor de
6 0,5 mm
ridicata ca ceara executat

Limitele de plasticitate si respectiv indicele de plasticitate, ca

pararnetri ai interactiuni i sol id-lichid, depind de suprafata ,..
speci fica a
pamantului deci de diarnetrul particulelor parnantului. III fig.2.106. se
prezinta variatia lor In functie de continutul de particule argiJoase.
Dill analiza graficelor dill ftg.2. t 06, rezulta:
 2. ALCATUIREA st 'ARAC"fERlZAREA pAMANTURJLOlt 185

• limita superioara de plasticitate (limita de eurgere) creste relativ

repede odata eu cresterea continutului de partieule argiloase;
• valorile limitei superioare de plasticitate determinate prin metoda
cupei Casagrande se situeaza deasupra celor corespunzatoare metodei
conului lui Vasiliev;
• limita i,' fcrioara de plas-
lO()%
ticitate (limita de framantare)
variaza in mai mica masura eu
80 continutul de particule argiloase;
/'-
• vaJorile indieelui de plas-
. - .... ... -r- • tici tate, crese in mod cores-
,. • '""
~v. • punzator cu cresterea Iimitei
,. •
",-
....P-
~v· ./ :_p. superioare de plasticitate, in
•
"
" --
functie de continutul de argila.
v
• '"
•
Avand 111 vedere depen-
/
~9
20 - denta parametrilor plasticitatii
metoda cupei Casagrande In functie de continutul in par-
_. - metoda conului Vasiliev
ticuJe argiloase (x %) s-a cautat
-- -- I 1 1_

() 20 40 80 60 JO()% ca prin utilizarea regresiilor

continutul de particule argiloasc %
polinomiale sa se determine
expresiile matematice pentru
Figura 2.106. Variatia parametrilor plasticitatii in
functie de continutul de argild limitele de plasticitate si indi-
cele de plasticitate.
A tfel, s-au dedu [15] ecuati i de urmatorul tip pcutru argilele de
varsta duciana sau levantina:
2
• Wp= 0,09 + 0,32 - 0,18 . x
2
• WL== 0,09 +1,6 'x-0,9'x (2.58.)
• !p,= I 28 . X - ° 72 . x
,
2

ecuatii care cuplate eu unele Incercari de stabilire a unor corelatii intre unele
proprietati mecanice (¢J, c, E) si parametrii plasticitatii ar putca constitui
calea de exprimare directs, pe tipuri de pamanturi, a caracteristici 101' meca-
nice in functie de compozitia granulornetrica.
Casagrande [38], [42] [89], analizand pentru unele parnanturi
corelatia dintre indicele de plastieitate si limita de curgere a obtinut 0
expresie de urrnatorul tip: I p = a- l;\lL - fJ , a. si B fiind constante ce depind
 "
186 FUNDA~fll I - FIZICA $1 'M[~CANICA l'AMJ\Nl'URILOI~ ."

de compozitia mineralogica; 0. variaza de la 0,70 la 0,80; iar B de la 13 la 20.

Ecuatia I,} = /("JI1/l.) reprezinta 0 dreapta (dreapta 111i Cas agran de) 111
sisternul de coordonate 0, WL, 1,) (flg.Z.I 07.) ~j pe baza ei s-a fundarnentat
sistemul de clasificare a pamanturilor dupa Casagrande (vezi §.2.2.1.1.1.1.).
Totusi, daca avern in vedere valorile a. si B, rezulta ca dreapta lui
Casagrande nu este unica pentru toate pamanturile, ea situandu-se mai sus
sau mai jos de linia ttA " (fig.2.107.) si linia "U" deci caracterizarea
parnanturilor numai pe baza unei singure limite (WL) nu este exacts [42].

60 CO~llts,enta $i rczistcuta in ;ln~ LEGEND"

lIscalli crestc, pcnneabilitatca $i
_p. variatiilc de velum scad
.,. 50 prefix
~
p,'nlllnluri os 'hlcnCfI ell _ ~
5 lirnirc egale
• ...-4
U
Wl S - nisip
-.0 40
M - praf
--
Vl
~
C - argila
0.
cu 30 -,' ·~I-f-" O - praf ~j ttrgilii ()rg,Clllicii
'"d
-
-
-_
(l)

cu
(.)
20
I-f- -1 --1--
4

sufix
C - CII liant argiles
"'0
.S I cu cornpresibilialc mcdie
¥

II - cu cornpresibiliratc mare
10 r ,- cu comprcsibilitatc rnicii
-1-- .- -- ---._-
F - fin
_.__ -
o 35 50 60 70 80 9() I ()(}CYo

lirnita de curgcrc, wL

Figura 2.107. Diagrama de variatie a plasticitatii cu limita de curgere si clasificarea

pamdntu ri 101" dupa Casagrande
"
afara continutului
111 de argila, limitele de plasticitate sunt
dependente si de compozitia mineralogica a fractiunii argila, precum si de
natura cationilor dill complexul de adsorbtie (tabeJuJ 2.34.) [23l]. Din
exarninarea datelor [I O] din tabelul 2.34. se desprind urrnatoarele observatii:
• valorile cele rnai rnari ale urniditatilor limits sunt obtinute pentru
montmorillonit ~i scad considerabil pentru illit si caolinit;
• sensul de crestere a limitelor de plasticitate esle invers Iirnitei de •

contractie (ws);
• pentru acelasi material, cationii adsorbiti de cornplexul de
adsorbtie au 0 mare influenta asupra urniditatilor lirnita III cazul
montmorillonitului si 0 influenta relativ redusa In cazuJ caolinitului;
• pozitia ionilor de sodiu (Na) in cornplexul de adsorbtie determina
In cazul montrnorillonitului 0 crestere considerabila a grosimii lnvelisului de
apa adsorbita, ce determina variatii ale indicilor de plasticitat de la 1-) O~
 2. AL...ci\·rUJJ~ EA $1 CAr{ACTEI~IZARL~APAMANTlJR1LOR 187

• in tirnp ce limita superioara de plasticitate este puternic influentata

de tipul cationilor dill cornplexul de adsorbtie (pentru illit ~i
montrnorillonit), limita inferioara de plasticitate este putin influentata.
Tabel 2,34. Umiditatile limitd ale principalelor minerale argiloase

M ineralul Cationi ws% w%

p l-V'J % IP 0/0
......
+oJ Na 9,8 54 710 656
c
0
......-4
K 9,3 98 660 562
=-a
0
Ca )0,5 81 510 I~
429
S
+-'
Mg 14,7 60 410 3:50
C
0 Fe ]0,3 75 290 215
S Fe - 73 140 67
Na 15,4 53 120 67
K 17,5 60 120 60
Ca 16,8 45 100 55
-.~
-4-l
•-1
..--!
Mg 14,7 46 95 49
[Ie l5,3 49 LJ 0 6I
Fe .
- 46 79 33
Na 26,8 32 53 21
+-'
K - 29 49 20 -
] Ca 24,5 27 38 I1
0
cd
<..)
Mg 28,7 31 54 23
-
(7e 29,2 37 59 22
Fe - 35 56 21

cele prezentate a rezultat C3, in functie de umiditatea

Din
pamantului, rigiditatea structurilor (determinate in principal de valoarea
coeziunii) este direct proportionala cu grosimea invelisului de apa adsorbita
rezultand trei stari fizice caracteristice: solida - semisolids - plastica-lichida
(fig.2.IOO.b),
CUIllproprietatile mecanice sunt dictate de rigiditatea structurii
parnanturilor (cu cat Ull pamant al'e 0 umiditate mai redusa, structura sa este
111airigida si indicii mccanici au valori 111ai ridicate) este nccesar a se
preciza starea sa fizica (de consistenta) 111 raport CU umiditatile lirnita ill 1110d
similar ca starea de indesare la pamanturile necoezive.
Astfel, pentru a deterrnina cantitativ pozitia unui parnant pe axa
umiditatilor (fig.2.1 OO,b) si a stabili starea de consistenta, s-a definit
indicele de consistenta (Ie), respectiv de lichiditate (I" == 1 - Ie) prin relatia:
188 FUNDATlll- FI.ZICA $1 MECANI A PAMANTURILOR

1 = WL -w (2.59.)
c
W -11)
t. p

unde W este umiditatea de zacarnant (naturala) a pamantului,

Conform relatiei 2.59. valorile extreme ale indicelui de consistenta,
taieturile dreptei indicelui de consistenta (fig.Zr l OO.b) sunt:
• Ie =0 pentru W= wL
• Ie = 1 pen tru W = }1J
p
"
In consecinta, starile fizice ale pamantului in "aport de valorile
indicelui de consistenta vor fi:
• starea lichida sau curgdtoare Ie <0,0.
• starea plasticii l,O < J c < 0,0
• starea semisolida J ~ Ic ~ (11\)/, - ~\" ) / Jr

• starea solida ( 111,~- ws) / I" S t, S WL / II)

Avand In vedere variatia mare a starii de consistenta in cuprinsul
zonei plastice, aceasta a fost divizata in patru (fig.2.1 OO.b) rezultand
urrnatoarele stari caracteristice, In functie de indicele de consistenta si
respectiv de lichiditate (STAS 1243-88), tabeJ 2.35.

Tabel 2.35. Starea fizicii a pdmdnturilor argiloase in raport de consistenta

Caracterizare parnant Indice de consistenta, lndice de lichiditate

Curgatoare i, < 0 IL ~ 1,0
Plastic curgatoare Ie s 0,25 0,75 < I,.. < 1,0
Plastic rnoale 0,25 < t, ~ 0,50 0,50 < i, ~0,75
Plastic consistenta 0,50 < i. S 0,75 ° 25 < I I. ~ 0,50
Plastic vartoasa 0,75 < Ie < 1,0 11.-~ 0,25
Tare i, ~1,0 •
IL ~ °
Starea de consistenta reala, nu este intru totul reliefata de valoarea
indicelui de consistenta deoarece lirnitele de plasticitate pe baza carora se
deterrnina Ie sunt stabilite pe probe omogenizate, remaniate, ill care au fost
distruse legaturile interparticulare, asigurate de 0 cimentare insensibila la
umezire (carbonat de calciu, siJice coloidala etc.). Prin urmare, se poate
aprecia ca starea de consistenta reala 11U este intotdeauna direct
 2. ALCATUfREA $1 CARACTER1ZAltEA pAMANTURILOR 189

proportionala cu umiditatea iar indicele de plasticitate si de consistenta nu

caracterizeaza intocmai proprietati Ie parnantului in stare naturala.
In consecinta Terzaghi si Peck [75] [89] [98], evalueaza starea de
consistenta reala a pamanturilor argiloase in baza rezistentei la compresiune
monoaxiala (§.4.2.2.2.), indicand totodata si presiunile nete pentru fundatii
patrate respectiv continui (tabel 2.36.).
Tabel 2.36. Starea de consistenta a pamdnturilor argiloase si presiunea cruica In raport
de rezistenta fa compresiune monoaxiald a pdmdruurilor

Rezistenta, la
• Consistenta
Presi unea critics re pamant
compresrune Consistenta dupa 'daN/cm
dupa Terzaghi
rnonoaxiala STAS 1243-88
~iPec'k fundati i patrate fundatii continui
'daN/cln2
< 0,25 plastic cur gator foarte moal e <
- 071
, s 0,92
0,25 - 0,50 plastic moaJe moale 0,71 - 1,42 0,92 - 1,85
0,50 - 1,0 plastic consistent mediu 1,42 - 2,85 , R~ - 3,7
1,0 - 2,0 plastic vartos rigid 2,85 - 5,7 37--14
, ,
2,0 -4,0 tare foarte ri ~id 5,7-11,4 7,4-14,8
> 4,0 tare tare - t I ,4
> >
- 148,

Cu toate aceslea, indicii de plasticitate si de consistenta au 0

importanta hotaratoare in clasificarea si stabilirea presiunilor conventionale
(presiune pe baza careia se pot stabili dimensiuni Ie in plan ale fundatiilor),
ale pamanturi lor ca tel-en de fundare.
Astfel, In prima aproxirnatie se considera [95] ca parnanturile cu
Ic<O,5 nu pot fi folosite ca terenuri de fundare, lara a fi 'imbunatatite, iar la
fundarea pe pamanturi cu t,« 0,75 SUIlt de asteptat tasari apreciabile sub
sarcina. Atunci cand pamantul se uti lizeaza ca material de constructie a
terasamentelor este indicat [l57], [28] ca lp ~ J O ... 15%, iar In cazul
straturilor de 'forma I p < 6. lndicele de consistenta sa fie L, ~ 0,75 -1,00
(pentru Ie < 0,75 pamantul se lipeste de cupa / bella utilajului, iar la valori
I,< 0,5 executia mecanizata nu este posibila).
Din punctul de vedere at posibilitatilor de cornpactare. pamanturile
pot f apreciate In raport de valoarea indicelui de consistenta astfel [28]:
• 0,00 < 1(' S 0,5 compactarea 011 este posibila;
• 0,50 < Ie S 0,75 compactare foarte dificila;
• 0,75 < Ie S 1,00 compactare posibila dar ineficienta (poate apare un
comportarnent de tip perna de cauciuc;
190 FUNDATll 1- FJZICA $1 MECANICA pAMAN~rURILOR

• J ,00 < I, s I, 10 compactare eficace;

• 1,10 < Ie s 1,30 compactare
•
JJl domeniu optim;
• Ie > ] ,30 pamantul este prea uscat si necesita un consurn mai
ridicat al energiei de compactare.
Domeniul optim de compactare Cll l , == 1,] -+ 1,3 presupune aducerea
parnantului la urniditatea optima de compactare, tabel 2.37., [1 16],
J
corespunzatoare unui lucru mecanic de compactare L == 0,6· J / cnl (Proctor
normal) si 2,7 J/c1n3 (proctor modificat), ST AS 1913/13-83 (M).
rabeI2.37. Valori orientative ale umiditdtii optime de compactare a pdmdnturilor pentru
"i:- Proctor" normal si modificat

Denumirea pamantului conform Urniditatea 0 otima WOPI %

STAS 1243 Proctor 110rn1a1 P,'OCtOI' rnodificat
fL=0,6 J/CI11 3
,)
3
L=2,7 J/cln ,)
At"gj la grasa 20-25 15 - 20
Argila 16 - 23 12 - 18
Argila orafoasa l6 -22 12 - 17
AI ~ila nisi poasa 14- 20 10 - 16
Argila orafoasa nisi ooasa l6 - 18 12 - 14
Praf ar ;ilos 14 - J 8 10 -]4
Praf ar ulos nisi pos 12 - 16 9 - 12
Praf J3 - 16 10- 12
Praf nisi pos It - 16 8 - 12
Nisip argilos 13 - J 6 10 - 13
Nisi P prafos 11 - 14 8 - It
Nisip 8 - It 6-8
Pietri: 4-8 3-6
Balast 2-6 2-5

2.2.1.2.4. Variatiile de volum ale pamanturilor

2.2.1.2.4.1. Consideratii generale •

Cresterea sau scaderea grosimii invelisului de apa adsorbita este

tnso~ita de 0 extensie sau contractie a structurii pamanturilor, prin
modificarea distantei dintre particu Ie, fapt ce determine to unele cazuri,
variatii irnportante de volum Ja variatii de umiditate. Acest lucru rezulta de
fapt si din analiza datelor dill tabelul 2.33. Astfel, daca se are 111 vedere
 2. ALCATUIR A$lCARACTEI~JZAR·APAMAN1~URII.( R 191

montrnorillonitul sodic, acesta prezinta 0 lirnita de curg- "e de 7/0% si

admitand ca gradul de saturatie este ega! cu 1,0, rezulta (1 1.2.20.) ca
indicele porilor la limita de curgere el .. = Ys . wL / r w = 7,' r, / Y ra~a de \1'

ep = 0,54 . Y.,. / YI-V' corespunzator limitei de framantare; deci 0 crcsic a

indicelui pori lor de cca. 13 ori crestere ce antreneaza e ';1". nt o modi ficare
importanta a volumului pamantului.
Aceste pdmdnturi care fa variatii de umiditate r'\"ezi~~fii variatii
importante de volum SUll1 denumite pdmdnturi contractu . {)'PiII ive .f)GU
active, ori pdmdnturi cu umfliiri si contractii mari (P' r C ~I;. (STAS
1913/12-88 ~i Cod N.E. 0001-96). Variatiile de volum In crcluri -cesive,
contractie-umflare, provoaca discontinuitati 111 rnasa pamanrur .) (,11 zona
superficiala, pana la adancimi de cca. 2-2,5 m) sub forma li,: Iisuri si
crapaturi (tig.2.10S.) care se accentueaza in perioadeJe secctoase ~ie inchid
111 perioadele ploioase.
-..1 OOm
retea fisuri
- ....
_.,...--
- - I '-
.....
",
\
I \
\
8 ,,
\
o
V')
...
N
I
- - I
~

o I
o•• I
N
II
,, I

,
,,.--..',
\ I
\
I
\
,, I
I

I
I
" .....
.... ....
... .., " "
---
Figura 2,108. Macro ~imicro-reteaua de fisurare a pdmdnturilor argiloase active
Acestea Iragrnenteaza (nasa de argila In bucati mai mici - glornerule
sau bulgari sau mai mari denumite generic bolovani, conferindu r i acesteia 0
macropermeabilitate care intensifica procesele de fisurare in plan si in
adancirne, fapt ce face ca aceste argile sa tnai fie cunoscute ~isub nurnele de
argile fisurate [75]. 0 caracteristica particulara a acestor argi le, In raport cu
cele cornpacte 0 reprezinta desfacerea relativ rapids In apa, f'I' ~.~ rticule
elementare ci in glomerule (fig.2.20.)
Cum aceste variatii de volum nu se produc III mod uni form ill plan si
in adancime respectiv pe perimetrul constructiei, ci au 0 inteusitate mai
pronuntata pe laturile insorite, rnai ales acolo unde all stagnat apele din
192 FUNDATfl1 - F1ZICA ~I MECANICA pAMANTURILOR

precipitatii atmosferice, constructiile sunt supuse unor actiuni suplimentare

cauzate de presiunile de umflare si/sau cedarile de reazern (tasari din
contracti i) ce deterrnina in unele cazuri fisurarea constructiilor ~ichiar
compromiterea functionalitatii si respectiv a stabilitatii,
Analizand originea geologica a P. [I. C. M, s-a stabi Iit ca ele se pot
incadra in urrnatoarele tipuri :
• formatiuni de zona temperatd (de la sfarsitul tertiarului si
inceputul cuaternarului), constituite din depozite glaciaJe, lacustre si marine
vechi, de natura marno-calcaroasa, decalcifiate prin spalare si imbogatite in
coloizi;
• formatiuni de climd calda, bogate in rnaterii organice provenite
dill evolutia biodinamica a solului de origine glaciara sau aluvionara, care au
suferit in tirnp 0 irnportanta evolutie pedologica, devenind argile fisurate, cu
porozitate si plasticitate foarte mare, adica prezentand structura secundara
(retele de fisuri care separa rnasa lor in bucati poliedrice cu fete Justruite).
Ca raspandire (fig.2.39o) P. U C. M. se intalnesc in majoritatea
zonelor geografice ale tari i, astfel:
- in zonele subearpatiee si piemontane din Oltenia, Muntenia si
izolat in Moldova si Dobrogea;
- in Podisul Transilvaniei si in speciaJ in zona nordica;
- in zonele colinare dinspre Campia de Vest (Oradea, Adjud etc.);
- in zonele de lunca si terase ale unor rauri, mai ales in Podisul
Moldovenesc [25], [151] (Bahlui la lasi, Trusesti, Saveni, Itcani, Pieiorul
Lupului, Vaslui-Barlad, Crasna-Husi, Buhaesti-Roman, 11g. Bujor, Rosiesti,
Lucanesti-Moicesti, etc.), precum si unele zone din Lunca si Della Dunarii.

2.2.1.2.4.2. Ipoteze privind contractia ~i

umflarea pamflnturllor

Contractia si umflarea pamanturilor argiloase, ca manifestare a

fenomenelor de interfata au fost si sunt 'inca explicate pe baza urmatoarelor
ipoteze [25], [151], [197]: ,
a) ipoteza presiunii capitare
b) ipoteza atractiei moleculare.

a) /poteza presiunii capilare

Conform acestei ipoteze, contractia parnanturilor s-ar datora,

deforrnabilitatii scheletului mineral sub actiunea presiunilor capiJare induse
 2_ ALCA'''UJREA ~J CARACTERlZAREA PAMANTURII..iOr{ 193

in masa 10_f de rneniscurile capilare. Procesul de contractie s-ar "~i"'f8~Ura111

urmatorul mod (fig.2.1 09.):
• prin reducerea umiditatii, la valoarea corespunv=roare aparitiei
meniscurilor capilare, scheletul mineral aJ pamantului cat a a pozitii
succesive de echilibru, sub actiunea presiunilor capilare (dictate ca valoare
de raza meniscurilor - vezi §.2.2.1.2.1.), palla cand tensiunile care iau
nastere in schelet, prin deformarea sa, echilibreaza presiunile capilare
(fig.2.l 09 .a);
• atunci cand tensiunile din scheletul solid, aparute prin deformarea
sa, egaleaza valoarea maxima a presiunilor capilare (corespunzaroare razei
minime a meniscurilor) deforrnatia pe verticala inceteaza ~imeniscurile
capiJare patrund In interiorul scheletului (fig.2.] 09.b);
• prin patrunderea 'ill structura a rneniscurilor capilare se creeaza
posibilitatea aparitiei unor rneniscuri capilare p,e directia orizorvovi, care
prin presiunile pe care Ie dezvolta, provoaca aparitia microt ~ urilor ~i
respectiv a rnacrofisurilor In teren (fig.2.1 09.c).
presiunea capilara

.,.----r--....--
..- -------- --- I, --r-,.- - - - - - -- - - --- ---
I '
,
~-f--"
~'
'<l
:
1
:
I
,
1

I
•

I -
- -
-
1 - --
1
I
1
1
---
-
, epa
..d
II
..d

a) b) c)

Figura 2. J 09. Mecanismul contractiei pdmdnturilor sub actiunea presiunii capilare

Urnflarea
terenului, conform acestei ipoteze s-ar datora revenirii
elastice a scheletului solid, prin disparitia rneniscurilor capilare odata cu
saturarea probei.
Totusi, prin prisma acestei ipoteze l1U se poate explica de ce
parnanturi I.e prezintd umfldri mai mari decdt contractiile cand a estea, ca
reveniri elastice, ar trebui sa fie mai mici datorita deformatiilor r~manente.
De asemenea, prin imersare in apa 0 data cu disparitia menisr urilor capilare,
proba de pamant ar trebui, prin prisma acestei ipoteze, sa se des faca in scurt
tirnp III particule cornponente, fapt lnsa infirmat de experienta,
194 FUNDATIJ l- FIZICA $1 MECANICA pAMAN1~UR1LOR

b) lpoteza atractiei electromoleculare

,..
In baza acestei ipoteze, urnflarea si contractia sunt determinate de
rnodificarea distantelor interparticulare, prin efectul de pana dat de cresterea
sau micsorarea grosimii invelisurilor de apa adsorbita, ca urmare a tendintei
de echilibrare a sistemului, In sensul realizarii aceluiasi grad de neutralizare
a campurilor electrostatice din jurul particuleJor ~iimplicit a se ajunge la
grosimi egale a anvelopelor de apa adsorbita ale acestora.
"-

In consecinta, mecanismul umflarii pdmdnturilor se desfasoara astfel

(fig.2.110.):
-
a a deformatie umflare
particul5
. adsorbira bloca ta- bloca f'
'a pe
- --- -- PII,,"f.O
verticala
L\'l]=6 V=o ,
(6 V=O)
,,------_
~ .
OJ
.....
~
,:~:t Puh*O

1 umfls are
r

~'~~
~> ~ , """
/, .... ..A
' '"./
-"-0, <4
bloca til pe
()rl7.011 tarn
~. ~\ "'" (l\ ~I-
-=0)
'':- - .>-}i
...
I'-

_'------_
~ 11"'
'~~'
-"

a) _-QJ - _-=- .: -_ .=_c-)_ -~ ~

- - -- - -..)
-- - - --
-
------------------ ---.~1
- _.J
~
-- - -- -- I ~
;,.,;:;;._. __".
..
__

Figura 2.110, Mecanismul umfldrii Figura 2.1 J J, Presiunea

de umflare

• in parnanturi cu urniditate redusa (fig.Z. t IO.a), grosirnile inveli-

surilor de apa adsorbita fiind subtiri, rezulta campuri de forte electro-
moleculare nesaturate 'in juruJ particulelor, fapt ce determine 0 adsorbtie a
apei in masa pamanturi lor (fig.2.11 O.b) spre asigurarea saturarii lor;
• acest proces de migrare a apei continua pana la atingerea in jurul
tuturor particulelor a grosimii invelisului de apa adsorbita necesara a asigura
neutralizarea fortelor electromoleculare; ,
• prin cresterea grosimilor peliculelor de apa adsorbita interparti-
culare, apa asemenea unei pene, (fig.2.] 1O.b) tinde sa departeze particulele
unele de altele, determinand astfel umflarea pamanturilor (fig.2.11 O.c)., .
Potentialul de umflare al unei argile poate f estimat prin relatia
Brackley (1983), [231]:
 2. ALCA1·UIREA. $1 CJ\RACTERlZAREA PAMANTURtl.,OR 195

147· eo J
5, 3 - - og]J . (0, 525 . II} + 4, I - 0, 85 . Wo ) (2.60. )
I,)
,.
In care:
• Ua - umflarea poten tiaia 111 procente;
• eo - indicele initial aJ pori lor;
• Ip - indicele de plasticitate (%);
• p - presiunea exterioara aplicata (kPa);
• Wo - umiditatea initiala (%).
"
In cazul in care umflarea pamantului ar f impiedicata (fiil.2.11 1.),
atunci asupra elernentului, ce impiedica urnflarea se exercita ~resiutll numite
presiuni de umflare (PrJ), cu atat mai importante (2-3 daN/ctn ) ClI C ~, gradul
de umiditate initial al pamantului este mai redus si grosimea invelisului de
apa adsorbi ta corespunzatoare tipului de pamant este mai ma.c.
Acestea se determina uti Iizand edornetrul (metoda Hoi t) conform
procedurilor din STAS 1913/12-88 si respectiv Cod N.E. 0001-96.
Chen (1975) analizand factorii care influenteaza presiunea de
umflare a constatat [231]:
• presiunea de umflare creste odata cu greutatea volumica uscata (rd);
• pentru roci netulburate, (p,,) poate fi definita presiunea necesara
rnentineri i constante a valorii (r d );
• P; fill depinde de sarcina geologica «(Yrz ), de gradul de saturatie ( S, )
~i grosimea stratului.
Presiunea de urnflare, potentiala, poate fi estimata I" ~,} rcl 4:i de tipul
(Popescu - 1983), [166]:
log P; = -2,182 + 0,0208· wL + 0,000665· r d - 0,0269· l'1' (L.61.a)
sau
P,,, ~ 0,5735 . Ip - 10,9196 (2.6J.b)
unde:
• 1)11 - presiunea de umflare (dabl/cm");
• wL - limita superioara de plasticitate (%);
• Ip - indicele de pJasticitate (%);
• rtf - greutatea volurnica in stare uscata (daN/mc);
• \ttl - U III id ita tea 11a tu ra Ia (%).
196 FUNDATJII- FIZICA ~I MECANIC.APAMANTURJLOR

Alte modalitati de abordare a estimarii presiunii de umflare, III raport

de metoda ~i concentratia ionilor adsorbiti sunt prezentate in [23 J].
Aeeste presiuni de urnflare, P,/II' egale eel Inuit, in eazul fundati ilor,
eu presiunile ee se transmit terenului de fundare, pot deterrnina prin valori
neuniforrne, deteriorari ale constructiilor datorita starii de tensiune
supJ imentara indusa in acestea, precurn si irnportante sporuri ale impingeri i
(PLlh) exercitate de catre pamant asupra elementelor de sustinere (cuJei de
pod, ziduri de sprijin, pereti de subsol, etc.).
Mecanismul contractiei, invers decat al urnflarii, este urmatorul
(fig.2.112.):
Daca intr-o zona a masei de apa adsorbita, are loc micsorarea
grosimii peliculei de apa adsorbita prin evaporare (fig.2.1l2.b), atunci 1.11
jurul particulelor din aceasta zona intensitatea campului de f011e
electromoleculare nesaturate devine mai mare in raport eu al particulelor ce
nu si-au modi ficat grosimea invelisului de apa adsorbita,
evaporate
api

\
....
apa
adsorbita

a) b) c)
Figura 2.112. Mecanismul contractiei

Ca urrnare a aeestei aparitii a diferentei de potential electric, dipolii

de apa ~icationii hidratati vor fi atrasi din zonele veeine particulelor eu
grosimi mai mici ale invelisului de apa adsorbita; deci va rezulta, din
aproape ill aproape, 0 migrare a apei adsorbite dill zo.nele eu grosirni rnari
spre zoneJe ell grosimi mai mici de apa peliculara, pentru a se asigura
egalizarea lor (fig.2.112.b).
Prin aceasta noua repartizare a apei adsorbite, deei prin micsorarea
generala a grosimiJor invelisurilor de apa adsorbita, distanta dintre particule
(legate intre ele prin insa~i apa adsorbita) se micsoreaza (fig.2. t 12.c),
determinand ill consecinta contractia parnanturilor.
 2. ALCA~rUIREA sr CAI~AC1"ERIZAREA PAMANTURILOR 197

Conform acestei teorii, migrarea apei peliculare se produce pe

directi ile 1'0 care intensi tatea fortelor electromoleculare c(" (. ,1ai m~1l'psi prin
urmare ~i contractia va avea valorile maxime pe aceste directi.,
Astfel, la argileJe compacte se constata desfasurarea procesului de
contractie pe toate cele trei directi i ~j nu numai pe directia verticala cum
indica ipoteza presiunii capilare.
Totusi, avand in vedere vascozitatea sporita a apei pel iculare rezulta
ca procesul de contractie nu se desfasoara instantaneu ci in timp, timp
suficient ca in volume relativ mici, grosimile peliculare sa se egaleze si deci
sa nu apara discontinuitati (fisuri) in masa probelor, lucru , ,~(~ firrnat de
realitate.

2.2.1.2.4.3. Factorii de care depind variatiile de velum ale

P.U.C.M.

Variatiile de velum ale pamanturilor, in aceleasi conditii "'Ie ariatie

a urniditatii, sunt diferentiate de intensitatea fenomenelor de interfata,
materializate In grosirnea cornplexului de adsorbtie. a urmarc I,}" torii ce
determine potentialul de umflare - contractie a unui paman' sunt aceeasi
factori ce irnpun grosimea complexului de adsorbtie si anume:
• dimensiunile si forma particulelor,
• compozitia mineralogica,
• conditiile de mediu (concentratia electrolitica, pH, salinitatea, [95]),
• natura cationilor adsorbiti,,
prezentati in detaliu in paragraful 2.2.1.1.S.d.
Acesti factori confera unui pamant un anumit potential de umflare -
contractie de 0 anurnita valoare (relatia 2.60.), care poate deveni activ sau
nu in functie de existenta sau absenta variatiilor de umiditate. Acestea sunt
determinate de urmatorii factori, Cod N .E. 0001-96, [3], [89]:
a) factorul climatic, care conditioneaza variatiile de temperatura si
urnidi tate in sol;
b) conditiile hidrogeologice;
c) vegetatia;
d) variatia umiditdtii terenului in perioada de executie si in timpul
exploatdrii constructiilor,

alfactorul climatic, prin nivelul precipitatiilor (eca. 500-70() mrn/an)

•
~J variatiile de temperatura 111 sol in intervalul vara-iarna Salt chiar In
J98 FtJNDATlll -1;7IZ1CA~I MECANICA pi\MANTUI~ILOI{

cuprinsul aceleasi zile (fig.2.ll3.) provoaca prin regimul lor alternant si

variatii pe verticala, rniscari terrnoosrnotice ale apei adsorbite In sol, insotite
de fenornene de umflare-contractie,
Astfel, masuratori efec-
()
Temperatura ( C)
tuate [3] asupra unor terenuri
-I o -5 0 J 5 10 15
o r'--~Iii!i :;:::;S~ """"~II""~ inierbate au indicat ca intre
211 lunile aprilie si septernbrie au
-. ISh avut Joe deplasari pe verticala
! 25 I---I----I-~~~--- - ----I

4U ale suprafetei de ordinul a

.§
(.)
2-3 C1n.
~ 50 Ca urmare a fenomene-
«. ~---I----I---Itt- ..
\--1--·---1-----1

lor de urnflare-contractie, pa-

75
__ _'__.~_....I-_ manturile --'fisureaza si crapa
J__ -'

favorizand si mai mult eva-

Figura 2.113. Variatia temperaturi i in . 0/ porarea si deci intensificarea
procesul u i.
"
In conditi ile cl imatiee din tara noastra, zona de fisuri si crapaturi
(zona activa), (fig.2.1 08.) se extinde pana la 2-2,5 I'll cu deschiderea medie a
crapaturilor de eca. 5-1 0 C11~ [3].

b) Conditiile hidrogeologice, in functie de zona de variatie a

umiditatii in parnant pe care 0 deterrnina, se pot incadra in urmatoarele trei
cazuri posibile, dupa adancirnea apei subterane (fig.2.114.):
Urniditatea w (0/0)
10 20 3()

5.0 -

6,0 - 60
I - 6,0 c:I
I
,
•

a) Cazul 1 (N 1·(> I ()111) b) Cazul II (NI~r<2,()'1) c) Cazul Ilf (2,O<NI.-I<IOlll)

Figura 2.114. Zone de variatie a umiditdtii terenului ['1 "aport de addncimea apei
subterane si conditiile climatice vard-iarnd

• cazul I: nivelul hidrostatic subteran la adancirnea mai mare de

10 m. Diagrarna de variatie a umiditatii in functie de adancirne, deterrninata
prin masuratori experirnentale, are alura din tig.2.114.a; caracterizata
 2. AL ATIJIREA ~ICARACT'ERIZAREA PAMAN'rURJLOR 199

printr-o valoare practic constants sub adancimea de 2, 00 In si 0 zona de

variatie sezoniera a umiditatii, cu aluri diferite pentru vara si iarna, til
grosime de 0-2,00 m. Rezulta deci, pentru cazul I, ca zona eLl posibile
variatii de velum, dependente de conditiile climatice, este situata intre 0, 00
si 2, 00 m ~j prin urrnare addncimile de fundare adoptate trebuie sa fie mai
mari de 2,00 In, pentru a se evita efectele variatii lor de VOIUlll asupra
fundati ilor.
• cazul 11: este caracterizat prin prezenta apei subteranc .a eote mai
mici de 2,()O In (fig.2.114.b). Diagrama de variatie a umiditatii prezinta de
regula doua orizonturi distincte pentru perioada de vara si respecti de iarna.
f

"
In acest caz, masuratorile efectuate au ararat ca umidi I .,:<\ pamantului
rarnane practic constants peste adancimea de cca. 1,40 m si zona supusa
variatiilor de umiditate, respectiv de volum are grosirnea de cca. 0-1,4() m.
Adoptarea In acest caz a unor addncimi de fundare mai mari de 1,40 m
elimina efectele variatiilor de volum asupra constructiilor .
• cazul [II: cand nivelul hidrostatic se gaseste la adancime inter-
mediara, intre 2,00 $i 70,00 m (fig.2.114.e). Diagrarna variatiei umiditatii in
functie de adancirne este 0 cornbinatie intre diagramele precedente, Astfel,
se deosebesc doua orizonturi ce corespund adancimilor maxime de variatie
ce se ating vara (C) ~j respectiv iarna (D). In suprafata, pana la adancimea
de cca. 2,001n variatiile de umiditate sunt dictate de conditiile climatice,
dupa care urmeaza 0 ZOl18 cu umiditati practic constante (AE). Fundarea In
ZO/1('l (A E) sau sub nivelul (C) (cand zona AE lipseste) elimina efectele
variatiilor de velum asupra constructiilor, Punctele caracteristice ale
diagramei (A,B,C,D,E) se deterrnina prin observatii sezoniere pe tcren.

c) Vegetatia, prin efeeteJe de adsorbtie a apei dill teren, prin

interrnediul radacinilor, preCU1TI si prin feuomenele de evapo-transpiratie
deterrnina 0 micsorare a urniditatii pamanturilor din vecinatatea COI1-
structi i101· si deci la aparitia unor deteriorari ale acestora, pri 11 contractia
'"
terenului de fundare (fig.2. J 15.) sau umflari prin taierea arborilor. In raport
de suctiunea indusa prin radacini ~i respectiv de intensitatea fenomenelor de
asecare, speci ile de arbori pot fi considerate (N. E. 000 l-96):
• foarte periculoase (plopul, arinul, salcamul, salcia, ulrnul);
• periculoase (artarul, mesteacanul, frasinul, fagul, stejarul, .
tufanul);
• putin periculoase (Iaricele, bradul, pinul).
Se considers ca prezenta arborilor Ja 0 distarud mai rnai L ltl. 0 data si
jumatate inaltimea arborilor maturi nu ar rnai constitui tin pericol pentru
constructie.
,
200 FUNDATII) - FIZ(CA $1 MECANIC/\ pAMANTUR1LOR

~~~''''''''::

1;1·
I I I -~
•
-_
; crapaturi in V
I I !~---
; ". , datorate
! .
i
·
DO I []0 ,i •,,
contractiei

: :. ,yo " •
zona de crestcre a umiditatii I ! zona de rcducere
pnn tiiterea arborilor : 0 !•
a umiditatii prill plRntarea
sau precipitatii • •
::s •

, .
crapatura jn A tas5ri din
'---rdn-torata umflarii contractii

Figura 2.115. Efectele vegetatiei si insolatiei asupra constructiilor

Aparitia unor degradari presupune taierea imediata a arborilor, dar

rernedierile trebuie facute tinandu-se seama de posibilitatea aparitiei unor
umflari (fig.2.115.), datorita cresterii treptate a urniditatii prin taierea
acestora. Observatii efectuate asupra unei cladiri [3] arnplasata pe UIl teren
de frisat, au indicat umflari ale terenului de cca. 8 mm pe an cu tendiuta de
crestere 'in timp. AtuJ1Ci cand, din diferite motive, este necesar sa se ta ie
arbori din vecinatatea unor constructii amplasate pe P. U. C.M este indicat ca
ei sa fi,e dezradacinati intr-o perioada umeda, (primavara sau toamna) iar
umplerea gropilor sa se faca imediat, cu parnant local bine cornpactat sau
stabi lizat prin arnestecare cu nisip.

d) Variatia umiditatii terenului, In perioada de executie si in timpul

exploatdrii constructiei este dictata ill principal de factorul climatic ~i
respectiv de procesele tehnologice,
Astfel, in functie de sezonul de executie al constructiei pot avea loc
umflari, daca executia s-a facut intr-o perioada secetoasa si respectiv
contracti i, daca executia constructiei a avut lac intr-o perioada umeda cu
posibilele efecte prezentate In fig.2.11 J. Dupa executie, prin acoperirea
suprafetei terenului si deci a impiedicarii efectului de evapo - transpiratie a
terenului are loc 0 crestere a umiditatii, ce deterrnina urnflari in special in
zona centrala a constructiei.
La constructii Ie industriale, un rol important 10 aparitia si
dezvoltarea procesului de umflare-contractie il all procesele tehnologice ce
pot modi fica temperatura si umiditatea terenului de fundare, prin surse
puternice de caldura sau de frig. De asemenea uneJe reziduuri chirnice (de
exernplu solutie de acid ulfuric) pol provoca umflarea tercnului de fundare
 2. ALCATUrREA SI CARAc"rERIZAREA PAMA.NTURJLOR 201

chiar daca acesta 11U prezenta anterior un potential de umflare-contractie

ilTI po rtan t.

2.2.1.2.4.4. Caracterizarea P.U.C.M.

Identifiearea si earaeterizarea P. U. C.M se face pe baza unor indici,

ce incearca sa refleete numeric, eomportamentul specific al aeestor
pamanturi. Indicii se stabilese in principal pe baza curbei de contra :i(J a
pamdnturilor, expresie grafica a variatiei volurnului in functie de urmditate
(fig.2.l16.).
70

,.-....
f-------
c
------ .. ------ ------ ~----- ------------ ~

~ 65 contractie
i-I 0 datorita
cd .....
U ....... • ••
;gff)s 8 presrunn
.... ~ 60 _> _. I

~------
capilare
-- - - ----------
~g 8y <J ~

coutractie ~
I[ >~ i \. - datorita F
_. ~

..... .J.T
./
I,"
V.
\J' 0 forte-lor de ~ .,..J
~ 55 A : dratarc ~
-- I~-l"--I- eo --
o
.J. r:_
- - - - <:f' --~
,,', B
1--- I- - - - - - ...,.
t
---------- -
o
,_. Vf ,, " ,
I
,. I
50
,, :
,," t
,,.... ~w
,, , ' ...
,
45 ,,I

,.,I'linia de saturatie
V(W=Wj) ,"
I
I
,,
, (S, = I)
,
40 ( Y ,
]-
I

, : I
o
> W
St v
W·1

5 10 15 20 25
umiditatea w (%)

Figura 2. J 16. Curba de contractie-umiditate

Metodologia determinarii
curbei de contractie este prezentata ill
S'[ AS 1913/12-88. Curba de contractie obtinuta prezinta 111 ahscisa
umiditatea pamantului (w%) iar in ordonata volumul corespunzator ( 11'100)'
masurat in em), La )00 g de parnant uscat.
Cunoscand masa probei (mu - me)' la diferite umiditati, Jl1a~1 iscnta

a probei (m,{ - me: ), preeum ~ivolumul probei (Ve), detcrminat prin

metodologia indicata in STAS 1913/12-82 se pot calcula intr-un anumit
202 rUNDATlll - FIZ,ICA ~l MECANICA PA,MANTU[~JLOR

stadiu al incercarii, umiditatea (W) si densitatea pamantului in stare uscata

(p,,) cu urrnatoarele relatii:
m -m
l1i = u ,i • 100 ,
. (2.62.)
l11l1 - Inc

unde:
• mil - masa probei umede, inclusiv tara sticlei de eeas i m; ),
• n1d - masa probei uscate ~jtara (me: ).
Cum intre densitatea parnantului In stare uscata si volumul
corespunzator exista relatia Pd = In/V rezulta ea volurnul v'oo este dat de
•
expresia:
- In _ IOOg
11:100 - - (2.63.a)
Pd Pd
til care inlccuind Pd cu expresia sa (relatia 2.62.) se obtine:
,

100 .V (2.63.b)
~oo = e
n1d - n1c

unde masa se exprirna ill grame iar volumul in crrr'.

Analizand alura curbei de contractie (fig.Z.I 16.) se observa crt
practie ea consta din doua segmente de dreapta racordate intre ele printr-o
curba, Intersectia celor doua drepte deterrnina un punet (B) aJe carui
coordonate sunt toemai VOlUll1Ul final al probei de parnant (V:r)' supusa
lncercarii si urniditatea ws'
Umiditatea pdmdntului w,\. sub care f7U mai au loc variatii
irnportante de volum ale acestuia, fa variatii de umiditate este definita ca
.fiind limita de contractie. Cum deterrninarea curbei de contractie se face pe
probe netulburate saturate sau pe probe remaniate aduse la lirnita de eurgere
rezulta ca umiditatea initiala ( Wi %), de Ja care se declanseaza procesul de
contractie, este egala cu urniditatea de saturatie l1~~al == "':w" respeetiv eu
Iirni ta de curgere WL . '

Determinarile efectuate arata ca 'in prima faza a procesului de

contractie, proba ramane saturata si deei variatiile de volum ale probei (~V),
sunt egale cu reducerile de velum ale apei .din proba (~V;~), pierduta prin
evaporare. Deci, !J,. V = ~ ~v si tinand seama de relatia ce defineste
urniditatea, rezulta:
 2. ALCA:rUlREA SJ CARACTERIZAREA pAMANJrUJ~IL01~ 203

",A}O/O = n1w .100 = Vl-V· PHI. J 00 __..._

V = 11" 111d V
___.__A = ~W· rrld (2 . 64 .a )
Ie _." M' 00 _." Ll ~v
=.
V~

n1d PI~I ·1 o; ·100

respectiv:
LlV = Llw· md (2.64.b)
a; .J 00
unde md' reprezinta rnasa uscata a probei.
'"
In eazul in care masa uscata a probei md = 1OOg, ariatiile de volum,
conform relatiei (2.64.b) rezulta:

~V.lOO == L\w·md == ~w·lOO == ~w (2.65.)

PHI' I00 1· 100
deci egale ell variatiile de umiditate (Aw ) si prin urmare eurba de contractie
se suprapune eu dreapta Be inclinata eu 45° fata de orizontala (fig.2.116.).
Aceasta zona Iiniara de reducere a volurnului se poate eonsidera ca
este cauzata, in principal, de presiunile capilare ale meniscurilor care tind sa
deforrneze structura, .palla a-i asigura configuratia de saturare, Prin
reducerea umiditatii si consolidarea structurii parnantului prin deform are,
influenta presiunii capitare seade ~iincep sa predornine fenornenele de
adsorbtie ce determina si eurbarea curbei de contractie. Ca urmare,
considerarn ca fenomenele de contractie sunt eauzate, 10 diferite proportii in
auurnite stadii de desfasurare ale procesului, atat de presiunea capilard cat
~i de fortele electromoleculare, 111 rnasura in care 11U privim fenomenul de
capilaritate tot ca 0 manifestare a fortelor eletromoleculare si deci a
fenomenelor de interfata.
Tinand searna de definitia limitei de contractie Ws si de semnificatia
ei grafica (fig.Zvl lti.) rezulta:

si inlocuind pe ~w eu expresia ei data de relatia (2.64.b) se obtine:

'\IV = \It). - ~v.P HI

·100
(2.66.)
S I
n1d

unde:
• v,. - volumul initial al probei In cm ',
• VI - vo Iumul finaJ al probei In crrr',
• 711d - masa probei uscate 111 grame,
204 FUNDATI] 1- FlZICA $( MECANICA PAMA.NTURILOR

• Wi - umiditatea initiala, egala cu wsat' in cazul probelor netulburate si

respectiv cu 111L in cazul probelor remaniate aduse la lirnita de
curgere.
Valori orientative ale limitei de contractie sunt prezentate in tabelul
2.38. [89].
TabeI2.38. Valori orientative ale limitei de contractie (lV,v)
Natura
• •
:Jalnantului msip nisip prafos praf argila
Limita
superioara de plasticitate (WL%) 15 - 20 20 - 30 30 - 40 40 - 150
inferioara de plasticitate (wp%) - 17 - 20 20 - 25 25 - 50
indicele de pJasticitate (Ip%) 0 3 - 10 10 - l5 10 - 100
limita de contractie (\lVs%) 12 - t 8 12 - 20 14 - 25 8 - 35

Pe baza limitei de contractie se poate defini indicele de contractie-

umflare (/ cu) similar ca structura indicelui de consistenta, pentru intervalul
de umiditati ~fOI - Ws :

J = WSQt - W = ~at - V (2.67.a)

ell WSal - llls fi.ror - VIS

",
ill care:
• W.vol' V,ral umiditatea de saturatie, respectiv volumul specific
-

corespunzator presiunii apl icate;

• w, V - umiditatea, respectiv volumul specific in stare naturala;
• W.V' VIS - respectiv VO)ll111Ul specific La limita de contractie
urniditatea,
In functie de valoarea umiditatii pamantului (ws < W < W ~i S01
)

respectiv a indicelui de contractie-umflare, pamanturile contractile pot

prezenta urmatoarele stari: .
• posibile nurnai fenomene de contractie, Ie" = 0;
• posibile atat fenomene de contractie, cat si fenornene de umflare,
o < t.; < 1 ;
• posibile numai fenomene de umflare, IelJ = 1.
Probabilitatea producerii unor variatii irnportante de volum se
stabileste cu relatia:
 2. ALCA1'UIREA ~[CARAC1~ERIZAREApAMANTURlLOR 205

l=~V =VL-V =eL-e>03 , (268

. ,a)
V V 1 +e
,..
ITI care:
• V - volumul corespunzator la 100 g de faza solida In stare
naturala;
• V,..- volumul corespunzator la 100 g de faza solida adusa la
limi ta de curgere;
• e - indicele
porilor pentru starea naturala; eL - indicele porilor
corespunzator pamantului adus la limita de curgere
(e L = W L ' Ys /100 . r HI) .
• Skempton, tinand seama de dependenta fenomenelor de contractie-
urnflare, de preponderenta fractiunii argila in masa pamantului, a definit
indicele de activitate al pam anturi 101' (/ A) in raport cu apa, prin r .aua:
I
i, = ; (1.68.b)
2
,..
In care:
• J f) - indicele de plasticitate;
• A2 - procentul de particule cu dimensiuni mai mici de 2 J..Lm (0,002 rnm).
,..
111 functie de indicele de activitate, caldura maxima de umezire
q",l1lAX(ST AS 1913/9-86), [95] si urniditatea corespunzatoare suctiunii de 15
bari, Wl5 (STAS 9180-72), pamanturile se clasifica conform tabelului 2.39.a,
in sinteza dupa STAS 1243-88:
Tabel 2,39. a A ctivitatea pdrndnturilor
,

Activitatea parnanturilor
-
'A q",lnax [Jig] Wl5 [%]

Putin activ <

- 075
, ~ 12 <5
Cu activitate medie 0,76 ... 1,25 13.. ,25 5 ... 1 °
Activ - 26 ... 37 -
Foarte activ > 1,25 > 37 > I()

De asemenea, pentru caracterizarea P.UC.M, cot f( r m tabelului

2.39.a, se mai definesc urmatorii indici (STAS 3950-8]):
. "'"
• criteriul de plasticitate C; = 0,73· (lVL - 20) caracten zeaza
contractilitatea unui parnant atunci cand Ip ~ Cp ;
 206 FUNDATJL I - lilZICA $1 MECANICA PAMAN'rURILOR

• contractie volumicd, definita ca raportul procentual dintre variatia

de volum, datorita uscarii unui pamant saturat si volumul final
c, == ~ - V ) ,1001 Vf
J
permite caracterizarea pamanturilor ca
teren de fundare (Scheidig [J 83 ]):
• terenuri bune pentru fundare C; < 50/0;
• terenuri mijlocii pentru fundare 5% < C; < 100/0;
• terenuri necorespunzatoare 10% < C; < 15%;
• terenuri inutilizabi le C;> t 5%,

•
• umflarea liberd (U L)' ce reprezinta raportul procentuaJ intre
diferenta de volum (final si initial) si volumul initial (S'I' AS
L 913 I I2-88): U L == (VJ - ~ ), 1 00 I ~ ;
• presiunea de umjlare (Pu) definita ca presiunea dezvoltata 10
urrna inundarii eu apa, de catre un parnant aflat intr-o incinta
etansa si avand umiditatea initials ill apropierea limitei de
contractie (STAS 19l3/12-88) .
• Potentialul de umflare contractie al parnanturilor poate fi estirnat ~i
in baza limitelor de pJasticitate ~i respectiv a limitei de contractie 'in raport
de procentajul partieulelor coloidale (A2) conform tabelului 2,39.b dupa U.S.
Bureau of eclarnation [61].
Tabel 2,39.b Aprecierea potentialului de umflare / contractie al pdmdntului pe baza
limitelor l-\J[., Hlpl Ws (U.S.Btl/~eau of Recalmation)

Fractiunea Potentialul de
1p % W,S' 0/0 Wi. (Yo
A2% umflare
< 15 <]8 <15 < 39 redus
13 - 23 15 - 28 10- 16 39- 50 mediu
20- 31 25 - 41 7 - 12 50-63 mare
> 28 > 35 > )I > 63 foarte mare

• Chen (J 988), n
[6 J] propune urrnatoarea corelatie intre indicii
fizici si potentialul de umflare (tabel 2.39,c).

["J Chen, Fu Hua - "Foundation on Expansive Soils", 2"d ed. Me Graw Hill New York,
1988
 2. ALCATUIREA $] CARACTERIZAREA pJ\.MANTURlLOR 207

Tabel 2.39.c Aprecierea potentialului de umjlare La P. U.C.M. pe baza indicilorfizici

(dupd Chen)

Date obtinute in laborator si 'in situ Gradul de umflare

umflarea presiunea de
potentialu I
A2% \tt'L 0/0 N,f)PT probabila urn flare
de umflare
ot ...
... ~'
(kPa)
<30 <30 < 10 < 1 50 redus
30-60 30-40 10-20 1-5 150 - 250 medi u
60- 95 40-60 2() - 30 3 - JO 250 - 1000 inal t
> 95 >60 > 30 > 10 > 1000 foane ina It

• Anderson si Lade (198l), ["'*], [61] au propus standardizarea

incercarilor de deterrninare a potentialului de wnflare pe probe remaniate cu
diarnetre de 102 mm si inaltimea de 25 1111n, cu deformare 1 t('rala
impiedicata, Cli S,. == 50%, care sa fie incovoiate la 0 presiune de 6,9 kPa
(1 lb/in") si apoi saturate cu determinarea umflarii h (inch) dupa 24 11,
A

III aceste conditii se calculeaza indicele de expansiune EI (Expension

I ndex) eu relatia:
J e == 1000 . h .F (2.68.c)
unde:
• Ie(EI) - indicele de expansiune;
• h - umflarea pamantului in iJ1Cb;
• F - rnasa particulelor care tree prin sita # 4 (4,7 Smm)
exprimata Ja suta, din greutatea tota la a probei.
'"
ln baza indicelui de expansiune (El) pamanturile pot fi clasificate
conform tabelului 2.39.d (dupa Uniform Building Code).
Tabel 2.39.d Aprecierea potentialului de umflare dupd indicele de expansiune EI
(U,7 iform Building Code)

i: (Ef) Potentialul de expansiune

0- 2() foarte redus
21 - 50 red us
51- 90 mediu
91 - 130 Inare
> 130 ,
..foarte mare

t" J J.N. ~ Lande P. V. - "Tile Expansion

Anderson, lndex Test", AS l-rYl Geotechn ical
Testing Journal vol.d, '10.2 r),58-67 1981
208 FlfNDATI.ll- FlZ]CA sr MECANICA pAMANTUrZILOR

Pentru identifiearea si earaeterizarea, prin 111ij loaee grafiee a

P. U.C.M. s-a propus ST AS 1913/ 12-88 si Cod N .E. 0001-96, reunirea Intr-o
singura diagrama (fig.2.117.), numita diagrama de identificare, a abacei de
plasticitate a lui Casagrande (fig.2. J 07.), a curbei de granulozitate (fig.2.23.)
si a diagramei lui Skempton.
Prin reprezentarea specifica a pamantului pe fiecare din aeeste trei
d.iagrame si unirea punetelor caracteristice U] ...~) rezulta 0 figura geome-
trica, numita amprenta pdmdntului, conceputa de profesorul Silvan Andrei
[5]. Cu cat aria amprentei este mai mare, ell at at se considera ea parnantul
este rnai aetiv, tal<a 111saa se preciza lirnita de variatie pentru arie.
Pe baza ariilor relat.ive ale amprentei (Ar) date de relatia (fig.2.ll7.):

A = al-ia alnprelltei
(2.69.a)
r aria eereu Jui de referi n ta

se poate stabili (Cod N.E. 0001-96) un coeficient de analogie (All) intre un

pamant care constitute uu teren de fundare ell comportament cunoscut (i) si
unul asernanator ce urmeaza a fi utilizat (j):
AI + AJ.
(2.69.b)

Daca An> J 0, eele doua pamanturi pot avea un cornportarnent similar

3
daca starea de umiditate ( w%) si indcsare V em / 1OOg sunt apropiale.
Constructiaamprentei unui pamant pe formularul din fig.2.] 17. se
face in urmatorul mod (STAS 1913/12-88):
• pe cadranul I, ce constituie abaca de plastieitate a lui Casagrande se
reprezinta punctul P; prin coordonatele 11l[ si lp;
• In cadranulill se reprezinta eurba granulornetrica a parnantului, pe
care se stabileste punetul ~o, corespunzator proeentului de 90% pe axa Xd
~ipunetul ~, corespunzator diametrului de 0,002 l11n7;

• ln cadranul II se reprezinta punctul ~ ee indica direct indicele de

activitate al parnantului, avand abscisa egala eu procentajul particulelor eu
diametrul mai mie de OJ002 mm si ordonata egala eu indicele de pJasticitate;
• in cadranul IV se reprezinta punetul P, de abscisa wL si ordonata
corespunzatoare diametrului de 0,002 mm;
• prin unirea punctelor ~,J~,Pqo, ~,~ se obtine 0 figura geornetrica
ee reprezinta arnprenta pamantului respectiv.
 ~ v ~

2. ALCATUlREA $1 CAltACTERIZAI{EA IJAMANTUR1LOR 209

01 J'

35 . ~O 6(J 70 80
MI OL" .
~~' , ,

I ~. .
1
\ ,. )
_.
• • I
~

:' '
• I •
~ 'r 1< I • '; ~ ..,'. ' •• - ,1' .~:lt~
/
1--.---1-- I-_-I __ 'I- __I~r-~l.o..:-'--I-:'_"',,,~,~ ,-I
.._.-t_"__I~ 2,00 ~ t ,
• ",'
J(
,
;;";V~I~'
f t ,t,.
'

"t ./ . ..'
1. • i .,~!- 'L
~':<P'.i:i"!'I;;)
•
,
"'~
...' oJ
r- ...
-.
!
'.
-
.. f ': (
I
'.
...-r-
f '.
......,.,. ~,;
I (
,
I
.,
• r"
,.'"
~",
t '..
L-",. t,l...

~ ~~:------.-------'·-4'-+~~'~~~·-~~'---'---~~~"~·~--~l'OO
. I. •
I •
••
,
' ,i""
~ -- ------
,~,_-t---I-------t---f--t--jl----f arie cere de . I .. J( •
---1----1--- - ,
• j " ,-to

- referinta .
~ ~
A . . • -
,
·--I---+-~/'I--.!-jI--,-j--t,,-=f--:---+--+--If---1
: 0,50 J"
:
, t
",
'.c ...'
.
• ... ......
"'t·~i-!.>'"f t.,
,.
,
C/)~ •
• ,. ,- • ~i ~ • ,
~if.~
Z E . . I
,-' I , • ,
,
.' ,'. '
, _:
, •
• •
• • •
, " , ,
10---. -- 0,2
• • ,. t
I
•
.1 ,
•
. ••t

. . ~~ " , •

':t\~.:
.
\
.'1 ~'.t\...
~:,!='
•• --f ,I.
! •;~
'=.:
..
'~\',
-.:>'
-. .
l~·.;
.., ..

IV

Figura 2.1 J 7, Amprenta {J(')111ontl,IJ'i/()Y contractile

210 rUNDA 1~11
1 - rrZI I\. $1 M . ·ANlel\. PAMAN'ru RILOR

Din cele prezentate, rezulta ca identificarea ~i caracterizarea

pamanturilor contractile se bazeaza pe o serie de indici care in esenta ar
trebui sa tie 111aSUI"a cantitativa a aceluiasi fenornen; interactiunca
scheletului solid al pamanturilor eu apa si cleci, numarul mare at indiei lor si
caracterul relativ al valorilor extreme (vezi tabelele 2.34. si 2,39.) indica
faptul ca problema identificari i si caracterizari i P. V. C,A!. ca teren de
fundare constituie intr-adevar 0 problema ce nu este )11Ca pe deplin rezolvata,

2.2.1.2.4.5. Estimarea distrlbutiel de echilibru a umiditatii sub

constructll

Fenornenele de evapo - transpiratie, condensare si preci pitati i

atrnosferice fac ca 'in cazul suprafetelor de teren neacoperite sa apara in
pamant o rnigrare a apei dintr-o ZOl18 In alta si prin urrnare sa determine
instalarea unei stari reale de echilibru a urniditatii pe 0 anumita perioada de
"
tirnp. III cazul suprafetelor de teren acoperite de constructii (drumuri,
aeroporturi, constructii civile, industriale etc.) datorita elirninarii factorilor
perturbatori mentiona]i rnai sus, in parnantul de sub constructiile respective
se creeaza 0 stare de eC/1 ilib /"1 I a umiditdtii deterrninata de proprietatile
hidrice ale pamanturi lor, starea de tensiune indusa 'in teren, nivelul apelor
subterane si ecartul de umiditate corespunzator perioadei de executie si
exploatare.
La evaluarea distributiei de echilibru a urniditatii se disting
urmatoarele doua situati i:
a) starea de echilibru a urniditatii este conditionata de nivelul apei
subterane situata la 0 adancime < 6,00 111;
b) starea de echilibru a umiditatii este deterrninata 'in principal de
conditiile climatice ale regi un ii considerate.

a) Cazul apei subterane lei mica addncime « 6}OOm)

• Metoda de estirnare a acestor distributii de echilibru a urniditatii,

II) acest caz, elaborata de laboratorul de cercetari rutiere (~r.lt.R,L,)dill
Anglia. [3], [28] aloe la baza relatia (2.52,d) de legatura intre presiunea apei
din pori, suctiunea ~i pres iunea din teren:
u = a . I} / r ; - h (2,S2.d)
Linde presiunea apei dill pori (u) si Sllc~UI1ea(h) se exprirna III (em) coloana
de apa echivalenta.
 2. ALCATUfREA ~J CARACTERIZAREA rAMAN'T'URIIJOR 211

Din aceasta relatie se deterrnina expresia suctiuni i

s" ~ h == a . P / r IV - U (2.70.)
,..
In care:
Iactorul de cornpresiune care se determina ca fiind tangenta
• 0. -
unghiului 8 'pe care-l face tangenta Ja curba de contractie Cli orizontala
(fig.2.118.b );
•p - tensiunea verticala, III PUI1Ctul considerat, calculata ca surna a
tensiunii determinate de actiunea exterioara (O"z) si a sarcinii geologice
(-fig.2.118.a);
• u - presiunca apei din porii pamantului, situat deasupra nivelului apei
subterane, ce corespunde distantei echivalente in em, de la punctul
considerat la nivelul apei subterane (fig.Zrl l8.a).
CU({'IlA Of! nr, ("ONTItA~· Clmuo\ DH sucru 'NI~
V 100 I'" " j I·
70 - ,,
._
(,

65 5
- V-- \
60
55
"

2
~" .61' ~l,
4
J
r-,
-- -
50 -- 2
- ~I\

imbracaminte.- 4S -
= Ig P2
(t2

J w%
I - W I ~
, w%
j 1111)erl neabi la
.10
o
W
5
7
~()
--
I 5 20 2 5 0 5
2
10 15 20 ':Ie; ... +

! lq 1 1 1 1, 1 1 1 1 1 1 1 ! ! 1 1 ! l)) c)
I

Wo \Vo
\ \
-
N

l'l
\1/1 WL
I
1\..
t-S' P2:= a72 ' Y'7"2 ,~~
, , ~ ,
N
~
.. -- . U2
.. W2 W2

•
UJ W-' "":;
I
N.I-t.S. W4
- •
---
W4

.. - -'.., -
- -, - - -- -- - - -
- - - - -- --
-- -~
" - - - - - - - - - - -_-_
- - - --
7 -
- - - - - -- - - - -~ - - - - - - -- - ---
- - - distributia inilialu distributia urniditatii
, -
.L
-~
~

-- - -
_

-- _

-- _ _ _

a umiditatii dura etapa I

~
- -- -- -- ----
~
(I) d) e)

Figura 2.1/8. Determinarea umiditdtii de echilibru sub constructii

Factorul de compresiune (a) poate f aproxirnat si in raport de

valoarea indicelui de plasticitate al parnantului (tabelu12.40.), [28].

Tabel 2.40. VOIOf'i orientative ale factorului de compresiune pentru estimarea umidiuitii
de echilibru

J fl % LO )5 20 25 30 35
a o, I 5 0,27 0,40 0,55 0,70 0,80
212 FUN'DA1'111- FlZfCA $1 MECANICA PAMANTUl~ILOR

Adrnitand 0 distributie initiala a umiditatii in teren (fig.2.1 J 8.d),

distributia finala se obtine prin aproxirnatii succesive astfel (fig.2.ll8.):
• cu valoarea initiala a umiditatii dill punctul considerat (de
exemplu W2) se determina punetuL corespunzator (2) din curba de contractie
(fig,2.118.b );
• se duce tangenta Ja curba ill: punctul deterrninat anterior (2) si se
calculeaza coeficientul 0.2 == tg02;
• se calculeaza presiu.nea apei din pori (U2) ea distants In em a
punctului considerat fata de nivelul apei subterane (U2 == H - Z2);
• se calculeaza apoi suctiunea (h2) eu relatia (2.70.), in care
presiunea se exprirna in (dabl/cm'') si respectiv indieeLe sorbtional
(PF2 == log h2);
• eu indicele sorbtional obtinut se intra ln curba de retinere a apei
la diferite suctiuni (fig.Zvl l S.c) si se deterrnina III prima aproxirnatie
umiditatea de echilibru (W2~1'
• procedandu-se in mod analog pentru toate punctele avute In
vedere se obtine distributia de echilibru a umiditatii in prima aproxirnatie
(fig.Z.Ll S,e),
Considerandu-se apoi distributia obtinuta w' ca fiind distributia
initiala se obtine, prin metodologia indicata ITIai sus 0 110U8 diagrams de
distributie si asa 111ai departe, pana cand diferenta lntre doua diagrame
succesive devine neglijabila. Pe baza diferentelor de urniditate, intre
distributia initiala si cea finala se pot estima eventuale umflari ale terenului
si efectele 101' asupra constructiilor .
• Pentru a se evita acest proces iterativ profesorul Andrei Si Ivan [*]
a propus urmatoarea metodologie de estimare a urniditatii de echilibru, fig.
2. J 19., bazata pe relatia 2.70., preluata si de Codul d.e proiectare N. E. 0001-
96,
Astfel, tinand seama ca suctiunea de echilibru (11e), pentru 0

adancirne z, (fig.2.lIS) trebuie sa satisfacd simultan ecuatia 2.70., ecuatia

unei cirepte in sistemul de coordonate 11; 0; a (fig.z.Ll S.c) care trece prin
punctele A (a == 0; h = -u) si B (a = 1; 11 == -u + p), ~j curba de retinere a
apei fa diferite suctiuni, Andrei Silvan propune utilizarea simultana a
curbelor transformate de contractie ~isuctiune cu cele in coordonate
nor-male, extinzandu-se III acest mod iteratiile (fig.2.119.).

[.] Silvan A., Manea S. Jianu L. - "Estimarea distributiei de echilibru a urniditatii tlin
terenul de sub imbracamintile imperrneabile ~ilntre d<1lJ3 corpuri de rnasa lirnitata", a VITI-
a Conferinta Nationala de Geotehnica ~iFundatii, vol. I, Iasi 1996
 2. ALCATU1REA SJ CARACTERIZAREA pAMANTURILOR 213

3
V(cm /1 ~Og)

90
CURDA DE CONTRACTlE TRANSFORMATA CURBA DE CONTRACTIE
~V= f,'(ex.) L\Y = fl(w) ,

80

70
1 ·"
Ct·t~------------
(w.: Vi) j .
,,' f3i
. .~~------- _
,
I
,. , .." "
,. I
I ,; ,
,
__ -_ _
I ,; I
y. , 60 , ,;
,,;
,,;
,
"
II
, ,;

-
,; ,
.-
: (c, ; V j) .. .- ,• ~

,
I
.. ,;
,,;
,
,
!, Vi
,•
,
I

,"
•
,
•
,,
I
I
,

,,
I Wj(%)
1 I
I 0,8 0,6 0,4 0,2 0 •, • 45° 20 30 40
, W·
•
•
W cchillbru
,
I
•
, I

hechiJibru
600
8·
I
I
.----------------E---------- ------------ h
800 (Wi; hi)
(ex.i ; hi)
CURDA DE RETfNERE
CURBA DE RETfNERE 1000 A APEI LA DIFERITE SUCT1UNJ
AAPEJ n~ANSFORM"'rA
b = f2(a.)
I] = f2'( u)

Figura 2.119. Schema de co/cui a distributiei umiditdtii de echilibru dupd A. Silvan

(Cod de proiectare N.E. 000 J - 96)

Ca urmare pasii de parcurs in metoda Andrei Silvan sunt:

• determinarea in laborator a curbelor de conn actie si suctiune
~ V = J; ( w) si respectiv h = h (w) si prezentarea grafica a acestora
(fig.2.119.a si b);
• considerarea unui sir de valori w = wl; w2; •••• Wi; .... Wn si
deterrninarea pe cale grafica a valorilor a; = tg Pi' (Pi - masurat grafic ca
214 FUNDATU I - FJZICA SI MECANJCA PAMAN'I'URILOI~

inclinare a tan gente i la curba de contractie in punctul i) si respectiv a

suctiunii hi din graficuJ h = h (w). 'fig.2.1 19.a si b.;
• trasarea curbei de contractie transforrnata ~V == It ( w) prin
perechile de puncte (aj; ~ ~), fig.2. 119 .c, respectiv a curbei de retinere a
apei la diferite suctiuni transforrnate, h= .r;( w) , prin perechile de puncte de
coordonate ( a;; hi)' fig.2. 119.d;
• trasarea dreptei de ecuatie 2.70. din punctul AI (0, -tl;) eu panta
(Pi), determinate ca III figura 2.118.a, sau prin unirea cu punctul
B, (a = I; hi = -Ui + Pi);
• obtinerea la intersectia dreptei A.B. cu curba de retinere a apei lao
, I I ,

diferite suctiuni transformata a punctului C; (ai; l1.ecllilihrl,) a carui ordonata

reprezinta suctiunea de echilibru din punctul de cota z, (fig.2. J 18.a);
• obtinerea umiditatii de echilibru (\I\Jec/1) pentru punctul de la cota
z;' ca abscisa a punctului de intersectie a orizontalei dusa din C; cu curba
de retinere a apei la diferite suctiuni reale (fig.2.119.b).

b) Cazul cdnd nu existd aJJQsubterana la mica addncime

"
In acest caz, distributia de echilibru a umiditatii este determinata de
conditiile climatice, de proprietatile hidrice ale pamanturi lor aflate sub
irnbracamintea irnperrneabila si respectiv de bilantul dintre precipitatii ~j
evapo-transpiratie (canti-
-- .. - - --_. - - ._ --
tatea de apa care se pier-
-I··
7

6 --_ _- - de pe unitatea de supra-

')..... , a terenului ca urrnare
fata
--- - <, --
-. - t- -
r--, a evaporatiei si transpira-
-- -- ... --. --..~

......
- -- - - --
<,
0 A. G. tiei plantelor) .
- .' -
p Estimarea distribu-
_
-
Q.)
o
2 v
, de. echilibru se bazea-
tiei
:.a -- - r- N za pe corelatiile stabilite
.S 1 •

o -- de Thorn thwaite, pentru

-60 -50 -40 -30 -2() -10 0 10 20
30 40 50 60 trei tipuri de pamanturi,
indicele climatic (Inl)
intre indicele sorbtional si
indicele climatic (In1) sau
Figura 2. '20. Corelatia suctiune - indice climatic indicele de umezeala me-
diu (fig.2.120.).
 2. ALCA1'UIREA $1 CARACTEI{lZ,AltEA .pi\MANTURILOR 215

....oc-
I II ~
ooooooo c
E o co CD -.t" N c-;-'
~ ..--
o
N__""
216 FUNDATIJ 1 - FrZICA $1 MECANICA pAMANTUR1LOR

Estimarea distributiei de echilibru se bazeaza pe corelatiile stabilite

de Thornthwaite, pentru trei tipuri de pamanturi, intre indicele sorbtional si
indicele climatic (1m) sau indicele de umezeala rnediu (fig.2.120.), [73].
Cunoscandu-se zona amplasamentului si natura terenului cu ajutorul
hart-ii din figura 2.121. se poate stabili indicele de umezeala mediu al ampla-
samentului ~i eu ajutorul lui se determina din figura 2.120. indicele sorbtio-
nal pF.
lndicele climatic sau indicele mediu de umezeala T~MI(Thornthwaite
Moisture Index) , 1m, este dat de relatia [28]:
(2.71.a)
,..
In care:

ILI = 100·!.. = 100· p - n este indicele de umezeala (2.7J.b)

n n
10 ello) = 100· d = 100· n - Peste indicele de ariditate (2.71.c)
n n
unde:
• s - excedentul de precipitatii fa~ade necesarul de umiditate (n )
pentru vegetatie (In rom coloana de apa/an);
• p - cantitatea de precipitatii (in rnrn coloana de apa/an);
• d - deficitul de umiditate (in min coloana de apa/an),
Itl raport de indicele mediu de umezeala - Thornthwaite, n (I'll)
cJimatul se clasifica conform tabelului 2.41., dupa American Geografical
Society [61].

Tabel 2.41. Tipurile de climat in raport de indicele mediu de umezeald

Im - Thornthwaite Climat
- 60 ,.. - 40 arid
<0 - 40 ... - 20 semiarid uscat
- 20 ... 0 moderat uscat
o ... 20 moderat umed
•

~O 20 ... 100 umed umed

> 100 supraumed

[...] Donciu C. - "Contributii la caracterizarea clirnei R.S.R. Aplicarea indicilor de urnezeala

Koncek, Thornthwaite si de Marton in meteorologic", H idrologia ~j Gospodarirea apelor,
11r.2, pag.7-13, J959
Thornthwaite C. W. - ('A n A pproach Toward a Rational lassi fication of CI irnate",
Geografical Review, vol.38, 1,948
 2. ALCATUIREA ~l CARAC1'E,RIZAREA PAMANTURILO'~ 217

Codul de proiectare si executie pentru constructii fundate pe

pamanturi cu umflari si contractii mari (P. U.C.M.), lndicativ N .E. 0001-96
imparte teritoriul Rornaniei In cinci zone, (tabel 2.42.).

Tabel 2.42. Tipurile de climat si potentialul de umiditate dupa N.E. 000 1-96
pF pentru DamanUlri
Climat ITtl • •
nISI ooase orafoase argiJoase
uscat < -200 2,30 3,60 5,00
serniumed -20 - , °° 2,00 3,30 4,10
rnoderat-umed 0,0 - 20 1,90 2,50 3,30
20- 4O 1,85 - 3,00
urned
40- 60 1,80 - 2,70
sunraurned 60 - 100 - - - -
"
raport de tipul climatic, respectiv de valoarea indicelui mediu de
111
urnezeala (indice climatic - 1m), care poate fi luat din fig.2.t ((' se poate
estirna indicele sorbtional (pF) si In baza tabelului 2.43. , [28].

Tabel2.43. Valorile potentialului cle umiditate (IJF) In raport de indicele climatic (I",)

pF
Tip climatic I,,, N isipuri Pamanturi Parnanturi
argiloase orafoase ar~jloase
[
-20 ... -40 > 2,0 > 3,0 > 4,0
-20 ... L,8 ...2,0 2,6 ...3,0 3,3 ...4,0
II ° ... °20 ),8 2,4 ...2,6 3,0 ...3,J
III 20 ... 100 1,7...2,8 2,2 ...2,4 2,7 ...3,0

Avand indicele sorbtional pF, din fig.2. 1] 9. sau tabelul 2.42., pentru
zona amplasarnentului se intra in curba de retinere a apei la diferitc suctiuni,
tig.2.95., (ce se deterrnina conform rnetodologiilor din STAS 9180-72) $i se
determina,..
umiditatea de echilibru considerata constants cu adancimea.
In cazul ill care in zona amplasamentului, apa subterana sc gaseste la
o adancirne mai mare de 6,00 m (/-f>6,OO m), atunci zona de aeratic (de
deasupra apei subterane) se subdivide 111 doua subzone: una inferioara in
care este predominant efectul apei subterane (H<6,OO m) si una superioara
(If-6,OO) in car'e distributia de echi libru a umiditatii este conditionata de
factorii mentionati in cazul (b) si de rnodalitatile de disipare a apelor
pluviale din zona arnplasamentului constructiei.
218 FUNDA~r]J1- FIZICA $l MECANICA PAMAN1'URILOR

2.2.1.2.5. Sensibilitatea la Inghet a pamanturtlor

Prezenta apei in porii pamanturilor, face posibila In cazul existentei

gradientilor de temperatura negativi, inghetarea ei si prin aceasta rnodificari
ale proprietatilor fizico-mecanice ale pamanturilor. Astfel, se pot produce
irnportante variatii de volum, cresteri ale rezistentelor mecanice (prin
cresterea coeziunii) pe timpul inghetului, micsorarea perrneabilitatii si
respectiv micsorarea rezistentelor mecanice pe tirnpul dezghetului .

.
N
-
Pat

terIlloizola ie
1
atera
•.
~
·
•

mercur
.1 \

Pat •
,r

1
nlanonlelnl
elan are cu rnercur

lelnperatura corlstanta
a apei subterane (-I-' SoC)

Figura 2.122. Mecanismul umfldrii prin inghet

Explicatia acestor posibile rnodificari consta atat III cresterea de

volum a apei eu eca. 9% prin inghet, cat si prin cresterea umiditatii
parnantului din zona inghetata, ca urrnare a migrarii apei din zonele eli
temperaturi ridieate spre zoneLe ell temperaturi rnai scazute, fenornen
cunoscut sub numele de terrnoosrnoza (vezi paragraful 2.2.1.1.5.d) dar si
prin capilaritate, daca apa subterana se afla la 0 distanta 111ai mica decat
'inaltirnea capilara de zona. inghetata. Astfel, daca se considers 0 proba de
 2. ALCA'l~U(REA SI CARACTERJZAREA pAMANTURILOR 219

pamant [4], [75], [88] (fig.2.122.) supusa In suprafata unei temperaturi

negative si se masoara temperatura pamantului in tirnp se obtin curbele de
inghet ale pamanturilor (fig.2.123.) [21], [214], [223b].
Din exarninarea lor rezulta ca in prima faza are loc 0 supraracire a
pamantului, paoa la 0 temperatura oarecare (ts) dupa care, odata eu
declansarea procesului (Ie inghetare a apei din pori, temperatu.ra creste pana
1a temperatura de inghet (t;).
Aeest salt de La temperatura de supraracire la temperatura de inghet
este determinat de degajarea caldurii latente de solidificare a apei (cca.
80 cal./g sau 335 .J/g) prin inghet, Urmeaza apoi tIll palier practic orizontal
la nivelul temperaturii de lnghet (LIT) cand se realizeaza un echilibru intre
eedarea de caldura la exterior si primirea de caldura prin degajarea caldurii
de solidificare (fig.2.123. b).

7 • •
6 nlSlp
5 vr= 17,1%
4 P = 1 daN/Cl11~
3
2
I
OI-t_IO~2_0~L30~_40._~50~_60~?708~O
__9~O~IO_O~t_I_IO~I
__ ~~~~
I minute
I t·1
2 ts
3 I

4
5
6 a) Figura 2.121 Curbe
_rc de inghet c.
pdmdnturilor

7
6 argiia prafoasa
5 w =2441%,
2
4 P = 0,5 daN/cJl1
3 .
2
I
o _\IO_~1_2;O~=30~=4~O~5~O~6_0~7~O~8_0~9_0~J_OO~J_10~
__ --~i~
I minute
~
2
3
4
5
6
- t(lC b)

Aceasta reducere (AT) a ternperaturii de inghet a apei din parnanturi

corespunde unci suctiuni induse, data prin urrnatoarea relatic l3]:
 .., .-
220 FUNDATlll- FIZrCA $1 MECANICA PAMAN1'URJLOR

h = q!_.~T (2.72.)
I
T· g'
9
unde: q - este caldura latenta a apei pure (3,336 '10 erg/g);
T - temperatura absoluta a punctului de inghet a apei pure (273° K);
I1T - coborarea punctului de inghet, in grade C;
g - acceleratia gravitationala (981 cm/s").
,..
Inlocuind valorile din paranteze in relatia (2.72.) si logaritrnand se
obtine relatia dintre indicele sorbtional al suctiunii termoosmotice induse si
coborarea punctului de inghet a apei din parnant in raport cu apa pura (A1):
pF = 4,095 + logb.T . (2.73.)

Ca urmare, relatia (2.73.) serveste si Ja determinarea suctiunii

pamanturilor prin metoda crioscopica [4], [3], [21], [223b].
Marimea palierului depinde de rnodalitatea de desfasurare a
procesului de inghet, Astfel, in caZL11unui proces lent, palierul ,..are intindere
maxima iar in cazuJ unei raciri bruste, paJierul poate dispare. In continuare
apare 0 noua supraracire, urmata de inghetarea apei legate din pamant si
deci, de 0 noua degajare de caldura care poate continua 111 cazul argilelor
pana la 0 temperatura de -60°C [2l4], ti111P 111 care continua procesul de
inghetare a apei din parnant.
Temperatura de inghet a apei pure este de O()C, dar' temperatura de
fnghe~ a apei din pamant, aflat sub influenta campului de forte generate de
fenomenele de interfata si care poate contine diferite saruri 'In disolutie, este
rnai mica decat 0 rc. Experientele efectuate asupra apei din tuburile capitare
indica scaderi apreciabile ale ternperaturii de lnghet, ill functie de raza
tuburilor capilare [75], [121]:
• diametrul capilarului (rnm) J ,57 0,24 o,15 0,06
• temperatura la inghet (Oe) -64 -13 ,3 -14 ,6 -J 8 ,5
Explicatia acestui fenornen trebuie cautata In intensitatea fortelor ce
se manifesta la interfata solid-lichid.
Ca urrnare, apa din pamant Ja 0 anumita temperatura negativa data,
se gaseste atat sub forma de gheata, cat si sub forma lichida ~j de vapori.
Prima rngheata apa gravitationala si apoi, in functie de temperatura,
ingheata apa adsorbita, din complexul de adsorbtie,
Temperatura de inghet a apei dill '111SiplU-i este practic egala CLIO "C
In timp ce in argila, ea este situata sub 0 OCt (tig.2. J 23,).
 2. ALCATULREA ~I CARA TERIZAREA PAMA.NTURILOR 221

o
---.= "5"'-~ ."..~ ~ -r<-f--~ --.=-- ~--<{~~
-
0:::
«
l!)
,
, _J
~
•
__.,
:J~
N

z
-
«
0::
u
:::>

-__"~IIF--~ -_'"
::Jo

a. 'e
tn- ~ lJ

~-J----'!:!!~
o
17/<!t
lYD
f)
222 rUNDA'flJ 1- FIZICA ~1 MECANICA PAMAN"I"UI{lLOJ~

,...
In timp, geoizoterrna de 0 ()C, in functie de durata procesului de
inghet, coboara III interiorul parnantului pana la 0 adancirne maxima definita
ca addncime de inghet, ce indica zona maxima din teren pdnd la care
temperaturile pot atinge valori mai mici sau egale cu 0°C. Adancimea
maxima de inghet este standardizata in STAS 6054-77 (indicata in fig.2.124.)
~j ea variaza lntre 60 si 110 cnz.
Prin inghetarea apei pelicularc, gradul de saturare al carnpului de
forte electromoleculare seade si, ca urrnare, apare 0 suctiune in masa
parnantului (hI)' fig.Z. J 22 .., care determina 0 migrare a apei din adancirne
spre suprafata.
Astfel, [4], [3], [88] in cazul unei probe de pamant cu inaltimea de
15 em, dupa cca, 30 ore de Inghet, la un ecart de temperatura (-2°C) -7
(+ 18°C), fig, 2.122. s-a inregistrat 0 suctiune maxima h, ~ 30 em coloana de
mercur (PF = 2, 6) si 0 diferenta de potential electric indus de cca. 100 m V.
Yardner considera, in urma experientelor efectuate, ca pentru fiecare
variatie cu. J ()C a ternperaturii in intervalul 0 "C - (-50°C) se illduc In rnasa
parnantului suctiuni echivalente a 8 em coloana de apa.
Ca urmare, prin inghet, umiditatea parnantului din zona de inghe]
creste iar in unele cazuri apar Ientile de gheata ale carer dirnensiuni se
extind, in functie de durata procesului de inghe], viteza acestuia si nivelul
apei subterane (fig.2.122.).
Prin aceasta crestere a urniditatii prin terrnoosmoza ~imarirea
volumului de apa prin inghetare apare 0 umflare (Lllzi) a pamanturilor
datorita cristalelor de gheata ce tind sa disloce particulele din pozitia initiala,
distrugand structura pamanturilor,
Daca aceasta tendinta de urnflare este irnpiedicata total sau partial tie
elernente de constructie, atunci apar presiuni de umflare ce pot distruge
respectivele elemente de constructie, Urmarea practica a acestei observatii
este plasarea [undatiilor constructiilor la addncimi de fundare mai mari
decat adancimi le maxime de inghet.
"
In cazul drumurilor si aeroporturilor, cum nu se pot respecta aceste
adancirni minirne, iar presiunile pe care ele Ie transmit terenului nu pot
an ula umflarile, inghetul terenu lui dill patu I drurnul LIL conduce fa fisurari ale
itnbracamintii, urmate III perioada de dezghet de degradari insemnate
(fig.2. J 25.), III special ttl zonele unde vehiculele franeaza (curbe, statiile de
autobuze si troleibuze) [4], [88].
Prin dezghetarea parnantului, proces ce se desfasoara din suprafata
spre interior, gheata se topeste si cum apa rezultata nu poate fi infiltrate 'in
adancime dill cauza pamantului nedezghetat 'inca rezulta 0 lichefiere a
 -
2. ALCA'f'UfREA st "
CARI\CTEI{lZAREA PAMANTUI{ILOR - 223

parnantului, deci 0 reduce re considerabila a capacitatii portante, ce

accelereaza distrugerea imbracamintilor de drumuri sub actiunea traficului,

Fisuri
Zona de atrundere a
~~~~~~....,..--,--:---~-~
inghetului si dezghetului

• •

----- _---
------ -----------_ __
"
_ ... - - - -- - -
• --_ ----
•

....... _-. - • r
•

• •

ZorlC dczghct.uc
Jgheab de ghea
-
a
Retra erea frontului
Zona de saturafie de inghet
ZOlla inglletata
-
Figura 2.125. Degradarea drumurilor prin inghet-dezghet

"
In cazuI lucrarilor de. sapatura sprijinite (fig.2.126.), desi are efecte
favorabile prin cresterea coeziunii parnanturilor, poate deterrnina exercitarea
unor presiuni apreciabile (Pi) asupra ei, cu implicatii in ceea ce priveste
rezistenta si stabilitatea sprijinirii efecte ce nu dispar nici 'in perioada
dezghetului, cand umiditatea crescuta face ca impingere parnantului sa
....
creasca.
Ca urrnare, in astfel de pamanturi, in perioadele de inghet, este
A '

necesara revizuirea periodica a sprij inirilor. lnghetul poate avea efecte

defavorabi Ie si asupra stabi lita·tii taluzuri lor in parnanturi si respectiv in
rocile fisurate, unde apa inghetata joaca rolul unei pene, putand deterrnina
prabusirea unor zone din masivul stances (fig.2.127.).
Fenomenele prezentate anterior, desi se produc in toate categoriile de
parnanturi, intensitatea lor insa este foarte diferita (in aceleasi conditii
clirnatice) depinzand de natura pamantului. Astfel, In tirnp ce In parnanturile
granulare (nisipuri, pietrisuri, etc.) ele sunt practic neglijabile, iar In argile
intensitatea este redusa, in parnanturile prafoase au intensitate rn axi 1113..
224 FUNDATII 1- FIZJCA $1 MECANICA pAMANTUIULOR

Temperatura
Nivclul de inghet
terenului <0 "1
• , • c ~~...
'1\0' I '''~~' ~'.'" "
_
•,;. I
, ~
I -- -
era atura
-:. III .. 1 p.I /
".

I
1 1
_ Zona
inglletatB
'. ~~
.:

1 I ."p.
..
I

,'-..
,
~./.~
/'
N.A.S .
..
) .---/'r---- ( r: ,... r. _""..

Tw
-
> 0 temperatura apei
' -
s~Jbterane
--

Figura 2. J 26. Dezvoltarea zonelor de inghet [,1 Figura 2./27. Efectul inghetului ;',1
jurul excavatiilor rocile stdncoase

Expl icatia unor astfel de cornportarnente diferite la inghet-dezghet

poate fi gasita analizand structura legii lui Darcy generalizata, pentru
miscarea apei ill pamanturile nesaturate. Astfel, viteza de deplasare a apei
intre doua puncte este data de relatia [4]:
~hg ± fl.hs
v = k -i => v = k - (2.74.)
AI
unde:
• k - este coeficientul de perrneabilitate a parnanturilor;
• i - gradientul hidraulic;
• ~hg - diferenta de potential gravitational;
• Sh, - di ferenta de potential at fortelor de suctiune;
• ~l- lungirnea liniei de curent intre punctele considerate.
Considerand punctele (1), (2) din figura 2.124., viteza de ascensiune
a apei intre cele doua puncte, ill conforrnitate cu relatia 2.74. este:
v - k . ~1-2 ± ~/111_2 - k 1 + ~h/l_2 (2.75.)
1--2 - ~ - - ~
1-2 1-2

unde: Sh, 1-2 = IZI 2 - h,1 si reprezinta diferenta de suctiuni, exprimate ill ern
coloana de apa intre punctele 1-2, induse de difcrenta de temperatura 11('_2 .
 2, ALCATUIltEA $1 ARACTEltlZAREA PAMANTURILOR 225

Daca temperatura pamantului este mai scazuta 111 suprafata (t2 < II)
sensul fluxului de apa este invers sensului gravitatiei si deci semnul intre cei
doi termeni ai relatiei (2.75.) este negativ; In situatia inversafz, > tl) semnul
este plus deoarece sensurile eelor doua fluxuri sunt identiee.
CU1TI viteza de migrare a apei este data de produsul eelor doi termeni,
relatia (2.75.) (coeficientul de permeabilitate ~i suma algebrica a gradientilor
ce deterrnina miscarea), valoarea maxima se obtine pentru valorile lor medii.
Aceasta conditie este indeplinita de regula pentru pamanturile
prafoase ce posed a 0 permeabilitate medie, ce permite circulatia apei si 0
suctiune suficienta inducerii fenornenului de terrnoosmoza. Pamanturile
granulare (nisipuri, pietrisuri etc.) prezinta valorile cele ITIai mari ale
coeficientilor de permeabilitate, dar cele Inai reduse valori de .uctiune si
deci viteza
,.
rezultata este practic neglijabila,
In schimb, argiJele au valori ridicate ale suctiunii dar coeficientii de
perrneabilitate foarte mici si prin urmare viteza de migrare a apei, respectiv
debitul (Q == v'A A - suprafata de filtratic) rezultat este Ioarte mic.
J'

Ca urmare, parnanturile, 111 functie de intensitatea fenornenelor

determinate de procesul de inghet - dezghet se clasica In pamanturi
insensibile, sensibile sifoarte sensibile Lainghet, conform figurii 2.3 ) .
Aceasta Irnpartire a parnanturilor este bazata pe criteriul
granulometric, care totusi nu poate reflecta cornplexitatea fenomenelor
termoosmotice din parnanturi si prin urmare este considerata de multi
cercetatori ca avand un caracter calitativ si orientativ. Cu toate acestea III
practica curenta sunt inca larg utilizate criteriile granulometrice in definirea
sensibi Iitati i la inghet a parnanturilor (vezi si §.2.2. ) . 1.1. f).
Astfel, [238] ill Anglia, U imeniul de sensibilitate este delimitat de
curbele granulornetrice dill fig.2.128. iar ill S.U.A. se utilizeaza [55]
criteriile ,.. granulometrice din tabelul 2.44.
III locul cri teri ilor granu lometrice sau complementar acestora sc mai
utilizeaza, pentru caracterizarea pamanturilor si coeficientul de umflare fa
inghet (Cll). Acesta este definit (ST AS 3950-81) ca fiind raportu! vprimat
in procente, intre sporul de iruiltime a probei SliPUSQ inghetului fa U/1
moment dati Ah; in mm si addncimea de pdtrundere a inghetului fa acelasi
moment, z., Enmm (fig.2.122.).
Dupa valorile coeficientului de umflare la inghet, pamanturile se
clasifica:
• putin sensibile (C'l ~ 4%);
• de sensibilitate mijlocie (4% < C; < (~%).
• foarte sensibile ( 1,,2::8%).
226 FUNDATII 1- FJZICA $1 ME ANICA PAMANTUI{fLOR

0/0 100
90~-+-+~H+~--~~~~H---~~~,~~--+-~-H~~~-~+++H~

70 t---+--+-~........w--+--+--+-I-++++t-- -+-+-+-++I~,
, It
60~-+-+~~~*--~~~~~ ~
,'4;:' ~~ .l
j "t~~.:\i •1 •
.~\..,.. .'
-

~~rl' !.. ~

30 t---+--+-~I-+++++---+ ........... +-t-++++~

.~M+lI: ~+~+++-t----+---+-+-+-+-+-H+--+--+--+-+++t-H

20~-+-+~~+H __
~'~'~)'~I'~~'H+~1~J~~~V-+++~~~~~~~~-+-+
.Y

0,000
I 0,00
I 0,0
I 0,
I I 10

ARC'ILA L PRA~ f_' N_l_SfP _._1 _.!IET!:lS-

0,002 (),()6 2,0

Figura 2.128. Criteriul englez de sensibilitate Lalnghet a piundnturilor

Tabel 2.44. Criterii de gelivitate dupa 'I C'OI;Op,~of Engineers of U.S.Arln)1 IJ

Grupa Deserierea pamantului Calitate

parnant amestecat ClL pietris continand intre 3 ~i2()% Foarte putin

oarticule eu dimensiuni mai mici de 0,02 mm geliv
nisip conti nand intre 3 ~j 15% elemente inferioare
Putin geliv
dimensiunii de 0,002 min
parnant amestecat eu pietris continand peste 20%
particule eu diametrul nlai rnie de 0,02 mm; nisip
prafos continand mai rnult de 15% elernente eu
Relativ geliv
dimensiuni mai mici de 0,O()2 mrn;
argile avand un indice de plastieitate mai mare ea 12%;
argile stratifieate omogene,
a) praf ~i praf nisipos;
b) nisip fin, prafos, continand mai mult de' I5 (Yo
particule rnai mici de 0,002 Tnl11;
Geliv
c) argile putin plastice avand un indice de
plasticitate mai rnic de 120/0;
d) argile strati ficate eu caracter hetero ~en.

• STAS 1709-90 caracterizeaza parnanturile din punctul de vedere

al scnsibilitatii la inghet, dupa valorile ell conform tabelului 2.45.
 2. ALCA.TUJREA $1 CARt\. TERIZAREA PAMANTURILOR 227

Tabel 2.45. GI'odLII de sensibilitate fa inghet a pdmdnturilor dupd coeficientul de umflare fa

inghet (STAS 1709-90)

Gradul de sensibilitate fa oeficientul de urnflare

1c dupa inghc]
inghet a parnanturilor ell (%)
Insensibile sub 2 JesteO,75
Sensibile 2...8 0,50 ...0,75
F oarte sensi bi le peste 8 sub 0,50

• Laboratorul Central de Poduri si Sosele (L.C.P.C. - Franta)

apreciaza sensibilitatea la Inghet a parnanturi lor in functie de raportul
~h/ Ji conform tabelului 2.46.
las a de sensibilitate la
6/1/..Ji (0 -zi Ie) 112
Inghe a Jamantu lui
Insensibil ::s 0,05
Pu in sensibil ::s 0,20 Tabel 2.46. Clasa de sensibilitate fa
ell sensibi litate inghei a piimdnturilor d7,pa L. C',P. C.
<040,
-
mi ilocie
Foarte sensibil <080
- ,
F031·te geliv > 0,80

Pentru determinarea umflarii prin inghet I1h (mrn), proba de pamant

se mentine, ill regim stational" la temperatura negativa (OC), un numar de zile,
definindu-se astfel coeficientul I= 0 C . (nr.zile) , [28].
De asemenea un criteriu empiric, ell totul ealitativ, exprimat de
'asagrande, apreciaza gelivitatea pamanturilor, dupa cum 0 proba de
pamant Illata, intre degete se sraran1a sau ramane intacta [75], [95].
Daca proba se sfdrdmii parnantul se considera geliv, altfel nu.
Prezenta apei subterane Ja 0 adancime mai mica decat adancimea de inghet
constituie de asernenea un indice al unor posibi Ie umflari a Ie terenului prin
Inghet, Conventional se considera urrnatoarea influenta a apei subterane
asupra desfasurarii procesului de lnghe] - dezghe] [75]:
• neglijabila, daca adancirnea aeesteia este de trei ori mai mare decat
adanc imea de inghet;
• medie pentru adancirni de 1,5-3 ori adancimea de inghet;
• favorabi le, daca nivelu I apei subterane este deasupra adancimii de
inghet;
• foarte favorabile, daca apa balteste in gropile de irnprurnut, in
santurile infundate de la marginea platformei sau la piciorul taluzului.
228 FUNDATlll - FIZI 'A ~I ME ANICA PA.MA.NTURILOR

in acest sens se defineste 0 adancirne critica (/ler) a nivelului apei

subterane (N .A.S.), ca fiind adancirnea la care se afla apa subterana de la
care regimul de umiditate pentru zona (0 < h ~ 11el') este dictat, prin
fenomenul de suctiune, de catre acesta.
Adancimea critics este dependenta de tipul parnantului (tabeJ 2.6.a)
astfel [28]:
• 11er' =lOOm , pentru pamanturile PI, P2 ~j P3;
• her = 3,00 m , pentru parnanturile P4, Ps (argila nisipoasa);
• her = J, 00 m , pentru parnanturile Ps, mai putin argila
•
mstpoasa.
•
-
Eliminarea sau reducerea efecteJor inghetului asupra constructiilor
se poate face prin [5 J:
• inlocuirea totala sau partiala a parnanturilor gelive din zona de
variatie a ternperaturii in teren, cu parnanturi insensibile (nisipuri, pietrisuri
etc.);
• plasarea ill teren a unor elemente hidroizolante (straturi asfaltice,
de bentonita sau folii din materiale plastice);
• micsorarea migratiei apei datorita termoosrnozei sau capilaritati i,
spre zonele inghetate din suprafata, prin coborarea nivelului apei subterane;
,

• plasarea unor straturi termoizolante (nisip, pietris, vata de sticla,

materiale plastice expandate) sub pavaje sau pardoselile depozitelor
frigorifice, In scopul rnicsorarii variatiilor de temperatura In terenurile gelive;
• utilizarea unor rnateriale inseosibile si totodata usoare la realizarea
terasamentelor cu polistiren expandat, beton celular autoclavizat, cenusa de
terrnocentrala, sol-ciment cu spuma de aer, etc. [28].

•
 Notiuni de hidrogeologie §i
elemente de hidraulicii subteranii

3.1. Notiuni de hldrogeologie

Hidrogeologia [3], [68], [1 83] i~i propune sa studieze, din punct de

vedere geologic, procesele de infiltrare ~i acurnulare a apei superficiale 10
teren si, respectiv, importanta si pozitia rezervelor astfel constituite.
Desfasurarea proceselor de infiltrare si respectiv acurnulare a apelor
superficiale este posibila datorita porozitatii parnanturilor. Proprietatea
pdmdnturilor, conferita de porozitatea lor, de Q permite circulatia apei prin
pori este denumitd permeabilitate sau hidroconductivitate.
Dupa eunl s-a prezentat anterior, porozitatea parnanturilor este
definita ca raportul dintre volumul porilor si volumul total. ill problernele de
infiltratie si acumulare a apei, aceasta notiune are un anumit caracter relativ,
datorita faptului ea circulatia si acurnularea apei este posibila nurnai prin
pori deschisi ce cornunica intre ei, La 0 prima analiza se d.eosebesc trei
categorii de porozitate [68]:
• porozitatea interstitiald reprezinta ansambJuJ goluri lot, ce separa
diferitele granule constituente aJe rocilor. Acesti pori pot fi deschisi sau
inchisi, dupa CU1n comunica unii eu altii si respeetiv eu atmosfera. Porii
inchisi, prin faptul ca nu IJot permite circulatia apei, au 0 influcnta redusa
asupra proceselor de infiltratie si acurnulare, in raport Cli porii deschisi ce
determina proeesele mentionate.
• porozitatea de fisuratie existents 'in principal In roci Ie dllre, dar si
in pamanturi Ie contractile este deterrninata de ansamblul fisuri lor ~1
crapaturilor dill masa rocilor. AtlLI1Ci cand ele cornunica ell atmosfera
deterrnina o macro-perrneabi I itate a roci J01'.
230 rUNDA "ll l- rrzrc« sr MECANI A pANtANTURILOR

• porozitatea carsticd (de serial), rezultata prin largi rea fisuri lor
preexistente, prin actiunea de dizolvare a apei de infiltratie asupra rocilor
solubile (calcare, dolomite, ghips etc.).
Aeeste tipuri de porozitati pot coexista sau llU In acelasi tip de roca,
Astfel, intr-o creta pot exista toate eele trei tipuri de porozitati, fapt
confirrnat de altfel si In cazul strapungerii masivelor de creta de Canalul
Dunare - Marea Neagra, unde, in afara porozitatii interstitiale si a celei de
fisuratie, s-au intalnit, pana la adancimi relativ mari (eca. 70 m), 0 serie de
izvoare eu lin debit apreciabil, prin fostele fisuri largite continuu de apa 'in
miscare, ce constituie adevarate canale subterane. Preponderenta unui tip
sau altul de porozitate deterrnina intensitatea si amploarea proceselor de
infiltrate $i acurnulare, respectiv permeabilitatea rocilor.
Ca urmare, se disting foci:
• permeabile (nisipuri., pietrisuri, etc.);
• sernipermeabile (nisipuri argiloase si fine, prafoase, etc.);
• irnpermeabile (argile, calcare compacte si aite roci nefisuratc).
Existenta ~isuecesiunea diferita in spatiu, ea pozitie si forma a
straturilor permeabile si irnpermeabile determina aparitia prin infiltrare si
acumulare a apelor meteorice 111 scoarta, a pdnzelor acvifere subterane
(libere si captive), eu baza pe straturile imperrneabile (fig.3.1.).
Prin aparitia panzei acvifere, stratul sau pachetul de straturi
permeabile este subdivizat lntr-o zona de aeratie (ce cuprinde subzona de
evaporatie, subzona intermediard si subzona capilardi si zona de saturatie
in care toti porii sunt plini cu apa.
Stratul permeabil in care este cantonata IJQI1Za de apd subterand
poartd numele de strat magazin. Stratu I magazin se poate earacteri.za prin
urmatorii indici:
• porozitatea eficaee;
• coe f cien tu I de inmagazi nare;
• capacitatea de inmagazinare;
• indicele de inrnagazinare; •

• transrnisivitate.
Acestia sunt definiti astfel [55], [86], [206]:
• porozitatea eficace reprezinta raportul
dintre volurnul de apa
gravitationala inrnagazinata (Vw) si volurnul masivului de toea (Vt), exprimat
III procente;
V
11 == lil. I O() (3. 1.)
(;'V f
 3. NOTIUNI I)f': I fJDROGEOLOOJE $1 ELEM'EN1"E DE l'fIDRAULICA StJBTERANA 231

• coeficientul de inmagazinare (S) este definit ca volurnul de apa

eliberat de 0 prisrna verticala de sectiune unitara, din stratul acvifer, pentru
scaderea unitara a nivelului piezometric sau a sarcinii hidraulice;
• capacitatea de inmagazinare (W) reprezinta volumuI de apa
subterana inrnagazinata In stratul acvifer, in cursul unei reincarcari la
momentul to ~i restituita dupa 0 golire;
• indicele de inmagazinare este inalumea lamei de apa (exprimata
in rnm), corespunzand unei capacitati de inmagazinare W, raportata la
unitatea de suprafata a bazinului hidrografic sau a acviferului.
• transmisivitatea (7) reprezinta produsul dintre coeficientul de
perrneabilitate (vezi §.3.2.1.2.) si grosirnea H a stratului acvifer libel" sau
captiv.

1 1 lp

E
A A
D D
1__
subzona de evaporati .. .. .. ~.. . -.
.. . .... .
~
. .
. .
..
.
,
.' .
"
'.
,

-... ..- f ........... ..-..... . . ... .'.. .'.. ..

.. . . . . . .. .' ...' '..
~ "
. . . ,.. ".... ... . .. .. ...
.'

.
.. .. ..
I • •••• ~... .., •• • ••• ••

"""" \.
."
•

••••••••••
••••••
'.

'.
I • '.

, ••••••••••••
••••
... . '.. . .... .' ... .'... . ...... ...
•
.'
'.
• •

,
• •
"
• '.'

•••••
• ..
.....
••

,0,
••
• I'
• I
•
••

'p 0 • .,.
1 • •••• I ••• •

Ct'"
~
SUi)ZOt18 intermediara ,':~.. :'~. ,:':'.. ::~ •• ' 0' t' •
to

.,
.:,':'.

"~"
0: : to .;:'

•••••
• ,',;':' • ~:' '

..
••

•
:.:~ ......

..
:.

•••
0','
Q.J •
ro .
_o
00
o
to.

.'
••
'."
0.'
t ••••
•
•••••
• •
",
•
too
•
,
•••
• '.'
to •••
••••••••
to..
tt. I.
o-
t.

.., •••• " ". '" • I '" ". ". •

•• ,0'0,. •••••• .' •••••• ,0, •••• ' , •••••••
• • ••• •• •• .. • • •• • •• ••• •• •
Q.) . ..... .... . .. ....
..- •
I •• .' • • ' •• ...'.. ',. .. • •

"0 .. ... ... . '", .... '..' .,.. ..

• f •••• • • • •• ., ' •• ,. • • •••••••• • • •
•• .. • • or. • _ •• I ••
.... •• ....

'f:j'" •• •••• • •• - .. " • • ..' .. .. -

..... • • • • 0 • 0 _ • .. • • •• •• .. _ • •

·oo, • • .... •
o
N ~...' 1 _ o__ o_.""" . f---
. ...
• .. . .. . .. . ...
~.".._,_ ., '--' _
• ••
..a•
" " •••
t_ 4. ,.J- ~
......"..
' ••
~
','t,'
~
'1.·'
..L....
. '."'
_, .._
.,
•••
- ~ ~
. ..
~ .~ ~ ~ • .r-....: of" .. " ~ •• ;......_ .. ~ ~ ~

Stlb7.011a
C1.).~ de :'.' .~ 'C: .,::::-,..:,;~C"":"~ .__ . ' C' "
~ ~.. ilarit t· ~.~.~. .; :;;'~A.S' r> ..._.. .~.. o

==
t • : ..~ ~ ° :"'__;

--+- ~ d ..:c=rap:.:_1
~ 0
=a::..:..rl=a~e~.~.:,...:-=:. --:~...:-...~.• ~:.~~.'~"'.~,~.
"_·_·,_.-"tT·'· ...... ~~:.""'-,_'.-,
;-..-~'~~;:~:.._-·.:!: -_
·.,_·'"""I,-,-,,,.
: :;::' ~ :' ~ F~~'
::-::~~~&;'
"----.",, •
:~.~~:"
.,..~,
:;:'7-~~'~:'
--_. ....
_-
_" .. ,., -e - -,_ .._-;- ..- .. -f._-, __
O ,..,
N ~
M
- ,.·0.·-_.A.-
' ••
' .. " ._.~ - ..~
T
- .• '·0"
..._ ..- ....-
.la ••; I .•
It.. _,·
- .. '("._""_...
••••••••••
-"""':"
_-"'_._"'

.' ....
_ ...
'_-.;
-
-...
.... - ••
- .-~
- ..-.,... .. ..1 .. _ ... _.
..__
_ ....
o·

............. _ - _ _
...
"'""",,,-"_"
, .
~.
', .....""........
.. ....
• .. ., .... _.:...c _ ...
.,
.'-._'-._
--, -
•

.. -_._,-
-,....~
..

. 1··
••

. A
27:~ ...

. . '".. __ .. ".. ........

. . .. _."\"_._
0

A
•

... -
..'
1.. "
\- __

,_....... . . -._. . ,.. ...-.

_.. " "".-.
J
• •

.
",._
•

. _."..
l!I _ .. _ '" &. • _

_,--_ .~ ..._ .. 4 &-_ __ .....

.:-' ,-".._ ."__'..:_ .,;. AP FREA~rl

• ,.- ....... ,- ...
...
"'' ' ' ... "' ~-'
e- - • ' . r ~ ._ - -, ,-.,-'"
...

precipitatii; A - acumulare / inmagazinare; B - circulati v lateralii;

[J -
E-D - evapo-transpiratia vegetatiei si a terenului; C - ascensiunea capilard
Figura 3,1, Circuitul apei in natura. ,A1Jain pdmdnt

Nivelul apei subterane (fig.3.1.) depinde atat de caracteristicile

stratului rnagazin (capacitate de absorbtie, perrneabilitate, capacitate de
ccdare a apei), cat ~ide intensitatea circuitului apei In natura (nivellll
232 FUNDA1'III - FIZJCA $1 MECANICA PAMANTURILOR

precipitatiilor atrnosferice P, evapo-transpiratia vietii vegetale si a terenului

E-D, ascensiunea capi lara C ~i circulatia laterala a apei B). Astfel se apreci-
aza [4 J, [75] ca din
PRECIPITATII cantitatea totals de
(PLOAfE, ZA PAI)A, GRfNDINA, CEATA)
I l
apa, din precipitatii,
cca. 25% se evapora
in atmosfera, cca.
15% se infiltreaza In
15% 30% 70% pamant formand re-
Se evaporil Sc rctine de zervele de apa sub-
vegetatie
terana, cca. 60% se
scurge pe suprafata
15% parnantului sub forma
-~--- - -
85% de apa de siroire si
Cude pe suprafata
terenului torente ce alirncntea-
za apele curgatoare.
Dill totalul apei sub-
5% 65% 20%
Se evapora urge pe Sc infillrenza
terane se considera
suprafata terenului in ptimant [127 J ca cea mai mare
parte (eca. 80-900/0)
Curge spre So infiltreaza
provine din infiltra-
5%
lacuri Si miiri in paIT}!}n' [ia precipitatiilor at-
50% 10% 10% Se ridicA pi in Este consurnatf
Se evacucaza mosferice si maxi-
.... I
capilaritatesi de vcgetatie
imcdiat prin izvoare se evapora
, J

mum 10-20% din

30% condensarea vapori-
I,or de apa, Bilantul
ape lor din precipi-
150/0 tatii este dat In
Formcazii rczcrvelc
de npa subrernnf fig.3.2., [75].
Prin acumu-
Figura 3.2. Bilantul distributiei ape/or subterane larea treptata (nive-
lul 1; 2; 3; 4...) a apei
in depresiunile stratificatiei (fig.3.3. - A) iau nastere straturi de apa subterana,
care in cazul,.
lipsei curgerilor laterale sunt denumite straturi libere.
III cazul in care apa depaseste capacitatea stratului-magazin apare
fenornenul de curgere, apa din stratul A va trece in stratul B ~i de aiei va iesi,
In unele cazuri, din nou la suprafata terenului sub forma de izvoare (fig.3.3.).
 3. NOTJUNl DE f.lfDROGEOLOGlE ~I ELEM,ENTE DE HIDRAULICA SUBTERANA 233

A nsamblul format din apa subterand, stratul permeabil (rezervorul),

stratul impermeabil (fundul rezervorului) si modul de alimentare cu apa a
tratului permeabil constituie asa numitul sistem acvifer (·fig.3.3.)
....
.
Intr-un sistem
acvifer dat, st. creeaza
un anumit echil ibru
intre volumul de apa
ce alimenteaza panza
acvifera prin precipi-
tati i atrnosferice si
volumul de apa pierdut
pe cale naturala (prin
izvoare, evapo-transpi-
ratie, vegetatie, etc.)
.. .. ... .. ... . ..., . '(I}".
• 0 II... .. . ..
sau..
pe cale a+ificiala
• • .. • .. • • • • • 0 0 • • • •

o· •0•

(drenuri, pompari), atin-

.. ..' • •• •••• 0.. • •• I' ., • 0" .'" 0 .. 0 .0 •

• • • • o· , •• ," ••• •••• o· • •

I.. o. o 0
°0,
0 0 0 0"
'0'

• ••••• ••
'0°

o. 0 0
',0

'. '.
000

... o.
0 •

0
•

00,

'.
• •

......
•

°00

......
00•

0
0

'.'
• •

• • , • 0 • • • .. • • •
" • o. o.

gandu-se regimul per-

Figura 3.3. Elementele unui sistem acvifer manent ce se caracte-
rizeaza prin circulat ia
apei din. zonele de alimentare spre zonele de emergentd. Apar astfel, curenti
subterani care determine regimul apei inmagazinata in rocile permeabile si
cu irnplicatii asupra stabilitatii versantilor si eventual a constructiilor
arnp lasate III suprafa tao
,...--- tuburi --,
strat piezometrice
imperrnea
suprafata FI FI
pjezomefri ca

~
strut /
impermeabil·
~//S(///
magazm fOftlje
a) b)

Figura 3.4. Clasificarea straturilor de apd (/ - impermeabil I P - permeabil)

Limita superioara a apei inmagazinate este definitd ca fiind suprafata

apei subterane, iar supra/ala reala sau fictive la nivelul ciireia presiunea
apei este ega/a cu presiunea atmosfericii este denumita suprafatd . ~

piezometricd a apei (ftg.3.4.a). In cazul in care suprafata apei se confunda

234 ,iUNDATIl J - FIZrCA Sf MECANICA PAM;\N'I~URILOR

ell suprafata piezornetrica, stratul de apa reprezinta un strat tiber (fig.3 .4.b)
si 'in cazul 111 care suprafata este orizontala (deci raJ"a curgeri laterale), ea
reprezinta suprafata hidrostatica.
Primul strat de apa libera intalnit sub suprafata terenului din care se
alirnenteaza majoritatea puturi 10'" este denumit strat freatic, respectiv aJ7Q
"
freatica. In cazul in care suprafata apei este mentinuta sub nivelul supra-
fetei piezometrice datorita unor straturi irnpermeabi le (fig.3.4.a), stratul de
apa poarta numele de strat captiv sau artezian (referire la puturile de la
Artois cu nivel ascendent sau descendent). Aceasta clasificare a straturilor
de apa este relativa, ea depinzand de fOCLIJ de executie a forajelor (forajul I
indica strat captiv, tar forajul 2 strat liber), figura 3.4.a, sau de VOlUlTIuJde
apa existent la un moment dat (in cazul 0, strat captiv iar In cazul 17, strat
1iber, fi~lloa 3 .4.b).
In uneJe cazuri, apa subterana iese la suprafata terenului natural sub
forma de izvoare. Acestea apar, de regula, la contactul dintre straturile
perrneabile si impermeabile, iar suprafata apei este convexa, dirijata spre
20J1a de ernergenta. Se deosebesc izvoare:

su rafa
• de deversare (de
aluviune) unde apa se
• • •
deplaseaza sub nive-
••

••
lu I sursei;
JI
• •
Q. • de debordare
•
izvor~
,
UI . • I
IZVOI'
... ,
, • •
(preapJ in), unde vol u-
I •

J J2
deversare rzvor de
mul de apa, depasind
a) dcbordare capacitatea stratului
sifon
magazin debordeaza
u spre exterior (fig.3.5 .a),
•

. •
• •
•
,
•
Aceste izvoare pot
fi captate (fig.3.5.b),
apa rezu Itata fi ind
bazin de
•
rzvor conducta decantare
utilizata fie ca apa
potabi la, fie, ill unele
b) cazuri, ca apa indus-
Figura 3,5. Fonnarea izvoarelor si captarea lor' trials,
"
In functie de apa rezultata izvoarele pot fi [127], [183]:
• ordinare, cu continut normal de sa ruri .
• termale, ell temperaturi peste 20-40°C;
• minerale, cu UJl continut de saruri variabil, In functie de natura
straturilor strabatute de apa sau al stratului magazin.
 3. N0T!UNJ DoE~IIDROGl~OLOGIB $1 ELEMENTE D.E HID,RAULlCA SUB'I'ERANA 235

de apa inmagazinat in straturile magazin precum $1 debitul

VOJU.lllUI
izvoarelor este condition at de urmatorii factori [126], [183]:
a) factori invariabili l11 timp (natura geologica a terenu lui, inega-
litatea reliefului, inegalitatea bazei reliefului, vegetatia);
b ).factol"i variabili, naturali sau artificiali (precipitatiile atmosferice,
temperatura si evaporatia, presiunea atmosferica, raurile, drenajele,
irigatiile ).
Natura geologica influenteaza volurnul si nivelul apelor subterane
prin perrneabilitatea si capacitatea de cedare a apei, foarte diferita de la I"OCa
la roca, Astfel, pietrisurile constituie cele mai bune roci acvifere eu cea rnai
mare capacitate de inmagazinare si cedare.

r bazinul
x versai,Miii ._ ~ zona de
suprafata
zona
irigats l~
i~ ++~~ permeabilitate
teren
nere Julata l~l+ r': .... ..' .0 •. re llsa 1 r
. ..'. ....~!~. ':.
A'
.:...._:
.. .. • • '. :" '. • ':." r __"... :.r~ ...
.. : . :' .'.. .. : .
• • _.......,_ f

• ..
'j !.t. : . :f: t;:' ... ~ . ~.... .. . ~. ':'-:'-. ": "0 '0 •• •
:
to •
~ .. ...,..
........_
.:- ...:..
• ..

•
o
• ,..~ . '. • '. • • I •

(P) :.::.'. I':~A'.··:·::

.. sllpraa~ .: '.:.:':':' .. :':':,~~~~ .
. : ,. piezornerrica .
----_.- . -. . _
0 ",.' ' :.' • " • ~:' ••

.
.. ."
• •

.
.'':'''' ........ ."
~....,_,_ .
.

, .. ___.._'., ----
>4_

""'_.._,
. --.___~
-- ,.
. "'--:,00._
_....
.....-.-.._._.
~ - .
. •
_~.-.....
..
(8 P .-
. __'

"'_ .~
•
f
-.' ---.
...
,..
~ "
•
~
-.
-r.
•
-
..,.._
• _I
_#

..
II"'"~.
t,
...

__,
I
---:""1
....'. .. • \0..1.
., • •

.....
..,....-.........
~

..' .. .~ .
,---' __,
~ •
"--'..' •• '.. ~.;-....
c-._:. ~ .... f

.
t • I •• ~.~ ,__ •
,-. ----:-. ~
._.~,. ". '.
· .'~ - • -...
. ~
.- - .. ' .-=---_ "
_o
I
•
•
_..._.;., ,
-..a...... • _.
• .. ~
".:-""-~
--:--- ....

'. • f"""r- • '.-'..,.--..:. ...--- '. • • • .... ~. ..-

(J)~dVff~ Figura 3.6. Factori ce

deter/nina abateri locale
STRAT IMPEftMEABIL ORIZONTAL
ale suprofetei piezometrice
a) suprafata terenului neregulata
a unei ape libere de la
.~r<1 eta teren orizontala suprafata orizontalii
. . .
o' •
..,'
'.'
•
to.
I ,I '..
' •••••
•
t', t·
,'I
......
• ..:
t to t·. ' ..' . '..'
0 •••
..'
'. '0
..
0 ...
•
'-"!""I''.

'.

• ..... S·'P'
. ..' . ..'
->: '. '.
....

....-,"
'to

••• 0..
I.
: •
r , -,_
t. •
'0'
to ·: ..',..
'tt

:
't'
' ...... r,
"
. .•.•
....,.." . ..
.
.' ..
. .'..' . ..
• t • .. .

) ..~.. . .. .. ..'.. . . .....

.. .. ..
. .... . 0>...'... ~
." '..
.- ,"
...
. • .. _ .
.'
.. '.' ..
• . ".
.'...,. '."
..... . .. ...
'"
. . •. '.
.. . .. '"
. .. . .•.. '.. ... ....

(P
(I,'j ~ -;' =-t~' ): iO:/ . :·U .: ',:,. :·il : ;s~~iafai~
.:
~~.:.~.,
. . S'rR.A:r.:FJ$.~l~~.':l:".:.....:~:
. .'
:.::":':':..: ~.~i.~~~~~l~~~
,.
,..
,.f
• .'
.• • ..
t.
•
t. -. ', ••• ,
." • . '. . ~'.
• . -- --;I--
t
. . o.
.. , ,',
. •... ',.
.. ,',.
. . •.
a
._ ••• ••
. • ••
.• • ... .""~-_'l..ll.."""-"" r"'.'- ... . . ,. .... ~ ".. 0
.
• I' ..... ••••• • _ ." • • 0' • ~. ." • ".. ......-T"'-

• -- • • '.

,"' '. '.

•••••••••••••
.....:... • ............. '''''_'''

.o'O.!-..!..-.o
0 .' • • '. .'. •

••
•

'·1
• .,._, '.

.~ '. '. ,.' •

.
P) '. • ••

., _. ~.
- ••• ~.~ •••••

, , j

.' _. ••••••••

. -:--

(I2
2) .~
• "/."..1/
,. 0/"., ••,.,
.' ,;'
,/ ".,1' / ... /. ' .
I' ~. F ~ ~
~:~/.~--;n~
·~~~:~i~i}~~;:7.:ij;'0~·~0tjl:.;·0~'~:/~~f(Y%~%:%:%:.
1'" / / 'l:'"/"-::////./
//
%:,.
....', 0.' # I~·
r » "
.. '/
. I
',0 / '"
.'..
' "
."
'£/"" .",
'..
r '" .. ~ ..'
# ,
... ..~. ,,,
_, ,/
,
..

# STRAT IMPERMEABILNEREGULAT
•
b) suprafata terenuJui orizontala

N isipurile avalld granule cu diametre intl-e 0,5 - 1,00 mm poseda de

aselnellea 0 bu.na. petmeabilitate, iar cele fihe cu dimel1sillni ale pal-ticulelor
0,05 - 0,25 Inm, clliar saturate, prczi'lta 0 capacitate de cedare a apei relativ
236 FUNDATIII- FIZTCA $1 MECA.NICA PAMANTURlLOR

scazuta. Parnanturile argiloase, desi pot contine cantitati apreciabile de apa,

sunt practic impermeabile si au 0 capacitate de cedare a apei neglijabila,
Aceste diferente de permeabilitate cuplate si Cll ceilalti Iactori
invariabili, determina abateri ale nivelului freatic de la suprafata plana sau
parabolica (teoretica) simultan sau DU si cu factorii variabili (fig.3.6.). Este
cunoscut faptul ca in zona lacurilor, a suprafetelor irigate ca si a vai lor,
precum si a zonelor cu permeabilitate redusa nivelul apeJor subterane creste.
De asemenea, taierea arborilor deterrnina 0 ridicare Iocala a nivelului ape lor
subterane (fig.3.6.). Barajele, fie naturale, fie artificiaJe (fig.3.7.c) faciliteaza
prin acumularea treptata a apei, cresterea nivelului apei subterane si aparitia
unor izvoare de deversare.
suprafata teren drenuri
•
•

_E_araj
H' ~
natural

, .
a)
supra fata teren
• ., -:-

.rr: ' ' .' ':' '"'.p._

. --.-" ~-.._.... W l

:::V~ _:.-;-- ~ ":"'~. . :.":'*

-' .
, ... o o_ •

. -.
• • -:-- ~ -.... 1

baraj . . .. -'-- '--'-...

.. """"- ..' ....,.:....

.. AP' A
~-.~ ~-. :- ~ :0""r"
..... • _:_- r
:_: barbacane
artificial ..
,_ .'
~ •
._t ..
. - - . •

-
• .'

- A--y
. _......
-. - .
••
.' .
-
,"-.'- . -
'.....

c) d)
Figura 3.7. Efectele barajelor naturale sau artificiale $i a drenurilor asupra suprafetei
piezometrice

Executia unor drenuri (fig.3. 7 .b,d) determina 0 rabatere a suprafetei

piezometrice si deci 0 eliminare partiala sau cornpleta a presiunilor
hidrostatice asupra barajelor artificiale sau naturale.
'"
Lntre panza de apa freatica si suprafata terenu lui exista zonele ell
llmiditali distincte prezentate 1.0 figura 2.86. .
III figura 3.8. se detaliaza aceste zone [75] pentru perioada de seceta
si respectiv pentru sezonul ploios. Pe tirnpul sezonul secetos, indeosebi vara,
se constata 0 rniscare ascensionala a apei la nivelul capilaro - peliculara, cu
identificarea clara a zonelor de saturatie capilara sau partiala, care prin
prezenta lor influenteaza proprietatile fizico - mecanice ale pamanturilor din
amplasamen t.
 3. N()TIUNl DE I-IIDROGEOLOGIE ~I ELEMENTE DE HIDRAULICA SUBTERANA 237

EVAPORARE

Pierderi de apa prin evaporare

.~

· . . .
.h~~ =~~:~
~'h~~ '1
~'/;~~
--------------------------------------
. . . . . . . .. . .
~

. Apa de higroscopicitate
· . . . .
• • • • •
. . . . . . . . . .. . ..
• t • • • • • • • • • •
. .
• •

·· . .. . ... .. ..
• • • • •
.. . .. .. .. .•. .' •. . • .. . .. •. .. .•.. • ...
• • • • • •
. ..
• •
Miscarea apei
• •

•••••••••••••••••••••••
• •
••

• • •
••••••••••

• • t • • • • I • •
I

•
•

•
•

•
•

•
•

•
•

•
•

•
•

•
Apa higroscopica + sub forma de vapori
• • • • • • • • • .. • ~ 0 • • • • • • • • .. •

peliculara + capilara
· . . . . . . . . . , . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
I • • • • • • • .. • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

• • • • • • • • • • • • • • • • I • • • • • • I • • • • • • • • • • • • • • • • •

·.......................
••• • •
... ..... •.........
• • • • •• •••• •• •• • • •• • •••••• • • • • ••• • • •
de colturi
.......
• • • • • •
• .o
• • • • • • • • • • • •
"'"
•
I

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • ••
• Limita de ridicare a apei la saturatie
•

---------------------------------------
i ,I, 1,1,1, ',1,1, ! ,1,1,1,1",1,1,', ,,', ,,'~, Zona capi lara partiala
i!i! i! i ! i ! i!i! i! I! i! i! i! i! i! i!i! i! i!i!i! i! M iscarea apei Iichide
(capilara si pelicnlara)
i!i! i ! i! i !i ! i! i! i! i!i!i!i!i! i!i! i! i!i! i!i! (Dispunere mozaicata a
ill toate di c~iile
"'1'1 iii 1'1"'" 1','1'1'1 '1'1' 1'1'1' I' ,,' apei si a acrului)
------------------- -----------------
Zona capi lara Miscarea predominant
(de saturatie) ascensionala a apei
-.~~~;~~~~~-----------------------------------
-- ----- ---_-_._- •
I

----
-.---- ..,---
.---,--- ..--,--~-- Apa Ireatica •

--------- N.A.S,
a) in perioada secetoasa

I'T{ECIPITA '"'11

t t " .. t
, t t t ..
,
Apa peliculara si apa capilara
~ h.~~/~~~'h:_~~/~~~~:~~
de colturi, eu apa gravitationala
~nf~!!~1J~_ ___.
__ _:l!!~~!:.s_<!~
Zona umezita
-------------------
------------- -------. prin ploaie
-------------------
--------------------
-------------------=--
---------------------
- - - - - - -=- ."._
-----------------
- -------------------
---------------------

Zona de saturatie capilara

Zona umezita
partials
sub influenta
-------------------------- apei freatice
Zona de saturatie capilara N,A.S.
,
- - --- -. ---.
--......:._:_:_:_~~'_;_.:._:._:_:~
_.--~---.-
- -- - ...;_:.....;._;__:_.~.:......:__;,-=-- - - - - - - - - - - - - - -- -- - - - - - - - - - .. - - - - ---

----
- -.--- _._-- -
- .. - Apa freatica

b) m perioada ploioasa
Figura 3.(~.Distributia zone/or de umiditate lntre suprafata terenului si pdnza freaticd
238 FUND/\l"lll- flZ1CA $1 MECANI '/\ pAMANTURILOR

Daca prin Ioraje, sau alte lucrari de cercetare geotehnica, IlU se

identifies succesiunea norrnala prezentata in fig. 3.8.a si eventual in fig.3.8.b,
trebuie cautate ~iidentificate alte surse externe (santuri, balti, etc.) sau
interne (conducte, canale fisurate, crapate sau sparte, etc.) care mod ifica
regimul de echilibru hidrogeologic at zonei.
Pentru sezoanele ploioase apare un dublu sens de circulatiei al apei
pe vertical a, deasupra nivelului apei subterane (N.A.S.). Pe de 0 parte este
apa capilaro - peliculara care se ridica, prin tensiunile superficiale, deasupra
panzei de apa freatica. Pe de alta parte exista apa de ploaie care prin
infiltratie, prin pori, prin spatiile interglorncrulare, la limitele suprafetelor de
stratificatie, pe langa radacinile plantelor si arborilor, creeaza 0 supra-
urnezire a terenuJui de fundare si cca, 150/0 determina cresterea acumularilor
de apa din pamant ~irespectiv cresterea nivelului apelor subterane, cu
e fectele colateraJe de inrautatire a proprietatilor fizico-rnecanice ale acesluia.
:• : :, ,,
De rernarcat ca din
r
I : ••
" I •
,
•
•
• ,
•• ,•
NJVEL~I.I PR ~('·IPITA TIl O'{ ••
••
• acest punct de vedcre, se
I, , , •
I• •
, I , •
• •,, ,,
I
,• ,•
, I I,
,
•
contata, intr-o prima faza,
•
, ,, I
I, , I ,, I I,
,
•,
,
,I
,
•
•
I,
I
,
,
, ,
,
,
, ,
•
•,,
•
I ! o variatie mai
•
putin aceen-I

•,,
tuata a suprafetei piezo-
I,, I . . ~

,, , metnce m raport cu varia-

I
! tia nivelului precipitatiilor
, ,, , ,, ,
I, •,
,•,
••
I
•,
, T , ,, ,
I
I,
.,...
(fig.3.9.) si totodata un
,I
,,
I I1 •, 1.
I •,
,,
~
I,
.1
r, ,
deeaJaj (cca. 1-6 luni) intre
,
,,
I
I,
•, ,,
!, ,, I
!'
• ,•, ,
••
••, ,, ,
•
!,, ,
I
•,
II ,,
,
I

I
•• I,
•
•
•,
,
I,
•,
,,
I,
,, •,
,,
•, nivelul rnaxim al precipita-
! I •
• •
,
•• • I I I tiilor ~iatingerea nivelului
luna f M A M I t s ()
maxim al apei subterane,
Acest decalaj este
Figura 3.9. Variatia S.I>. cu nivelul precipitatiilor
determinat fie de perrnea-
bilitatea pamantului si implicit de vascozitatca apei, fie de gradul diferit de
umiditate al zonei de aeratie. Uneori, desi se constata un nivel ridicat al
precipitatiilor, nu se constata 0 variatie corespunzatoare a nivelului apei
ubterane, deoarece apa este retinuta 111 zona de aeratie prin fcnomene de
interfata sau nu poate patrunde in adancime din cauza aerului oclus ~i
respectiv a meniscurilor eapiJare care blocheaza calea catre panza de apa
freatica, Totodata, este posibil, datorita configuratiei §i structurii geologice a
straturilor, ca precipitatiile abundente intr-o anumita zona sa determine
ridicarea nivelului panzei de apa subterana III alta zona, neafectata de
precipi tatii.
 3. NOTllJNI DE J-ITOROGEOLOGIE $1 ELEMEN'11EDE ~tIDRAULJCA SUBTEI{ANA 239

3.1.1. Studiul apei subterane

Pentru precizarea
rezervelor de apa subterana amplasarea lucrari lor
de exploatare a ei, precum si pentru a stabili variatiile sezoniere ale nivelului
apelor subterane, a presiunii apei din pori (1,,( = w '/1w)' cu eventuaJe r
irnplicatii asupra constructiilor din regiunea studiata, se poate realiza 0 retea
de puturi sau foraje de diarnetru mic, respectiv piezornetre hidraulice
(fig.3.t 0.), sau electrice, pneurnatice [20], [23], [68], in nodurile unui caroiaj,
pe baza carora se va putea face cartarea apelor su bterane, respectiv a
presiunii apei din pori,
Pentru aceasta este necesar sa se dispuna de 0 harta a zonei . tudiate,
obisnuit la scara J 125.000 sau J 1/, O(JD, In functie de rnarimea zonei, pe care
se figureaza pozitia puturilor forajelor sau a piezometrelor,

•
tub entru •

• citirea nivelului
,
•
tuba' E
102
izo ieze 100
(to llri tie
, ~

touua
•
• • •
nlSlp

N.A.S.
• · cola QiezomClrica
• II-II •.
• • •
/ deterrninata prin
I)w • •
•

•
·, 86 masuratori
• •
, • •
,
,· ,
•
• •
. • •
(}6

. ...
•
•
• crep"'la
. •
•
•
~
•
.. •
(sorb)
'. • •
•
.. . •
,
• •

Figura 3. J J. COl? tructia izopiezelor /

hidroizohipselor, prin metoda triunghiurilor

Reprezentandu-se pe harta nivelul hidrostatic al apei lib .re. raportat

la nivelul marii sau la inaltimea piezometrica (In cazul apei captive), se
traseaza, prin metoda triunghiului (fig.Ll I.), curbele de nivel sau de egala
inaltime piezornetrica, hidroizohipse (izohipse - curbe de acelasi nivel
altimetric), respect.iv izopieze (hidroizopieze), (STAS RO,16-84). ,
240 FUNDA1'111- 1;IZICA $J MECANJCA PAMANTURILOR

Consideram ca pentru ambele cazuri (apa libera si apa captiva)

poate fi utilizat termenul de izopieze sau hidroizopieze. Echidistanta hidro-
izobipselor / izopiezelor este de regula J, 00 m pentru hartile la scara
1/10.000 sau 1125. 000 ~jea poate f micsorata La 0, 1 - (),25 m pentru Ilar~iIe
la scara mare, si marita fa 2 - 5 00 m pentru studi iIe aferente unor zone mari
1

de suprafata. Pe baza hidroizohipselor / hidroizopiezelor se poate estima

gradientul hidraulic sau panta hidraulicd.
Gradientul hidraulic / panta hidraulicd !:Je defineste ca fiind raportul
dintre diferenta de nivel piezometric pentru doua suprafete echipotentiale
(aceeasi cota piczornetrica in toate punctele ei) si lungimea liniei de curent
(fig.3.l2.).
• •

,_\oo(_~_IZQQ!eze
-
_- --- --' ,
C 0 E a
._ - -_
de curgere
-_ -_ ..

II"
- I .l=-
. h
gr

a) clP~captiva b) ar)a Iiberd

Figura 3.12, Definirea gradientului hidraulic intre doud puncte A B (1- impermeabil.
I

P - permeabil)

Aceasta definitie este valabila atat pentru apa captiva cat si pentru
apa Libera. Astfel, considerand linia de curent aa' din fig.3.12.a ~isuprafata
piezornetrica (S.P.) corespunzatoare stratului de apa captiv, 0 particula de
apa se deplaseaza din punctul A in punctul B sub diferenta de sarcina
h = H8 - If A si deci, conform definitiei, gradientul hidraulic corespunzator va
fi igr. =hll.
Pentru deterrninarea valorii medii a gradientului bidraulic intre
punctele A ~i Beste suficient a rnasura la scara harti i izopiezelor diferenta de
nivel intre punctele A si B ~i.respectiv distanta,
IJl cazul apei libere gradientul hidraulic, rezulta (fig.3.12.b):
 3. NO-rIlJNl DE Hll)ROGEOL()GIE $l ELI~MEN'rE DE LIIDRAULI A SUBTERANA 241

.,. 11. .
l gr =-=Sllla C3.2.a)
I •

Pentru valori rnici ale unghiului (1, sino. ~ tga. si deci gl adientul
hidraulic poate fi aproxirnat prin expresia (avand In vedere ca alorile
curente maxirne, ale gradientilor sunt in JUI' de 5%, din 0 05 [4J). 1

. 11 echidistanta curbelor izopieze

I - = --------------
:::::: (3.2.b)
gr. l lungimea AS masurata pe linia aa'

relatie ce poate f extinsa si 11'1 cazul apei captive.

Ca urrnare, ansamblul izopiezelor permite 0 evaluare calitativa,
rapida, a gradientului hidraulic. Astfel, In zonele unde curbele izopieze sunt
dese, gradientul hidraulic e te mare iar In zonele unde curbele izopicze sunt
rare, gradientul hidraulic are valori reduse. Cum suprafata piezornetrica a
apei (libere sau captive) este inclinata (igr. '# 0), apa circula in pamant din
zonele cu gradienti ridicati spre zonele cu valori reduse ale gradientilor, deci
In sensul descresterii sarcinii hidraulice,
Pentru 0 arnplasare rationals a puturilor si stabilirea adancimii lor, In
cazul exploatarii panzelor de apa subterana, sau pentru stabilirea adancirnii
de fundare a constructiilor, prin prisma adancimii apei subterane este
necesar sa se stabileasca grosimea straturilor aflate deasupra panzei de apa
subterana, respeetiv adancirnea stratului impermeabil ce constituie stratul
suport (baza) panzei de apa (fig.3.13.a) ~iimplicit grosimea acesteia.
Toate aceste inforrnatii se pot obtine prin constructia, pe un plan de
situatie eLl eurbele de nivel ale suprafetei terenului, a ansamblului de eurbe
corespunzatoare stratului de apa subterana (ST AS 80 I() ( ~ re pectiv a
izopiezelor a curbelor de niveJ ale bazei stratului imperrncabil si a nrbelor
de egala grosirne a apei subterane, hidroizopahite, rezul.Jnd asuel harti
hidrogeologice (fig.3. J 3.b).
Cum nivelul apelor subterane este conditionat de 0 serie de factori,
ireversibili sau variabili, este necesar ca periodic, la anumite intervale de
ti 1111), sa se refaca hal-ti Ie hidrogeologice, pentru a se stabi Ii astfeJ nivelurile
rninirne si maxirne, pI'eCtIJTI si eventualele perturbatii, in rcgimuI
11 idrogeologic al zonei studiate.
De asemenea, prin cornpararea hartilor se pot releva si eventualele
tendinte de modificare a regimul hidrologic al zonei ~istabili astfel cauzele
reate aJe aparitiei Ul10r fisuri crapaturi sau chiar avarii aJe UI101"constructii.

.se noteaza gradicntul ~

hidraulic ell ig,.. pentru at deoscbi de versorul axei Ox (i )

242 FUNDATII 1- FIZICA ~I MECANI A pAMANTURJLOR

cota supra fctei terenului

.. ----!-.- (curbe de nivel)
.. ... . .. adancimea apei subterane
:.... .: ..fJ>' .>, ' :'.. '.
~.... . . . . ..:......... . .
...... ..·S· (hidroizobate)
.... . • ... ....• •. ~ . ..•
~
\.

a)

grosimea ape; subterane

(hidroizopahitei
--- ... _ .. -.--cota, bazei irnperrneabile
(curbe de nivel)

Legenda
debit
F Nil i_ speci tic [lIs]
- h k
/@ w
coeficient
.- .- .- 200 d
oraJ .e
,e<> .
'--

-:---"---.- de filtratie [m/zi]

•
,® observatie
_- ·-190
I
I .-
,
I

170
180 190

1()O
Figura 3. J 3. Trasarea hdrtilor hidrogeologice in cazul straturilor de 01)0 liberii

3.2. Elemente de hldraulica subterana

Hidraulica subterana se ocupa cu studiul legilor de rniscare a, apei

subterane ill conditii naturale si respectiv in conditii modificate de prezenta
unor lucrari de constructii.
"
In hidraulica subterana sunt doua probleme de rezolvat [J 5[, [81],
[42], [95], [98], [99], [212]:
• determinarea spectrului hidrodinamic (ansamblul liniilor de
curent si a echipotentialelor) pentru a se putea calcula debitele
de infiltratie ~1presiunile exercitate de apa asupra lucrarilor;
 3. NOTIUNI DE HJDROGEOLOGIE $1 ELEMENTE DE HlDRAULICA SUB1'ERANA 243

• determinarea gradientilor hidraulici critici pentru a se evita

fenornenele de antrenare hidrodinarnica (sufozie).
"
III consecinta, anurnita categorie de lucrari [l26] (fig.3.14.) pentru 0
ca: diguri, baraje, ramblee din materiale locale, excavatii (canale, debleuri),
drenaje, sdpaturi pentrufundatii sub nivelul apei etc., apa in miscare are lin
rol primordial asupra cornportarii lor fie pe timpul executiei, fie pe timpul
exploatarii, nu nurnai prin efectele acesteia asupra proprietatilor fizico-
mecanice ale pamanturi lor, ci si prin actiunile statice ~ihidrodinarnice
exercitate asupra masei de pamant, respectiv asupra constructiilor,

......
,....
.. I:
.. ~
,-.,~ ..~ • .; _._o_._
..f •• • .~
._ _._',~,: • ~
I •

•
~ . I
.~.
,"~~--
." ,.-
c, • r' ~
'.. '

~
.. oj

.. :. .
• ' .... 0 ' ~......--_J. ~ • ,
" _ ,,<0. .~. "
.......
o - • r', to'-.
.0 0 .. .. '"•. .••
'_ '" ••..,
•

'. ·0

r
'
.......
!.., . • .... ~ ~ t •0 • •

•.•••.
..0

._
,.
t
,0

_
"
...
••

...'
~
0,1,
~l1"·'
•

•
" ..,

~,
""'

•••
•,.

. .•.. .' , ,
·" ..
'f

... ,
""','
'

..
,••• , ••••••
••
, •••••
'
f
..
•
I 1-
•

". ...... . .....

,
•

.,
,;

I'
"..
,0 ....
• ,
"•. 0 , t..-... "..
0

f .....
• 0 • l.
,
•
_
O

It.
I...' •••• ..

"JOt',Io'"
,

• ..
•••

:
.
•

,.·.1.··
. t._,..·
'-
. ,}I Ii".",.',.
e., ',", .-.J• ,..'
•• /1'.'
,lit - • .J.I'·
toO·..
" • I,•.
"'0t_ -. ,
t
~
"
t.

· I.....·r
f

0' • to. "

'
, ....,
t·' • •
~
~.;., .... tl''.," 'rt.,t.«. .'
0- ,
l. I I

I
....,
."
,
• I •II
....... ".1,1, .'j_ •• '1'-.\ •.... i" • •

.. ' .t· ..,. -0 ..'"' ·.f '" '.

It"
••
.

a) infiltratii in diguri •
•• _ •• •• ~

b) coborarea nivelului apei

N.M.

••
, . • ~ to
.I.'~·.,.
't
•.,
1

, .'
II : .....
•

~,
.
•

•
:

·". .". ...,•• ..0°... ,..• ,.,.

• •
• • \ 0
• .... o· •••
'.. '...

c) drenuri
• # ••••• • • .. • '.

· ,... . '. ,.
•" •• ,. • _l.
\ .... f' to'·.
tt "OAO .... :

1-, .'. •
•
•• •
..
• y.

• .. " 1 •
'

d) consolidarea pamanturilor e) captarea apei 1) infiltratii ttl sapaturi

Figura 3.14. Cdteva tipuri de probleme ingineresti care necesitd cunoasterea circulatiei
apei subterane

Precizarea ~j deterrninarea cantitativa a acestor actiuni este posibila

prin studiul circulatiei apei prin parnant sub actiunea carnpului gravitational,
fa pt ce neces ita insa defin irea princi palelor notiun i ale hidrau J ic ii subterane
1.23], [52] [55], [68], [89].
244 FUNDATIJ 1- FIZICA $1 MECANICA pAM;\Nl'URI,LOR

3.2.1. Deflnirea notiunllor generate ale hidraulicii subterane

Dupa cum este cunoscut din hidraulica [52], studiul miscarii

fluidelor respectiv a apei, se reduce la studiul miscarii particulelor fluide
care alcatuiesc masa acestora.
Astfel, rniscarea unei particule de apa (M) este definita In cele doua
sisteme de reprezentare consacra.te (fig.3.15.) prin urmatorii parametri [52]:

z z I t = con.stant ]

,," ------------,
,," , ,,
,," "-vI ,
f-"--- ----- --~ "~~:{~~' :, 1'---
inie de
"...... , I ....
, I curent
,..,; " I articula ,
,
I

/~" -: ,-
,de fluid N',, ,,,
~ vecto_r dp k
. ..
~':_--r-'
I I

O ~----~~~--------~/ ozi ie' x Or--il __ ~

b ,," I
) I"
'Y_"
t "7
I
."
I ____________ a JI"
" -- X ...J,~
I "

a) .Lagrange b) Euler

Figura 3./5. Sisteme de reprezentare utilizate [,1 hidraulicii

a) in sistemul de reprezentare Lagrange (fig.Ll S.a):

v =ox. v =oY. v =8z (3.3.)
x 'y 'z
at at at
p == p(a,b,c,t)
x == x(a,b,c,t); y = y(a,b,c,t}, z == z(a,b,c,t)
unde:
• t - timpul;
• x, y, z, - coordonateJe particulei la timpul (t);
• a, b, c, - pararnetrii de individualizare ai particulelor de fluid,
adica coordonatele particulei la momentul t, = 0;
• Vx, vy, Vz, - componentele vitezei dupa axele triedrului de
referinta;
• p - presiunea fluidului.
 3. NOTIUNJ DE J-11D.ROGEOLOGIE~l ELEMENTE DE HIDRAUL'ICA. SUBTERANA 245

b) in sistemul de reprezentare E'uJeJ' (fig.3.15.b), rnarirnile care

caracterizeaza rniscarea sunt:
v x = V x (x, y, z, t)

V JI = V J' (x, y, z, t )
(3.4. )
Vz = vz (x, y, z, t)
p = p(x,y,z,t)
Linde:
-+

• V, cu componentele v,;c'V y' v z reprezinta viteza particulelor de fluid

(viteza locala) in mornentul trecerii lor prin punctul M;
• x, y, z, - coordonatele punctului M;
• P - presiunea fluidului in punctul M (x, YJ z).
Deci in sistemul de reprezentare Euler, viteza reprezinta un vector
atasat punctului M si nu particulei ca In sistemul Lagrange.
"
In functie de variatiile parametrilor miscarii in timp ~ispatiu se
disting urmatoarele tipuri de rniscari [52]:
• dupa variatia in limp:
- miscari pennanente;
- miscari nepermanente.
• dupa variatia in spatiu: - miscari tridimensionale;
- miscari uniforme; sau - miscari bidimensionale;
- miscari neuniforme; - miscari unidimensionale,
• dupa conditiile de contur:
- miscari laminare;
- rniscari eu suprafata libera.
• dupa criteriulfizic:
- miscari sub presiune;
- miscari turbuJente.
Determinarea parametrilor miscdrii apei subterane, indiferent de
sisternul de reprezentare, printr-o masa de pamant sau in vecinatatea unei
lucrari, se face prin asocierea:
• ecuatiei de continuitate a tluidului (apei);
• a legii lui Darcy;
~i punerca conditiilor limite, corespunzatoare problemei studiate.
246 FUNDATlll- FIZICA ~I MECANICA p.AMANTURILOR

3.2.1.1. Ecuatia de continuitate

Deterrninarea ecuatiei de continuitate In sistemul de reprezentare

Euler se face adrnitand urmatoarele ipoteze:
• pamantul este saturat (toti porii plini cu apa);
• apa este incompresibila si poseda vascozitate;
• scheletul solid este nedeformabil.
Ecuatia de continuitate exprimd conditia CCl volumul de OjJQ ce se
infiltreaza intr-un volum de pdmdnt, In CaZlJ! curgerii permanente
(independente de timp), safie egal cu volumul de apa care iese din acelasi
volum (fig.3. J 6.).
I

I
/~ 1-
,
I

V()
'_._-
lurn ul-
apei --
care iese din proba Figura ~1,16, EX[JriI110f'''ea
grafted a conduiei de
continuitaie (V,= V2Y
olllrn!l,J ,probe;
de pamrult
Sol
,
volumul
care intra in proba

Deci, conditia de continuitate se exprima prin relatia:

17; (intrare) = V2 (iesire) (3.5. )

Pentru explicitarea relatiei (3.5.) se considers Lin element de VO(L1.111

(M), dintr-un volurn de pamant, ell dimensiunile dx, dy, dz, in sisternul de
reprezentare Euler (fig.Ll 7) si se serie egalitatea volurnului de apa ee intra
pe cele trei fete (1, 3, 5), ale volumului elementar eu volurnul de apa care
iese din elementul de volurn prin celelalte trei fete (2, 4, 6) intr-un interval
de timp (dt).
Volumul de apa care se infiltreaza printr-o (ala a eJementului de
volum este dat de relatia generala:
(3.6.)
LInde:
• Vi'" este viteza medie a apei;
• Si - suprafata de filtratie,
• dt - intervalul de timp considerat,
 3. NOTIUNIIJE HIDROGEOLOGLE ~I EL.EMENTE DE HIDRAULICA SUBTERANA. 247

.z
•

element M"
dS
I 6 4
......a v----- ----
v x .(
x + ax. ~-:r:.
-----
3 5

,,
,,
,
!

PJ...AN DE REFERlNl·A

Figura 3./7. Stabilirea ecuatiei de continuitate

Considerandu-se vectorul viteza (v) atasat punctului M, din centrul

elementului de volum, vitezele medii atasate centrului fiecarei suprafete
elernentare (punctele J -6 dill fig.3 .17.) se pot exprima 111 functie de
componentele vectorului v
(V.,,,, vy, vz), admitandu-se 0 variatie liniara a
vitezei apei intre punctele 1-2,' 3-4; 5-6, datorita frecarii apei 111 miscare de
particuJele solide. Prin interpolare liniara (fig.3.17. ~i fig.3.18.) se obtine:
v~v av
+ :C ••
dx V =:.v _ Ov x .•
dx
,.x ' 2 x '
8.x2 8x2 8y2

v4 =V - ov y • dy; v5 = V z + Ov z . dz; V6 = V z - 0".".. ~iz (3 .7 .)

y ~ 2 & 2 & 2
Ca urmare, VOIUITIll1 de apa care intra ill elementul de volum
considerat rezulta:

OV y dv Ov dz
v .t + av x • dx dvdzdt
'.f
+ V + '. 'r dxdzdt + Vz + s.. dxdydt
8x 2 .y By 2 oz 2
(3.8. )
Volumul de apa car'e ie..se dill elernentul de VOIUITl va 0:
248 FUNDATlll- FIZICA Sf MECANICA pAMA:Nl'URILOR

Bv dy Bv dz
v _ av x . dx dzdvdt + v - dxdzdt + v - z. dxdvdt
x ax 2 J Y By
Y.
2 8z 2 :J' Z

(3.9.)
19 (). = dv/dx

--
. . ......
-._ ex.
-;,
- -- . -.
...
__ .~.~,._::--
-

......
--------- ..---..------ >- N
.- . -._ . _ II -->
.......
..., Figura 3.18, Determinarea
''_.-._ .e; · vitezelor locale prin
vitezei >,.
N II interpolare liniarii
i> >....

. uncnll
r dx/2
M dx12 2
x

Egaland cele doua volume prin relatiile acestora, ecuatiile (3.8.);

(3.9.) ~j facand reducerile de termeni asemenea se obtine expresia finala a
ecuatiei de continuitate:
Dv , + Ovy + Ovz =0 (3.l0.a)
ax By 8z
sau utilizand notatia din analiza vectoriala se obtine:
....
div V =0
unde:
dIV=
. B
+
B a
+- (3.l0.b)
Ox By 8z
~jare semnificatia unui scalar nurnit divergenta.
Dupa cum s-a aratat VXJ vy, VZ1 sunt componentele vectorului vitezei
locale din punctul M, deci:
_. .. ....... __..

v = vx . i + v v . j +Vz •k r
(3.11 .)
- ---
unde: i, j, k sunt versorii corespunzatori sistemului de referinta.
Cum apa circula insa prin porii pamantului, iar in rationamentele •

facute s-a luat in considerare intreaga sectiune (deci plinuri si goluri -

fig.3.17.), rezulta ca viteza apei (respectiv componentele ei) 11U reprezinta
viteza rea/a a apei, ci 0 vitezd medie aparenta ale carei componente se pot
defini prin relati iIe:
dQ
v = Y. (3.I2.a)
Y as' Y

unde:
 3, NOTIUNI DE 1~llDROGEOLOGIE $1 ELEMENTE DE IIIDRAULICA SUB1'ERANA 249

• dQx , dQy, dQz, reprezinta debitele ce traverseaza sectiunile

normale pe axele triedrului de referinta, In unitatea de timp;
• dSx, dS),, tiS, reprezinta suprafetele sectiunilor normale pe axele
•

triedrului de referinta.
Viteza medie rea/a, in ideea ca toti porii comunica intre ei - pori
deschisi se obtine introducand in relatiile (3.12.a) suprafata golurilor
dS e, =n·dSx· .. ,deci vrx =dQx/n·dSx"'·' unde' (n) reprezinta porozitatea
pamantului, rezultand:
dQ x.
V rx-- , (3.12.b)
11 . dS.r

Lucrul mecanic specific sau energia necesara pentru a ridica

particula M'---)-M/~ de greutate G la 0 lnaltime h deasupra planului de
referinta este dat de legea lui Bernoulli (fig.3.17.) [52];
v2
u
-
o»
+ z -t-
, (3.13. )
L
2g J
Yw L
G
V'
J
\. J
'V v . lucrul mecantc
energia cinetica energia
a part/cute; specific
potentia/a

unde:
• v - viteza fluidului In punctul M;
• u - presiunea fluidului in punctul M,
• z - cota planului de referinta.
"
In cazul apei, un fluid ce poseda vascozitate, care curge prin porii
pamanturilor, energia cinetica specifics a unei particuLe pentru viteza
de to crnls (viteza ce practic nu este atinsa in majoritatea pamanturilor) este
2
v 12g=O,5 mm, deci practic neglij abila si, prin urrnare, termenul aferent
energiei cinetice din relatia (3.] 3.) se neglijeaza, Ca urmare, relatia lui
Bernoulli In hidraulica subterana se utilizeaza sub forma (fig.3. J 7.):
u
H=z+- (3.14.)
r;
unde:
• z - energia specifica de pozitie;
• u/v; - energia specifics corespunzatoare presiunii apei din pori;
• H- cota piezometrica sau sarcina hidraulica.
Gradientul hidraulic In punctul M este un vector definit prin [30]
relatia:
250 FUNDA1'11 J - FIZICA $1 MECANJ A PAMA.NTURlLOR

, aH 7 8H ~ aH k-
igr. = -gradH sau i gr . = -VIi * sau 1gr . =- ax' l + By , } + 8z ' ,

(3,15,)
(deci igr. reprezinta gradientul functiei H (x, y., z», unde: H reprezinta sarcina
hidraulica din punctul M, iar (dH) reprezinta pierderea de sarcina ce se
produce 111 lungul curentului,
Pierderea de sarcina este definita [52] ca reprezentdnd consumul de
energie mecanicd (prin frecare) al unitdtii de greutate de fluid CQ11d acesta
parcurge 0 distarud I. Componentele gradientului hidraulic sunt:
,l - aH. • 1 8}J. 8H
'gr.s - -
-
'R"')' - -
.
,
I -
gr.z - - (3.16.)
ox
'I

By 8z
;;i reprezinta InaSUI'a proiectiilor vectorului
-i . pe axele triedrului de refe-
gr

rjn~a. Semnul (-) se datoreaza faptului ca la 0 scadere a sarcinii hidraulice,

gradientul hidraulic creste,
-
_.
•
Daca igr. este constant, indepen-
(.\\ '\ M" dent de x, y, z, atunci curgerea este
~..- - ..--r ".
-~ uniforma.
J--- "
M f)
I
I

:
Pentru calculul gradientului se
,,
I

,,,
considers in vecinatatea punctu lui M
,, (fig.Llv.), care se caracterizeaza prin gra-
~' -.
M' dientul igr un JJUI1Ct oarecare M" caracte-
rizat de vectoru I r = dx i + dy . j + dz ' k
-+ - -

Figura 3.19, Co/clJIIJ/ gradientului

hidraulic este vectorul de pozi tie al(deci
-r
punctului
M~ in sistemuJ de referinta cu
originea in M).
Produsul scalar al celor doi vectori va fi:
. -. 8H 8H 8J-l
I gr. . '" =- . dx - , dv
f
- . dz == ._ 3dH (3. 17.a)
ax ay 8z •

-. _.• -. - -~,.. , -
sau
•
l gr. . r = l gr. . r . cos •
l, r -
•
l r ' cos a, (3.17,b)

unde:
-i .
-
si r ,repl~ez,illta rnasura sau modu lui vectorilor
-i . ~j i! .
gr gr

* Operatorul "nabla" sau operatorul IIIi Hami Iton estc ega I ClI \1 = a . T ?_. j
..j- -~ ~ ·/~
ax ~y az
 3. NO'f1UNI DE J-IIDROGEOLOGLE ~l ELEMENTE DE J IIDltAULlCA SUB1"ERANA 251

Daca insa veetorul r este eoliniar eu vectorul igr (dirijat dupa una
din axe), atuuci:
Tgr, . ; = Tgr. .;. eos(O)
.. = -dH

si deci rnasura gradientului hidraulic va fi:

-i . = -dH / dl (3.18.)
gr

sau altfel spus, gradientul hidraulic reprezinta pierderea de sarcina raportata

la lungirne (s-a regasit astfel definitia data aprioric 111 paragraful 3.1.1,).
Sernnificatia geornetrica a pierderi j de sarcina si a gradientului
hidraulic este data in fig.3.20.

3.2.1.2. Legea lui Darcy •

In anul 1854, in curtea spitalului din Dijon, Darcy [*] a studiat

curgerea sub presiune a apei intr-o canaJizare verticala de 35 em diarnetru ~i
2,5() m lnaltime, umpluta eu nisip,
Prin masurarea pierderilor de sarcina (dH) la ceJe doua capete ale
conductei si a debitului de filtratie (dq), corespunzator regimului permanent
de curgere, Darcy a ajuns la urmatorul rezultat [55], forrnulat 111 anul 1865:
"debitul pe unitatea de suprafatd este proportional CLI pierderea de sarcina
~'iinvers proportional cu inaliimea conductei (fig.3.20.). 11

Ca urmare rezulta:

dq = -k - dH' => v = -k . igr. (3.J9.a)

dS dl
si extinzand-o pentru 0 curgere tridirnensionala, intr-un mediu omogen, se
obti ne:
v = k- --i (3.19.b)
gr.

expresie care constituie legea lui Darcy.

Coeficientul de proportionalitate (Ie) a fost numit coefieient de
permeabilitate sau coeficient de hidroconductivitate. El reprezinta 0 caractc-
ristica a unui pamant, respectiv a unui fluid dat si are dimensiunile unei
viteze (m/s).

[.J Darcy )-1.- "Les [ontain s publiques de fa ville de Dijon' , Paris, J 856.
252 FUNDATIJ 1- FlZlCA Sl MECANICA pAMA.N'TURILOR

piezometru
linie
C.P.l piezornetrica
....... .'.
' . .........
.....-....._ -..-.... C .P.. 2
' .............
·H---+--~

. dH
d\ 1 =--
-
::r=
gr dl
a
v= dq
dq 1 tub de curent ds
a-a
N- ds
v = k.i = -k- dH
gr dl
p)all de referinta

Figura 3.20. Semnificatia geometrica a pierderii de sarcina si a gradientului hidraulic

•

Uneori, se obisnuieste sa se defineasca coeficientul de permeabilitate

intrinsec k *, care depinde numai de caracteristicile mediului filtrant (deci ale
parnantului), prin relatia:
k*= 1] .k sau k* = v -k. (3.20.a)
g
unde:
0,0178
• 1]=---------- (3 .20.b)
2
1+ 0,0337 . t + 0,00022· t

este vascozitatea dinamica a apei in poise (gcml-s')" (dupa

HelmhoJtz) variabila cu temperatura (t), exprimata ill DC;
• V - vascozitatea cinematica;
• g - acceleratia gravi tationala.
Pentru medii heterogene ~ianizotrope, legea lui Darcy se exprirna
prin relatia general izata: .
- -
v = k -i·z gr (3.21.) -t

unde vectorii -
v, igr
-
-
si tensorul k sunt functie de coordonatele punctului x,
Y,z.

• Poise (g-em -I -S-I )=0, t Pa ·s(Kg·m·' -s' ),uni late de 1113Sllra pentru vsscozitatea dinamica - S.I.
 3. NO~rIUN( DE HfDROGEOLOGIE $1 ELEMENTE DE HIDRAULICA SUBTERANA 253

" .
In consecinta, in acest caz coeficientul de permeabi Iitate, pentru
acelasi punct, este 0 marime tensoriala (asernenea tensiunilor 0; r) eu
valoarea depinzand de directia de referinta, iar relatia (3.2 J .) (levine:
•

v, 19r.x

• vectorul viteza ::::> v= vy

•
~1 vectorul gradient -
=> igr =
•

Igr.z

Ca urmare legea lui Darcy poate fi pusa sub forma:

•
•

19r.x

•
vy = k yx k y k yz . I g,..y (3.22.a)

sau sub forma condensata:

-
v = -k .grad H (3.22.b)

Relatia generala (3.22.), in functie de proprietatile pamanturilor

poate capata forme particulare, astfel:
• pentru medii omogene .$i izotrope, se regaseste relatia (3.16),
-
unde k este un scalar constant ~jvectorii Vsi igr sunt coliniari;
-
-
• pentru medii omogene si anizotrope, tensorul k poate fi definit
prin cornponentele sale pe axele triedrului de referinta "x, ky, kz, constante in
raport ell x, y, z, matricea /('este 0 matrice diagonala (restul elementelor fiind
-
egale cu zero) iar vectorii V~iigr sunt necoJiniari;

• pentru un mediu omogen si ortotrop (proprietati diferite pe doua

-
directi i ortogonaJe) tensorul k este definit prin cornponentele prineipale
k.=k, si k, , constante in raport cu coordonatele punetelor x, y, z, iar veetorii
-
V ~iigr SUI1t necoliniari.
"
In acest ultim caz, se poate defini un coeficient de permeabilitate pe
directie verticala kz == k2 si un eoefieient de permeabilitate pe directie
orizontala k, == k; == kJ.
Daca pamantul este stratifieat, deei prezinta 0 anizotropie de
stratificatie, coeficientii k, si k2, care caracterizeaza masa de pamant, se pot
exprima In functie de coeficientii de perrneabilitate ai straturilor, deterrninati
In laborator.
254 FUNDAT[ll _FrZICA ~I MECANICA pAMAN1'URrLOR

Astfel, legea lui Darcy, pentru cazul curgerii plane (Oxz), se obtine
prin particularizarea relatiei (3.22.) rezultand:
• •

-V= Vx
,
•
-
•
lgr.x Vx
-
I, x Irxz 19r.x
(3.23.)
J =>
•
19r. == •
Vz igr.z Vz kz.x kz l gr.z

Determinarea coeficientilor de perrneabilitate care intervin 10

matricea [k] se poate face (Schaffernak [42]) pe baza schemelor din figura
3.21., considerand coeficientii (Ie perrneabilitate pe directia orizontala $i
verticala ca fiind coeficienti de perrneabilitate principali (similar ca in cazul
tensorilor (J , r din rezistenta rnaterialelor), iar l{x, kz, Icxz, coeficienti
corespunzatori a doua directii oarecare ortogonale (fig.3.22.a).
Ca urmare, In cazul curgerii paraJeJe cu stratificatia (fig.Lz l .a),
admitand ca nu sun.t infiltratii la limita stratificatiei, coeftcientul de
permeabilitate pe directia orizontald se determina din conditia ca debitul
(Q) apei prin pachetul de straturi suprapuse sa fie egal eu suma debitelor
corespunzatoare fiecarui strat in parte.
tuburi
• •
piezometncc
~Q - '-_
- - C.P.I C.P..I
---- --_ ---- ---- - ••

... .._ C.P.2 J1 1 C.P.2

--
-f ._ ••
•
--
--
-
~.
..t'I ,.,
-
-
-- - -
-
--
- --
- _- -
-----..._---
- --- - ---~---.-
...
---.-- ....
~-.I------~

a) b)
Figura 3.21. Calculul coeficientilor de permeabilitate in terenuri stratificate
•

Drept urrnare :
Q = q] + q2 + q3 (3.24.a)
unde:
• • q J =y i: s i- t pe ql= v i-z
• Q2=V2'S2·t unitatea q2=V2'Z (3 .24.b)
• Q3=V_3' s i-t de latime q3=V3'Z3
si de tirnp
 3. Norl~ll)NI ns HIDROGEOLOGLE ~I ELEMENTE DE ~IIDRAULICA SUBTERANA 255

Aplicand legea lui Darcy, debitele vor avea expresii Ie:

q, = k, . iJ{r.' • 2,

q2 = k2 . igr.2 • Z2

q) = kJ . i gr.J • z)

Q=kh· igr .. (ZJ+Z2+Z~1) ·/·1=igr.. (kJ,zj + k2 'Z2 + k3'Z3) :::::>

k - k, . ZI + k2 . Z2 + k3 . Z3 (3.25.a)
I, -
Z, + Z2 + z)
sau generalizand: relatia generala

(3.2S.b)

,..
,
In cazul curgerii perpendiculare pe directia stratificatiei (fig.3.21.b),
fi ind 0 curgere axiala dirijata in lungul axei Z, ecuatia de continuitate (relatia
3.10.) devine:
Bv 2 =
0 =:>
. .
prln integrare ~ constant
__ Vz= (3.26.)
8z
Ca urmare, viteza apei prin cele trei straturi va fi:
V=V)=V2=V3 (3.27.a)
cum:
(3.27.b)
•
~I
(3.27.c)
relatia (3.27.a) devine:
,
k; . !J.h + ~ + !J.f"-J = k, IViI = k 1Vi2 = k3 1Vi)
z (3.27.d)
Z, + Z2 + Z) Zt Z2 Z3

Aplicand proprietatea proportiilor rezulta:

k . 1lH, +AH2 +Mi3 = Mi, +1Vi2 +flH3
v (3.27.e)
Z, + Z2 + Z3

de unde se obtine:
256 FUNDATlll- FIZJCA $1 MECANICA PAMAN·TUJ{.ILO]'{

It == Zl + Z2 + Z3 (3.27.f)
v
Zl + Z2 + --=-Z3
leI "2 k)
care prin generalizare la n straturi devine:

(3.28.)

Analizand structura eelor doua relatii (3.25.) si (3.28.) se poate

constata si respectiv dernonstra matematic [9'4], ea intotdeauna leh > k.,
Observatiile curente [55] arata cit, pentru stratificatiile reale, raportuI dintre
coeficientul de permeabilitate pe directia orizontala si respectiv verticala,
este de ordinul a 10- 20. Deci directia normals pe stratificatie este directia
(2) si directia paralela eu stratificatia este directia principala (1).
Ca urrnare, aplicand proprietatile specifice tensorilor, (0-, r), rezulta
valorile coeficientilor de permeabilitate (relatia 3.23.), cu ajutoruI carora se
poate estima curgerea dupa orice directie (fig.3.22.b):
kz == 0,5 . (k) + k2)+ 0,5· (/c, -/(2)· cos 2/3;
kx == 0,5· (leI + I(2)- 0,5· (/cl -l(2)' cos 2/3 (3.29.)
kxz = lez:( == 0,5· (k, -1(2)' sin 2jJ
Daca curgerea se face oblic fata de stratificatie, atunci, asemenea
fenomenelor din, optica, rezulta un fenomen de frangere a liniilor de curent
la suprafata de separatie a straturilor ('fig.3.22.), dupa aceeasi lege ca cea din
optica [4], [94]:
tgal _ k2 tg a, _ k3
si respecti v - ___;:_ (3.30.)
tga2 /'1 tga3 k2
Pentru demonstrarea relati ilor (3.30.) se considera 0 suprafata de
discontinuitate (fig.3 .22.b) ~i un tub de curent ce intersecteaza suprafata de
discontinuitate sub unghiul a, si care datorita refractiei la nivelul suprafetei
de discontinuitate l~i va schimba directia, facand unghiul a2 cu suprafata de
discontinuitate.
Sectiunile tubului de curent in cele doua medii, separate de suprafata
de discontinuitate, vor fi dJ-1 si respectiv d2-J (fig.3.22.). Debitele eelor doua
tuburi de curent fiind egale (q '==Q2), rezulta:
(3.31. )
 3. N,OTIUNI DE HlDROGEOLOGIE ~I ELEMENTE DE HLDRAULICA SUBTERANA 257

conform Legii lui Darcy se obtine:

1 MiL •
(3.32.)
VI = ie, . ~1
d,
unde L1H, si L1H2 reprezinta pierderile de sarcina pe distantele d, si respectiv
dz.

directii oarecare
pnncipa e ortogona
s ~fal~
de
discontinuitate
tub de
curent linie de
"4 4' 4" / curent
~~~~-.--a-~ f _
..
..
.
.. •
, . ..
". I ..

ki> k, > k,
b) existenta unei discontinuitati
a) teren stratificat

Figura 3.22. Definirea parametrilor curgerii oblice Enraport cu stratificatia

,..
lnlocuind expresiile vitezelor date de (3.32.) in relatia (3.31.)
obtinem:

(3.33.)

Cum liniile de tip 1-2 si 3-4 sunt perpendiculare

pe liniile de curent,
atunci ln perechile de puncte (1-2) si (3-4, ... ) vom avea aceeasi inaltime
li3==H4) si deci:
piezometrica (If,,,=H2'' ~i
&-l2"3==H2,,-I-lJ si &il"4=lf", -H4 z:» LlH2"3==&i'''4 (3.34.)
Daca pe lungimile d, si respectiv d2 se inregistreaza pierderile de
sarcina t1HJ si LfH2, atunci pe unitatea de lungime va rezuLta All i/d,
respectiv LJH21d2. Ca urmare, pe lungimile d2"3 si d'''4 vor rezulta urmatoarele
pierderi de sarcina:
,1H2"3 -= I'l.H, . d2"3= All 2
All, . ctga, si iJ}{'''4== -d_;;;;_. d1"4= All 2 • ctg a; (3.35.)
d, 2

~iin baza relatiei (3.34.) rezulta:

258 FUNOATlll- I~IZICA si MECANICA PAM.AN1·URILOR

Mi,
_---'- =
ctga, tg a,
- ---'- (3.36.)
Mi2 ctga, tga;
si tinand seama de relatia (3.33.) se obtine relatia cantata:
k2 tga,
__;;;_
= _.;..___:_ (3.30.)
k, tga,
care poate servi la constructia pe cale grafica a spectrului hidrodinamic in
terenuri stratificate sau in terenuri cu discontinuitati (falii, etc.).

3.2.1.2.1. Factorii de care depinde coeficientul de permeabilitate

Coeficientul de permeabilitate, care caracterizeaza proprietatile

fizice ale pamanturilor din punct de vedere al filtratiei, este determinat de
urrnatorii factori:
• compozitia granulornetrica a pamantului;
• forma granulelor ~i marimea lor;
• cornpozitia petrografica;
• structura si textura parnanturilor;
• starea fizica a pamantului;
• gradu1 lui de saturatie.
1=_0 __r- NlSJP _
G/o AltO 'LA PRAF IfainoF fin rnediu marc
PIETRJ~ loo!..o V"N J $

J
'f

0.001 o ,005 0.01 I 2 10 20 100

Figura 3.23. Variatia coeficientului de permeabilitate ell compozitia granulometricd

. .., "-
Astfel, In functie de compozitia granulometricd se prezi nta 1n
fig.J .23. curbele granulornetrice ale ll110J' pall1an turi ~i coeficientii
 3. NOTIUNl DE I-IIDROG,EOLOGJE $1 ELEMENTE DE I-IIDRAULICA SUBTbRANA 259

corespunzatori de permeabi litate. Se constata 0 scadere a coeficientilor de

permeabilitate din zona pietrisurilor spre zona pamanturilor argiloase.
Dorneniile, respectiv curbele prezentate in fig.3.23. au, evident, un
caracter orientativ, deoarece la aceeasi compozitie granulometrica un uisip
tndesat are 0 perrneabilitate mal mica decat acelasi nisip afanat, Deci
compozitia granulometrica singura, fara luarea in considerare a starii fizice a
parnantului (a porozitatii sale), nu poate oferi inforrnatii cantitative sigure
asupra coeficientului de permeabilitate, ci eel mult ordinul de marime.
"
In ceea ce priveste forma granule/or, s-a eonstatat ca pamanturile
necoezive cu granule rotunjite au 0 perrneabilitate mai ridicata decat cele ell
granule colturoase. De asemenea, eu cat pamanturile au granule rnai mari si
o cornpozitie granulornetrica uniforma, ell atat eoefieientul de permeabilitate
este 111ai mare si invers, odata cu rnicsorarea dimensiuni lor granulelor ~i
respectiv a coeficientului de neuniformitate (Un), coeficientii de perrnea-
bilitate scad
....
rapid .
Incercarile teoretice, de modelare a procesului de filtratie ill •

parnanturi si prin aceasta, de a stabili 0 relatie de calcu I pentru coeficientul

de perrneabilitate, pornesc III majoritatea cazurilor de la studiul miscarii
apei prin tub uri eli sectiune de forma regulata.

igr = l\H/l
a.
~l
.
•1-~.-' '. YjV~~ -e :j~
~ ~~~~
•
v
-- ----"
"
- ~ .. ... ...a..
~

('I
.
V
•
• .......
_.. 1·
i
].
profil stktic
LI.r - - -
t:_- -
- ...
:r
---- -,
-.:...=.: _ ... _-
':_~
.._::._ teza

I r(I~Ji I j I
2

a) b) c)
2 -2

,. ,.
"
•
2O:-:::=;---~~---Jr
'..
, "

... - -.~ ----

vI
v-
dV
1 - dp

(I) e) t)

Figura 3.24. lpotezele generale privind curgerea laminard in regim permanent printr-o
conductd circulard
260 FUNDATJI 1- FIZICA $1 MECANICA pAMAN1'URlLOR

Astfel, considerand un tub eu lungime (/) si raza (r), in care apa

circula in regim permanent (fig.3.24.a) sub actiunea unei sarcini hidraulice
AIl si datorita frecarii apei de pereti si a vascozitatii acesteia, curgerea are
caracter teJescopic (fig.3.24.c), straturile de fluid miscandu-se eu viteze
diferite, crescand de la pereti spre axa tubului,
Pentru determinarea debitului (q) ce curge prin tub, se considera un
tub de curent de raza p (fig.3.24.b,e). Asupra lui se exercita 0 forta activa
Fs=r« &-I. Jr'; si rezultanta fortelor de frecare, Fr==2' n:p ·/·dF, pe perimetrul
tubului de eurent. Pentru ealculul fortelor de frecare din interiorul fluidului
se ia un element de volum (fig.3.24.f) de grosime (dp).
Fata verticala ipotetica (1-2-3-4), prin deplasarea eu viteza
diferentiata a particulelor extreme ce 0 definesc (v l,4:Ar2,3), cauzata de
prezenta fortelor de frecare diferite pe cele doua fete, ajunge in pozitia (1'-
2 '-3 '-4 ,), caracterizata de deformatia unghiulara y.
Conform legii lui Newton, forta rezistenta (dF) 'in cazul unui liehid
vascos este direct proportionala ell deforrnatia unghiulara (y), deci:
dF==-y'1] dF==-1]' dv/dp (3.37.)

Coeficientul de proportionalitate 1], poarta nurnele de vdscozitate

dinamicd. Ca urmare, tubul de curent se gaseste in echilibru sub actiunea
celor doua categorii de forte, iar ecuatia de proiectie 'pe orizontala este:
Fs=F; => r~v. M/.1[. p2 - 2·1[· p .t .dF =0

:;;i ln baza relatiei (3.27.) se obtine :

Y ~I • Mf .:rr . p2 - 2 . 1r . P -l .( -17 .dv / d p ) = 0 (3.38.)

Separand variabilele 'in relatia 3.38, se obtine:

J/~v 'I1H d
dv = -' .p' 'p,
2, 77 .t

integrand se obti ne: •

v =- Yw ·Mi . p2 +C (3.39.)
4'1]'/

Constanta de integrare (C) se determina din conditia ca viteza apei la

contactul ell peretele tubului sa fie nula (fig.3.24.b), ca urmare pentru :
 3. NOTIUNI DE HIDROGEOLOOIE ~I ELEMEN1'E ,DE l-IIDRAULlCA SUBTERANA 261

p == r => v == 0 => - r .~ 1-\1 • r2 + C == 0 => C ==

Y ·~H
r2 tV •

4'17'/ 4'1]'/

si inlocuind in relatia (3.39.) se obtine expresia vitezei de curgere a apei

intr-un punct a1 sectiunii tubului:
•

V==-
YM,'igr (2
·r-p
2 (3.40.)
4'17
Debitul specific va fi dq = v . dA ~i
cum dA =p . dB . dp (fig.3.24.e)
debitul se calculeaza prin relatia:
•

q== v·dA==
rw 'lgr (2
. r-p
2 ·p·dB·dp==:>
~ A 4.",
2·1!·y·j 1',4 r4
<d p > w gr. __

4'77 2 4

Efectuand calculele rezulta relatia lui Poiseuille :

q == Y w 4·
. 1[ . r . 1gr (3.41.a)
8'1]

Notand cu A = x- r2 } aria sectiunii de curgere a apei se obtine:

2

q == r 'Yw' -t.>
A (3.41.b)
gr
8· 77
0 si deci:
Viteza maxima se obtine pentru p ;:::::
•
r ~v • 19r 2
V")ax == •r (3.42.a)
4·",
iar viteza medie (aparenta):
2
rw·r.
q - ___;_;__ v
== max
V
med -
-:
A - 8."
•1
gr 2 (3.42.b)

Tinand seama de definitia razei hidraulice, R == A / U , unde A, si U

reprezinta aria si perirnetrul udat, relatia (3.41.) stabilita pentru un tub
cilindric (R=1f' r2 / 2·t!· r=r / 2) capata forma:

(3.43.)
2 ",
Procedandu-se In mod similar, se gaseste urmatoarea expresie pentru
curgerea apei intre doua placi paralele:
262 FUNDA1"'II 1- FIZICA $1 MECANICA pAMAN'"I'URJLOR

1 R2. r A
:3'
W •

q= 17 . I,I" . (3.44.)

Comparand expresiile (3.43.) si (3.44.) rezulta ca structura lor este

identica, diferind prin coeficientul numeric (I 12:;t!;113) si deci se poate admite
ca structura generala a debitului pentru 0 sectiune de curgere de forma
oarecare (fig.3 .24.d) este :
2
q = Ca . R . r ~v. i gr
.A (3.45.)
1]
unde Ca este un coeficient numeric depinzand de forma sectiunii de curgere
•
a apei.
Extinzand relatia (3.45.) la parnanturi, aria golurilor Ag se poate
calcula functie de porozitate prin relatia Ag==n·A (A ==Ag+AsJ aria totala de
filtratie), iar raza hidraulica se poate scrie sub forma:

A A·/ n·A·1 n·II e'V

R == == g == == == s, (3.46.a)
U U·/ U·I u! ut
unde numitorul al-e sernnificatia suprafetei laterale a tuturor particulelor
solide de VOlUll1 v.\, si deci se poate scrie crt R ~ e- v,,, I A,c: .
CUll) tUsa lntre volumul particulelor solide, respectiv suprafata 101·
laterala si diametrul statistic (dv) , respectiv diametrul mediu (cln1), exista
re latiile (Green - 1927 ~i Martin - 1923 [89]):
•
~1 (3.47.)
raza hidraulica se poate exprima prin relatia:

R = e- av . d~ == e. av . d" (3.46.b)
2
a,r d,rt af
unde:
• dv~df11~dh (vezi §.2.2.1.1.1.);
• av - factorul de velum; •

,.
• 0:1'- factorul de suprafata,
Inlocuind expresia razei hidraulice, data de relatia (3.46.b) in
expresia (3.45.), se obti ne:
2

q == C(,1'
av • e 2
.n . r HI d 2•
. It' l,fl." .
A (3.48.a)
af 17
 3. NOTJUNI DE HIDROGEOLOG1E ~I ELEMEN1'E DE lIJDRAULTCA SUBTERANA 263

Cum coeficientul Co depinde de forma golurilor din parnant, deci de

aranjarea granulelor intre ele (deci de structura parnantului), jar aVJ af de
marirnea ~j forma particulelor, produsul Ca·av 2/~r poate f Inlocuit printr-un
coeficient C care sa depinda de compozitia granulometrica, respectiv gradul
de neuniformitate si de forma granulelor.
2
Ca urmare inlocuind in relatia (3.48.a) pe C=Ca·av 1c1r si pe
11==e/(J+e) se obtine expresia debitului dupa Kozeny - Carm(111:
3
q = d?e . r~1I . e ..C· l gr . A (3.48.b)
77 1 + e
care prin comparare cu relatia lui Darcy, q=k-i gr 'l1, perm ite stabilirea
expresiei coeficientului de permeabilitate;
3
k = C . d2 .e r 1'iI.
(3.49.)
e 1] l+e

relatie, care eel putin principial, include in forma explicita sau irnplicita
factorii determinanti aSUIJJ-a perrneabil itatii, mentionati La II putul
paragrafu lui.
Astfel, compozitia granulometrica, forma pat ..ticulelor si structura
pamdntului se regasesc in coeficientul C, natura fluidului ~iinfluenta
temperaturii In termenul r..,.,/1], marimea granulelor prin d:, aranjarea
1
relativd a particulelor respectiv porozitatea prin terrnenul ~·e- /(J +e) etc.
Diarnetrul de, asupra caruia inca nu exista lin acord deplin al
cercetatori 101', este denurnit diametrul eficace si reprezinta fie d/(), tie d'5, de
pe curba granulornetrica fie di, fie dnl, diarnetrul ce corespunde celei rnai
mari frecvente, de pe curba de frecvanta, Relatia (3,49.) desi citata destul de
des in literatura are, din cauza rezultatelor putin concordante ell cele reale,
. ~

rnai mult un rol dernonstrativ a] diferitilor faetori ce influenteaza

°
coeficientul de permeabilitate ~j ITI,aiputina utilitate practica.
Diferi]i autori, prin incercari efectuate asupra anumitor categorii de
pamanturi, 111 principal nisipuri, au stabilit diferite relatii empirice pentru
deterrninarea valorii coeficientului de perrneabi litate.
Astfel:
• Allen Hazen (J 895 [55]; '1893 [89]) indica relatiile:
sau (3.50.a)
•

• Jaky (l 944) 111d1.ca relatia

1(=]00. d 2
~ III (3.50.b)
 •

264 FUNDAIll1- FIZJCA $1 .MECANICA 11AMANTURILOR

unde (d"r) este diametrul cu cea mai mare frecventa din curba frecventelor
(vezi §.2.2.l.I.).
• Terzaghi (J 955) [89], indica relatia sirnpla
2 2
k == 200 . d 1 () • e (3.50.c)
sau relatia complexa [55], [97]:
2
6·C n-013 ( ) 2
k: == • ' . I + 0 034 . t . d (3.50.d)
17 Vl-n ' to
unde:
C> 10,48 pentru particule rotunde netede si 6,02 pentru cele rugoase,
colturoase
t - este temperatura apei.
• London (1953) [55], stabileste relatia:
3
q. n
k == 2 (3.S0.e)
2
5 . j' . V . (J • (1 - 11)

unde:
• pentru particule sferice /=1,00;
• pentru particule bine rotunjite I=1,10;
• pentru particule destul de colturoase .f== 1,25;
• pentru particule foarte colturoase I= 1,40;
• n - porozitatea pamantului;
~ • • • w •
• V - vascozitatea cinematica a apel;
• (J"- aria specifica (As1), vezi §.2.2.1.1.5.).

• Casagrande (1948) pe baza deterrninarilor facute indica relatia [205]:

(3.S0.t)

unde kO,8.5 reprezinta eoeficientuJ de perrneabi 1itate al aceluiasi pamant

pentru e=O,85.
Raportul dintre eei doi coeficienti pentru nisip ell granulometrie
cornplexa (lillie plina) si pentru unul eu particule de forma plata, solzoasa
(1inie intrerupta), este indicat in fi.g.3 .25.
Trecerea de la un coeficient de permeabilitate (kJ) deterrninat in
laborator pe 0 proba Cll porozitatea e I, la coeficientul de perrneabilitate (k2)
al aceluiasi parnant ce ar avea tnSa porozitatea (e2) se poate face prin
irnpartirea celor doi coeficienti de permeabilitate exprimati prin relatia
(3.49.), rezulta:
 3. NOTIUNI DE HlDROGEOLOGIE $1 ELEMENTE DE l-IJDRAULICA SUB"fERANA 265

1,5 ,------y-----y------,------,
(3.51.)

/
Tinand seama ea toate
''1 J,O
..
00
o relatiile prezentate se refe ra la
aceeasi rnarime fizica, rezulta
clar, prin prisma rezultatelor
diferite obtinute prin fiecare
relatie, caraeterul orientativ al
0,8 1,0
tuturor aces tor relatii de
0,2 0,4 0,6
ealeul.
indicele porilor e
Totusi, din examinarea
Figura 3.25. Relatia intre coeficientul de lor, rezulta ca struetura eoefi-
permeabilitate si indicele porilor
cientului de permeabilitate este
de forma:
(3.52.)
unde C'=1 00-200 (slcm) iar (de) este egal fie eu dlO, fie cu d,n, exprirnat in
em. De aici rezulta ca se poate stabiJi prin incercari de laborator, pentru
nisipuri formate In aceleasi conditii geologice, 0 constanta (C) si un
diametru eficaee (de) pe baza carora, pentru acele tipuri de parnanturi, sa, se
determine coeficienti i de perrneabilitate.
Valori orientative ale coeficientilor de permeabilitate sunt date
pentru cateva tipuri de parnanturi si roci, in tabelele 3. t. [94] si ST AS
1913/6-76.
"
In toate rationamentele facute eu privire la coeficientul de
permeabilitate si respectiv legea lui Darcy, pamantul s-a considerat saturat,
deei un sistem bifazic alcatuit dill scheletul solid si apa,
Ca urmare, metodologiile indicate in ST AS 1913/6-76 de
deterrninare a coeficientului de permeabilitate indica ea inaintea inceperii
deterrninarii propriu-zise probele de pamant sa fie dezaerate. Aceasta se
realizeaza prin dirijarea unui curent de apa de infiltratie prin proba de jos in
sus, ell un gradient hidraulic subunitar, pana cand apa apare 1a suprafata
probei, deci cand proba este practic saturata.
"
In cazul insa, 'in care parnantul este nesaturat, deei 0 parte din pori
.

contin gaze, suprafata de infiltratie a apei seade, intensitatea fortelor de

retinere a apei de catre pamant creste si eoefieientul de permeabilitatc seade.
Acest efeet poate fi pus ITI evidenta prin determinarea coeficientilor
tie permeabilitate pe probe, cu diferite grade de saturatie, rara a mai fi
dezaerate anterior incercarii.
 FUNDA Tl_J I - f'IZJCA SI MEC:ANJC:A rAMANTU1~lLOR

Tabel3.1. Valorile coeficientului de permeabilitate pentru pdmdnturi si roci tari

. '" ....t uri.
,
a roci mot /iCIU paman b) roci tari sou stdncoase
Tiptl.l Descrierea Ti pul de J'OCa 1<.. 111/s'
k [cm/s] 7
pam an tU,IlI i calitativa Calcite 10,0 l- I ' . 10- *

Pietris curat
I mare Gresii
9
,J -1' . 10- * °
Gran ite intacte (0,1- 12-1 O-()+
, $
Nisip mare 1-10-2 medie Granite degradate I 0, 1- 1',. 10-
5

curat " .
Granite In situ)
, 4
1'0, I -1 )·t 0- '"
t 0.2-5'10.) medie Sisturi fisurate {']-3 . 10-4
Nisip mediu
5· 1()-2 _ I0-3 medie la
Nisip fin • ..., c) valori orientative dupa S7'AS
rruca
3 4 · ..... /913/6-76
N isip prafos 2'10. -10- lTIICa
-

Ti oul Jalna,ntlll ui kt -CJ11/S·

Nisip fin 6· I0-J- 10-4 slaba Pietl i§, bolovani
o
I ()-I 0- 1

'Un=2-5) Nisip, nisi J cu nietri , 10-1-10-3

Nisip de dune 0, t -0,3 n1are Nisip 1111; pra fos; praf 10-3- ) 0.7
Loess 10-3 -10-4 medie ar g j los, loess
4 5 , ..., Argila nisipoasa, prafoasa,
Praf 5'10. -1-. mica 10-5 -10-8
pra f argiles
....
Arai
:>. la < 10- 6 •
111JCa Argila, argila grasa 10-7_10-13

Introducand notiunea
, de
1,0
,,ex.= I I
k pcntru parnftllt nesaturat
I -T
perrneabi litate relativa (a), ca fiind
,~ 0,8 \
k pentru parnallt saturat raportul dintre coeficientul de per-
.....>
+-'
\ meabilitate aJ pdmdntului nesaturat
__,
~
\~g
~ 0,6 • - $i coeficientul de permeabilitate al
c!jS \
B , aer aceluiasi pdmdnt saturat, se pot
s
:9 04 vi' J
..0
('OJ
d)
' \
,, .apa
~

10.,'1 obti ne prin 'incercari graficele de

@
g_ 0,2 "-
"
V
V
variatie ale permeabilitatii relative
fa aer $i apd (fig.3.26.) in functie
Srcrit
':1
'/
.
..,.,.-
,
' ..... .....
.....
,
de gradul de saturatie (umiditate) al
.> +-.1-- -

o O~2 0,4 0,6 D,R parnan tului.

gradul de saturatie S, Anal izand alura curbei de
aer variatie a perrueabilitatii relative la
apD
apa in functie de gradul de
urniditate (S,.), fig.3.26. se constata
Figura 3.26. Permeabilitatea relativd /(,1 ca palla la 0 valoare a gradului de
aer (ag) $i 01)0 (a.) 0 unui nisip ;'1 saturatie, nurnit gr-ad de saturatie
functie de gradul de saturatie critic, practic nu aloe loc 0 infiltratie
 3, NO'!'IUNl DE HIDROGEOIJOGIE $1 ELEMEN~rE DE IIIOf{i\ULICA SUBTERANA 267

a apei prin pamant. Pentru valori ale gradului de saturatie (umiditate) intre
o 3 si 0,5 coeficientul de permeabilitate prezinta valori reduse, dupa care el
creste rapid cu cresterea gra.dului de saturatie.
'"
In aceasta situatic, rniscarea apei prin pamanturile nesaturate [5] [4],
[149], se poate exprirna prin Jegea lui Darcy generalizatd (L.A. Richards,
193 I):
~I-Jg ± ~/1s
v=.a ·k·-~-- (3.53.)
~v ~l
unde:
• ~[-Ig - pierdcrea de sarcina hidraulica sau diferenta de potential
gravitational;
• 1111s - diferenta de suctiune sau de potential al fortelor de retinere;
• !1l- lungirnea liniei de curent intre punetele considerate
• all' - perrneabilitatea relativa la apa.
Sernnul dintre cei doi terrneni ai relatiei (3.53.) se alege 111 Iunctie de
sensu I de actiune al campului gravitational si al fortelor de retinere a apei,
astfel:
• la infiltratia apei intr-un pamant nesatura L de La suprafatd (de
exemplu masivele de loess), la drenarea parnanturilor pentru coborarea
nivelului apei subterane se considers sernnul plus';
• In cazul ridicdrii apei prin capi laritate deasupra nivelului apei
subterane (ridicarea generala a nivelului apei subterane permite dezaerarea
si deci a~1/==1) se considers semnul minus.
Din cele prezentate, rezulta ca valoarea coeficientului de
permeabilitate este conditionata de 0 multitudine de Iactori dintre care, unii
au ei Insisi valori variabile 'in timp ~j spatiu, ce se reflecta In rnarea
variabilitate a valorilor coeficientului de perrneabiI itate. Ca urrnare, 111
problerne de drenaj, captari de apa, etc., P.Tt·ofin (Hidrotehnica nr. 2/] 968),
indica caracterizarea permeabilitatii straturilor printr-un coeficient de
permeabilitate evaluat pe haze statistice (distributie Pearson II I) ell Ul1 nivel
de asigurare de 40% pentru sistemele de desecare ~icoborare a nivelului
apclor subterane si de 60% pentru sistemele de captare.

3.2.1.2.2. Domeniul de valabilitate a legii lui Darcy

Analizand forma relatiei lui Darcy, rezulta ca intr-un sistern de

coordonate ()vig,. expresia ei grafica reprezinta 0 dreapta ce trcce prin
268 FUNDATII 1- FIZICA $1 MECANICA PAMANTURJLOR

originea sistemului de coordonate. Reprezentand grafic, corelatia v=.f{ig,.),

pentru lIn nisip si 0 argila, pe baza rezultatelor obtinute in laborator se obtin
curbe de variatie, a carer reprezentare schematics este data in fig.3 .27.
(STAS ] 913/6-76).
Din examinarea curbei de variatie a vitezei aparente (Darcy) in
functie de valorile gradientului hidraulic, pentru nisipuri si pietrisuri
(fig.3.27.) se constata ca limita inferioara a gradientului hidraulic pentru
care se declanseaza curgerea este praetic zero, dupa care corelatia Iiniara se
rnentine pana la 0 valoare maxima (is) ce limiteaza domeniul de
aplicabilitate al legii lui Darcy. Punctul corespunzator de pe curba care
separa cele doua domenii ar apartine teoretic zonei de tranzitie dintre
curgerea laminara si cea turbulenta,

v v
curgere domeniul
lam inar~Jurbu lenta legii lui Darcy I
: • 6~'
:
I
~~, .
:"v~ I
•I.. _~___L~
I

i ~7.''V ,."
I

t
,...,,
___
~-.--_.,
I

'~
I
I
,. ,
•I
,.
~
I,
I

•
,, I
I
I
I : domeniul Jegij luj Darcy
I I
I t-
rno 1 rca a
I
I
I
I
., I
I
I
I
I ,
I
I
I • I
I
!
••
I I

domeniul de valabilitate :.'

I
I

(i - i)
I a Jegii lui Darcy •
.'" .
• I

• V = ~1
••
•
I
I.. lI
•• .... ,
O~----~.-----------.~ 0 •
>----0
•
1------.

• •
10 1·I Is 19r
ii = 0 Is 19r

a) nisip b) argila

Figura 3.27. Reprezentarea schematicd a corelatiei v=f(igr.}

Cercetarile efectuate [52] pe probe realizate din particule sferice de

sticla si respectiv colturoase au indicat ca in primul caz proportionalitatea se
rnentine paoa la valori ale numarului Reynolds iR, == forte de inertie supra
forte de vascozitate) mai mici decat 5, iar in cel de al doilea caz mai mici
sau egaJe cu 2. Utilizarea insa a firelor trasoare colorate a indicat aparitia
turbulentei la R; == 60. Deci, spre deosebire de curgerea In conducte, in
pamanturi, intre cele doua domenii de curgere, laminara - turbulenta, apare 0
intinsa zona de tranzitie in care nu se poate aplica nici legea llii Darcy si nici
Jegea patratica (v==k,· igr), ci 0 combinatie intre acestea doua,
totusi, a lirnitei de aplicabilitate a legii lui Darcy in
Stabilirea,
pietrisuri si nisipuri este facuta prin limitarea valorii numarului Reynolds.
 3. NOTIVNI DE HlDROGEOLOGIE $1 ELEMENTE DE flIDRAULICA SURTERANA 269

Astfel, Muskat [55], Faucher, Lewis si Barmes (1933) [89], limiteaza

valoarea numarului Reynolds la 1, deterrninand in baza acestei ipoteze, fie
viteza critica, fie gradien tul hidraulic maxim palla la care se admite apli-
carea legi i lui Darcy.
Astfel, considerand expresia numarului Reynolds,

Re = V· d sau R e = v· d . r W (3 • 54 . a)
V '7' g
unde:
. .....
• v - este viteza aparenta a apel;
• d == dnl - diametrul mediu al granulelor eonstituente (obisnuit dio);
1'\ • • • "" •

• v - vascozitatea cinematics a ape1;

• 17 - vascozitatea dinarnica a apei (1]==P'V);
viteza critica va rezulta:
V
v cr = (3.54.b)
d
si pentru 0 temperatura a apei egala eu 10°C se obtine V = '7 I P = 0,01 poise
si deci:

vcr =
0,01 [ I]
em s (3.54.c)
d
iar pentru un diametru mediu al partieulelor de nisip egal cu 1,00 mm se
obtine 0 viteza critica de 0,1 cm/s,
Jaky, inlocuind in relatia (3.54.) viteza prin v= k'(gr ~i coeficientul de
2
permeabilitate prin relatia k== 1Oa'd,,1 , obtine expresia gradientului critic:

Re = v .d .
m
r w => V = R e
. 17 . g
~
.
k . l gr ==
R· 17 . g
e => .
l =_ R . 17 . g
_;;_e _
gr 3
1] . g «: .r lV dm • r \.v 100 . d . r w

si pentru

(3.55.)
,.
In ST AS 1913/6-76 valoarea superioara a gradientului hidraulic
pentru nisipuri sau pietrisuri, pana fa care se poate aplica legea lui Darcy
este data de expresia (adaptare dupa N.N Pavlovski [23]):

is = 8·v .(0,75' n + 0,23 )

k- dJO
unde (11) este porozitatea pamantului (exprimare zecimala nil 00).
 '" '"
270 FU'NDATIII- FlZJCA $1 MECANICA PAMANTURILOR

Cum In general gradientii natural i sunt sub valorile superioare

mentionate, legea lui Darcy este in majoritatea cazuriJor aplicabi la la studiul
miscarii apei subterane 'in parnanturile nccoezive, care reprezinta de fapt
straturile magazin.
"
In cazul pdmdnturilor coezive ~iin principal a argile/or, curba
v=,/{igr) poate f schernatizata cOnfOTlTI fig.3.27.b. Analizand alura curbei se
constata ca pana la 0 valoare lirnita a gradientului hidraulic, numit gradient
initial, viteza este nula, deci practic, argilele SUI?t impermeabile.
Explicatia acestui fenornen consta 111 existenta pel iculelor de apa ,..
adsorbita In porii pamantului care blocheaza circulatia apei libere. In
rnomentul in care gradientul initial este destul de mare (io ~ O,2+(),5 pentru
praf si io == 12-1 (9 pentru argile), apa gravitationala lnvinge rezistenta opusa
de pelicuJele de apa adsorbita ~j infiltratia poate fi descrisa aproximativ prin
relatia v=k, {i- io), pentru valori io~ ig,,. s i, (Iimita inferioara a gradientului
11 idraul ic).

- --
-
C,P.canst
~
-------------
regilTI pennanentde
--- ... ---- ----- -------- ... ------
... ----.-----
curgere
. P.(t)
-------- ----- ..------0-
o ,
I

,
I

,,
I

proba ,,
,, ,-....
, ...........
~

:~
,
I
,,
C.P.ini 'nl

o t
I,
..
ti rn I')
a) permeametru cu nivel constant b) fI=f(t)

Figura 3,28. Determinareo gradientului initial

•

Pentru valori ale gradientului, is> igr> i, (~ I0-30), corelatia v==j{igr)

devine liniara, fiind aplicabila legea lui Darcy, V==/(2'igr, iar pentru valori aJe
gradientului mai mari igr > i., corela] ia nu rnai poate f aprox imata cu 0
dreapta si prin urmare legea lui Darcy J1U 111()i este aplicabila,
Determinarea valorii initiale (io) a gradientului hidraulic si respectiv
a valorii (igr) corespunzatoare aplicarii legii lui Darcy (fig.3.27.b) se face
conform celor aratate ill fig.3.28. [89 J.
 3. NOTIUNI DE HIDROGEOLOGIE $1 ELEMENTE DE lilDRAULlCA SUBTERANA 27J

Proba de pamant de ina) time (I) este supusa, 'in permeametru I cu

gr-adient constant, unui gradient hidraulic ig,.(t) == [H - H(t)]/ I .masurandu-se
In tubul piezometric la d.iferite intervale de timp (Ii ~ 0), inaltimea coloanei
de apa [-l(t) pana la atingerea regimului perman.ent de curgere, respectiv
atingerea valorii maxime l-ltl10x(t)-
Gradientul hidraulic initial se defineste cantitativ prin relatia [89]:
. H, - H 0 H max (t)
Io == == (3.57 .b)
I I
iar gradientul hidraulic al curgerii permanente (fig,3.25.b) in regim laminar
(Darcy) va fi:
. Ho (3,57.b)
19r ==
I
independent de timp.
In concluzie, pentru caracterizarea perrneabilitati i parnanturilor
argiloase trebuie sa se determine:
• gradientul initial (in);
• limita inferioara a gradientului hidraulic (ii) de valabilitate dupa legea
lui Darcy;
• coeficientii de permeabilitate k, si k2.
Valori Ie orientative ale coeficientilor de permeabi Iitate /(1 si a
gradientilor initiali pentru argile, In raport de presiunea de consolidare sunt
date in tabelul 3.2. [214], [95],
Tabel S.Z. Valorile k , si io pentru argile cu diferite grade de consolidare

Presiunea de
consolidare a probei Umiditatea Valori
I dal-l/cm" finals a
probei G rad ien tu ,
Coeficientul de
de la la (%)
permeabilitate k I (crn/s) hidraulic initial io
8
0 2 32,5 1,05 . lO- J5
2 3 31,0 o,85 . 10-8 20
2 5 27,7 o,65 ' J 0-8 27
.
5
,.
6 270, o,40 . 10-8 31
Obs. lnaltimea probelor de parnant a Cost de 1,17 - 1,30 em.

"
lucrarile curente este necesar, de regula, indicarea coeficientului
IJl
de permeabilitate pentru un gradient hidraulic dat si prin urmare este bine
272 FUNDATIII- FIZ1CA $1 MECANICA rAMANTURILOR

ca odata cu furnizarea, de catre laborator, a valorilor coeficientilor de

permeabilitate sa se indice si gradientii hidraulici la care s-au facut
deterrninarile.

3.2.1.3. Ecuatia lui Laplace. Spectrul hidrodinamic

Dupa cum s-a precizat anterior, ecuatia rniscarii apei subterane este
descrisa de ecuatia lui Laplace care se obtine (Forchheirner, 1880) prin
asocierea ecuatiei de continuitate (V,=V2 §.3.2.1.2.) eu legea lui Darcy.
Considerand un pamant omogen si izotrop (coeficientul de
permeabilitate acelasi In toate punctele si independent de directia de
curgere), ecuatia de continuitate si respeetiv Jegea lui Darcy sunt:
• ecuatia de eontinuitate:
Ovx Ovy Ovz 0
~+ + == sau
-
div. v ==0 (3.10.)
ax By 8z
• legea 1ui Darcy:
•
v, k 00 1gr .x

{v} = [ k l igr.} =? sau

-v == =k gradH (3.22.b)
OOk
Particularizand relatia 3.22., pentru un teren omogen si izotrop

si tinand seama de relatiile (3.16.) se obtine:

aH 81-J v == --k. ali
v x == - k . .'y v == =k . ., z (3.58.)
ax oy oz
"
lnloeuind expresiile vitezelor date de relatiile (3.58.) in relatia
(3.10.) se obtine ecuatia lui Laplace data de relatiile (3.59.):
•

aH 8 aR 8
+- +- --
ax ax ay ay az az
(3.59.a)
 3, NOTlUNI DE I-JIDROGEO,LOGIE ~LELEMEN1'E DE HIDRAUL.lCA SUBTERANA 273

div- - k- grad- H = 0 => =k div- grad H = 0 => till = 0 * (3.59.b)

unde functia H(x, y, z) trebu ie sa satisfaca ecuatia lui Laplace si conditi iIe
limita fiecarui caz particular ill parte.
Pentru eazul frecvent Iutalnit In practica, al curgerii bidimensionale
(Vy=O) ecuatia lui Laplace devine:
a--+
2
H 2
8H
=0 sau t::Jl=0 (3.59.c)
ox 2
8)/2

Deci ecuatia (3.59.) este 0 ecuatie cu derivate partiale, de ordinu1

doi, de tip eliptic, care descrie 0 serie de fenomene fizice stationare
(electromagnetism, transmiterea cdldurii, elasticitatea etc.) ce nu depind in
mod explicit de timp ~jprin urmare solutia si respectiv unicitatea problemei,
este data de conditiile limita (de tip Newman sau Dirichlet), corespunzatoare
fiecarui caz particular (fig.3.29.).
de
z z
palpl~e linia de
-- - -- saturatie
- 6H
- C.P.2
C,P.I a( 1-1) {derivata normals
aN o~ 0 a functiei 1;(x.z)
h=z

/ ."/ , "/ / 'Z . 7,1 - ..

STRAT tMPBRMEABIL o 'BAZA IMPEI{M EAB Il.A

a) pereti de palplanse b) dig de paJnallt

Figura 3.29, Conduit de contur pentru doua tipuri de lucrdri

Gasirea soluti ilor acestor ecuatii TIl conditii particulare date, se poate
face prin integrarea numerica (integrarea ecuatiei Laplace prin iteratie, prin
relaxarey, prin teoria potentialelor, prin metode analogice si metode grafice
[4], [23], [95], [149], [176].
Astfel, introducand notiunea de potential al vitezelor definit prin
functia <I>(x,z) =v kHtx, z), ale carei derivate partiale de ordinul doi sunt
[89]:

2 2 2
8 8 8
• fl = \7 2 este operatorul lui Laplace ega) cu = 2 + 2 + 2
Ox 8y 8z
274 FUNDATIII- FIZICA $1 MECANICA pAMANTURfLOR

a <I>
2
-== I, .
a 2
H
(3.60.a)
ax 2
ox, 2

a e{)
2
=k .
a 2
H
(3.60.b)
GZ 2
az 2

ecuatia lui Laplace (3.59.c), devine:

2
<t>a--+ a
2
<t>
==0 sau L\<l>=O (3.61.)
ax az 2
2

Vectorul viteza In functie de potentialul vitezelor se exprima prin

relatia *:
-v == -gradcf> (3.62.a)
sau scrisa desfasurat:
- 8<1> -: a<I) - 8H ~ aH _.
v=- r l >: ·/{=-I,· ·l-k· ·k (3.62.b)
ax 8z ax az
unde cornponentele (proiectiile) vectorului
-v pe axele sistemului de
referinta Oxz sunt:
v == -k . aH = _ a<D
x
ax ax (3.63.a)
8H 8<P
v =-k· =--
.Y 8z oz
Integrand ecuatii le (3.47) se obtine:
<t>(x, z ) == + k .H (x, z ) + P; (z )

ct>{x, z) == +k . J-J (x, z) + F; (x) (3.63.b)

si cum x, z sunt variabile independente => F,(z) = F2(x).

Functia <I>(x,z) reprezinta variatia sarcinii hidraulice III teren iar
ecuatia <t> (x, z)= constant, descrie un set de curbe in lungul carora
potentialul este constant si prin urrnare curbele se numesc
) . ech ipo tentiale.
Instaland tuburi piezornetrice in lungul unei linii echipotentiale apa se va
ridica la aceeasi inaltime, la acelasi nive1 piezometric. Particulele de apa se
deplaseaza perpendicular pe liniile echipotentiale.
Introducand 0 noua functie, functia de curent '¥(x, z) definita astfeJ
incdt relatia dintre '¥(xJ z) si cornponentele vitezei in directiile x ~jz sa fie:

• V.Vilvolici, St. Balan et al., Mecanica teoretica. ed.III, Buc. I<)68, 'Jag. 91-94
 3. NOrflUNI DE l~lDROGEOLOGIE ~l ELEMENTEDE ~iJDRAULlCA SUBTERANA 275

•
-==V .'C ~J -==V z (3.64.a)
az ax
si tinand seama de relatiile (3.63.) se obtin relatiile (3.64.b), cunoscute sub
numele de relatiile (conditiile) Cauchy-Riemann.

v ==-
8$ - 8'¥
-
a<I> - a"l'
-
x ax dz ax 8z ('3.()4.b)
=>
v -- -
a<ll-- -
a\f' a<l> -
ot}'
z oz ax az ax
Diferentiind prima ecuatie ill raport eu z si a doua in raport eu x si
adunandu-le se obtine:
2
8 (1) a <}) 8 '-1' a~\f'
2 2

--- == 2 + ==~'f'== 0 (3.65.)

GZ 8z oz 2
ax ax ax
=()

Ca unnare functia \}J(x, z) verifies ecuatia lui Laplace si deci cele

doua functii sunt armonice (~<I> ==11\}J == 0) .
...
I
Z
~~~

~\',
::
,
,
,
,
I

I
, I
, I
,
,
,
I
I

=lconst. Figura _1.30. Relatia geometries

"
, c[)
} ,
"" I
, rc/2
I
intre linia de curent sl
"y~--
',\ ... ~_.
echipotentiala dintr-un punct
a curent P
'~V
'\ ILl'''''

X
'-Ii = const. ;___..______.----
Vx - ---- --- --- - --.
:')\..
-
•
~,~
.> piI" ~
I~

•
I '"

"" echipotentiala

Efectuand derivatele dz/dx pentru functia \I' si respectiv (f), intr-un

punct P (deci calculand tangentele la cele doua curbe in punctuJ P), al
domeniului de infiltratie (tig.3.30.) si tinand seama de relatiile (3.64.) se
obtine [89]:
dz -
o'P / ax -
v
-- - Z ==tga
dx \P o\}' 1az V_r
(3.66.)
dz -
8(J) lOx - vx _ 1
- - - == tg ( a + Jr 12 )
dx (j) BcD loz Vz tga
276 FUNDATJII - FLZICA $1 MECANICA f'AMAN'fURILOR

Din analiza relatiilor (3.66.) rezulta ca unghiul dintre ceJe doua

familii de curbe este f3 - a = 7r / 2 .
Ca urmare, familiile de curbe ['f'(x, z) ~ con~S't.]reprezentand directia
miscdrii de apa, respectiv liniile de curent ~i[<t>(x,z) = conls·t.],
particulelor
reprezentand echipotentialele, sunt ortogonale ill orice punct al domeniului
"
de infiltratie omogen si izotrop. lntr-un sistern de coordonate locale
P(X"ZI), unde vectorul viteza este dirijat dupa axaP xi (fig.3.30.), scriind
prima relatie Cauchy - Riemann (relatia 3.64.b) se obtine expresia masurii
......
vectorului v din punctul P:
a<D a\}J
v =v =- =- (3.64.c)
Xl ax, 8z,

N. amonte barai

N. aval
.- -

STRA'r lMPERMEABIL

Figura 3.31. Spectrul hidrodinamic ..sub un baraj

"
In cazul pamanturilor anizotrope liniile echipotentiale nu rnai sunt
perpendiculare pe liniile de curent iar vectorii v si
-+
-igr nu mai sunt coliniari.
Ansarnblul echipotentialelor si aJ liniilor de curent constituie
spectrul hidrodinamic (fig.3.31.), ale carui modalitati de trasare, asa nurnita
grafica, sunt expuse 'in lucrarile [4], [90], [89], [95], [149], [176], [222],
[237].
•

3.2.1.3.1. Cazul pamdnturtlor anizotrope

•
Considerand un pachet de straturi care se caracterizeaza pnn
•
coeficientii de permeabi litate k)..:;e fcz, ecuatia lui Laplace va rezulta pnn
asocierea ecuatiilor:
- ecuatia de continuitate (V,=V2):
 3. NOTIUNI DE HJDROGEOLOGIE ~I ELEMENTE DE HIDRAULICA SUBTERANA 277

av
~x +
Ov
Y =0
ax az
- Legea lui Darcy:

v x = -kx .
aH ; v =-k
aH
.-
ax z z az
Prin eombinarea eelor doua ecuatii se obtine:

aH 2
aH 2
kx . 2 + kz . 2 =0 (3.67.)
ox az
Facand urmatoarele schimbari de variabile:
•
~l Z=z

rezulta:
en
-=
en .
ax +
8H
=
aH
.
ez
.
ax ax ax az ax ax

a--.H ax + a H .-az
2 2
k z . a H . kz 2
kz o2H
-
- ---'--
_..:;_
= .--
ax2 ax ax .ez az k.t OX2 kx kx OX2
=0

(3.68.a)
•
~I
en
-=
en .ax + 8R . OZ=-aH
oz ax oz az oz az ~ '--v-I
=0 =1

a H
--==
a
2
H 2
.
ax +
a H ez a H
. =--
2 2
(3.68.b)
az 2
ax .az az ez: az az 'J Y " T
2

=0 =1
,..
Inloeuind expresiile 3.68. in ecuatia (3.67.) se obtine:
2 2 2 2
k . aH . kz + k . 8 H = 0 ::::> aH +a H =0 (3.69.)
x ax2 k z
x
ez: ax2 ez:
adica, toemai ecuatia lui Laplace pentru medii omogene.
278 "'UNDA"fll J - FLZI A $1 MECANI A PAMAN1~URILOR

Ca urmare, pentru parnanturile omogene eu anizotropia ortotropa

ik; ;t!: Icz; Ox :;z!: Oz), stud iul miscari i apei se efectueaza In ace Ias i mod ca
pentru pamanturi Ie ornogene 9i izotrope, dar pe un model transformat
(fig.3.32,), rezultat din eel real prin rnultiplicarea dimensiunilor orizontale
Cll .Jkz / k. ~i
t
lasand dimensiunile verticale neschimbate.
Dupa trasarea spectrului hidrodinamie pe sectiunea transforrnata se
revine la sectiunea reala prin interrnediul transformarilor inverse indicate In
fig.3.32.
Se poate dernonstra [42] [89] ca debitul se poate calcula pe modelul
transformat, atribuindu-i un coeficient de permeabilitate izotrop :
k: = lex = k, == ~k.t . kz (3.70.)

sectiune renlti sectiune transformata

••
Z=z
kx > k 7. k1.
X X -j{.!
X

x •
x
• •
•

-t"
•

x=X
z

strat impermcabil tra impermeabil

z Z
a) modelul real b) rnodelul transforrnat

FigLII'Q 3.32. Constructia spectrului hidrodinamic "7 C'(1Zl~/ pamdnturilor omogene ortotrope

3.2.1.3.2. Utilizarea analogiei eJectrice pentru determinarea

spectrului hidrodinamic

o
metoda relativ sirnpla de trasare a spectrului hidrodinarnic este
metoda analogiei electrice (metoda analogiilor electrodinarnice - EGDA,
[23]) care are la baza identitatea formald a ecuatiei ce descrie distributia
unui potential electric intr-o placa conductoare de electricitate, ornogena ~i
izotropa, ell cea corespunzatoare curgerii apei in parnant (ec. 3.69.).
f)
2
U au 2

-2 + 2 =0 (3.71.)
ox oz
unde U este potentialul electric.
 3. NOTIUNJ DE HIDROGEOLOGIE $1 ELEMENTE DE I-IIDRAULICA SUBTERANA 279

De asemenea, Intre intensitatea specified a curentului electric, intr-

U11 punct al placii, si potentialul electric exista relatia (Legea lui Ohm):
. ]
i =- . gradl.I (3.72. )
p
unde
• r = I - este COIl ductivitatea
uctrvitatea electrica
e ectnca;
p
• p - rezistivitatea
electrica .
Aceste doua ecuatii sunt analoge cu ecuatiile care descriu fenornenul
.. . ""'''
curgern apei 10 pamanturi:
"., .

-+

v ==- -k· grad I-I (3.22.b)

"
Intre ceJe doua tipuri de ecuatii se pot stabili urmatoarele analogii
[23], [23], [149]:
• potential electric U _, sarcina hidraulica H;
• conductivitatea r = 1/ P _, perrneabilitatea k;
• intensitatea specifics curentului electric T _, viteza de curgere
-v ;
• intensitatea curentului I _, debitul de infiltratie q.
Modelele pe baza carora urrneaza sa se stuclieze, prin analogie
curgerea apei III pamant se realizeaza din hartie grafitata, buna conducatoare
de electricitate si trebuie sa reproduca la SCal-a, sectiunea transversala a
masivului de pamant sau a digului ori barajului din pamant (fig.3.33.).
Modelele sunt puse sub tensiune de 0 asa maniera incar potentialul
electric pe contur sa reproduca distributia sarcinii hidraulice pe contur
(fig.3.29.)
....
.
In cazul J ucrarilor dill fig.3 .33.a , realizarea conditii lor de contur se
face cu usurinta, in timp ce Ia lucrarile de tipul digurilor si barajelor din
pamant trebuie determinata mai intai Iinia de saturatie, Pentru aceasta se
decupeaza succesiv din partea superioara a modelului pana cand III punctele
de pe conturul taieturii, potentialul electric este proportional cu cota z a
punctului respectiv.
Trasarea echipotentialelor se poate face fie prin deterrninarea sarcimi
hidraulice in nodurile unei retele trasate pe model si constructia echi-
potentialelor In mod similar curbelor de nivel, fie prin metoda triunghiului,
fie prin metoda de zero.
280 FUNDATII I - FJZICA st MECANlCA pAMANTURILOR

1Joo-----.------------

UJ~-+------~----~--
punte de
U 1 - Uo . lnasura \..,-1

UM = R R It) R, 1~2 U,
)+ 2

Ivanometru

sonda

a) modelarea curgerii apei in jurul unui perote de palplanse

uo~~--------------------------------------~~
6 .;. ] OV
U,
punte de parte decLlpat5
masura In model'

lvanometru

sondi

b) modelarea curgerii apei printr-un dig de pamant

Figura 3.33. Modele pentru studiul curgerii apei prin analogie electricd (metoda EGDA)
In primul procedeu, care utilizeaza masurarea prin metoda deviatiei
(punte neechilibrata), sarcina hidraulica intr-un punet oarecare al modelului,
M (fig.3.33.) se determina cu relatia:
U
11M = till . M (3.73.)
U) -Uo
unde:
• till - este pierderea totala de sarcina hidraulica in regirnul
stationar de curgere a apei (fig.3.29.);
• U~ UJ - U'o R ; 1 1- J ." J M
. )- reprezinta potentia u, e ectric In punctu . ;
>J •

R, +R2
• RJ, R2 - valorile rezistentelor eleetriee corespunzatoare din
puntea de masura,
Debitul (q) care traverseaza masivul de pamant sau lucrarea realizata
din parnant, poate fi calculat in functie de intensitatea curentului electric (1),
ce traverseaza modelul, eu ajutorul relatiei:
 3. NO'f[UNI DE HlDROGEO'LOGLE $1 ELE.MENTE DE HIDRAULICA SUBTERANA 281

q==k.M-I. I (3.74.)
1
-·(VI -Uo)
p
Principial, prin metoda de zero (punte echilibratdi se fixeaza
raportul rezistentelor R, si R2 la 0 anumita valoare, ce corespunde unei
anumite sarcini hidraulice, se echilibreaza puntea ~iapoi prin pi imbarea
sondei pe model, se cauta punctele pentru care puntea ramane in echil ibru;
prin punctele astfel gasite se poate trasa echipotentiala de sare ina data.
Pentru gasirea intregii retele de echipotential se procedeaza in mod
analog, rnodificand succesiv raportul rezistentelor RJIR2 din punte .
.Metoda analogiei electrice prezinta avantajuJ determinarii spectrului
hidrodinamic, pentru conditii la Iimita re.lativ complicate, ce ar face
imposibila rezolvarea teoretica sau ar necesita un volum de calcule
important.

3.2.2. Utillzarea spectrului hidrodinamic pentru calculul

parametrilor curgerii

A vand trasat spectrul hidrodinamic al apei de infiltratie printr-un

terasament, dig sau baraj de pamant, respectiv pe sub 0 constructie, se pot
calcula pe baza lui, parametrii care definesc curgerea apei ca: viteza, panta
hidraulica, debitul de infiltratie si presiunea apei din pori.
Pentru ilustrarea modalitatilor de calcul a acestor parametri, se
considera spectruI hidrodinamic din jurul unui perete de palplanse introdus
partial lntr-un strat permeabil (fig,3.34)_
Spectrul hidrodinamic prin liniile de curent '-Pi == const., imparte
rnasa de pamant permeabil lntr-un numar (N,) de tuburi de curent, care sunt
apoi divizate prin liniile echipotentiale intr-un nurnar (Nc) de careuri
elementare (fig.3.34. N,==4,' Nc== 1 0)_
Considerand tubul de curent numarul 3 (33' -44), limitat de liniile de
curent \113, \114 si respectiv careul (a, b, c, d), numarul (2), dill cadrul tubului
(tlg.3.34.b), lirnitat de echipotentialele ¢l ~i <1>2 , viteza apei 'in centrul
careului elementar se obtine prin scrierea expresiei (3.64.b) in diferente
f nite:

v==v
act> a\f' v =-
. ~<J) ~
---
'1'
==- ==- (3.75.a)
;,\"1 aXI 8z1 I1c de
unde:
282 FUNDATIJ t , FIZICA SJ MECANICA PAMANTU[{ILOR

tub iezometric
z
nivel
atnonte
••

- - -
- -- - - - - - - --- -- - - .

- - "I

- - -- - - ~-
- - - - - - - -- ::0-
~ - _-- - - - -_.~
_.<1- b) careul elementar nr, 2
~

- -- -- -- nivel aval
- - - -- ,- - -- - -- - -- - -- - -- - -- -
- - - trr -
-y).. - -- ~ Ii - - L..q'- - - -- - '1'- - - - --- - - . (~ = k 1-1
liinn
.. de curent 0 2

@
........ .. .... ...
... ...
- .. .... ....
... ....
" •
", ® " ,,
\
\
,,
.. , <P,
,,
\
,
\
\
\
I
I 1

\IJ I~....,..,.
~~.;;:. ~~:;:..,i..~~#,~;:"".;=:i::.;...,..::~~~~~~1 ~~;:::.,' ;;.,;=;~~,' x ....

strat imperrneabi
a) spectrul hidrodinarnic
Figura 3.34. Utilizarea spectrului hidrodinamic

Ca urmare, viteza si gradientul hidraulic (panta) se calculeaza cu

relatiile:
v = k. • . L\H db
~Hdh , ~1 19r = (3.7S.lJ)
D.c I1c
Debitul de infiltratie al apei cat'e strabate careul elernentar
considerat, respectiv tubul de curent (.~_l'-44') este dat de relatia:

q := V • A => q = v . ~e.1,00 q = k- ~r-ldb . Se (3.76.)

D.c
 3. NOTJUNl DE fJIDROOEOLOGIE $1 ELEMENTE DE HIDRAULICA SUBTERANA. 283

"
III cazul care spectrul hidrodinamic se construieste astfel incat .pe
ill
parcursul fiecarui careu elementar, pierderea de sarcina (obisnuit N,> 10) sa
fie aceeasi W db == t:Ji*, unde MI~ == 11[{ I Nc' atunci relatiile de calcul a
parametrilor miscdrii apei devin:
v=I,. ~I-[. i == Ml . k. ·1111
q == ·l1e (3.77.)
N .sc' ur N .l1c
~l Nc ,Ac
c c
Daca ~ '¥ == il<t> , respecti.v Sc == Se , careurile elernentare devin
pdtrate curbilinii si debitele tuturor celor N, tuburi de curent sunt aceleasi si
egale:
tJ.H
q, == Q2'" == qi == k .-- (3.78.a)
Nc
Ca urmare, debitul de infiltratie pe sub constructie, pe unitatea de
lungime de perete de palplanse, rezulta prin insumarea debitelor pentru cele
Nt tuburi de curent, deci:
q-_ Nt 1 A IJ'
. Ie . OJ] (3,78.b)
Nc
unde:
• N, - numarul de tu buri de curent;
• N; - numarul de patrate curbilinii (lin cadru1 l111Ui tub de curent;
• k - coeficientul de permeabilitate;
• LJH - pierderea de sarcina totala,
Pentru calculul presiunii apei din pori, l'11tl'-UJJ punct oarecare (de ex.
punctul b), al rnasi vulu j permeabi I sau a presi uni i exercitate de apa asu pra
talpii unei fundatii (subpresiune), se pleaca de la relatia lui Bernoulli
(fig.J ,20.):

(3.79.)
r;
unde
• hb == H /;- Zb - jnaltimea piezometrica din PUI1CtUJ b;
• Zb - energia de pozitie
Sarcina hidraulica Hb se determina pe baza spectrului hidrodinamic,
tinand seama de faptul ca liniile echipotentiale sunt numerotate de la 0 - n
(fig.3 .34.) si, pri II urrnare, pentru un punct oarecare die pe echipotentiala cu
nurnarul de ordine (j), sarcina hidraulica va fi sarcina illitiala (HI) minus
pierderile (Ie sarcina pe parcursul celor z careuri elernentare, deci:
284 FUNDATIll- FIZICA ~I MECANICA pAMANTURILOR

l-lj = H, - j . en: = N; . LVI· - l MI· ::::> /-1 ,= 1- } .M-I (3.80.a)

) Nc
si deci pentru punctul (b) considerat (j=2,' N;= J 0), se obtine:

3.2.3. Determinarea experhnentala a coeficientului de

permeabilitate

Deterrninarea coeficientului de permeabilitate (permeabilitatii

parnanturilor) se poate face prin incercari pe probe in laborator sau prin
A .., •• •

mcercan In situ.

0) Determinarea permeabilitatii En laborator

Determinarea permeabilitatii l11 laborator se face conform
rnetodologiilor prezentate in STAS 1913/6-76, STAS 1913/8-82, [89], [38],
[J 16], [86], [132] prin:
• Metoda permeametrului eu gradient constant cu sau rara
suctiune;
• Metoda perrneametrulu i eu gradient variabil;
"
• lncercarea de compresiune-consolidare, in edometru (STAS
8942/1-89)

• Metoda permeametrului cu gradient C011StOl1.t cu sau .fara suctiune

Determinarea permeabilitati i este pusa in evidenta la trecerea unui
curent de apa, sub gradient constant, printr-o proba de parnant netulburata
sau rernaniata la indesarea dorita.
Permeametrul este cornpus in general din (fig. 3.35.a):
• proba cilindrica de parnant (I), de inaltirne L si arie A (diametrul probei
se recomanda a fi de eel putin 10 ori mai mare decat dirnensiunea
particulei maxime din epruveta incercata);
• rezervorul (2) eu nivel contant din alimentarea continua cu apa, ce
mentine aceeasi cota piezornetrica h;
• tub de plastic (3) de legatura;
• fi ItJ'e (4);
 3. NOTJUNI DE HIDROGEOLOGIE ~l ELEMENTE DE HIDRAULI A SUBTERANA 285

• preaplinul (5) din care se colecteaza volumul de apa evacuata din proba,
lntr -un interval de limp T.

4---3

h 4 3
A A

T
L

a) cu gradient constant b) cu gradient variabil

Figura 3.35. Schema de alcdtuire a unui permeametru

Pe parcursu I determinarii, dupa intrarea curgeri i III regim se mascara

urmatoarele:
• volumul de apa evacuata V prin preaplinu1 (5), in crrr', in intervaluI de
timp T;
• intervalul de timp T, in care curge volumul de apa V, in secunde;
• diferenta de nivel piezometric h, In em, cu 0 precizie de 1 rum.
Debitul de curgere al apei, q este stabilit prin relatia q = V / T , unde
V este volumuL de apa ce parcurge proba iar Teste tirnpul masurat de
curgere.
Viteza de curgere este v = q / A , unde A este aria transversala a
probei si care prin legea lui Darcy este exprimata de relatia v = k . igr , k fiind
coeficientul de permeabilitate a pamantului din proba, igr - gradientul
hidraulic mentinut constant pe parcursul determinarii, dat prin relatia:
igr = h / L.
Astfel, coeficientul de permeabilitate pe directie verticals de curgere,
stabilit ill conditii de laborator, la temperatura t (masurata 'in °C, 'in proba ~i
ill apa ce strabate proba) ~i notat /(1, este dat prin relatia:
286 FUNDATI'll - FlZrCA ~I MECANICA PAMAN·['URILOR

V·L
k; =:::: --- (3.8 I .)
T·A·h
Valoarea stabilita experimental este corectata in functie de tempera-
tura masurata, fata de va]oarea de referinta de 20°C, printr-un factor de
corectie c, definit pe baza relatiei

(3.82.)

unde
• fll"C este vascozitatea apei la temperatura t;
C
• Jl20 tl C fiind vascozitatea apei la 20 )C [38].
CoeficientuI de corectie este aplicat prin relatia ernpirica:
c = 2, 42 - 0, 475 . In ( t ) (3.83.)

Prin STAS 1913/6-76, eoeficientul de corectie c este redat prin

valorile din tabelul 3.3.

Tabel 3.3. Valorile factorului de corectie c. infunctie de temperatura (t'C)

tOe c rc c tOe c rc c
]0 1,3 J 15 l,14 20 l~OO 25 0,89
11 1,27 16 1, 1.1 2l 0,98 26 0,87
12 1,23 . 17 1,08 22 0,95 27 0,85
13 J ,20 18 1,05 23 0,93 28 ,
083
14 l,17 19 1,03 24 (),91 29 0,81

"
J n consecinta, coeficientul de permeabil itate k este dat prin relatia:
k =:::: lei' C (3.84.)
,.,
In cazul In care metoda permeamctrului ell gradient constant se
aplica rara considerarea efectului suctiunii din porii pamantului din proba,
inainte de inceperea masuratorilor, are loc evacuarea gazelor din porii
probei cu un curent de apa de jos 'in SlJS, cu un gradient hidraulic mai mic
decat 1.
Aceeasi metoda de stabilire a coeficientului de permeabilitate, eu
considerarea efectului suctiunii presupune ca evacuarea gaze I01' dill porii
pamantului se realizeaza pe masura ce curgerea intra in regirn, Coeficientul
de permeabilitate se stabileste pe baza relatiei (3.81.).
 3. NOTIUNI DE 1'{IDROGEOLOGIE $1 ELEMENTE DE HIDRAULJCA SUBTEJZANA. 287

• Metoda permeametrului cu gradient variabil

•

Determinarea perrneabilitatii este pusa in evidenta la trecerea unui

curent de apa, sub gradient variabil, printr-o proba de pamant netulburata
sau rernaniata la indesarea dorita.
Permeametrul ClI gradient variabil este cornpus din (fig. 3.35.b):
• proba cilindrica de pamant (J), de lnaltime L ~i arie A (diarnetrul probei
se recomanda a fi de eel putin 10 ori mai mare decat dimensiunea
particulei rnaxime din epruveta incercata);
• tub de plastic (2), cu sectiunea transversals de arie '1;
• filtre (4)~
• preaplinul (5) pentru apa ce parcurge proba de parnant, intr-un interval
de timp T.
Pentru declansarea incercari i se umple cu apa tubul de plastic (2)
palla la nivelul piezometric hi, consider-at in limitele de valabilitate ale legii
lui Darcy si se urrnareste cobol-area nivelului apei. Se cronometreaza
intervalul de timp Tis) , intre momentul cand apa aloe cota h, ~ieel pentru
care eota devine h z.
Viteza de curgere a apei se stabileste prin relatia v == dh] dT , pe baza
careia, debitul de apa la intrarea In proba poate f exprimat prin:
dh
qinttare == Q. V == -a' (3.85.)
dT
unde a este aria tubului prin care apa intra 111 proba.
Debitul la iesirea apei din proba este estimat prin:

qiesire = A . v = A . kl . i = A . lei . h (3.86.)

L
unde
• A este sectiunea probei;
• k, este coeficientul de permeabilitate pe directie verticala de curgere la
temperatura r C;
• L inaltimea probei;
• 11 este cota piezometrica a apei dill tub.
Din ecuatia de continuitate rezulta egalitatea debitelor La intrarea ~j
iesirea din proba, 'in consecinta:
dh 17.
- a. = A . kt • (3.87.)
dT .L
Prin integrarea relatiei lntre limitele definite de diferenta de cota
piczornetrica pentru tirnpul dintre doua citiri consecutive se obtine [38]:
 ... "
288 P'UNDATII J - FIZICA $1. MECANICA PAMANTURlLOR

A .k T2 /12 dh
--'. dT=- (3.88.)
a- L 1j hi 11

de unde coeficientul de permeabilitate rezulta:

I, == a· L . J n hI (3.89.a)
I A. T h2
in care Teste intervalul de timp 111 care apa coboara de la hJ Ja hz.
Atunci cand tubul de plastic prin care apa coboara in proba este de
aceeasi sectiune transversals cu pi'oba de pamant studiata si logaritmul se
aplica In baza 10, relatia (3.89.a) devine similara celei din STAS 1913/6-76:
L hI
k, == 2,3· -log (3.89.b)
T 112

Fata de temperatura t'C a apei ce parcurge proba, corectia care se

aduce coeficientului de permeabilitate k, este similara eelei prezentata in
paragraful anterior.
Desi cele doua metode de deterrninare a permeabilitatii 111 laborator
se aplica tuturor tipurilor de pamant, se recomanda folosirea permeametrului
Cll gradient constant la pamanturile granulare (necoezive) ~i permeametrul
ell gradient variabil pentru pamanturile cu particule fine (coezive).

"
• Incercarea de cornpres iune - consolidare, in edometru (STAS
894211-89)
Unul din obiectivele urmarite de incercarea de compresiune-conso-
lidare a pamanturilor Jl1 edometru este acela de a deterrnina coeficientul de
permeabilitate a pamantului din proba,
Astfel, coeficientul de permeabilitate k se deterrnina cu relatia:
(3,90.)

"In care:
• c; este coeficientul de consolidare deterrninat prin relatia (4. 76.d),
,

§.6.3.1.1.;
• a, , coeficientul de compresibilitate determinat prin relatia (4.32.),
§4.2.2.1.1 ;
• rw' greutatea specifica a apei la temperatura determinarii;

• e, indicele porilor ce caracterizeaza starea de indesare a probei de

pamant de sub treapta respectiva de incarcare.
 3. NOTIUNI DE rIID.ROGEOLOG1E ~[ ELEMENTE DE HIDRAlJLICA SUBTER,ANA 289

b) Determinarea permeabilitdtii prin incercari in situ

Deterrninarea coeficientului de permeabilitate in situ se face prin
[116] :
•
masurarea vitezei de curgere cu ajutorul trasorilor;
turnari experimentale de apa (Bolirev - Nestaroy);
•
metoda sferelor de inti ltratie;
•
metoda Lafrane;
•
•
metoda permeametrului (eu vacuum sau Bril1ant);
• turnari si pompari in foraje.
Turnarile ~ipomparile experimentale de apa in foraje sau puturi
furnizeaza cele mai veri dice date ale parametrilor hidrogeologici ai unui
strat acvifer.
Puturile sunt constructii verticale tubulare, cu 0 parte a suprafetei
permeabila (filtranta), prin intermediul carora se capteaza (pornpeaza) sau se
"
introduce (toarna) apa in pamant [52], [86], [89], [116], [237]. In functie de
adancimea lor, respectiv de atingerea sau nu a patului stratului acvifer,
puturile pot f perJecte (capteaza apa pe toata grosimea stratului acvifer) si
imperfecte (ce se opresc cu baza in stratul acvifer).
• Fie deci un put perfect, realizat intr-un strat magazin cu nivel
liber, din care se pompeaza apa astfel incat sa se real izeze un regim
permanent de infi ltratie al apei 111 put si doua tuburi piezometrice plasate la
distantele XI si X2, pentru rnasurarea inaltirnii piezometrice, (fig.3.36.).
Ca urmare a pornpari i apei din put, suprafata libera a apei se
deniveleaza radial In jurul putului, dupa 0 suprafata de revolutie a carei
generatoare este curba de depresie (fig.3.36.) ~i a carei baza este 2R, R, raza
de influentd a putului.
Pentru determinarea debitului de infiltratie in put, Dupuit (1863),
formuleaza urmatoarele ipoteze [89]:
• rnasa de apa se extinde la infinit In plan orizontal;
• stratul rnagazin este ornogen, orizontal si de grosime consturta;
• putul este pel-feet, adica se extinde pana la stratul imperrneabi l. atlat 1a
baza stratuJui magazin si tubajul este perforat pe intreaga zona situata
sub nivelul apei;
• pe timpul experirnentarii llU exista infiltratii sau exfiltratii In interiorul
sau ill afara sistemului acvifer considerat,
"-

In baza acestor ipoteze, debitul de infiltrare in put este dat de relatia

(fig.3.36) [89], [99], [1 j 2]:
q == v.l' . Ax (3.91.a)
290 FUNDA.Tlll - FIZICA $1 MECANICI\. PAMANTuR.ILOR

unde:
• x - este raza bazei UIIUi cil indru oarecare, ipotetic, de Inaltime z;
• v, - viteza medie aparenta a apei la nivelul suprafetei laterale a
cilindrului ipotetic considerat,
• Ax=2- Jr·X·Z - aria laterala a cilindrului de raza x.
piCZOll1ctre q
•

x
R
,

Figura 3,36. Efectul pompdrii apei dintr-un put

,

Viteza aparenta Ladistanta x de put, conform legii lui Darcy, este:

. dz
v = k- ig,. unde lRI' = (3.91.b)
. ds
(s reprezentand abscisa curbilinie in lungul suprafetei de depresie).
Ca urmare, expresia vitezei devine, v=k· dz , jar componenta sa
ds
orizontala, asimiland dircctia vitezei eu eea a segmentului 12 (fig.3.35.b),
rezulta:
2
dx dz dx dz dx dx , dz dx
v x == v . cos a = v· =k . - = Ie . .. => vx = k ,
ds ds ds ds ds dx dx ds
si prin dezvoltare in serie se obtine:
2
dz dz
Vx =Ie- . 1- + ... (3.92.)
dx dx
 3. NO'rIUNI DE HIDROGEOLOGIE $1 ELEMENrrE DE I-llDRAULICA. SUBTERANA 29l

Adrnitand ca panta liniei de depresie dz / dx este suficient de mica

pentru a putea negJija ceilalti termeni ai seriei, se obtine expresia vitezei:
dz
v, ~/(.- (3.93.)
dx
Inlocuind 'in relatia (3.91.) viteza data de relatia (3.93.) se obtine
expresia diferentiala a debitului care traverseaza cilindrul de raza x:
dz
q=2-7r-x-z·k·- (3.94.)
dx
ce constituie totodata si debitul de pompaj, deoarece apa este incompresibila
iar regimul de curgere permanent. Integrarea ecuatiei diferentiale liniare de
ordinul intai (3.94.) se face prin metoda separarii variabilelor.
Deci:

q dx dx
z -dz == . => z -dz == q • -== q ·lnx+C=>
2'1[-k x 2·tr-k x 2 2·rc·k

(3.95_a)

Deterrninarea constantei de integrare (C) din ecuatia (3.95.a) se face

pe baza conditiei de contur (margine): x=r => z == h (fig.3.36.) ~iprin
urmare:
2 2
h = q ·lnr+C => C=11 _ q -ln r (3.95.b)
Jr·k tr·k
"
Inlocuind constata de integrare In ecuatia (3.95.a) se obtine:

Z2 == q -In x + h2 _ q -In r => Z

2
= h 2
_ q X
-In- (3.96)
n -]: n -k: tr·k r

reprezentand ecuatia curbei de depresie sau a meridianului palniei de

depresie. Prin explicitarea coeficientului de permeabilitate din relatia (3.96.)
se obtine:
x
In-
I, == q. 2 r 2 (3.97.a)
1C z -h

in care, punand conditia de contur, x=R => z = H se obtine:

J
292 FUNDATfl J - FIZICA $1 MECANICA pAMANTURJLOR

R
111-
q
k == . _ r
__:____ (3.97.b)
2
1L H2 - h

Ecuatiile (3.97.) au fost practic obtinute prin integrarea ecuatiei

diferentiale intre limitele x=r => z =::: h si x=R => z = H, limite care
implicit cunoasterea eu suficienta exaetitate a nivelului apei in put, cat si a
razei de influenta a putului, C'Ul11 raza de influenta a putului nu este
cunoscuta (ea illsa~i fiind functie de coeficientul de permeabilitate
R ~ lOOO(H - h). k ; k in m/s) iar masurarea nivelului apei 111 put este
afectata de anurnite erori se prefera, pentru cazurile practice, integrarea
ecuatiei diferentiale intre limitele x=x, ~ z = z,; x = x2 => Z = Z2
(fig.3.36) si prin urmare ecuatia (3.95.) devine:

'2 z- dz = q . X2..!_. fix => ..!_ .• z; - z~ = q -In x2

2:, 2 . 1C •k .~, x 2 2 . Jr . k xI

(3.97.c)

cu:
• XI, distantele de amplasare a tuburilor piezometrice fata de axul
X2 -
putului;
• z/=H-d}, respectiv z2==H-d2 - cotele piezometrice din cele doua tuburi,
calculate functie de denivelarile masurate ale apei In puturi
(d1, d2);
• q - debitul de pompaj inregistrat intr-o unitate de timp, dupa
stabilizarea procesului de infiltratie a apei in put.
/'<

• In cazul unui acvifer sub presiune (fig.3.37.) de grosime (ho),

debitul de infiltratie ce traverseaza cilindrul cu raza bazei (x) si inaltimea
(}zc== constant, \;j x), este dat de relatia (3.91.):

dz => dz'= q .dx

q =k . . 2 . 1'C • X . ho
dx 2·;r·lc·h o x
(3.98. )
•
Integrand relatia (3.98.) intre limitele x == Xl => Z = Zl ~1

x = X2 => Z = Z2' rezulta:

 3. NOTIONI DE HIDR.OGEC)LOOfE $L EL.EMENTE DE HJDRAULICA SUB'fERANA 293

Z2 ~
dz = _ __;;:;.___
.
2·rc·k·h o

rezulta:

111 X2
k = q . XI (3.99.a)
2·rc·h o z-z
2 I

•
ezornetre
q
•
'%
N pfilllie depJ'e51e
- - - -
"0.~ / - - --:,..::> », -
I
.
2 I
I
I
I
I+- / /' I I I
S'fRAT
: c bit de d~.pE~esie
rMPITRMEABllj
/'
A
I (su rafata pupuit)
Figura 3.37. Efectul
v •• •
/ I , pomparu o:,UPI"ounut
0::
N
(,I

- N'
::
I
I
I
1
I
acvifer sub presiune

Pentru cazul particular x=r ~ z=h si x==R => z=H (fig.3.37.),

relatia (3.99.a) deville:
in R
k= q . r (3.99.b)
2·rc·h H-h

3.2.4. Actiunea hidrodlnamlca a apei. Gradient hidraulic critic

Datorita vascozitatii, circulatia apei in pamant este insotita de

pierderi de sarcini hidraulice puse pe seama frecarii vascoase dintre a,pa si
scheletul solid, prin intermediul caruia apa in rniscare tinde sa antreneze
particulele pamantului [23], [42], [89], [95], [112].
294 PUNDATII J - P[ZlCA $1 MECANJCA pAMANTURJLOR

Ca Urm are, apa 111 miscare prin parnant exercita asupra scheletu Iui
solid 0 anumita forta F:v
iforta hidrodinamiciii si, la randul sau, conform
principiuJui actiunii ~ireactiunii, scheletul solid exercita asupra apei in
miscare forta egala si de sens contrar ( - F'~I).
0

Pentru determinarea acestei forte se considera un element de volum

(dx·dy) in punctul M (fig.3.38.a), supus actiunii unei curgeri plane.

z
u+ au .- dz
z 2 ,; au --
- • dx , dz. I- k
~
7.
4~?-
dx , dz .. I .. I'
......,; M' ...,~.~""
.'.
t --"'; •• ..- •• ~.
iJu
•'°
... , ••
. 1"
'M' f .:. .. 4 t ,
~
••
.. '.t".
U -'r
L a U dX '
."
.r::', '.' .'. • ~ • '.'
'.
. . . . ., ' '.' • "
l' ~," Ie.
'.
.. • ' X
,
•

. . . . .. . . "'. . . $ ax 2
0 :. •• '0, ,I' 'I A • '
• '! , ,0. ,.
I ., , •• • .' • •
.. • ••
."
~ .. of .....

__- ...,e _ ....... -'"_ ... " .. _," of,.. .._ ... _ .. -' -' -. '0 ;,: ••• _. ~ :'_ .~~ {_ ,_':- :~iS1I.'"
r~

. • .• ..
oj
u-·
au dx 1::;·::'',~ :;,:'.)"~',,::":::.2
"'..... ".:··.·0'.'
"
.......
. ,,' . •• ,.',I' .,.
, r~f'0-· •
•
t
'J
•
•.... ;~~ .. '.. .,:

2 . ~"~ ... .' '! - .....,,_, ." .

3 ,,",
• ',. °0 •• ", t ". '•

X r ·1 "' : • ..~.t - • -'

t' ...
';'
.... '.
~

,
I
, of''''
.'
~~ I
,
I
.
-k N
II -
I

au • -dz
~/
I,

,
I
•

-•
I
z 2 x

a) presiunile pe fetele elementului de VOIUlll b) cornponentele fortei hidrodinamice

Figura 3.3<9, Actiunea hidrodinamicii a apei

Presiunea interstitiala a apei 11'1 punctul M, se deterrnina din relatia

lui Bernoulli:
u
H =z-I-- (3. l O().)
Yw
Acceptand 0 variatie liniara a presiunii apei pe lungirnile dx, dz,
presiuni Ie apei pe fetele elementul ui Ia VOlUl11 VOl' fl:
u, == u -.
au dx
ti2 == U
au
+ .-
dx
ax 2 ax 2
u = U -.
au dz
11,4 == ~l
au
+ .-
dz •

(3.l01.)
3
az2 oz2

Cornponentele fortei F:v pe cele doua axe de coordonate VOT fi

(fig.3.38.b ):
p
,
= (u - u ). dz =-
au . dx . dz
IV,. '2 ~
(JX
 3. NOTIUNI DE I-tIDROGEOLOGJE ~l ELEMENTE DE 1-fIDRAULICA SUB-rERAN A 295

F
~I!l:
= (u
3
- u 4
). dx = - au
8z
. dx . dz (3.102.a)

si deci forta hidrodinamica rezulta:

F = -
au _.
. dx . dz . i + -
au -..
.dx dz .k (3.102.b)
).1' ax GZ
unde
-i ....
si k: sunt versorii axelor sistemului de referinta,
Forta hidrodinamica specified, corespunzatoare unitatii de volum
rezulta dill impartirea fortei F"", la volumul idx-dz-Ti, al elementului:
-.
r
.1 HI
F..!tI
= d d. 1 =>
I'
J ~v=
au
- a .
au
a Ie
.-:+
I - (3.103.)
X· z- x z
'"
lnlocuind ill expresia (3.103.), presiunea apei data de relatia ('3.t 00.),
rezulta:
atl aH
ax == ax . rill oH - aH-4 - (3.104.a)
- -i ·r",,+rw·l(
ou == oH_1 ax oz
> -]:

oz oz .r' f1)

si tinand seama de definirea gradientului hidraulic,

-:
1 =-
oR =: 8H ': (*)
gr. ax '1-
az '
'Ie

se obtine:
fw 1,li •
-
== r i er + r k w . (3.] 04.b)

Prill urmare, actiunea hidrodinarnica a apei asupra unui volum unitar

de pamant se exprima cantitativ prin existents unei forte t; , data de relatia
(3.1 04.b) care poate fi descornpusa intr-o forta de antrenare hidrodinamicii
-
( J'), (forta curentului asupra unitatii de volurn), dupa directia gradientului
hidraulic (tangenta la linia de curent) de intensitate .7 = ~r . r; si forta
.....
arhimedica (rlv' k ), dirijata vertical in sensu) versorului
-I( al axei Oz, de
intensitate r w (fig.3.39.a).
•

-. -
(*) Pentru a se face distinctie intre gradientul hidraulic (i ) ~j versorul axe; ( ; ) s-a notat
-.
grad ientu I IIidrau
. Iic cu (i gr ).
296 FUNDATrl ( - FLZICA $1 MECANICA PAMANTURlfJOR

-
+yJ<
\inia ~~
. --cu{en t
M
. .,- M
"

•
..
I

a) b) c)
Figura 3.39. Forte ce ee exercitd asupra unui volum unitar de pdmdnt aflat sub actiunea
unui curent de infiltratie plan

Daca se introduce si greutatea proprie a elementului unitar

de VOlUlTI
-
( =r; . k), atunci se poate conchide ca ansamblul Iortelor hidrodinamice ~i
gravitationale ce se exercita asupra unui volum de pamant situat intr-un
curent de infiltratie plan se poate reduce la doua sisteme de forte echivalente
(fig.3.39.b,c), [89]:
1. Sistemul de forte dat de forta de antrenare hidrodinamicd
-+ -4

specified j == Y~v . igr ~igreutatea volumului de pamant considerat

calculata eu greutatea volurnica in stare submersata (fig.3.39.c),
,
r == r, - Y"v'
2, Sistemul de forte dat de presiuniJe hidrodinamice aplicate pe
conturul volumului considerat (forte de ..suprafatiii si de
greutatea volumului de pamant, calculata cu greutatea volurnica
in stare saturata (Ysr) (fig.3.3 9 .b).
Considerarea unuia dintre eJe doua sisteme este dictata de conditii Ie
concrete ale problemei studiate .
• Astfel, daca curgerea este uniformd, paraleld cu suprafata
terenului, (gradientul hidraulic l~ipastreaza rnarimea ~idirectia 111 toate
punctele) este convenabil sa se aplice sistemul unu, respectiv urmatoarele
forte (In centrul de greutate al volurnului de pamant (abed) aflat sub apa) ,
fig.3.41., [89].
in acest caz, asupra elementului de volum (abed), din fig.3.40.1, se
exercita actiunea unui curent plan de infiltratie, paralel CU, suprafata
terenuJui, inclinat ct) unghiul (a). Liniile de curent sunt paralele intre ele si
paralele cu linia terenului, jar echipotentialele perpendiculare pe liniile de
curent.
 3. NOTIUNI DE ~lJDROGEOLOG[E ~I ELEMENTE DE HfDRAULJCA SUBTERANA 297

a.'
•
. •
• •
-
• •

~Il-t---~ . " .,. •

" -
-. •

\it\\a de
cut"etlt

.----- • •

, k·
if I
'Y' 3
2
I,
I
.
~G •

J= igr· 'Yw = 'Yw' sina.

1) curgere plana sub gradient constant .
-n J~w·Hdb
U~..H(hb d
\

C
I"

bV" l"rl~
,
~

\\
~

• D"
(1)
G = 'Ysr·(6e·~c·1,O) ,....•
.".. \. "0
a) b) ~\ .,
2) eurgere plana eu gradient variabil ~jpresiunea
hidrodinamica actionand pe conturul careului elementar
Figura 3.40. Modalitati de considerare a actiunii hidrodinamice a apei asupra maselor de
"
pamant..
Gradientul hidraulic este constant si egal eu i; = ~/1/ As = Sill a . Ca
_.

urmare, forta hidrodinamicd specified (fw = y~v . igr + y"" . k) se descompune

in forta de antrenarea hidrodinamicd
-
(j ), paralela cu suprafata terenului, si
-
( YUI . k ) care impune, conform rnodalitatii unu de considerare a actiunii
hidrodinarnice a apei, calculul greutatii proprii a elementului de volum, cu
consider-area greutatii volurnice in stare submersatd (y') .
298 FUNDA '''11 1- F'IZICA ~J MECANICJ\, pAMANT'URILOR

"
consecinta, fortele care s-ar exercita asupra unui volum de pamant
111
neunitar V,234 "# 1 (fig.3.40.1), cand este supus unui curent plan de infiltratie
cu gradient hidraulic constant si de directie cunoscuta VO'f fi:
• forta de antrenare hidrodinarnica ( forta totala a curentului);
_. - __. _.

J =j .V => J = r v; 234
w • • i gr (3. t05.a)

• greutatea parnantu lui submersat;

--... -.
G = r' . V,234 ·l( (3.IOS.b)
"
• Insa daca, gradientul hidraulic variaza si integrarea ecuatiei
(3.104.a,) este dificil de realizat, este indicata aplicarea celui de a] doilea
sistem, in care se introduc urmatoarele forte (fig.3.40.2):
• presiunile interstitiale ale apei dill pori utx.z), pe conturul volumului
abed considerat calculate prin valori ftearea spectrului hidrodinamic
fig.3 .3·5. b ~i§.3 .2.2.;
• greutatea proprie a volumu lui considerat, calculata eu luarea ln
considerare a greutati i volumice III stare saturata (Ysr ).
Spre exernplificare se considera elementul de volum (abed)
reprezentat prin careul spectrului hidrodinamic din fig.3.34., respectiv In
fig.3.40.2., delimitat d.e liniile de curent t¥,; qJ 2 ~j echipotentialele <DJ; <P2 .
"
In baza relatiilor 3.79. si 3.80. se pot calcula presiuniJe hidro-
dinarnice care actioneaza pe fetele patratului curbiliniu (2) asirnilat eu un
patrat de dimensiuni ~e;I1c , (fig.3.40.2.a).
Dupa anularea reciproca a rezultantelor presiunilor pe fetele 01); be,
rezulta ca asupra eareului elementar actioneaza urmatoarele forte, de marimi
si directii cunoscute (fig.3 .40.2.b):
• [orta hidrodinarnica totala de intensitate:
Fw ==- u ./se . ] = r.'v . l1e . 1111~ (3.106.a)

• greutatea proprie a volurnului de pamant czbcd-sa,tur-at:

G=Y SOL
• Vabcd = Yso/ .( Se- Sc '1,00) (3.1 06.b)

Pierderea de sarcina tJ.H,lb se determina conform precizarilor din

§.3.2.2.
 3, NOTJUNI DE IIIDR.OGEOLOGIE $1 ELEMENTE DE .fIDRAULICA. SUBTERANA 299

,..
In cazul 11) care gradientul hidraulic este nul (tUldb == 0), atunci
-
asupra elernentului de volum se exercita numai forta arhimedica r ; -k si
deci greutatea proprie a pamantului se calculeaza conform sisternului unu
(fig.3.39.c) rezultand
- -
G == y' . V -k (3.I06.c)

3.2.4.1. Antrenarea hidrodinamica ~i dimensionarea filtrelor

•
inverse

Prill antrenare hidrodinamicd, ..sau sufozie mecanica, se intelege

procesul de dezagregare a structurii pdmdntului in particule componente,
antrenarea si depla ..sarea acestora sub actiunea Ul1Ui curent de infiltratie,
respectiv a unei forte hidrodinamice (STAS 1913116-75 ~iST AS 3950-81).
Pentru il ustrarea fenomenului considerarn cazurile din figura 3.4],. unde
elernentul de 'VOIUll1 (1234) se afla sub actiunea unui curent de infiltratie
caracterizat prin directia gradientului hidraulic verticala si orientata ill
-.
sensul versorului k: (fig.3.41.).
~ C.P, J < C.P.2

__. - --k e _!j,

fw = Y w·igr -f- Y w' c,r',l
, . , ,
. . ,
, "
....
..... .....
",
....
.....
.
. .. .. .." ..
,
'
. .. . . ,
. .. ".'_.... , . .... .
.. ..

,..
.' 'G' . .,
..
,
,
I . 2
..
'..
..
' ... ~. .. .... . .. , ..

..
.'
.'
'.. '
,
..
"
,". )
,
" ,
'
' , t.. .
," . •

M .. •
.." ,

M ..
....
. p .~

.. '1
~ ,
_".0. '

....... ...... . .... . r' .,

.,t ••
o ......'.. ..
,
, •
'. .. '.1 ",

. .
.. ' '" .. . . .
.. ..
. ,
0"
.. ..
,.. .. ..
..
'--:::::::-..
t-
4 3 ') '6:) ~,~: ~
.."
.'.'.' • ..'
.. ,
.. ..'... . ...... . . '- ......
••• '...' .. ....... I
,
, ..'~'..
'"'' .. .. ......
Lill = 0

a) stabilitate I)) fonele ce se exerciui asupra c) instabil itate

elementului de VOIUlJ'l (M) (antrenare hidrodinam icd)

Figura 3,41. Lichefierea pdmdnturilor datoritd antrendrii hidrodinamice

"
In aceste situatii, forta hidrodinamica specified si greutatea
elementului de volum unitar (1234) se pot gasi 111. urmatoarele rapoarte:
• forta hidrodinamica specifica mai mica decat greutatea elementului
velum:
,f;v < -y ~(II •
-k (3.107.a)
300 FUNDATIJ 1- F1ZJCA ~I MECANI A pAMAN'rURILOR

• forta hidrodinamica specifica, ega/a cu greutatea elementului de volum,

caz considerat ca fiind conditia de echilibru lirnita a pamanturilor la
antrenarea h idrodinarnica:
-
-rsal .k
.lrw -
- (3.107.b)
• forta hidrodinamica specifics mai mare decat greutatea elementului de
volum:
r
-
> -r .k (3.l 07.c)
J ~I' sat

Atunci cand forta hidrodinamica specifica este mai mare decat

greutatea elementului de volum (rel.3.1 07 .c), acesta se poate deplasa pe
verticala in mod similar altor elemente de volum ~iparnantul i~j pierde
capacitatea de sustinere (corpul asezat pe suprafata se afunda III rnasa
nisipului), el comportandu-se ca un lie/lid vdscos, trecand deci in stare de
plutire (fig.3.41.b).
Acest fenornen, cunoscut si sub nurnele de lichefierea nisipului
(extinderea notiuuii tara a tine seama de natura cauzei) sau fenomenul
Renard, se poate produce de regula 'in nisipurile fine, uniforme, saturate cu
apa, atunci cand datorita unei cauze oarecare (sapaturi, seisme etc.) ia
nastere in parnant un curent de infiltratie, ce induce fortele hidrodinamice
care pot determina trecerea in stare de plutire a parnanturilor (vezi §.3.2.4.).
Stabilirea criteriului de lichefiere a pamanturilor datorita antrenarii
hidrodinamice se face pe baza relatiei (3.107.b).
Astfel, 1a echilibru limita, Inlocuind forta hidrodinamica specifica cu
expresia ei se obtine:
. y'
19r = (3.108.a)
r;
Gradientul hidraulic vertical pentru care pamantul, sub actiunea unui
curent de infi ltratie local sau general, se gaseste )a ech iIibru Iim ita" se
numeste gradient hidraulic vertical critic; atunci conform relatiei (3.1 08.a)
rezulta:
,
.19r.cr = r (3.108.b)
r; y~v
Experientele efectuate de Terzaghi (1925) pe nisipuri, cu greutatea
volumica a fazei solide r, = 26,5 kN/mc , pentru gradienti hidraulici
verticali, indica 0 buna coincidenta intre rezultatele furnizate de relatia
(3.108.) si cele determinate experimental [42] (tabelul 3.4.).
 3. NOTIUNI DE HIDROGEOLOGLE $1 ELEMENTE DE HIDRAULICA SUBTERANA. 301

Tabel 3.4. Analiza comparatd intre valorile gradientilor critici calculati ~ivalorile
determinate experimental pentru nisipuri de Terzaghi

Nr. Caracteristiei oroba (1- n)· (r s - r w )

(i Rr .cr ) calc = (i gr .cr ) determinat
lnceJ'cari i h (em) n% r;
1 3,8 43 0,94 (),Y"
2 6,2 35,5 1,06 1, 1O
3 1,5 - 6,0 43 0,94 1,13-],16
4 6,5 41 0,97 0,96
5 7,2 44 0,92 1,05
6 6,2 35 1,07 1,08

Dupa Zarnarin, gradientul hidraulic critic se poate aproxima si prin

relatia:
igr.cr = r' + 0,5· n (3.108.c)
unde: n - porozitatea parnantului.
Gradientul hidraulic critic este dependent de gradul de
neuniforrnitate al pamanturilor precum si de forma particulelor acestora.
Astfel cu cat parnantul este mai uniform eu atat gradientul hidraulic critic
este mai mic [5]:

U" = d 60 / d,0 ~ 10 ig,..cr == 0,50 -:-/,00

U n = 10 +20 ig,..cr = 0,30 -:-0,50
igr.cr == 0,25+0,30
Acest
fenomen este explicabil daca avem in vedere scaderea
coeficicntului de permeabilitate (k) pe masura cresterii lui U'1 si prin aeeasta,
cresterea pierderilor de sarcina (lJH) ce antreneaza cresterea presiunii apei
interstitiale.
Fo,"n7Q particulelor de n isip are infl uente asupra valori i gradientului
hidraulic critic. Astfel, s-a eonstatat ca particulele rotunjite sunt mai usor
antrenate decat cele cu forme alungite sau colturoase, prezentand valou ale
gradientilor hidraulici critici rnai reduse.
Un caz aparte il reprezinta asa numitele nisipuri curgatoare [42]
adica "chisai' (In constructii) sau "borchis' (in lucrarile subterane).
Acestea sunt nisipuri fine (partieule mai mici de 0,50 () 75 urn;
;¥Sf 7' < 5), afanate,
J saturate, care la cele mai mici valori ale gradientuLui
hidraulic (in cazul sapaturilor pentru fundatii; constructii subterane;
evacuarea apei prin pompare din puturi, incinte; saparea in ta IlIZ oricat de
302 FUNDATlll - FIZICA ~t MECANJCA I)AMANTURILOR

mica ar fi inclinarea) sunt antrenate hidraulic, adica curg, asemeni unui fluid
"
vascos.
La actiuni dinarnice de tip seism, aces tea se lichefiaza (vezi capitolul
2) din cauza perrneabilitatii reduse, ceea ce face posibila inducerea unor
gradienti hidraulici [~u /(r w • ~l)] care anuleaza presiunile efective.
Efectul prezentei apei, respectiv al unui curent de il1fi ltratie
descendent sau ascendent asupra tensiunii verticale o ; tsarcini geologice),
in tensiuni totale sau efective, fig.3.42., se poate calcula in baza relatiilor
3.105. [89], [112].
Astfel, daca se considera un strat permeabil de grosime (}1,) si un
nivel de apa (h,v) deasupra acestuia, atunci, conform relatiilor (3,105.)
Iortele care se exercita asupra unui volum de parnant neunitar vor -0 date de
greutatea proprie (G), calculata cu greutatea volumica submersata (y'), de
greutatea coloanei de apd si de.forfa de antrenare hidrodinamicd (.l).
"
111 consecinta, daca se considera 0 coloana de pamant de sectiune
unitara (fig.3,42.), starea de tensiuni de la baza acestei coloane va f data de
o; = O"rz' iar cea efectiva a;z == O"rz - U , U - presiunea apei din pori
(presiunea neutrala) .
....
• in regim static, Cli gradient hidraulic nul (igT = 0), fortele care se
exercita la baza coloanei de sectiune unitara vor fi (relatia 3.105.)'
J=r w ·V·j gr ==0
Fv == G + G == r' (1·1 ·11.) + r~1!. (h + /1
IIV 11
,) (3,109.a)
Tensiunile la baza coloanei de sectiune unitara rezulta:
• sarcina geologica totald;
0" = Fv = r' '/1 + Y . (h + h ) == 0-' + 1) (3.1 LO.a)
rz 1. I '"" v rz
• sarcina geologica efectiva si presiunea neutrala;
O"~z == r' . h si respectiv u = rl~'. (/1 + h..v) (3.111.a)
cu diagramele date 'in fig,3.42. ,
"
• In cazul unei curgeri verticale Cli gradient descendent (fig.3.42.a.)
( igr = I1h / h), 'in regim stabilizat (h}11 == hKJ -11/1 ) atunci fortele care VOl'
actiona la baza coloanei vor it:
. I1h
J == r V . l w- == Y"I . (1 ' 1. h)· h ==
I~• r w . !1h

fi;1 = G -I- G IIII

-I- J = y' ·11.·~rll, . (111-11.
111
- ~/1) -t- J/'1 fl.11. (3. 1()9 .b)
J
•
 3. NO'fIUNI DE HJDROGEOLOGlE SI ELEMENTE DE J IIDRAULJCA SUO~I'ERANA 303

tuburi iezometrice
coloana verticala
de sectiune unitara

~I - 1--\
I I
1-
, W,
IG I
I igr = 6h/h = const'l
, I,
I

..,
·'. . :.. . ~.'
.. . .G r .
·· . . • ..• .. ..
,
•
..
..· I ,"..
'. . '..... . . '.. _o
.' • . "
t---~
•

.'
"
• •• •
. ,".
• •
. .'..
•
•
• 0,
•
: ~.'
': ..
.:
..
·
'".
.
'. '.t---~~
.' . I ' ,
•••••
. :I
I •• :, ,
I·: 1-----1-
[ : t

N
•

'.. . . . , ".,, . '..

t
• '.
".
,
•
'.
• I
.,.
.'.
I,

." I
· .• • 0. '.',
" . J 1• ' ',r-
1 -...-
~
• ••
.. •, • • •••• I" , ",

,
•
, · . , ., . I ,.
••
·.. .,.... • I. '. ... •
," . . I
, • ! . • .
,
a' ...;....~....:...;...-
.: '.-!.... '.~:.:ci '

:" :'
----:.......- .
,•
-:- - - - -'--..:..~--_:_-
b
, , .
. . .',, .'". , , ,
,
I'
· '.. ... " . ..
• . I.. • .'. ,

· • · ,.. . ..
...---___.....__......._,. ,
•

indesare • •

•
of

•
•

(a) ell rgere descenden t a

coloa a verticala
de une unitara
I
-I-A-
, I - 1_\
igr = MJ/h = const.
,-i~ 1 I
I I
"
'_'(.1 1, : ---'I
,,
,., ' " I r
,
,

·
•
. .. . , I·' ". •• • e•• I _t I ..

.
..
" , ,
.'.. ~.:.. .: I I,
, • • ,•
, •
••'"
•
. •"1..
• 1 ,. ,
N . •
•, • •
, '1 . I
•
I-----t--"T-
z'y -lgr· z,y w=a yz
J,
, , ..
,
• • •• • •• .1 ,
,•
,
•
" , .. '.
. , ':. ' :..c;:
'.' ,
• ..o.
, • • ••
". .
•• •
,
, ,

a .·
'

. " . ·· b
,
· . ,,
---'.,.--:"'-- ..... -~-- -
•" •
...
, .. -
••
~-
r -
•' ,
,,"-

"
•
. '
• ,

" .
•
•
•
, 1 ,•
,
,.
• .
· ..·... •..
••
,
,
. ••
, i•
.1
,,
,
., ,
, "

,
u = (~+h+611)·Yw y', b-y w' ~11
(b) curgere ascendenta

Figura .1.42, Efectul gradientilor hidraulici descendenti s! ascendenti asupra stdrii de

tensiuni elective (sarcinii geologice) din piimdnt si efectele acestora

Ca urmare, tensiunile la baza coloanei de pamant vor fi:

• sarcina geologica totald;
(~.)JO.b)
304 FUNDA TIJ)1 - FLZICA $.1MECANICA pAMAN~rURILOR

• sarcina geologica efectivd ~i

presiunea neutrald;
a'yz = r' . h + r IV
. flh = y' . h + r . flh . 11 = y' . }z ~- r w . h . igr
IV }
1

si respecti v
r
u = w • (h + h..v - flh) = r HI • h . (1 - i gr + h", / h) (3. I t 1.b)
Rezulta ca are loc 0 efective cu (y~v . fl11) ~i
crestere a tensiunii prin
urmare pot aparea tasari suplimentare sub actiunea presiunilor apei, iar
particulele fine antrenate din straturile din suprafata ~1 depuse printre
particulele rnai mari ale straturilor inferioare, determina cresterea greutatilor
voLumice ale acestora din urma.
• Daca curentul de infiltratie este ascendent (fig.3.42.b), stabilizat la
cota (h + hw + tlh) de la baza coloanei de parnant, in baza aceluiasi
rationament
, forta
, verticala de la baza coloanei va fi:
, ) flll
F. = G + G - J = y . (I . 1· h) + y . (1 . I) . (11 + h + tlh - y.
II HI 11/
. (I ·1. h) IV IV h
(3.109.c)
Ca urmare, tensiuni Ie de la baza coloanei de parnant, respectiv 1a
baza stratului perrneabil, VOl" rezulta:
• sarcina geologica totald;
a r Z == Fv
I .1 = (y' . h - r . ~h) ~-y .(h
l-V
+ h + /),,11) == a'
rz
+ u
~11 IV
(3.110.c)

• sarcina geologica efectivd ~i

jJ1 e ..
siunea neutrala; 4

, =y' , h -y·fl h' =y' h r.: flh .h =r' ' h =r.: h -i .

(J
yz lV
=
~v h ~"gr

si respectiv
U == YIV • (h + hW) + ~h) == r HI • h . (1 + i gr + h"v/ h) (3.l11.c)
Daca tensiunea efectiva (sarcina geologica efectiva) la cota (z) este
nula, in cazul curentului ascendent, atunci se produce fenomenul de
antrenare hidrodinamica sau de plutire si igr. ~ igr.cr , rezultand expresia
anterioara a gradientului critic;
. y'
==> 19r.cr = (3.108.b)
r11~
in baza relatiilor 3.111., la 0 anumita cota (z) tensiunile vor fi:
• pentru un curent descendent;
a;z
= r' . z + y~""z . iRr ; U = r\1' . (z + h,," - flh)

O'yz == r': z + r ; .igr . Z + rUI' (z·+ h",v - fl11) (3.lI2.a)

 •

3. NOTIUNI DE IflDROGEOLOGIE $1 ELEMENTE .DE l;IDRAULlCA SUB1'ERANA 305

• pentru un curent ascendent;

O';z = r' ·z - Y,'\I. Z . igr ; u = r'fl) . (z + hw + b..h)
(J"
yz = Y' . z - r .igr . z + r .(z + h
li' IV IV
+ b..h) (3. 112.b)
De remarcat ca in toate cazurile sarcina geologica, in tensiuni totale,
rarnane constanta, indiferent de nivel (fig.3 .42.).
(Y rz = tr' . h + r IV . h + rW
.h ) = tr' .11 + r ~v·l1h + r .h + r IV . hIV - r I"V . ~h) =
W l-V

= tr' .h - r",. /),h + r w . h+ r w + r~v. ~h)

=> a., = tr' + r11/) ·/1 + rUI '!l"v = Y
h + r; .h.,v (3.t J 3.) SaJ •
,..
In concluzie, inducerea unui gradient hidraulic ce determina un
curent de apa descendent conduce Ja 0 indesare a parnantului din strat, ca
urmare a cresterii tensiunii efective cu (Y w . ~11),iar un curent ascendent, 0
afanare a pamantului prin scaderea tensiunii efective cu (- r ;: ~h) , putand
ajunge pana la Jichefierea acestuia. "
III ambele situatii tensiunea totala
ramane constanta ir.: .h + r ·11.,,,) . ll
)

• Pentru cafenomenul de antrenare hidrodinamicd sa nll se produca

este necesar ca dimensionarea lucrarilor sa se faca in asa fel incat gradientul
hidraulic vertical efectiv (igr.ef ) sa fie mai mic decat gradientul critic
(tig.3 .43 .a):
•

. < 19r .cr

(3.114.)
lp,r.ef - F
s
unde F.'i== 2,5 + 3 este factorul de stabilitate sau coeficientul de siguranta
[ 197], sa
,..
u F.~== 1,5 + 2 (1 63]. .

(0 practica, fenornenele de antrenare hidrodinamica se intalnesc 'in

eazul sapaturilor deschise efectuate sub nivelul ape lor subterane (fig.3.43.a)
~iIn cazul terasamentelor, digurilor si barajelor, cand prin antrenarea
particulelor fine din corpul aces tor-a, realizate clin materiale locale sau din
terenul de fundare al barajeJor de rezistenta (fig.3.43.b) se declanseaza lill
proces de eroziune interna (sufozie), ee se accelereaza treptat pana la
distrugerea lucrarii,
Pentru a se irnpiedica aparitia unor astfel de fenomene de eroziune,
ill mod similar ca in cazul antrenarii hidrodinamice pe verticala se defineste
[23], [42] un gradient hidraulic critic .pe orizontald (L / fl.H ) ca raport intre
drumul parcurs de apa prin parnant ~ipierderea de sarcina 111 mornentul
declansarii eroziunii interne. Experientele au ararat ea influenta Iungiruilor
verticale este mai mare decat a celor orizontale asupra gradientului hidraulic
critic si dill aceasta cauza, la calculul gradientilor orizontali efectivi,
306 FUNDA1~lll- PIZJCA $1 MECANJCA pAMAN'fURILOR

lungimile orizontale (sau inclinate sub un unghi < 45°) sunt reduse la 1/3 din
lungimea lor reala 111 tirnp ce lungimile verticale (sau lnclinate sub LI.O unghi
> 45()) ramarl neschirnbate (fig.3.43.b).

C.P.I
~ZZ2ZZ zn
t..

zona SltpUSa
c. P. t ntrenarii hidrodtnamice
-- - C.P.2
7.()"" slIpusa -- ~ C.P.2 I

inllcsl1ri i
<,
"

> -
zuna- sup usa~

•
croziunii (~lIf07.'ci)

. till •
=
1 =--- I Rt tiled.
gr·4 ~l-l + 2t 1 VI -t-/2 )~~ 2VI
3
a) antrenarea hidrodinamicf sub b) antrenarca hidrodinarnica (eroziune)
actiunea gradientilor verticali sub acliunea gradientilor orizontali

Figura 3.43. Definirea gradientilor hidraulici efectivi verticali si orizontali pentru douii
categorii de lucriiri

Prin urmare gradientul hidraulic efectiv ponderat (rnediu) este:

•
-I
== 0:=--'-- 3 I
_
I

19,..e[ (3.1 15.)

mad tJ,.fl 111-1

CU Ll, == 'I + '2 si L Vi == 2· v t , pentru exernplul din fig.3.43.b.

Pentru a nu se produce antrenarea hidrodinarnica (eroziunea) trebuie

ca (rel.3.114.):
•

. < 19r.cr.II,ed
.'/!.".(~/·ol,"C'd -'-< (.l~J'.(ldI71i.ljibJI )med
I~rr.ef ."led - 1-' (3.114.b)
•
18

unde ig".cI'.meti este gradientul mediu (ponderat) la curgerea combinate

verticala - orizontala .
Lane [42], [23], [116], [237], dupa analiza a peste 2()O de baraje (din
care unele au cedat), propune ca dirnensiunea orizontala ponderata a lucrarii
( Lo) sa fie:
 3. NO'"I'IUNI DE 1-11
DROGEOLO(,1 E $1 ELr~MEN'I~E DE IilDRAUL1CA SUB'rERANA 307

I),j:1 1
,
l gr .ej. med
= < i
L - gr .ad .med => Lo 2. , ,LVI
o 1,~,.
.od .ii/fit)

unde valorile coeficientului Co (gradientul hidraulic orizoutal admisibil

dupa [42]) sunt date [23], [42], [237],111 tabelul 3.5,
Tal,eI3,5. Valorile coeficientului Co pentru stabilirea lungimii ( LoJ ponderate Q

lucrarilor pentru evitarea antrendrii hidrodinamice in directie orizontald / verticald

Gradientul
Coeficientul
Denumirea parnantului din corpul hidraulic Coeficientul
redus
terenu IIIi de fundare admisibil mediu Co = II igr.£ld.'l'led
C~~: Co 11,43
i.lfr.tid .mer! = II C0

Bolovanis cu nietri 0,40 2,5 J,8

Pietris mare cu bolovanis 0,33 3,0 2,1
> Pietris cu dimensiune mi ilocie 0,29 3,5 2,5
~

,~
N Pietris mic
(1) 0,25 4,0 2,8
0
o
Q)
Nisi J mare 0,20 5,0 3,5
Z N isiQ miilociu 0,17 6,0 4,,2
Nisi J fill 0,14 7,0 1. ,9
Nisi J foarte fill, narnol 0,12 8,5 6,0
Q) Argi la foarte tare 0,63 1,6 1,5
:>-
N At" g,j La ta re 0,55 1,8 1,5
,~
,

0 Ar~i la olastic vartoasa

~

0,50 2,0 1,5

u
Ar~i la rnoale 0,33 3,0 2, J

Sporirea gradientului hidraulic efectiv se poate real iza III cazul

barajelor prin peretii de palplanse verticale (rnult mai eficienti decat sporirea
lungimilor lucrarilor respective) sau prin realizarea unor pinteni verticali
berme, antiradiere, puturi de descarcare, etc,
Toate aceste masuri au drept scop lungirea drurnului parcurs de apa
prin parnant, deci a liniilor de curent, in vederea micsorarii gradrcutului
hidraulic (igr. == Mi II) si prin aceasta a micsorarii fortei specifice a
curentului. Asigurarea constructiilor impotriva fenomenului
,
de antrenare
hidrodinamica se poate face ~iprin rnicsorarea pierderilor (1p. sarcina
hidraulica in zonele periclitate si prin aceasta micsorarea pre siuni lor
interstitiale ale apei.
Realizarea practica a acestei idei se face prin intermediul filtrelor
inverse (fig,3.44,) ITI_ai multe straturi granulare suprapuse, cu per-
rneabilitatea crescatoare In sensul de curgere. Filtrele inverse sunt [42]
parti esenliale ale constructici, necesare pentru a-i asigura Iunctionabilitate
308 fUNDA1'Ill- FIZJCA ~'1MECANICA pAMANTURILOR

si securitate acesteia. 0 statistica [163]., [23] arata ca eea. l5,5 din %

accidentele
,.,
lntalnite la baraje s-au datorat sufoziei,
In mod obisnuit filtrele inverse se realizeaza din nisipuri, pietrisuri,
zguri granulate sortate de furnal si terrnocentrala, dill materiale organice
(tulpini de in, paie, etc.) si mai recent din materiale sintetice netesute
(Terasin, Netesin, Netezon, Terazon, etc.) care infasoara tuburile de drenaj
sau Ie acopera ca 0 plapurna [225], [238].

Cllrba de
saturatie
C.P.I

filtru invers
/\ C.P.2
..
't 11-.. " ......
"T""II
"'oot .... "'" ,~ ... ~ .. ,. ..... lit"',. ...."'- ...... td,,,,
.- - -
~It•.... Pt~tIot,_M. • .' .
• • •

a) dren de taluz

curba de detaliul A
saturape ~"

f Itru. invers

b) dren tubular c) saltea drenanta la baraje

Figura 3.44. Solutii pentru micsorarea efectelor negative ale filtratiei

Alegerea materialului granular pe baza caruia se constituie filtrul se

face functie de granulornetria ~irespectiv de permeabilitatea materialulu.i
protejat.
Astfel, ideea protectiei unui pamant cu un coeficient de
permeabilitate ( kp) prin alt strat de parnant granular eu coeficientul de
permeabilitate (/cp) pleaca de la conditia de a asigura protectia impotriva
fenomenului de antrenare hidrodinamica (rei alia 3. 114.) precurn si de la
egaJitatea vitezelor apei de infiltratie prin pamant ~imediul granular
( v p = v p ): .,
• •
l
.
• 1 .r <
1gr .cr . < gr.P
gre). - F of
1gr .1;' - I:;'
S s

(3.116.)
 3, NO'flUNJ DE l-[lDROGEOLOGIE $L E,LEMENTE DE HIDRAULICA SUBTERANA 309

"-
In baza relatiei 3.116.a rezulta ca pentru a nu mai avea loc antrenarea
hidrodinarnica este necesara protectia parnantului cu un strat filtrant cu
permeabilitatea (kF) de i F, == 2,5 - 3) ori mai rnare decat a pamantului
protejat.
Materialele care pot asigura 0 variabilitate a coeficientului de
permeabi litate SUl1t cele granulare, tocmai prin granulozitatea lot" (fig.3 .23.)
Ca urmare directa a acestei concluzii, un bun filtru invers trebuie sa
indeplineasca simultan doua criterii [23], [112], [J 97], [238]:
• criteriul de permeabilitate (sa fie mai permeabil de F." ori decat
pamantul pe care-I protejeaza ;
• criteriul de filtrare (dimensiunile particulelor sa fie astfel incat, pori i
rezultati sa nu permits antrenarea particulelor materialului protejat
~i a se evita, astfel colmatarea acestuia),
Prima exprimare cantitativa a acestor conditii a fost facuta de
Terzaghi (1920 - 1921) prin urrnatoarele restricti i impuse compozitiei
gran ulometri ce (fig. 3.45.):
D 15Fs 4 D(~~5P- criteriul de filtrare;
D /5F :? 4 D 15,P - criteriul de perrneabilitate;
unde:
• D 15F diarnetrul particulelor materialului filtrant, corespunzator
-
procentajului de J 5% de pe curba granulornetrica, la protejarea
pamanturilor coezive, DIs nu trebuie sa fie lnai mic de 0,1 mm
[238];
• D 15P; D85P - diametrul particuleJor parnantului protcjat
corespunzatoare procentajelor de 15% ~18 )?/o de pe curba
granulometrica.
Ulterior, cercetarile efectuate, desi au pastrat struetura lui Terzaghi,
au indicat ca cifra de referinta valoarea (5) si atunci criteriile de
permeabilitate si filtrare devin [238]:
DlsF S; 5 S; DlsF (3.117.a)
DS5P D,sP
Criteriul de jiltrare previne colrnatarea materialului filtrant cu
particulele fine ale pamantului de protejat, iar criteriul de permeabilitate
asigura filtrului permeabilita.tea necesara lndeplinirii functiunii,
La stabilirea granulometriei pentru drenuri sau saltele drenante, de la
piciorul sau de 1a baza taluzurilor, barajeJor, fig.3.44. s-au utilizat si
310 FUNOAru i . nzic« $1MECANI('A PAMAN'rURILOR

urrnatoarele eriterii combinate (permeabilitate / filtrate) [*], [23], [163],

(vezi pet.5, tabelul L'r.):
• pentru f ltre inverse eu granu lometrie neuniforrna:
- particule de forma rotunjita (material rulant);
12< DsoF <58; 12< DlsF <40 (3.117.b)
1)50~ 1)15~
- particule cu forme colturoase (piatra sparta);
9 < D soF < 30; 6< DIS F < J8 (3. I I7 .c)
1J50JJ 1)IS JJ
• pentru filtre eu granulometrie uniforma, realizate prin sortarea
rnateri aJul ui ;
5< <10 (3.117.d)

NISJP
0/0 AROJLA J)l~AF -=-:---1 -- - - _ ....
-
Plr~TR'$ ~OLOVANI$
minos fin Ine<liu
--~~~~~~
marc

I' <, 085F> 2,11"

50 <>---- ~I-- -1- ~~ r ).--~- --- -- - -1--

I

:: j
40 ~-+-+~~+ -~·+-~~~~~~~~I"++~~~~~~+H~~~-+~++H

30 ~~~~~H
;,
: I
-~'+-~~+H~--~'_*+~~--~~~~~--~+-~~~
1/'
: 501_?P,,,
20 I---+-+--+-~:~ !
15 ()'----~_f-- ~ a ---t--I
-,.r-,.
.... a' ,"-~ 1"-----1 - r- ,,---- ------- -~I- ----

10 U!! ~,¥~+---~~~+H~~~-+~
_-><---O~ J..::: ...)1 ~ ~5() p : lL[ I' 1 II

0,001 D 15P 0,01D85P 0,05 0.1 D85P J 2 10 20 100

dOll_!_eniuJ de_yarj_~~e a Il~ DISF
•

Figura 3.45. Dimensionarea unuifiltru invers (dupd U,S, Corps ofEngineers).

Conform restrictiilor (3.117.a), 111 figura 3.45. se prezinta [238]

determinarea curbei granulornetrice a unui filtru posibil pentru Ull parnant
dat prin eurba sa granulometrica, Etapele sunt:

[.] arths Manual, First Ediliofl U.S.B July, 1960

 3. NO'(~IUNTDE I fll)ROGEOLOGIE $l ELEMEN~J'E DE IIIDRAULlCA SUBTERANA. 3J I

• se traseaza eurba granulornetrica medie a pamantului de protejat;

• se determina diametrele D 15P si D85P, corespunzatoare procentajelor de
J 5% ~i respectiv 85% din curba granulornetrica a pamantului de protejat;
• se determina punetele a', b', aflate la distantele 5D 15P si respectiv 5D85P,
de punctele corespunzatoare G, b de pe curba granulometrica a
pamantului si punctul d' aflat fa 25 D5()P de punctul d;
• se reprezinta pe diagrama punetul (c), reprezentand valoarea minima a
lui D(95F?:. 2 If' , sau D85F?:. dirt' (IJ. - latimea fantelor, dg, sau diarnetrul
gaurilor circulare ale tuburilor de drenaj) astfel incat particulele fi)trului
sa nu infunde perforati ile tuburilor de drenaj;
• orice material granular care aloe 0 curba granulometrica, aproximativ cu
aceeasi [0I'J118. ca pamantul protejat si care se incadreaza In limitele
a ~ DI5F ~ b; D8SF ~ c ~j DsoF s d' poate constitui un burl material
pentru filtru;
• limitarea dirnensiunilor particulelor mari din stratul filtrant este irnpusa
"
de dirnensiunea golurilor 'in eazul folosirii tuburilor perforate. 111 acest
eaz D85 a rnaterialulu i dill f ltru trebu ie sa fie mai mare decat dublul
dimensiunii golului;
• cand filtrul cste muJtistrat (grosimea minima a unui strat filtrant vertical
~ 5·D I 00 ~ 10 CIn [42]), deterrninarea granulometriei unui strat ulterior
ca pozi tie in fi ltru, se determina prin acelasi procedeu, considerand
stratul filtrant anterior ca material de protejat;
• pentru straturi le orizontale grosimea minima, din motive constructive, a
unui strat filtrant este de 15 - 25 cm [23], [163] pentru nisip si 30 em
pentru pietris.
Latirnea fantelor (If) sau diametrul gaurilor circulare (dg) ale
tubului de drenaj (punctul C din fig.3.4S.) trebuiesc astfel alese incat sa nu
permits antrenarea particulelor materialului granular dill filtru [I 17]:
If ~0,50'D85F sau dg ~D85F (3.118.)
preferandu-se latimi / diametre mai mici si perforatii mai multe.
Latirnea minima a filtrului invers este dictata de posibilitati
tehnologice ca fi ind de eca. 30- 50 CITI [42], iar latimea minima a unei
transee drenante este egala cu diarnetrul tubului de drenaj, plus 15-20 de
centimetri [238J. Filtrele inverse se realizeaza de regula din 3 - 4 straturi
[163J, separate sau nu de cofraje in tirnpul executiei.
Latirnea drenului la executia manuala este data 111 tabclul 3.6., [28].
312 FVNDA'flll - FIZICA ~( MECANICA pA.MANTURILOR

Adancimea drenului Latimea drenului la

h i mJ, execu ia manuala "m
~ 1,00 (exceptional) 0,60 Tabel 3.6. Latimea unui dren
impusii de necesiuitile
1,00 ... 1,50 0,60 ... 1,00 tehnologice ale unei executii
1,50 ... 2,00 1,00 ... 1,20 manuale
2,00 ... 4,00 ~ 1,20
4,00 ... 6,00 ~ 1,40
> 6,00 II'exce )1 ional ~ 1,80

Numarul criteriilor de dimensionare a filtrelor inverse, stabilite pe

baze empirice, este relativ mare si, prin urmare, prezentam dupa lucrarea
[226] un tabel centralizator a celor mai uzitate - tabelul 3.7.
Tabel 3.7. Criterii de iii/rare si permeabilitate pentru un filtru granular

Nr. Autorul si anul formularii Criteriul de

Criteriul de filtrare
crt. criteriului oermeabili tate
1. Terzaghi 1921 ) D,sF s4
D8SP D,sF ~ 4 DlsP
D,sF ~ 6 D8sP
2. Bertram (t 939) -
DJ5F~ 9 D1sP
D,sF s 15 DsoP
3. Newton si Hurley (J 940 -
DlsF~ 32 D,sP
United States Water Ways
D,sF s 5 DssP -
4. Experimental Station
1941 '

J• Filtru omogen
5 D50P~ DsoF~ 10 DsoP
U.S. Bureau of Reclamation Combinat cu
S. 2. Filtru neornogen
( 1974) criteriul de Iiltrare
12 D50P~ D"(lFS 58 D50P
12 D,sPs D,sFs 40 D,sP
DlsF ~ 5 DssP
U.S. W.E.S. (vezi pct.4)
6. D,sFs20 D,sP DI5F~ 4 D,sP
(J 948)
DsoFs 25 DsoP
Criteriile din J 948 cu urrnatoarele
cornpletari: •

J . Cand U n~I,5
7. U.S.W.E.S. (1953) -
DJsF < 6 OssP
2. Cand Un~40
D'5F~0 DlsP
U.S. Corps of Engineering DlsF ~ 5 D8sP
8. DlsF~ 5 D,sP
Manual (1955) DsoFs 25 DsoP
9. Cedergren ' 1967) D,sF s 5 D&sP D15r~ 5 D,sP
 3. NOTIUNI fJE HLDROGEOLOGIE $1 ELEM,ENTE D,E ~irDRAULICA SUB1'ERANA 313

Alegerea materialului drenant care constituie umplutura drenului se

face 'ill raport de coeficientuJ de perrneabilitate, respectand principiile de
alcatuire al filtrului invers, (tip I), conform sau cu umplutura de tip 11 si
protectie cu filtru din geotexti le.
Utilizarea filtrelor din geotextile (Netesin, Terasin, Madritex,
Secunet, etc.) pentru executia drenurilor sau saltelelor drenante constituie 0
solutie moderna ri
[*.], [28], [117] fiind mai putin restrictiva 'in alegerea
umpluturii din corpul drenant (tip II, tabel 3.8.) si necesitand mai putina
manopera decat realizarea filtrului clasic (tip I).
Tahe13.8. Tipuri de piimdnturi care POI.fr utilizate fa realizarea umpluturii drenurilor
gravitationale
Coeficient de Corp
Natura terenului permea bi litale drenant
•
k (cm/s) ti P
A. pAMANTURI OMOGENE
AJ Foarte perrneabile > 10-1 (,

A2 Permeabile: pietris eurat, pietris curat eu nisip,

pietris Cli nisip (lara coeziune), nisip curat, nisip curat 10- I ..• 10-4 1
ell pietris nisi J orafos cu pietris ,rara coeziune
4 7
AJ Pu in penneabile 10- ... 10- I
• •
A4 Practic imperrneabile: pietris eu rusip (eu
coeziune), praf, praf cu nisi p sau pietris, praf argi los,
• • 7
praf argi los Cll rusrp sau pietris argile sau argile > 10- II
prafoase cu materii organice, turba, turba argiloasa sau
orafoasa ..., ,.,
B. PAMANTURI STRATIFICATE
corespunzator
Parnant compus din straturi alternante imperrneabile
naturii 11
sau permeabile
straturilor
Selectarea geotextilului corespunzator tipului de pamant care trebuie
protejat se face 'in baza acelorasi criterii [28], ["'*] [117], (N.P. 43-85):
• criteriul de filtrare;
D95 < 8 cu (3.1 19.a)
dso u,

[.] Strunga Y., Popescu Gh. - "Manual pentru geotextile si geosintetice' , INCERTRANS,
]996
[··1 Normele lehn ice pray izori i privind uti Iizarea geotexti lelor ~i
geornernbranelor la Iucrari
de constructii N.I', 43-85
3,14 FUNDATIII - FIZJCA $1 ME 'ANICA PAMAN1·URILOR

• criteriul de perrneabilitate;
k:gea. ~ 10 . k (1ti11l0' 1,
(3.119.b)
unde:
• D95 - se refera la dimensiunile porilor geotextilului;
• d10; dso; d6() - diametrele dill curba granulornetrica a parnantului
protejat corespunzatoare fractiunilor de 10(Yo; 50% ~i
600/0;
• /cRe(} - coeficientul de permeabilitate a geotextilului;
• k~Jalnan' - coeficientul de permeabilitate a pamantului protejat.
Capacitatea de drenaj a unui geotextil se verifica prin relatia [117],
[*] :
(3.120.)
unde:
• Q1!eo - debitul de apa ce poate f condus de geotextil in planul sau;
• Q,){hl1(il1I - debitul de apa de apa din parnant ce urrneaza a f drenat.
Norrnele franceze [28], [***] recornanda pentru criteriul de Iiltrare
relatia:
(3.121 ,)
"
In care:
• OJ - dimensiunea eelor mai mari pori ai geotextilului si care ar f
corespunzator dimensiunii maxime a particulelor de pal11311t care
pot f antrenate de apa in rniscare;
• c = c, 'C 2 • C3 ell;
· c, = J,O(grallulozitate neuniforrna) si c, == (),8 (uniforrna);
• C2 = 0,8 - 1,25 - in raport de greutatea vol umica a parnantulu i'
. c3 == I, O (pentru ig,.. < 5); c3 == 0,8 (igr. = 5 -:- 20); (;3 == 0,6
(i gr.
==20+40)- '

• c/85 diametrul corespunzator Iractiunii

- de 85<Yo pe curba
granulornetrica a pamantului protejat.
Detali i tehnologice pri v i11d I~eaIizarea drenuri 101·, tipu ri de drenuri
precum ~icalculul acestora sunt prezentate in detaliu ill lucrarile [24J, [28],
[4 1], l62], [114], l226] .

1''''''1 Recommandations pour l'cmploi des gcotextilcs dans res systernes de drainage et de
filtration, C.F.G.O., 1986
 Compresibilitatea piimdnturilor

4.1. Conslderatii generale

C011.15IJ'1ICliileterestre, indiferent de natura, destinatia si irnportanta

lor au drept suport pan1017,tlJI. Ca urrnare, ele transmit acestuia, prin
interrncdiul fundatiilor, actiuni ce indue in pamant 0 stare de tensiune
insotita, datorita cornpresibilitatii acestuia, de 0 stare de deformatie asociata,
I eterrninarea, si cunoasterca starii de tell iune si deforrnatie face
posibila aprecierea caniitativd a comportamentului, sub actiuni rnecanice, a
rnasivelor de parnant de sub constructi i si prin aceasta impunerea U170r
rcstrictii (ST AS 3300/2-85) privind fie marimea tensiunilor, fie marimea
deformatiilor, peutru a obtine cornportarnentul necesar unci exploatdri
normale (S.L.E.N.) a constructi ilor, respectiv pentru a nu-si pierde capaci-
tatea portanta (So L.C.P"),
Determinarea stari i de tensiune ~ideformatie din masivul de pamant,
sub actiunea unor incarcari exterioare, JJreCLI.m si aprecierea COJ1"IJOf-
tamentului 'lui prin prisma criteriilor de rezistenta rigiditate si stabilitate,
C()11Sli tuie obiectul mecanicii pdmdnturilor.
Mecanica pdmdnturilor, asemenea Teoriei elasticitatii, dill care preia
de fapt majoritatea ipotezclor si rnetodologiilor, analizeaza starea de tensiuni
$1 deformatii, 111,1 din masivele reale de pdmdnt, ci dill niste corpuri (modele)
care pastreaza dill COI"Pll) real nUI11ai trdsdturile si caracteristicile deter-
minante asupra proceselor analizate, renuntand la cele secundare.
"
In consecinta, obiectul de studiu a) rnecanicii pamanturilor it
constituie semispatiul si semiplanul.
Prin semispatiu (fig.4.1.a) -e intelege UI1 cor]] solid, de mdrire semi-
infinita, limitat de 0 suprafata plana.
316 FUNDATJI 1- FlZICA ~l MECANICA pAMANTUR1LOR

Prin sectionarea semispatiului cu dOLIQ planuri verticale la distanta

unitara se obtine, UIl nou corp solid, numit semiplan (fig.4.1.b).

q(kN/tl1I) starea plana de ten,siuni

,_;....-~

ax '* * 0; cry = 0
07.

"
,~ b
/"~
1/ I
, I
I

•
I i:. - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -Wt'---j"-
j " - - - -.~-
k_:c: - - - - - - -!'"'" - - - - - - I
_,~(-
n
serniplan
,,••
,r'o' semispatiu starea plana de deformatii
,,•
ax -::/:.az -::/:.ay-::/:.O; e y = 0
a) b)

Figura 4.1. Expresia grafted a semispatiului si a ..semiplanului

Asupra acestor eorpuri se fac, in principal, urmatoarele ipoteze [18],

[39], [43] :
• ipoteza mediului continuu;
• .- ¥ ••

• ipoteza ornogenitatii;
• ipoteza izotropiei .
• Ipoteza mediului continuu considera ca intregul corp al
sernispatiului este ocupat de materie eu 0 structura continua, taJ-a fisuri,
crapaturi, goluri, etc.
Aceasta
ipoteza constituie baza intregului calcul diferential si
integral aplicat rnecanicii pamantului, permitand legarea proprietatilor
solidului de un volum infinitezimal, Daca avern 'in vedere structura
parnanturilor, prezentata anterior, rezulta clar ca el constituie un mediu
discret (alcatuit din partieule), trifazic, si nicidecum un rnediu continuu.
ApLicarea, oarecum fortata, a acestei ipoteze fundamentale a
pamanturilor este facuta atat din cauza inexistentei unei dezvoltari
corespunzatoare a mecanicii mediilor discrete cu aplieabi litate imediata in
cazurile practice, cat si din necesitatea de a prelua direct rezultatele gata •

finaJizate din mecanica corpurilor continui. Aceasta lnsa, induce anurnite

aproximatii ale fenomenului real si, drept urmare, deterrnina un anumit
caracter relativist al intensitatii marimilor fizice calculate in baza acestei
ipoteze.
Este destul de elar ca intre cele doua medii, presupuse continui, otel
.>~i pamdnt, desi ambele pot fi considerate discrete, (otelul are 0 structura
atornica, deci din particule rnateriale si respectiv parnantul este alcatuit din
 4. COMPRESIBILITATEA pAMANTURJLOR 317

particule) exist!diferente apreciabile, care lnsa nu sunt concretizate in

modelul rnaternatic al mecanicii mediilor continui. Dupa unii autori insa,
(rnai degraba dill cauza unei justificari, in locul acceptarii actualelor limite
ale cunoasterii In dorneniu, in momentul actual) se considera ca
dirnensiunile particulelor pamanturilor sunt mici In raport eu dimensiunile
semispatiului, daca ou In acelasi raport ca dimensiunile atomului fata de cele
ale corpurilor din otel, totusi apropiate si, prin urrnare, ipoteza ar fi pe deplin
acceptabila (aproxirnativ pentru acelasi interval de erori).
• lpoteza omogenitdtii admite in general ca proprietatile mecanice
ale materialului l1U variazd de la punct fa punct, adica proprietatile sale sunt
aceleasi in orice punct al semispatiului.
Daca privirn tnSa un masiv de pamant (fig.4.2.) rezulta destul de elar
ca prezenta stratificatiei, precum si marea ei varietate conferita de conditiile
geologice de geneza, fac ca aceasta ipoteza, aplicabila in egala masura atat
la rnasivul (a), relativ ornogen, cat si masivelor (b), (c) si (d) sa fie facuta
.responsabila" de catre multi cercetatori de neconcordantele constatate intre
rezultatele teoretice si cele determinate prin masuratori pe constructii reale.

a) b)

c) d)

Figura 4.2. Macrostructura masivelor de pam ant

• Ipoteza izotropiei considera ca intr-un punct al semispatiului,

proprietatile mecanice ale materialului nu variazd in raport cu diferitele
directii din punctul considerat. Si aceasta ipoteza constituie 0 simplificare,
deoarece in majoritatea cazurilor se constata 0 diferenta in proprietatile
pamanturilor pe directia verticald fata de directia orizontald, diferente
318 FUNDATII J - FIZI A $1 MECANICA PAMANTURILOR

conferite atat de structura discreta a parnantului din stratificatie, cat si din

autocomprimarea (consol idarea) pe d irectie verticala din greutate proprie.
Este evident ca masivele de pamant prezinta diferite grade de
anizotropie a carer caracterizare plio parametri cantitativi, 111 mornentul de
Iata, este dificil de facut,
Ca urrnare a acceptarii acestor trei ipoteze, cu lirnitele lor subliniate
la nivel: calitativ, semispatiul si semiplanul, corpurile care fac obiectul de
studiu al mecanicii parnanturilor sunt asimilate cu un corp continuu, ornogen
~iizotrop, caruia i se pot a,pl ica metodele specifice mecanici i COt'pUJ'j lor
conti nui deformabile,

4.1.1. Ecuatiile de baza ale mecanicii pamdnturilor

Dupa cum s-a precizat anterior mecanica pdmdnturilor isi proputie,

printre altele, determinarea stdrii de tensiune .yi deformatie induse ln
punctele sernispatiului sau semiplanului de fortele exterioare aplicate pe
suprafata lor (forte de suprafata). Cum In pamant exista 0 stare de tensiune
preexistenta determinata de propria lui greutate, precum si de unele
eventuale rniscari ale scoartei, In decursul istoriei masivului de pamant,
mecanica parnantului va determina Illl starea de tensiuni si deformatii totala,
ci variatiile ei la variatii ale fortelor de suprafata.
Facand deci abstractie de starea de presiuni preexistente, deci
adrnitand ipoleza lipsei tensiunilor initiale din semispatiu, starea de tensiuni
~i deforrnatii dintr-un punct oarecare al sernispatiului va f deterrninata daca
se cunosc tensorul tensiunilor ~irespectiv tensorul deforrnatiilor, definiti
,

pnn:
1
2"' rX)1

si respectiv (4.1 .a)

LZV 11.
°

2.. r zx 2.. r zy sz

unde elementele eel or doua matrice all semnificatii, Ie cunoseute dill

rezistenta materialelor [39] , [175] si teoria elasticitatii [43], ele fiind functii
de coordonatele (x, y, z) ale punctului considerat (fig.4.3.),
Atunci cand se cunosc tensiunile principale (aT, os, (3), tensorul
tensiunilor devine:
 4. COMPRESIIlILITATEA pAMANTURILOR 319

0", 0 0
[T(1] == 0 0"2 0 (4.1.b)
o 0 0"3

x
~----------------------.

rt'ixL/ ~y ,,
r. :r- ,- ,,
zy : 1/ t
cr X .I L' I -
I
-I'":
I
,
xz
E--+---(J X
, _- -
r
;

_ ; r 'tlyz _- .. •

t ,_!yx ~~ _ _:cr23~~-
;~--- '" • ..
c "y ./ , /
Yf/ -,-,J"'_
,"
,, , a·1
z
Figura 4.3. Starea spatialii de tensiuni

Datorita faptului ea majoritatea materiaJelor, respectiv rocilor (eu

exceptia eelor fisurate), rezista fara a se rupe unei solicitari hidrostatice (CYI
== 0"2 =: (}3), rupandu-se insa Ja valori reJativ mici ale tensiunilor ee tind sa-i
modifice forma, se obisnuieste ca starea de tensiune, respectiv defc natie,
sa fie descompusa [39], [175] intr-o stare de intindere sau cornpresiune
uniforrna (tensor sferic - T<;), ce determina modificari de volurn si un tensor
Du care deterrnina rnodificarea formei (fig.4.4.);·

r- _--
//
,
\
I
••
,
//
,/
/- /
/
a0 /
(j2 0'2 - 0'0
" , •
•• , • •, - ,•
,, •
.
+ , (\ •
( -~.
, > \
•

/ /
°3 '_- 00 03 - (jo ---
tensor oarecarc tensor sferic + tensor deviator

Figura 4_ 4. Descompunerea suirii spatiale de tensiuni

unde 0"0, este tensiunea rnedie, egala cu media aritmetica a. tensiunilor

principale:
320 PUNDAT1J I - FIZICA $l MECANICA PAMANTURILOR

Ca urmare, expresiile tensorului tensiunilor devin:

[Tu]=[~]+[DC7] ~ cu:

a1 0 0 a0 0 0 0"1 - (jo 0 0
• 0 0'2 0 - 0 0'0 0 + 0 U2 - 0"0 0
0 0 0"3 0 0 0"0 0 ,0 a3 -ao

[To 1 [1:, ] [Do]

sau: (4.1.c)
ax " X)I
'Cxz (To 0 0 a, -0"0 'xy 'xz

• r; O"y 'Cyz -
- 0 ao 0 + '.YX O"y - (Yo "yz

t:zx 'zy O"z 0 0 0'0 izx Try v. -0"0

Daca se inlocuieste in expresiile (4.1.c) componentelor tensorului
deviator, 0-0 prin expresia lui se obtine [175]:

IV

Figura 4.5. Descompunerea tensorului deviator in trei start, de forfecare pura

0". +0-2 +0-3 2·0'. -0"2 -(T3 aJ -0-2 a, -0'3

al-~=O-I- = = +
3 3 3 3
_ a,+a2+U3_2·U2-UI-a3_ 0-1-0-2 a2-CT3
a 2 - 0'0 - CT 2 - - - - + ___;:;;;
_ __;:;_(4.2.)
3 3 3 3

3
 4. COMPRESIBILll'Al'E,A pAMANTURILOR 321

Ca urmare tensorul deviator (Do-), poate fi descompus (fig.4.S.) in trei

stari de intindere si compresiune egale ca valoare (pe fete perpendiculare) ce
constituie de fapt stdri de forfecare purd in planurile principale.
"
In mod similar tensorul deformatiilor specifice [Te] , se poate
descornpune lntr-un tensor care determina modificarea de volum [TB()] si un
tensor care are drept efect schimbarea formei sau de lunecare [De], nurnit
deviatorul stdrii de deformatie.
Ca urrnare:
(4.3.a)
unde:
1
Ii x -£ 0
o o 2"Yx.v

o si respectiv
1
2Y zJ,

sau:
1 1
81 -80
2' YI2 2"' Y13

1 1
[De] = 2' Y21
82 - 8C)
2' Y23 (4.3.b)
1 1
2' r31 2' r32 £z -&0

".

In concluzie, starea de tensiune si deformatie dintr-un punct sc poate

caracteriza prin tensori sferici, ce deterrnina sau caracterizeaza 0 varia tie de
volum, si tensori deviatori, ce determina sau caracterizeaza 0 schimbare a
forme; elementelor de volum.
Pentru ilustrarea procedeelor de determinare a componentelor
tensorilor To- si Te, vom considera cazul serniplanului si respectiv al starii
plane de tensiuni (fig.4.6.) caracterizata prin tensorii:
1
• 2' r X2
(4.4. )
~l

Adrnitand variatia Iiniara a tensiunilor pe lungimile dx, dz atunci

tensiunile pe fetele elementului de volum vor avea marimea si configuratia
(Iill f g. 4.6. b.
 ,

322 FUNDATIJ L - FIZICA $1 ME 'ANICA pAMAN'rURILOR

dx
x o zc/x
't ud.x

o + ocr dx dz
.1'

M(x~) x ox
't x~dz
y dx dz
't +
at Xl dx dz
&t ~ AX
r s« -t-
oz U dz dx t acr
c + dz dx
% oz Z

a) b)
Figura 4,6. Starea plana de tensiuni

Astfel pe fata x=const.,

pe unitatea de suprafata vor actiona
tensiunile O-x si respectiv 1:"fZ ca pe fata opusa caracterizata prin abscisa
x+dx=const. (acceptand ipoteza cresterii liniare a tensiunilor in raport cu
diferentialele dx, dz) tensiunile vor creste proportional cu diferentialele si
deci vor fi:
ao- x ·dx respectiv 'C + aT: dx (4,5.a)
O-x+
ax :\2 ax .fZ.

Variatiile tensiunile s-au facut numai to raport eu diferentiala dx,

deoarece pentru sectiunile de abscise x ~irespectiv x+dx, ordonata z este
constanta si prin urmare dz = O.
"
In mod simi lar, pentru fata z = const., vor actiona tensiunile Oi si LZX'
iar pe fata opusa se vor inregistra cresteri Ie diferentiale In raport eu dz (x =
const. -;) dx= 0) ~jdeci tensiunile vor fi:
BO'
az + z . dz respectiv (4.S.b)
Bz
Considerand ca sub actiunea fortei P semiplanul este in echilibru,
atunci se admite ca ~i elementul de volum corespunzator punctului oareeare
M> este in echilibru sub actiunea fortelor elernentare ce se exercita pe fetele
sale. Ca unnare rezulta:
• Echilibrul static al elernentului de VOIUlTI se exprima prin conditia
ca eJemenlele torsorului sistemului de forte elernentare sa fie eehivalent cu
zero, deci:
 4. COMPRESJ£3ILITA1'EA PAMANTURILOR 323

or
L'~i= 0 => dz-
(J".'C dz + r: udx- r
zx
+ zXdz
OZ
dx=O

dx + rxzdz- r + or dx dz+w dx dz=Ii

.\'2
XZ Ox

LM; =o=>
dz
dx
dz
dz
dx
- 'xz+
or ~udx
=> rv.'dx + -i
2 2 xz 2 ax
(4.6.a)
Reducand terrnenii asemeni si neglijand infinitii de ordin superior
(ordinul 3) se obtine urmatorul sistern de ecuatii diferentiale liniare cu
derivate partiale (care contine trei necunoscute si doua ecuatii
independente ):
aO'." + or z.'C = 0
ax 8z
oa z + 07:xz _ r =0 (4.6.b)
az ax
i.r2 - r zx = 0

• Ecuatiile geometrice si de compatibilitate stabilesc legaturi intre

deforrnatiile specifice (ex, ey, Yxz, Yzx) si componentele deplasarii punctului
}"f~M;, pe ceJe doua axe (u, v). Pentru usurinta dernoustratiei se va
considera starea plana de deforrnatie (deformatiile se vor produce nurnai In
planul xOz), fig.4.7.
Ca urmare a actiunii fortelor de suprafata, punctul M se v U deplasa In
M' iar cornponentele deplasari i MM', pe cele doua axe vor fi u si v.
Adrnitand ipoteza liniaritatii geometrice, adica a unei relatii liniare
intre deplasari si deformatii ..specifice [J 8] pentru dorneniul rnicilor
deforrnatii, punctul B, aflat la distanta dx de punctul M se va deplasa in B si I

ill baza ipotezei mentionate, cornponenta pe axa Ox va fi:

OU
u+ -dx (4.7.)
ax
Cunoscand componentele pe axa Ox, ale deplasarilor punctului M si
B se poate calcula, prin diferenta lor, alungirea elementului dx:

Sdx = 1.1 +
au . dx - 1,1
au
= . dx
ax ox
 ~ "
324 FUNDATIJ 1- FlZICA $1 MECANICA PAMAN1'URlLOR

si deci, deformatia specified (alungirea) Ex rezulta:

Ildx
s =-- =>
au
=- (4.8.a)
.t dx S
x ax
dX tt +
au dx
u ax .I
M B X

V
-
M'
............ --_ ... _-- -------_ .. __ ...- --- ----*_ ..........._.... .. --- -_. -f• --- •
v+
av dx
~ ~
d<p,
,.
B' ax
\. ,
dZ ,I !•
I,
II
•
d<P2

D ,
av C
I
!
v+ dz I,
az .. -_ .. - ....... _ ...... - ..... "\.
0'
.- .................... -_ ... -................................ -_ ...... _ ..... I
•

z u+ au dz
,
c
J
8z

Figura 4.7, Relatiile dintre deformatii si deplasiiri

A

In mod analog, analizand deplasarea pe directia axei z, a punctului

D .D', aflat la distanta dz de punctul M se obtine:
Bv
s = (4.8.b)
z az
Ca urmare a alungirilor diferite pe eele doua axe ale elernentului de
lungimi dx, dy, unghiul drept DME variazd cu cantitatea do: = d(/J/+ drp2
(fig.d.?"), definita ca reprezentand lunecarea ..specified in planul xOz, notata
eu Yxz.
Determinarea expresiei lunecarii specifice (rn;) se face pe baza
analizei rotirilor laturilor ME -) M'E' si respectiv MD -) MD' (fig.4.7.).
Astfel, latura ME se roteste cu unghiul d(/JI. a carui tangenta este data de:
BY
v- -dx -v
tg ( d (/J, ) ~
ax
d CPt = ~---'----
Ov
=- (4.9.a)
dx ax
"
In mod similar, rotirea laturii MD rezulta:
 4. COMPRESIBILITATEA pAMANTlJRILOR 325

-u
(4.9.b)

Ca urmare, lunecarea specifics Yxz, in planul xOz rezu Ita:

8v au (4.9.c)
=> Yxz = ax + f}z
Deci, componentele tensorului deformatiilor intr-un punct al
semiplanului sunt functii Liniare, cu derivate partiale de ordinul intai, aJe
deplasarilor punctului considerat:

Ex
au
== .
ax
Bv
&=- (4.10.)
z az
au
av +-
r xz-
-Y -
zx-ax· 8z
CurTI aceste ecuatii au fost stabilite nurnai pe considerente
geometrice, ele sunt denurnite ecuatii geometrice, sau ecuatiile Cauchy,
dupa numele celui ce Je-a dedus pentru prima data. Analizand structura
sistemului de ecuatii (4.10.) se constata ca deforrnatiile specifice lotr-un
punet nu sunt independente intre ele si respectiv nici ecuatiile sisternului,
Astfel, daca se elirnina deplasarile u si v din sistem se obtine relatia
de legatura intre deformatiile specifiee, numita ecuatie de compatibilitate
sau continuitate.
Aceasta ecuatie se obtine din ecuatiile sisternului (4.] 0.), prin
derivari suceesive in raport eu x si z:
2
a'Ll 8E (}3U
8 == => 2
x ==-_
2
x ox az axaz
E == av => 2
0 8 z== __
av 3

2 2
z 8z 8x 8z8x
aLl av ar 2
au a v
2
02r 8 u J
a v3
r = OZ + => =
xz
+ => _~xz~= + __
2 2 2
xz ax ox ozax ax oxoz 8xaz 8z8x
,.. (4.11.)
lnlocuind derivatele partiale ale deplasarilor u, v dill ultima ecuatie,
cu expresiile tor date de primele doua ecuatii, se obtine ecuatia de
continuitate cantata:
326 FUNDATIJ 1- FJZICA ~1 MECANICA pA.MANl'URILOR

2
8 2 82
_&_.;..:_x + _ Ii z ==
8 Y_,'z (4.12.)
OZ2 ax 2
oxoz
care exprima faptul Cft prin deformare corpul isi pa..streazd continuitatea
interioara, adica nu apar fisuri sau crapaturi,
Asociind aceasta ecuatie, ecuatiilor de echilibru static (ec.4.6.) se
obtine urrnatorul sistem de trei ecuatii diferentiale:

GO-x + B·t: l.OZ =0

ax GZ
bo, 8r
_...;;;_,
+ xz - r == 0
(4.13. )
az ax

care contine 6 necunoscute si prin urrnare nu poate fi rezolvat,

Ecuatiile sistemului (4.13.) au fost stabilite pentru COllJUI~i ale carer
proprietati se pot incadra, tara abateri prea rnari, 10 ipotezele mentionate
an terior (§ .4. I.). Prin urmare, ele se pot apl ica diferitelor tipuri de corpuri
constituite din diferite rnateriale (lemn; beton; metal; etc.) dar ~j
semispatiului si serniplanului constituite din pamanturi.
Concluzionand rezulta ca pentru determinarea necunoscutelor, dill
sisternul de ecuatii 4.] 3., sunt necesare inca trei ecuatii care reprezinta asa
numitele ecuatii constitutive (ecuati i fizice), speci fice fiecarui tip tie
material, adica relatii de legaturd intre eforturile unitare / tensiunile si
deformatiile specifice si realizate prin diferiti indicatori ai proprietdtilor
•
mecanice.
Deci prin asocierea ecuatiilor constitutive sisternului (4.13.) acesta
devine compatibil deterrninat ~ise particularizeaza astfel peutru Ull anumit
tip de material.

4.1.'1.1. Ecuatiile
, constitutive ale materialelor

Pe baza analizei echilibrului static al unui element de volum si

respectiv a deplasarilor ~1 deformatiilor lui s-au stabilit ecuatiile (4.13.), ce
stabilesc legaturi intre tensiun ile care actioneaza
....
pe fetele elernentu Iul de
VOIUlTI ~i respectiv intre deformatiile IU,i. Intre tensiunile si deformatiile
specifice exista I'rlsa 0 interdependenta, 111 sensu) ca deformatiile reprezinta
tie fapt materializarea fizica a starii de tensiune respective.
 4, COMPRESfBILITATEA pAMANTURILOI~ 327

Stabilirea Iegaturii functionale si prin aceasta a ecuatiilor C011Sti-

tutive Intre tensorul tensiunilor si tensorul deformatiilor se face de regula fn
laborator, prin incercari asupra rnaterialelor respective. Ca urmare, rezul-
tatele incercarilor, exprimate sub forma grafica sau analitica, exprirna
raportu I dintre tensiuni si deforrnati j ~iconstitu ie rnasura proprietati lor
fizico-mecanice ale matcrialelor, ,

Experimentarile constau de regula, din inducerea lntr-o proba faso-

nata din materialul studiat (fig.d.Ra.) a unei stari de tensiuni omogene, ,

depinzand de un parametru (intinderea sau compresiunea monoaxiala) si

masurarea variatiilor de dirnensiuni ale probei (~/1 ).

cr
(Jc

ce
N
O'p
0'
ar \ E , ....,C
J..

]-J r--- ,
- ."
\ ap
"•

Ao
I,
;
,;
""
,D
),
tga ==
E
. -=E
, aI'\ ~ tgut
1 · 1.,..q
r v --F
\
~ N
Cc 0.2 r . \ 0'=
:'"r --~
______ A... ___ .:: ___
E A
I.~'
t:
• • (J
!..'I. • I'

€ -
4'
j .. • ..).; •

- -
:. 'j', '.,,+
" ~ ..... [,\1ft."1;.'"
.. '::-'_ .~.,J~

E
~h
N e-
-
h

a) solicitarea probei (epruvetei) b) curba caracteristica

Figura 4.8, Curba caracteristica a otelului

Pentru ilustrarea procedeului se considera exernplul clasic al

otelului moale, care supus la intinderc sau cornpresiune, CU 0 tensiune
practic uniforrna «(Y == N / A) crescatoare Cli intensitatea actiunii, se
deforrneaza. Reprezentand grafic corelatia biLlnivoci & = f{u) se obtine ,

diagrama caracteristica (curba caracteristica) a otelului ell alura data 1n

fi gura 4.8.
328 FUN DATI I I - ~"IZI A Sl MECANICA pAM;\NTURILOR

Din examinarea curbei caracteristice se constata ca pana in punctul A

curba caracteristica este liniara si, prin urmare, pentru dorneniul de variatie a
lui 0 ~ a sap se poate scrie relatia:
a=& ·E (4.14.)
unde:
• e = LIhlh, este deformatiaspecifica sau scurtarea specifica;
• E = tga - modulul de elasticitate (modulul lui Young) al otelului.
Prin descarcare, epruveta supusa la 0 tensiune 0 S a sap revine la
dimensiunile initiate adica are 0 comportare perfect elastica.
Relatia (4.14.) ce constituie ecuatia constitutiva a otelului la
intindere, este cunoscuta sub numele de legea lui J-Jooke si ea exprirna
proportionalitatea dintre tensiuni ~ideformatiile specifice.
Tensiunea 0",;, reprezinta limita de proportionalitate a otelului, iar
zona OA este zona de proportionalitate a curbei caracteristice.
Tensiunea 0; reprezinta limita de elasticitate, adica tensiunea pana la
care, prin descarcare, epruveta nu prezinta deformatii remanente sau
plastice. Peste acest prag de tensiune materiaJul (otelul) trece in starea
plasticd tcurgere - 0;) relatia a = f(B) devine curbilinie, iar prin
descarcare epruveta (proba) prezinta 0 deforrnatie remanenta cu atat mai
. ...."
irnportanta eu cat a > ~.
La 0 anumita valoare a tensiunii (0;.), numita limita de rupere, proba
cedeaza (punctul E din curba caracteristica).
Ca urmare curba caracteristica poate fi schernatizata prin doua
segmente de dreapta AB; BE care pot fi exprimate prin functiile liniare
[195]:
a=£·E pentru O~a~ae (4. 15.a)
•

~I

a = ae + E, . (&' - Bp) pentru ae ~a s a, (4.IS.b)

unde coeficientul unghiular tga, = E, < E este definit drept mOd'Lll de
consolidare. Prin descarcare (segrnentul EF) se contata crt deforrnatia totala
(&) are doua componente; deforrnatia elastica (Ee) $i deformatia plastics
(remanenta - B,. / B p ) si deci:
B=£e+&p (4.16.)
Deforrnatia ela tica se defineste ca avand expresia [195J:
 4. COMPRESIBILJTATEA PAMANTURlLOR 329

a
&=- (4.l7.a)
e E
iar cea plastica fiind definita:
(4.17.b)

Procesul de descarcare a probei, descris grafic de segmentul EF,

poate fi exprimat analitic tot prin legea lui Hooke, In care deforrnatia se
mascara de la noua stare:
a=E2 '(8-8/)) (4.18.a)
unde coeficientul unghiular tga; = E2 poate fi definit ca modul de revenire
tdecomprimarer.
Daca descarcarea se face la 0 tensiune oarecare a; < a, < ar
deformatia rernanenta sau plastica va fi:
a'
e pi = &1 - ( 4. I 8. b )
E2
Pe timpul incercarii, simultan cu inregistrarea scurtarii (Llh), se
constata 0 crestere a diametrului sectiunii transversale, Astfel, la 0 scurtare G
a barei corespunde 0 crestere a unitatii de lungime a dimensiunilor
transversale.
a
G(r = V .G => Err =V . E (4.19.)
unde v este coeficientuJ lui Poisson sau coeficientul de contractie
(v = e; / 8 ). Raportul m= JIv , este cunoscut sub denumirea de constanta lui
Poisson.
....
• In cazul unei stari de tensiune spatiald, legea lui Hooke
generalizata pentru dorneniul 0 <a ~ ae se exprima prin relatiile (4.20.),
[224 ]:

2'(1+v) 'xy
Y'C)'= E =;> G

2.(L+v) 'yz (4.20.)

Y)'l = E . '),"Z = G

G
Z
= E1 . a -v.(a
Z x
+0') .
y ,
330 FUNDATII r - rfZICA SI MECANICA pAMANTURfL,OR

un de G este modulul de elasticitate transversal al materialului sau modulul

de rigiditate, Relatiile au fost stabiJite [39], prin aplicarea relatiei (4.19.),
pentru fiecare solicitare ill parte si suprapunerea efectelor.
Aplicarea principiului suprapunerii efectelor sau al independentei
tensiunilor (tensiuntle si deformatiile care iau nastere intr-un corp sunt
independente de succesiunea apliciirlifortelors este posibila in baza relatiei
liniare lntre tensiuni si deformatii (relatia 4.19.) si respectiv a ipotezei
elasticitati i perfecte .:
• Pentru starea plana de tensiuni (ay == 0), ecuatiile constitutive
devin:

_ 2.(I+v)., _ 'n
rxz - E .l'Z - G (4.21.a)

• Pentru starea plana de deforrnatie (8J, = 0; Cz * 8'1 "# 0)

Asociind ecuatiile (4.21.), ecuatiilor (4.] 3.) se obtine urrnatorul

sistern de 6 ecuatii cu sase necunoscute, compatibil determinat:
» ecuatii de echi libru static
I) 80'x + 8-cxz =: 0
ax OZ
(4.22.a)
2) 80'z + 8,.", - r =: 0
az ax
ecuatiile geometrice sau de deformatie (ecuatiile lui Cauchy)

C_\. ==-
au
ax (ecuatie de
2 2 continuitate sau
3) 8
Bv
=-
a &x+028z == a y.u compatibilitate)
Z 8z az 2
ax 2
8x·oz
av
- +- au
r xZ-ax az (4.22.b)

ecuatiile constitutive (ecuatiile fizice)

 4. COMIJRESJBIL1TA'['EA pAMANTUR1LOIl 331

1
4) ex = ~
. (a
x
- v . az )
1
5) Ii Z = E . (a Z
- V· a.) ,,\
(4.22.c)

E r
6 - '1: - :a

Reducerea si respectiv rezolvarea sisternului de ecuatii, pentru

fiecare caz In parte si prin aceasta deterrninarea starii de tensiune si
r
deforrnatie, se face prin procedeele indicate in teoria elastici tati i 1 .. [145].
A pJ icarea acestor ecuati i celor doua corpuri care fac obiectul de
studiu al rnccanicii pamanturilor, semispatiul ~iserniplanul, este posibila
prin stabilirea ecuatiilor fizice ale pamanturilor respectiv a,1 indicatorilor
proprietatilor mecanice. Pentru aceasta este necesar, ca in mod similar
cazului prezentat anterior al otelului, sa se deduca prin incercari de laborator
pe probe sau in situ, curbele caracteristice ale pamanturilor, inclusiv cele
corectate, pe baza carora sa se stabileasca ecuatiile constitutive [214] si prin
urmare deterrninarea unor indicatori ai proprietatilor mecanice ale acestora
de tipul E; E,; E2, Aceasta se real izeaza prin studiul compresibilitatii
pdmdnturilor,

4.2. Studiul compresibllitatii pamanturtlor

"
til mecanica pamanturi 101', proprietatea acestora de a se deforrna este
deft nita prin notiunea de compresibilitate.
Studiul acesteia permite stabilirea ecuatiilor fizice ale pamdnturilor,
a indicilor proprieuitilor mecanice si prin aceasta, deterrninarea starilor de
tensiune si respectiv tasarea la un moment dat sau finala (deplasarea pe
verticala) a constructiilor.
Abordarea studiului compresibilitatii se face, in general, III mod
principial prin aceleasi procedee ca analiza deformabilitatii otelului moale
in Rezistenta materialelor (§.4.1.1.). Astfel se induce lntr-o epruveta din
pamant 0 stare de tensiune ornogena (ce variaza cu un singur paramctru) si
apoi se inregistreaza deforrnatiile corespunzatoare acesteia.
Diferentele, fata de celelalte tipuri de materiaJe de constructie, care
vor fi tratate 'in detaliu ulterior) provin atat din natura / cauza diferitd a
procesului de deforrnare precurn ~idin diferentele tehnologice de realizare a
332 FUNDAT1J 1- F[ZICA $1 MECANICA PAMANTURJLOR

incercarilor. Acestea se pot realiza fie in laboratoare, asupra unor probe

recoltate din amplasamentul viitoarelor constructii, fie direct pe ampla-
sament (in situ).
,
,
I

4.2.1. Aspecte specifice ale compreslbllitatii pamanturllor

Dupa cum s-a prezentat in capitolul doi, pamanturile sunt sisteme

disperse,.. alcatuite din trei faze: solida, lichida si gazoasa (fig.4.9.).
Incarcarea lor cu 0 tensiune (P) deterrnina aparitia a trei tensiuni in
cele trei sisteme eomponente. Astfel, tensiunile aferente fazei solide deter-
rnina 0 variatie relativa de volum a probei, care astfel comprirna celeJalte
doua faze (lichida si gazoasa) provocand eurgerea fluidelor, liehid ~igaz,
palla la stabilizarea sistemului; adica echilibrarea actiunii exterioare de
rezultanta tensiunilor interioare, care apar la contactele intergranulare sau in
interiorul complexelor de apa adsorbita.
Ca urmare, deformarea pamdnturilor este cauzata de reducerea
porozitdtii, datoratd reducerii volumului de gaz si respectiv de apa
(fig.4.9.), volumul scheletului solid ramdndnd constant. Reducerea volu-
mului de gaze si apa din porii pamantului este posibila prin migrarea lor
spre zonele ell presiuni mai scazute. Imposibilitatea filtrarii apei din pori ar
atrage dupa sine ~iimposibilitatea deformarii scheletului solid a) parnan-
tului, mai mult decat deformarea corespunzatoare a volumului de gaze.
Micsorarea volumului prin reducerea porozitatii probei din fig.4.9.,
sub actiunea presiunii (P) este determinata 111 general de:
• deplasari reciproce ale particulelor, ca urmare a depasirii fortelor de
legatura de la contactele intergranulare;
• eliminarea apei si gazelor din pori prin gradientii de presiune indusi
In masa fluidelor, prin variatia relativa a volumului aparent al
solidului;
• micsorarea grosimii peliculelor de apa adsorbita;
•
• deformarea particulelor soli de; ,
• rupturi ale particulelor solide prin incovoiere, strivire sau forfecarea
unor particuJe.
Masura in care acesti factori concurs la deformarea pamanturilor,
depinde de tipul lor de structura .
• Astfel, III cazu] parnanturi lor Cll structurd grauntoasa (rigida) de
tipul nisipurilor, pietrisurilor (fig.4.9.a) la care granulele reazerna unele pe
 4. COMPRESIBIL1TA1'BA pAMANTUJ~ILO.R 333

altele, presiunea exterioara determina aparitia unor presiuni la contactele

dintre particule care poate provoca rearanjarea lor si uneori chiar strivirea si
forfecarea unor particule.

particula particula

Invel i anvelo )
__
-_I
le'= apa Ita

STAREA INITlALA

COMP1~ESIUNE
p=O _L
-- -- ------- ----- --
---:.__ -:,._ ""'--:...--

•
DES1'JNDERE
a) b)

Figura 4.9. Deformarea piinuinturilor cu structurd rigidd (a) si structura elastica (b)

Apa ce se gaseste In golurile interparticulare nu are influente

semnificative asupra procesului de deformare, datorita perrneabilitiitii rnari a
acestor pamanturi ce face ca migrarea apei sa se faca in timp scurt de la
apJicarea incarcarii. Ca urrnare, deforrnatiile acestor parnanturi prin cornpri-
marea probelor de laborator se amortizeaza ill cateva minute de Ja aplicarea
, ..
sarcmn.
Revenirile elastice, dupa descarcarea probei sunt cauzate In principal
de deformarea particulelor solide, ca urrnare a presiunilor ce Ie revin.
334 17UNDA l:'[J 1- P'JZICA ~I MECANICA pAMANTURrLOR

I'i

• In cazul pdmdnturilor argiloa .se ell structura In fulgi, nurnite

impropriu si pamanturi Cli structura elastica, caracterizate prin particule ell
forma plata si aciculara avand lungimi de ordinul 0,001 mrn si grosirni de
0,0001 mm [197], inconjurate de un complex de adsorbtie eu grosimi de
0,25-0,5 microni, presiunile interioare nu 111aisunt preluate prin reactiuni 1a
contactele intergranulare, deoarece particulele nu reazerna direct unele pe
aJtele, ci prin interrnediul invelisurilor de apa adsorb ita, (fig.4.9.b).
Ca urrnare, incarcarea unei probe c·u 0 presiune exterioara (fig.d, 9.b)
(P) deterrnina rearanjarea particulelor ~j deci micsorarea porozitatii 101", prin
eliminarea apei libere dill, pori sub gradientii de presiune ce apar si prin
rnicsorarea grosimii invelisurilor ele apa adsorbita, astfel lncat tensiuni le ce
apar In aeeste anvelope sa eehilibreze presiunea exterioara,
La suprimarea Incarcarii exterioare, particulele tind sa-si satureze din
nou carnpul de forte electromoleculare din "j urul particulelor si deci adsorb
din zonele invecinate apa necesara pentru realizarea grosimii maxirne a
invelisurilor de apa adsorbita §i prin aceasta, asemenea unei pene, apa
indeparteaza particulele unele de altele, determinand revenirea elastica a
pamantului (fig.4.9.b).
Prill prisma acestei idei, daca apa elirninata din proba este inlaturata
atunci revenirile elastice ar f minime. De asernenea, ill cazul In care
umiditatea paman tu lui ar corespunde acelei cantitati de apa necesara
asigurarii grosimii maxime a invelisului de apa adsorbita pentru toate
particulele, micsorarea porozitatii s-ar produce numai prin reducerea
grosimilor invelisurilor de apa adsorbita care prin refacere, dupa descarcare,
ar determina 0 revenire practic cornpleta a p.robei de pamant, Deformatii le
remanente ar f cu atat l11a1mari, cu cat umiditatea pamantului depaseste
urniditatea corespunzatoare intregu lui potential electromolecu lar a1
particulelor, deci cu cat cantitatea de apa libera (gravitationala) din proba
este mai mare.
"
In cazul probelor saturate (intregul velum de goluri ocupat de apa),
deformabilitatea structurii constitui ta di 11 particu le si invelisuri 1e de apa
adsorbita corespunzatoare nu este posibila decat In masura eliminarii apei
din pori, el irn inare ea re datori ta proprietati lor" "vascoase ale apei si
"ba.rierelor" create de meniscurile apei ad.sorbite se face intr-un interval de
ti111P relativ mare, aparand astfel IJn decalaj de timp important intre
aplicarea incarcarii si inregistrarea deforrnatiei maxime.
Dupa unii autori [214], acest decalaj nu s-ar datora numai
posibilitatilor mai mari sau rnai reduse de el iminare a apei din proba, ci si
 335

tnsasi procesului de rearanjare a particulelor, dupa elirninarea apei, care ar

necesita A
Ull anum it ti rnp,
In consecinta se poate considera ca pdmdnturlle argiloase, in diferite
stadi i de incarcare si la anumite intervale de timp, pot prezenta un
comportament vdsco-elastic (deformatii in tirnp sub treapta de incarcare
contanta ~i anUITIite reveniri elastice la descarcare) ~itotodata plastic prin
deformatiilc rernanente importante [218], de la cea mai mica valoare a
incarcarii. Astfel, daca proba de parnant se incarca pana la 0 presiune (PI),
relativ mica ca intensitate, si apoi se descarca se constata ca asernenea
curhei caracteristice (fig.4.8.), deforrnatia totala prezinta 0 cornpouenta
elastica (cc.) si 'una plastics (c,»), mult mai irnportanta ca valoare decat in
cazu 1 0 te Iu lui (fi g.4. I0.).
Prin reincarcare se observa ca cele doua curbe de decornprimare ~i
cea de recornprirnare nu coincid, ele incluzand intre ele 0 bucla histerezis
care constituie tocmai rnasura energiei consurnate pentru reindesarea probei.
Daca prin reincarcare, presiunea p > 1JI, atunci deformatiile revin pe
traseul curbei prirnare de cornpresiune (81 C2).
•
Prin incarcari ~I

A p dcscarcari repetate s-a

constatat 0 consumare a
deformati , ilor remanente
r;t_;.c.~.,; _
parnantul prezentand
,
• I numai deformatii elas-
tice, ca in cazul terasa-
curba de mentelor pentru cai de
decornpresiune
cornunicati i. Daca sc ra-
porteaza ordonatele (ci)
Cllrba Qritnara
pentru 0 pres iuue oare-
de cornprcsiune
care (jJ()) , fig.4.10., se
constata ca pen tru 0 ace-
8% o easi presiune parnantul
poate prezenta diferite
Figura 4.10. Curba caracteristicd Q pdmdnturilor /0 stdri de indesare, respec-
comprestune •
tiv tasari (ci), In functie
de numdrul cicluri 101· de
incarcare-descarcare la care parnantul a lost supus.
De aici se desprinde concluzia ca pdmdnturile sunt materiale
, ereditare", ad ica acelasi IJOn1QI1.t 10 aceeasi sarcina exterioara se poate
gdsi "1 cele 111(,1; variate tdri de indesare, infunctie de nl,lI110,'"/).! de' cicluri
336 FUNDATfI I - F1Z(CA~I MECANICA PAMANTURJLOR

incarcare-descdrcare care au avut loc in decursul existentei lui [214] ~i

care-si lasa .amprento' in structura ~icomportamentul sub sarcini al
parnantu lui respectiv.
Daca se analizeaza curba de cornpresiune - tasare din fig.4.9., care
exprima grafic dru.mul 1 traseul tensiunilor verticale suportate de 0 proba de
pamant, recoltata de La 0 anumita adancirne (z), atunci ea poate fi inter-
pretata Jl1 urrnatorul mod.:
• portiunea A 1, at" reprezenta corelatia l'ntl'e tensiunile verticale, care
au crescut ca intensitate pana la valoarea I) I = r : Z , pe parcursul
procesului de sedimentare a particuleJor, deasupra probei consi-
derate si deforrnatia specifica;
•
--
portiunea 1l', at· reprezenta descarcarea probei prin procesul de
recoltare ~i respectiv pregatire a probei pentru incercare:
• portiunea
-
l' C , ar reprezenta curba de cornpresiune - tasare propriu-
zisa, care se obtine 111 edometru, respectiv curba reprezentata in
fig.4.15.
Presiunea efectivd maxima (PI = cr~) pe care 0 proba de pdmdnt a
suportat-o in decursul ex istente i sale (la addncimea consideraui) se
defineste ca presiune de preconsolidare (ST AS 8941/1-89).
Raportul dintre presiunea de preconsol idare (cr~) si presiunea efec-
liv8 ele consolidare (cr;z ), (sarcina geologica din rnomentul recoltarii probei
sau alta presiune a; La care a fost consolidat), este definit ca raportul
de supraconsolidare (RSC == OCR) sau coeficientul de preconsolidare
(RSC == cr;,1 r . z ; a;, 1 a;).
Diferenta dintre cele doua presiuni (0":" == a;) - a;) este definita drept
"
lirnita de supraconsolidare [61]. In functie de valorile raportului de supra-
consolidare - RSC (over consolidation ratio - OCR) si de valorile Iirnitei de
supraconsolidare (O'~, ) pamanturile se pot considera (ST AS 89421 J -89), [61],
fi g. 4. 1 1., ca f ind : •

• pamant subconsolidat RSC < 1; O':n < 0

• parnant normal consolidat RSC = 1; CT~l =0
• pamant usor supraconsolidat I < RSC ~ 2; 0 < a;'l ~ J OOkPa
• pamant rnoderat supraconsolidat 2 < RSC < 4' J 00 < 0";, ~ 400kPa
• parnant puternic supraconsolidat RSC > 4. 0':" > 40()kPa
 4. COMPRESIBLL1TA'1'EA PAMAN1~URILOR 337

Estirnarea presiunii de preconsolidare se va face pe baza

metodologiilor indicate in §.4.2.2.1_2.

suprafata terenu lui

in trecut

suprafata initiala si suprafata N

- suprafata
actuala a terenului actuala a terenului actuala a terenului
, 1 "

N N
suprafata cr yz N N-
terenului
proba de in trecut
pam~ nt rec Ital ayz=vzI
cyz =ry-z
Oyz =vz a'p =y- (z+z.)
I

a p=y.z,
S=1 S>1 S<I
z (RSC =l) z (RS > 1) (RSC <1)
z
a) normal consolidata b) supraconsolidata c) subconsolidata

Figura 4,/5. Tipurile probelor de piimdnt infunctie de presiunea de preconsolidare

Fata de cele prezentate se pot exprirna ~iformula urmatoarele

constatari si observatii asupra deforrnabilitatii parnanturilor:
• Deformabilitatea, respectiv compresibilitatea pamanturilor, este
determinatd de micsorarea porozitdtii acestora din diverse cauze ~i 111 foarte
mica rnasura de deformabilitatea materialului din particuJele cornponente, ~j
drept urmare ..studiul compresiune - tasare al pamanturilor poate f transpus,
pentru a tine seama de natura deformati ilor, 111. studiul compres iune -
porozitate;
• FOI"ma si dimensiunile particulelor, rugozitatea uprafetei lor,
precum ~i aranjarea relativd deterrnina cornpresibili tatea pamanturi lor cu
structure rigidd, (nisipuri, etc.), iar natura mineralogica a particulelor si
inten..sitatea fenomenelor de interfata deterrnina compresibilitatea parnan-
turilor cu structura "elastica" (argile, etc.), impreuna ell istoria incarcarilor
anterioare;
• Definirea unor indict ai proprietatilor mecanice similari ceJor din
Rezistenta materialelor ~j Teoria elasticitatii (§.4.1. I. J.) poate caracteriza,
intre anumite limite de tensiuni, deformabilitatea unei structuri a paman-
turilor si nu a pdmdntului insusi, deoarcce 0 structura grauntoasa a aceluiasi
338 f"UNDA'fJll - FIZICA $1 MECA,NICA pAMANTUJ{ILOf~

nisip, deei ell aceleasi particule, dar aranjate altfel (alta textura) poate
prezenta deformabilitati diferite ~i in functie de graduJ ei de indesare.
Extrapoldnd ca idee, pamdntul este 0 structura asemenea oricarei
structuri de constructii, sirnilara, spre exemplu, unui cadru plan cu
urnplutura din zidarie, a carui deforrnabilitate nu este dictata numai de
materialele componente, ci in prirnul rand de aranjarea si conexiunea
stalpilor, riglelor si respectiv umpluturii, aJtfel spus de compozitia, ..structura
si textura acesteia.
A cere, deci, definirea cornpresibilitatii UI1Ui astfel de cadru printr-un
si ngur indice (E; G; etc.), rnodul de elastici tate etc. pare lipsita de sens §i cu
toate acestea, structura parnantului, poate pentru simpLul rnotiv ca "incape'
intr-un edometru si cadrul considerat nu, trebuie sa tie caracterizata
cantitativ prin astfel de indici.
Acest exernplu, oareCUJ11 fortat, a fost dat pentru a ilustra corn-
plexitatea procesului de deformabilitate aI pamanturilor, sisteme trifazice ell
o permanenta dinarnica a fazelor, cornplexitate care nu si-a gasit inca forma
matematica corespunzatoare in meeanica medi i 10(- disperse.
Concluziondnd se poate afirma:
• la parnanturile cu structure rigidd (11 isipuri) se 111regi streaza
deforrnatii relativ mici si in limp scurt sub sarcini statice, care insa pot avea
valori importante su b actiun i dinamice (socuri, vibratii), In cazu I structuri 101"
afanate, prin rearanjarea particulelor;
• pamanturile cu structurd "elastica" (argile) prezinta 0 compre-
sibilitate variabild 7n functie de marimea porozitatii initiale, umiditatea lor
si istoricul Incarcari i (RSC). Tasarile se dcsfasoara in timp indelungat, i11
functie de raportul dintre apa adsorbita si apa libera si posibilitatile de
drenare de pe conturul stratului comprimat.

4.2.2. Studiol compresibilitatii pamanturilor prin Incercari

de laborator .

Ca urmare a celor prezentate, metodologi tie de studiu a cornpre-

sibilitatii pamanturilor sunt diferentiate In doua categorii: incercari in
laborator (incercarea edometricd, monoaxiala ~itriaxialay si respectiv in
situ (incercari cu placa, incercari penetrometrice, incercari presiometrice
sau cu metode seismice, etc.).
 4. COIVIPI{ESIBILIT Al'EA PAMAN'ruRILOl~ 339

"
4.2.2.1. Incercarea edometrica
,..
J ncercarile de rutina, in vederea definiri i cantitative a compresi-
hilitatii parnanturilor se realizeaza in practica curenta a laboratoarelor
geotehnice in edometru eLI inel fLX (fig.4.12.) sau cu inel flotant (fig.4. J 4.a)
sall in consolidom.etre (tig.4.l4.b), [46] rezul tand, dupa caz, curbele de
compresiune - tasare (compresiune - porozitate) si respectiv curbele de
compresiune - consolidare.
. ........ ")
~I ' _. .......-- .1
~
... __,
- ~

,,
!
'R- / "

'JJ.= ~.-=:J
- - -

10 __
,

r===-=====- - - 10--19
,
~i".._.-... ..
11._ IU
___

... .·.tf
I~~
t ••
18 .. - .. .._ .. . ..
-.-
' •• ••
L_
~-I--'-
•
, I

•
: 5 17 12
, •
•I
2 i I~1\ I
I
•
._
1t
\:~
,
:4
I
I
epruveta
proba
•,
---. 9
- 6 14

16
I. = _- --- ~ l5

-
(lj b)
1.ptirghie; 2. lest; 3. jug de incdrcare: 4. contragreutate fixd si culisantd; 5,6. suportul
aparatului; 7, placa de bozo,' 8. piatra poroasa; 9. starud cilindrica; J O.piston de
incdrcare; 11, placd poroas/i: 12, cilindru clopot de ghidare; l B. placd suport;
/4 ...suruburi de presiune; 15, orificiu pentru evacuarea ape; sau inundarea IJI'(J/)ei;
/6,17. pdlnii pentru inundarea probei; I(C? piulitd pentru impiedicarea umfldrii;
19. comparator pentru masurarea tasarii; 2(). garniturd de cauciuc.
Fig/ira 4. 12. Edometrul ell inelfix si pdrtile sale componente

•
Tehnologia incercarii este descrisa In amanunt in Sl~AS 8942/1-89 .
"
In principiu, incercarea consta insupunerea unei epruvete (probe) de
parnant (fig.4.12.b), obtinuta prin stantare dintr-o proba netulburata
(fig.4.13.) (rnonolit sau stut) unei tensiuni verticale (0) == NIA), variabila ill
trepte (0,01,' 0,02,' 0, ()5,' 0,10,' 0,20,' 0,30,' 0.50 si /,00 MfLl), urmarirea
tasarilor sui) fiecare treapta de incarcare si inregistrarea evolutiei lor In timp.
340 "
FUNDA1'IJ 1- FlZICA ~I MECANICA PAM.ANTU -
Rl LOJt

J, tijii de presare; 2. platan de presare a

3 stantei; 3. $tal1fii cilindricd; 4. monolit;
II
i 5, pat de nisip.
., • -

..
. I • Figura 4./3. Recoltarea probei
•

4 i
I
•
edometrice prin stantare
I

Masurarea tasarilor, sub fiecare treapta de incarcare constanta, pe

epruvetele cilindrice (¢ = 7,00 C7n,' h = 2,00 cln) cu deformatii laterale
impiedicate si cu drenare a apei dill pori pe fetele inferioare si superioare, se
face dupa un minut; 30 min.; 1 h; 2 11; si apoi din ora in ora pana la
stabilizarea tasarii (trei citiri succesive Ja interval de 0 ora sa nu difere cu
mai mult de 0,01 mm).

4 4

2 nivelul 2 njvelul
apei
7

a) ell inel fix b) cu inel flotant 1

1. inel; 2. pietre poroase; 3. placd de bazd; 4. microcomparator;

5, suruburi de prindere; 6. garniturd de etansare; 7. piezometru.
Figura 4.14.a Edometru cu ineltstanta) Figura. 4.14. b Sectiune transversald
flo tan t tipica printr-un consolidometru
•

Dupa stabi1izarea unei trepte de incarcare (proba consolidata a' = 0')

se aplica treapta urmatoare de incarcare, citirea tasarilor facandu-se in mod
identic pentru fiecare treapta in parte. La epuizarea treptelor de incarcare si
dupa stabilizarea tasarilor sub ultima treapta de incarcare se procedeaza Ja
descarcarea epruvetei (eventual in trepte) ~j inregistrarea tasarilor
rernanente.
 4. COMPRE,Slr3ILI'TATEA pAMANTUlllLOR 341

-.--.-- 0
l- i-
- i-
-- f- ~

- I" l- .~
--
I- - - i- f- 1-
- I-
'- i"
~
~
J
.~

- I- f- l- I-
,- f-
1- l-
-- I-
c:l
v
8
- :- -
- r- -
- 1-
-
.~ -
- .-
I- i-

- I- 1- 1-
~
8 - r
- - -- I- - '- I-
-
eo
e ~2
,lJ
i-
II -- -
..... 1\ I- - ,.. --
~
,- " I- I- I- "

-
'*,'"
~
1- l- I- 1- I-
w 3 curba primara de
- - '- I'
- ._ l-
- cQrnoresillne inc lesare
I-
-
'*...
,- r
190 0 - ~

I/'
~ 4 .- 1/
co
-
()

~
~

c- I- f- -'- -
'$. 5 ~ curna de i-
u
'::;1 ~
-- ,_ - -
ll..
"- decornprimare _ I- ~ I-
-
- "- ..
~

co
do)
6
~
",.. -
1/
v
f-
I- i-

-
-m ... ,.
,/
,_
~- -
...
7 •
- 1-
-
- ~ ~

... 1-
-
B
- - f-
rr
.-..
- - 1- ~. r
.f-
-
-.1<- 8 -
o I 2 3 4 5 6 7 8 9 to
presiunea efectiva aplicata, in daN/ern:! [o']
a) presiunea reprezentata la scara norrnala
-.--r-- 0
-
- -- -- - - -
- 1-
""" - _ - --
•
'" "......
I ...."". -- ._ - -- - -
~
~ .......... curba primara de
ti 0 - """ comnresiune indesare
0 IIp r=

--
~
.- 2 M2-3 -
- = 78,12daN / cm:~ /
r.
-
W
~ llE r-
- -- ,-

-
~
II
3
- 'f
- - _. -
f--
"-
'- -- - -_ - --
- - - -- ~-~p=l 00 --
'$.
'*
co
~
,
- - -- I-
-
- ~

aB )'"
o
tn
.....
4
""."
- - \" -
W
- - - --" ~e=1,28% -
~
0.. 5 - - curba de "~.-r-- ,. -
'#.
CI)
1-
--
~
- - - -- - - - -
-
u - '~.... ---
._.. - - _ decornprimare ~
,, -
'~ ~ - ......... ......
_..
0.>
6
- .... L
-
'- ,... - -
-- - ......_ --
~
W •
~ ~ ._,

7
-
- - - .- - -'- , --
-- - _. -
- - -
.- f-- - ,_-
-. _\..
.'-
~

._ _.
-.'.-------- 8
r---
'--
- - -
- - --,-. - -
- .. _ ,
-
-

0, J 0,2 0)3 0,40,5 1,0 2,0 3,0 4,05,0 10,0

presiunea efectiva apl icata, in daN/c1112 [cr'J
b) presiunea reprezentata la scara logaritmica

Figura 4./5. Curba de compresiune-tasare a pamdnturilor reprezentatd ;,1 coordonate

normale si semi-logaritmice pentru presiuni elective (a'), egale cu presiunile totale (a)
Rezultatele incercarii se reprezinta grafic intr-o diagrarna avand in
abscisa tensiunea verticala la scara normals (fig.4.15.a) sau logaritrnica
(fig.4.15.b) ~i 111 ordonata deforrnatia (tasarea) specifica (EfJ/o= /00 .L111111),
exprimata in procente (fig.4.15.).
342 F'UNDA1'11 J - FIZICA ~J MECANl 'A PAMANTURIL()R

Analizand procesul de deformare exprirnat cantitativ prin curba

caracteristica a parnantului trasata in coordonate norrnale ~isemi-loga-
ritmice (fig.4. J 5.), se constata:
• relatia presiune - tasare specifica nu este liniard ~ideci Intr-o
abordare strict riguroasa descrisa printr-o functionala de gradul
intdi, a' = f(8) , de tipul legii lui Hooke;
• prin descarcare, pentru orice treapta de incarcare, proba nu mai
revine la dimensiunile initiale, ea prezentand 0 importanta
deformatie remanentd, deci un cornportarnent neelastic;
• pentru aceeasi treapta de incarcare, deforrnatii le se produc In
timp pana la stabilizarea lor.
Din analiza compresibilitatii pamanturilor prezentata ill §.4.2.2., a
reiesit ca aceasta consta 1.1 principal din reducerea porozitati i, exprimata
cantitativ prin indicii care caracterizeaza structura (porozitate - n%, sall
indicele porilor - e, §.2.2. J .1.2.), sub actiunea tensiunilor induse de
incarcarile exterioare. Ca urrnare, In Mecanica pamdnturilor studiul
compresiune - tasare se poate transpune III studiul relatiei compresiune -
porozitate.

4.2.2.1.J. Parametrii curbei de compresiune - porozitate

"
urrna incercarii edometrice, conform procedurilor din ST AS
III
8942/1-89, se obtine curba de cornpresiune - tasare (C - 1) care exprima
corelatia grafica dintre presiune totala ( p == o ') si tasare specifica
[8' = .r ( Ci')], pentru 0 proba de pamant (¢ = 7; h = 2C~111), cu deforrnare
laterala impiedicatd (82 = 83 = 0), fig. 4.15. spre deosebire de epruveta din
otel (fig.4.8.), unde deformatia laterala era cornplet libera (82 = 8) =t:- 0).
Trecerea de la curba de C0111111"e,~iuJ1e
- tasare ( - T) la curba de
co mpres iune - porozitate (C - P), care exprirna de altfel natura proceselor
de deforrnare a parnantului, se face prin interrnediul relatiei dintre tasarea
specified (8 ) ~ivaricula porozitdtii (Ae ). .
Astfel, daca se considers proba cdometrica cu deforrnare laterals
impiedicata (fig.4.16.) se constata ca sub actiunea presiunii (jJ) ea tsi va
reduce volumul corespunzator tasarii (Lth) , pe baza micsorarii volumului de
pori (Vg) adica a volumului de gaze si respectiv de apa din porii probei
(Vapa + = ~), volumul scheletului solid (Vf) rarnanand constant pe tot
Vgl1Z'f!

ti rnpul co 111PI; marii probci, j nd iferen t de ill tell ilatea IJl·CS iUI} ij exerc itate,
 4, COMP1~ ESIBI LIT A'fEA pAMAN'rURJ L{)R 343

•
.,
.• GAZE

'APA - -

--z._

,
presiunea Pi
~~- -,'-.--,
r------ -.--'1"

GAZE

-
........
IIELeT SOLI
V

Figura 4.16. Stabilirea relatiei dintre deformatia specified st variatia porozitatii

2
CUJTI aria probei (A = 1r . d /4) este constanta se poate scrie:
• voJumul probei, inainte de incarcare (Vo):

(4.23.a)
.f

• volumul probei sub incarcarea cu presiunea Pi (V;):

v: =v
, s +v.
gl =V· 1+ Vgi =V ' ( l+e,. ) =Arh,
rr s (4.23.b)
Y.'I

unde:
• eo - indicele initial aJ porilor probei;
• e, - indicele pori lor dupa stabi lizarea tasarilor, corespunzator
deformatiei (LJhi == ho - hi);
• ho, hi - iniiltilllea initiala si respectiv finala a probei, sub actiunea
• • •
presrun 111);.
Ca urrnare variatia specifica de volum, in baza relatiilor (4.23.), va
rezulta: e; = &, + &2 + 6), respectiv (£2 = &3 = 0):

(4.24.a)

totodata
~V ~. (] + eo) - + e, )
[; = ~f (].
= -....:.--~-___.;..-~ (4.24.b)
V V ¥:,. (t 4- eo )
 ... A

344 FUNDATl] J - FIZJCA ~1 MECANICA PAM.ANTURILOR

si din egalitatea relatiilor (4.24.a si b) se obtine:

Sh, eo - e Sh, ~e
& = = j
==> ==-- (4.24.c)
y ho 1+ eo 110 1 + eo
•

si deci:

(4.24.d)

unde e, si t1h; / ho, reprezinta indicele pori lor §i respectiv tasarea specifica
sub presiunea P»
"
In baza relatiei (4.24.d), curba de compresiune-ta ..sare, (fig.4.1S.) se
poate retrasa sub forma curbei de compresiune-porozitate, reprezentata in
coordonate normale respectiv sernilogaritmice, prezentand 0 rarnura primara
de compresiune (indesare) si 0 ramura de decomprimare (urnflare)
(fig.4.17.) .

• in baza aces/or curbe se definesc, printr-o procedura similara

altor materiale (fig.4. J 8.), indicatorii proprietatilor mecanice ale pamantu-
ri lor, respectiv aceLe marimi fizice (C,; C,.; a.: m.: M; E) care pot descrie
cantitativ cornpresibilitatea acestora .
...
Incercdrile experimentale au ararat ca alura ramurilor de indesare
sau urnflare, 'in coordonate norrnale (fig.4.17 .a) poate fi considerata ca fiind
suficient de bine aproxirnata [2 J 4], [77] cu graficul unei functii logaritmice:
...---...
• pentru rarnura primara (a d) de compresiune - indesare:

e ==-A -ln (p + Pc) + c1c (4.25.a)

• pentru ramura de decomprimare I umflare

----
(d e):
e == - B -In (p + p" ) + clu (4.2S.b)
unde pararnetrii curbei de compresiune - porozitate A; Pc; c1c (pentru ramura
de fndesare) si B; Pll; c1u (pentru rarnura de umflarei, definesc analitic 0

curba caracteristica a parnantului si pot fi exprimati in functie de indicii

porilor ( el > e2 > e3 ) corespunzatori La trei presiuni oarecare < P2 < P3)' s»,
Ca urmare a acceptari i ecuatiei (4.25 .a) pentru exprim.area analitica a
curbei de compresiune - porozitate, se poate obtine un sistern de trei ecuatii
cu trei necunoscute A; Pc; clc' (G.I. Pokrovski):
 4. COMPRESIBILll'ATEA PAMAN1"URlLOR 345

080 ..., ,-
l-
I- I~"- I- l- t- - ,_
-
l-
I-
--.------.r- 0 78 0 r'. I' r l- I-
1-
... - -
f- -
,_
•
~-

I,
~
I- '- I-
lJrl I\.
1- ~ ri- l-
~~~,\
1 N- - :-
I- .
tS 1- -~ e .... Cl.>,
.eP -
I-- I-
0,75 ,

._ a.
I "~~.!

o
Cl.>
•
0..
"'1 ,
MA r=I 0
"'
I
F-

~~
",,
,,
•
"""\ 2
Ir-
b
<1
I-

I-
~.
I- 0 ... I- - e2',·•

- ----- - t1p=P,-P2 - l- I- 1-

~
0 ,
070
tl
~
-1; I-
i-

I' I~
~ ~
0
P1 tS
....._
00
1'1\-N I- t- ~
... Is
I- i-
I~ I-
I- f-

Cl.> I, i' 1-
.-
Cl.>
•
0..
r"I
f- ... ~ I- I- l- I-
u , 10'
I-I- ~ ~ I- I-

-a
.9
0
Cl.>
0,65 I,

..
0\
\0 l- t-
1-
_..
\0 a V1_J = IIp
!le = 0026
,
I-

l-
I-
I-
I-
1-0 •~ r-- l-
II
- 0
Cl.>
.....
Cl.>
II
cr ... , r I.J

, I- 1r
"'
a = !lei =0005 i- I- I-
I- I-
1-
IIp ,
-,

1-
I- I-
,- cU'" t- "1-) l-
I I

0,60 I I 111I111111111111

0 1 2 Pi 3 4 5 6 7 8 9 10
2
PI PI = 2 daN/em - presiunea initiala
0 P2
!lp
P2 = 3 daN/em
2
- presiunea finala
2
6p = I daN/em - presiunea activa
presiunea efectiva aplicata, in dabl/cm' (0' = 0)
Po-.1o Po
0,80
a
,--
,,;1'
J,
- ,.j,
•
-
, -
, •

-
~

1
I
- I
- -
-
- ""'" ........
,~

- 1I - . -- I -
_... - -- - ""-
•
....." , .L:'ll,

- - - 1 -
,
~~

Cl.> 0,75 - \. . I--

~

~ -- I - " /

-
0
.- e-~ I c ~(log p)
'l: " -
0 e·I - - -, , ,
I
~~
c,
cu 0,70
-- ~
1---
~
Igf, -
.-
Q.) I---:~ I.
I
!le=O,()26 -
.....o -"k- •

- .'- _.
--I I

-
~
/ 1-- I .L I T
~ N -::.~ • 10( I
.S ;- I I I
I
- -
0,65 f- .- --
--
-
.1
t-
-- L
o
1
-":E - -_ =_ __'d
I

- 1-1 I

6e
,

-
1 C =-tga.=- =OJ47
-- I
I
• e 6(logp)'
I
1 L
C" =C r =-Igo.'
0,60 '-- li~log a'p~lin
•

1
_I
, -
0, I
-
0,2 0,3
-
0,40,5
- 1,0
.!.
-2,0 3,0
-
4,05,0 10,0
log P ,I = log <T'p ~lo~1
0

presiunea efectiva aplicata, in dabl/crn' (0' = a)

FiJt1"'Q 4. 17. Curba de compresiune-porozitate a pdmtinturilor in reprezentare normald (a)

si semi-logaritmicii (b)
346 I:UNDATII I - FIZICA SI MECANICA I>AMANTUltJLOR

el = - A ·111 (1)1 + Pc) + elc

e2 := - A . In (P2 + P c ) + ci(' (4,26,a)
e3 =-A·lll(IJ) + Pc)+C1c
Rezolvarea acestui sistem compatibil determinat se face [214]
scazand ecuatia a doua din prima, a treia dill a doua si impartind diferentele
una la cealalta:
eI -e 2 ---A.ln PI+Pc
P2 + I)c:
•
~I (4,26,b)

respectiv:

In P2 + ]'c
- (4.27.b)
e2 -e3 P2 + r. P3 + Pc
Dezvoltand logaritmii naturali In seria Mac-Laurin si prin retinerea
primilor doi terrneni se obtine relatia:
I 1
in PI -In P2 + P; .
e l -e 2 PI P2
__;,_~:= -------~--_:._ (4.27,b)
1 1
----
P2 P3
dill care se obtine valoarea singurei necunoscute Pr.
,.,
lnlocuind valoarea presiunii (p(.) astfel determinate in relatiile
(4.26.b) rezulta valoarea parametrului (A) pentru doua segmente din curba
de cornpresiune - porozitate (el - e2 ) ~i(e2 - e):

(4.28.a)
•
•
~I

A":= e2 -e3
In(P3 + P; )-In (P2 + Pc) (4.28.b)
Valoarea parametrului (A) se va aproxirna ca rnedie aritrnetica a
celor doua valori rezultate din expresiile 4,28.
 4. COMPf{ESJDJLL'rATEA PA'MAN'rURILOR 347

A = (A' + A")/2 (4.29.)

"
In baza pararnetrilor p; ~iA determinati se aproxirneaza parametrul
(c'c) dintr-una din ecuatiile (4.26.a), sau ca medie aritmetica a valorilor
Ie' em
c'Ie' . c", Ic rezultate din cele trei ecuatii
\.J t .

Deterrninand cei trei parametri A; Pc; Clc' cu etapele prezentate, in

urma incercarii edometrice, ecuatiile de tip (4.25.a) pot fi utilizate la
descrierea analities a procesului de compresiune I Indesare si respectiv ,..
la
estimarea tasarilor, prin integrarea acestora, pentru fiecare strat, lntr-o
abordare simetrica se determina ~i parametrii B; Pu; c1tJ care descriu ramura
de urnflare I decornprimare.
Simplificand ecuatiile (4.25.), N.N. IVQI7.oV [77], [214] indica .
urrnatoarea structura a ecuatiei curbei de cornpresiune - porozitate:
1
e = el - ·111 P (4.30.a)
B,
In care:
• e - este indicele pori tor corespunzator presiunii (p > I dalx/cm');
• e, - este indicele pori lor corespunzator unei presiuni (j'J = I dabl/cm ')
caz in care In p = 0);
• B, - un coeficient care caracterizeaza cornpresibi litatea pamanturilor
nedepinzand de incarcare.
Valoarea (e,) se extrage direct din curba C-P (sau prin ealcul, din
C-7) iar valoarea (8,) se calculeaza cu relatia [214]:

B, = In p (4.30 .b)
eI -e
unde (e) este porozitatea corespunzatoare oricarei presiuni p > 1 dal-l/cm''.
Valori orientative ale parametrilor curbei de cornpresiune -
porozitate (e,); (B,) sunt date 111 tabelul 4.1., [77],
Cunoscand valorile pararnetrilor (e,) si (1 I B,) se pot calcula
porozitatile e, = .f (1);) , relatia 4.30.a, ~iprin urrnare deformatiile I tasarile
(tJ.h) eu relatia 4.24,a:

( !:l.11 ), = e, - ei 'I'li (4.24.a)

I 1+ eI
348 PUNDATIJ 1- FIZICA ~I MECANICA pAMANTURILOR

care pot fi utilizate in estimarea tasarii unei fundatii, prin metoda insurnarii
tasarii straturiJor elementare (§ .6.4.a).

1'abeI4.1. Valori orientative ale parametrilor curbei de compresiune - porozitate

el
Natura pamantului l/BI
(Dt. J daf-I/cm"
Nisi ouri mari i mijlocii, nisipuri argiloase 0,40 0,01
N isi ouri fine i nisi puri fine argiloase 0,40 - 0,50 0,04 - 0,0134
Pamanturi prafoase 0,50 - 0,65 0,10 - 0,04
Pamanturi argiloase 0,65 0,10 - 0,067
Nisipuri argiloase ~i argile nisipoase, cu
continut de particule din fractiunea praf mai 0,65 - 0,85 0,20 - 0,10
mutt de 50%
Pamanturi foarte compresibile, turba rnaluri,
I 0,20
namoluri

Forma logaritmica a curbelor compresiune - porozitate este foarte

evidenta la pamanturile foarte compresibile tumpluturi, turbd, etc.) sau
pentru intervale de presiuni (~p) relativ marie
Pentru cazurile practice, specifice pamanturilor utilizate ca terenuri
de fundare pentru constructii unde valoarea presiunilor induse prin talpa
2
fundatiei este de regula de ordinul a 1,00 - 3,00 daNlcm si unde rareori se
ating 4,00 - 5,00 dalv/cnr', se prefera, in locul relatiilor analitice (4.25.) si a
variatiei logari tmice e = f (111 P ) , 0 variatie lini ara,
Ca urrnare la variatii mici de presiune lntalnite frecvent in practica
(de ordinul a 1,00 - 3,00 daN/cm2), pe intervalul Sp = P2 - PI (PI-
presiunea initiala; P2 - presiunea finala) se accepta inlocuirea arcului de
curba 12 pri n coarda I 2, atunci pentru orice presiune P, ~ Pi ~ P2 ecuatia
curbei de compresiune - porozitate (4.25. sau 4.30.a) devine (fig.4.17.a):
sau (4.31.a)
•

Daca se defineste (STAS 3950-81) coeficientul unghiular ( -tga) ca

fiind coeficientul de compresibilitate (av =-tga), acesta reprezentand (ST AS
3950-81) raportu) dintre variatia indicelui porilor (Lie) ~i variatia
corespunzatoare a presiunii active de compresiune (Lip):
fle a =_ l1-~ = 11-~ [l/kPa]
a =- => v (4.32.a)
v ~
p,- P2 P2 -PI
 4. COMPRESIBILITATEA PAMANTURJLOR 349

ecuatia 4.31.a devine;

e, -~ =a; '(P2 - PI) => t1e=-a ·f¥; y (4.32.b)

unde:
• e" este indicele porilor corespunzator presiunii initiate PI
• e2, este indicele porilor corespunzator presiunii finale P2.

Altfel spus, coeficientul de compresibilitate reprezinr" <'oeficirntul

unghiular I panta care aproximeaza curba C-P pe un interval de presiune
Sp, = Pi..., - Pi- Obisnuit, intervalul de presiune considerat este intervalul
2
(Pi = }72 dabl/crrr') + pi+1 = 3 daN/cm )] pentru care se determina coefi-
cientii de compresibilitate (ay) •
Pi -IJ'+I
"
In functie de coeficientul de compresibilitate a;2-3 si a tasarii spe-
cifice eP2 ' pamanturile se clasifica conform tabelului 4.2. (STAS 1243 - 88),
[112], [116], [77].

Tabel 4.2. Aprecierea compresibilitdtii pdmdnturilor pe baza modulului de deformatie

edometric (M2-J), a indicelui de compresibilitate (a) si a tasdrii specifice (E )
U)J /')

Clasificarea M2-3 aY2-J SII2

2 Tipuri de pamanturi
pamanturi lor kPa [kN/m ] l/kPa" %"
Practic N isipuri indesate,
> 50000 < 0,00003 -
incom oresibile argile - tari
c« compresibiJitate 20000 -;- 0,00003 + Nisipuri cu indesare
<2
redusa 50000 0,0001 mcdie
Cu compresibilitate 10000 + Nisipuri afanate argile
0,0001 + 0,0002 2+4
medie 20000 olastic vartoase
Cu cornpresibilitate Argile plastic
5000 + )0000 0,0002 + 0,0004 4+6
mare consistente
c« compresibilitate < 5000 > 0,0004
Argile plastic moi
>6
foarte mare

"
In baza caracterizarilor din tabelul 4.1. se pot formula urmatoarele
aprecieri asupra parnanturilor, In cazul utilizarii acestora ca terenuri de
fundare [214]:
• pentru valori de ordinul a 0,0000 I (l/kPa) ale coeficientului de
compresibilitate terenurile de fundare, constituite din astfel de pamanturi,
SULlt putin compresibile si considerate terenuri bune defundare;
350 FUNDA1'II 1- FIZJCA $1 M'ECANICA PAMAN1~UI~lLOR

• pentru valori de ordinul a 0,0001 (l/kPa) pamanturile pot fi

considerate ca avand 0 compresibilitate mijlocie iar fa fundarea pe aceste
pamanturi trebuie avuta III vedere posibilitatea aparitiei tasarilor (ne-
uni forme) diferentiale;
• pentru valori ale coeficientului de compresibilitate de ordinul a
0,00] (l/kPa) pamanturile sunt considerate foarte cornpresibile iar fundarea
pe astfel de pamanturi este posibila dupa 0 prealabila imbunatatire, prin
diferite metode, a proprietatilor fizico-rnecanice ale acestora.
In unele 1ucrari [112], [116], In acelasi scop se utilizeaza tasarea
2
specifica 8,J2 inregistrata sub 0 presiune P = 2 daN/em (tabel 4,2.)
Relatia 4.32.b reprezinta dupa unii autori [2l4] legea indesarii
pdmdnturilor
Formularea legii indesarii este [214]: fa variatii mici ale presiunilor
de indesare, variat fa indicelui porilor (~e) este direct proportionala C1J
variatia presiunii (~p).
Prin comparatie cu lege a lui Hooke, s== (5 lEar rezulta ca legea
indesdrii ar fi analoga (daca facern abstractie de comportamentu I neelastic al
parnantului si natura procesu lui de deformare) eu "legea elasticitdtii II

liniare din rezistenta materialelor si ca expresia coeficientului de cotnpre-

sibilitate a; are 0 structura analogs inversului modului de ela..sticitate E.
Deosebirea consta in faptul ca legea indesari i, In forrnularea ei
(relatia 4.32.b.) nu indica valoarea la un moment dat, e == .f(p), a POI'O-
zitatii probei in functie de presiune, ei numai variatiile de porozitate (Ae )
in raport de variatiile de presiune (t1p ) si prin urmarc a; nu trebuie privit ca
o constanta care caracterizeaza compresibilitatea materialului pamant
asemenea rnodulului de elasticitate, ci pentru acelasi pdmdnt poate Iua 0
infinitate de valori Itl functie de intervalul de variatie a presiunii (6.p)i
considerate. Legea Indesarii pentru acelasi (Qv) este aplicabila pentru deter-
minarea porozitatii ej corespunzatoare presiunii P, S Pi S jJ2 •
"
In concluzie, prin asirnilarea cornportarii reale a parnantului eu 0
comportare liniara, deci prin aplicarea legii indesarii, pentru un domeniu de
variatie a presiunii (fig. 4.17.b) delirnitat de presiunea initiala egala eu
presiunea de preconsolidare (PJ = dp) si presiunea [inaja P2==dp+L1a (unde
Lio- este sporul de presiune efectiva, indusa de actiunile transmise de
construct ie) coe fici en tul de cornpresi bi Iitale poate fi privit tnumai pentru
 4. OrvtPRESlBILITATEA pAMANTURILOI{ 351

intervalul consideraiy ca fiind un indicator al proprietatilor de compte-

sibilitate al pamanturilor si utilizat astfel in definirca legii cOI7.\'tiIIILive a
pamdnturil or.
Prin urmare relatia (4.32.b) pentru deterrninarea porozitati i (e.), ca
urrnarc a unui spor de presiunc activa (!::,.u,) deville:

(4.32.c)

• eo - este porozitatca initiala a probei in situ, corespunzatoare

presiunii de preconsolidare (a'p);
• e, - porozitatea probei indusa de actiunea presiuni i active (zk»),
ca diferenta intre 1'2 (presiunea finala) si PI (presiunea initiala)
care solicita suplimentar proba sau stratul elernentar considerat
(§.6.6.).
Daca in ecuatia (4.30.a) facern schirnbarea de variabila x = In p ,
atunci intr-un sistem de referinta e, 0, x curba de cornpresiune - porozitate
devine 0 functionala de gradul lntai:

(4.30.c)

a carei expre ie grafica at- fi 0 dreapta b d (fig.4,17.b) cu un coeficient

unghiular/panta C, = (-1/ B, ) . Ca urmare, pentru liniarizarea expresiei gra-
Iice a functionalei e = .1' ( ..,.) s-a propus rcprezentarea rezul tatelor incercari i
edornetrice 111 coordonate semi-logaritrnice (e, 0, log p), fig.4.17.b.

Ghersevanov [214 J [215] considera ca variati ile de porozitate sunt

determinate de variati ile stari i de tensiuni dill proba si nu numai de variatia
tensiunii principale (verticaJe 0-,) respectiv a tensiunii active ~O' .
a urrnare, considera cazul unui emispatiu actionat de 0 presiune
uniform distribuita (-00; +(0), in ambele directii, caz care este, In [apt,
modelat ca stare de tensiuni de catre proba edornetrica (fig.4.31.; § 4.2,3.).
"
In acest caz starea de tensiuni din sernispatiul astfel sol icitat,
respectiv dill proba edornetrica este reprezentata prin:
-----------------------
- Deoarece curbele (C-"t·) / ( -P) sunt obtinurc pe probe consolidate o' - '\rr. indicclc
prim Ccldistinctie pentru presiunea efcctiva se va ornite In acest paragraf
352 FUNDATIll- FIZICA ~J MECANICA PAMANTURILOR

• incarcarea verticala a probei p = CYz ;

• tensiunile orizontale ax = ay = Ko . az , uncle:

Ko = vi (1- v) este coeficientul presiunii laterale (rei 4.55.).

lnvariantul starii de tensiuni I, rezulta [43], [60], [147], [162],

[234]:

de unde se obtine presiunea activa ~a:

I
/1a = ·1, (4.33.b)
1+2· «,
eu I, = So, + =, + So, .
lntroducand valoarea presiunii active in expresia legii indesarii
(4.32.e) se obtine expresia generala a acesteia [214], [215]:
eo = e, + a y I
. Ii = const. (4.33.c)
1+ 2· «,
respectiv variatia porozitatii este direct proportionala cu. invariantul (Iii)
starii de tensiune (/,/ = /1a.,(/ + 6.ayi + /1aZi):
y
/1e. = (eo - e. ) = a • J,. (4.33.d)
I I 1+2.K I
o
sau
a
< =eo -1+2~K .t; (4.33.e)
o
"
In mod similar coeficientului de compresiune (Qv) se poate defirli
pentru un segment al ramurei de decomprimare (fig.4.17.a),
Sp = 3 -1 (dabl/cm''), coefieientul de urnflare ai, = tgfJ si similar (relatia
4.32.c) legea umflarii:
(4.34.)
,.
In consecinta, daca se reprezinta curba de compresiune - porozitate
in coordonate semilogaritmice (e, - log p) si se asim ileaza ell doua
segmente de dreapta, ab, be (fig.4.17.b si 4.18.), asemeni curbei
caracteristice dill fig.4.8.), atunci panta (coefieientul unghiular) segmentului
 4. COMPRESIBILITATE,A pAMANTURJLOR 353

be este definita de Terzaghi [205], ca reprezentand indicele de compresiune

al pdmdntului (Cc):
C, = -tg a => C =_ ~e sau A, =_ l1e (4.35)
c ~(Iogp) ~ (In p)
Daca se raporteaza, la un interval de presiune (Lip = P2 - PI)
('fig.4.17.b) rezulta:
C =- E1-ez sau sau (4.36)
cP,-P2 log PI -log P2

unde PI este presiunea initiala si P2 este presiunea finala iar el; e2 indicii
pori Lor aferenti acestor presiun i.
e ~

a
zona liniara a curbei de
compreslune - porozitate
o
<I
L\e
Cc = - tgn = - ~(log p)
o
I•
I Figura 4.18.
I
d)
I C Definirea indice de
-~-- -------~;--------~--
, -------- ...__ •
I

I
I ,
I
I
...
"
compres tune
I I ...

,
I I "

....
11.)
I
I
I
I •
I

I
I
...
...

•
: presiune
I
: preslul1e
: nuna a
I

I
:
I
finals
PI: P2: log p
I
I
I
L\(log p)
I

log( c' +~cr' j)

In cazul in care se considera intervalul de presiune (fig.4.1S) similar

intervalului definit la coeficientul de compresibilitate PI = a'p (presiunea
initiala = presiunea de preconsolidare) ~i presiunea finala P2=a'p+L1CY (L1cy-
definita ca reprezentand presiunea activo care deterrnina variatia de
porozitate), expresia indicelui de cornpresibilitate devine:
eo - e; eo - ej
cc= => Cc = (4.37.a)
CY~ + ~CY 1 ~CY. I
log , log + ,
CYp CYp
354 rUNDA 1'(1 1- F1ZJCA $1 MECANl A PAMAN'rlJRILOI"{

si exprirnat functie de logaritmul natural:

( eo - ej )
C c: = 2., 3 . IL; IL = ---:------:-- sau

(4.37.b)
lndicele de cornpresiune pentru curba prirnara de compresiune -
porozitate poate fi aproximat prin relatia [205]:
1
C(, ~ 1,3 ·C ; (4.38.a)
unde C'; este indicele de cornpresiune stabilit pe probe de pall1ant malaxate /
remaniate, ce se prezinta sub forma unei paste ornogene, asemanatoare celei
de lao determinarea limitei de curgere (WL)'
Skempton [205], analizand compresibi Iitatea Ul10r astfel de paste de
argile, normal consolidate ~jfacand corelatia C'; = .f(WL), ·fig.4.19., [98], a
stabil it urrnatoarea relatie: C'; = O, ()07· (Wl, - 1()) si deci pentru 0 argila
normal consolidata de sensitivitate rnoderata indicele de cornpresiune va fi:

0 1,00
..LT
0 .... i"""
~ ~ 0,80 '_"""""-o
'" .."..,.,. Figura 4./9.
~.~
8 ~
060
) ,,- .. .
n __...,.
Corelatia indice de
:.a ~ 040 o .....
...r 0

.S S ' (j:.
,._'"
0
~
compresiune - limitd
8 0,20 ..LT
.LT
~" de curgere
.A.T
.
o 0 20 40 60 80 100 120 l40
lirnita de curgere wL

C; = 1,3 ..0, 007 . (w t. - 10) = (),009· (w t. - J 0) (4.38.b)

Pentru marne, Longlorat [68], indica relatia:
C;= (),()03'(WI -l()) J
(4.38.c)
De asemenea, se indica [31] urrnatoarea relatie:
C(. = 0,3 '(eo- 0,27) . (4.38.d)
unde eo este porozitatea in situ, aplicabila pentru argile prafoase si argile.
AJte relatii empirice pentru estirnarea indicelui de cornpresiune si
respectiv de recornpresiune sunt [38], rr
[., AZZOllZ A. Krizek R.J. and Coratis R,B. - "Regression analysis of soi I compte sibil ity",
Soils Foundations., IG(2)~ '9-29, 1976
 4. COMI'RESIBILITATEA pAMANTURILOR 355

• C, == 0,40· (eo - 0,25) (Azzouz et all., 1976)

• ("Y(' == 0,01.(w-5) (AZZOlIZ et all., 1976)
• C, == 0,37· (eo +0,003· wL -0,34) (Azzouz et all., 1976)
1
• C == 0,00234·
C
WI,. . Y.'! (Nagaraj and Murty, 1986)
• C, == 0,15· (eo + 0,007) (Azzouz et all., t 976)
• C,. == 0,003· (w+ 7) (Azzouz et all., 1976)
• C, ==O,126'(eo +0,003,wL -0,06) (Azzouz et all., I976)
• C, = 0,000463· WI., . Y.,. (Nagaraj and MUI'ty, 1986)
unde:
- w este umiditatea naturala (%);
- W/~ reprezinta lirnita de curgere (%);

- eo este indicele initial al pori lor;

- C,= 0, I la 0,8 - 2,00, indicele de cornpresiune (Cc din fig.4.26.);
- C,. = C, /5 la C; / L0, indicele de recompresiune (Cr din fig.4.26.);
- r, = 26 la 28 kN/mc, greutatea volumica a scheletului solid.
Pe baza relatiilor (4.37.) se poate calcula variatia de porozitate (Llei),
respectiv indicele porilor (e,) pentru 0 variatie a presiunii (LlOj) prin relatia:

e.I == e0 - Cc . log 1 + ~O"i, (4.32.c)

0",;

unde:
• eo, este porozitatea initiala a probei corespunzatoare presiunii
de preconsolidare (()p);
• ei, este porozitatea la care este adusa proba prin incarcare cu
presiune activa /).O"i ca diferenta lntre presiunea finala (P2 )
si presiunea initiala (PI ).
Ecuatia (4.32.c) trebuie privita ca reprezentand ecuatia curbei de
compresiune porozitate pe intervalul de presiune considerat (PI = ()~ ~j
P2 ==a~+L\O").
I Pentru rarnura de descarcare / decomprirnare / umflare /
recornprimare (fig.4.15.b) se defineste indicele de umflare (Cu =: sau c...)
indicele de recornprimare (C,.), care reprezinta (ST AS 8942/1-89) panta
356 FUNDAT]I ( - FIZICA $1 MECANrCA pAMANTURlLOR

medie a curbei de descarcare - reincarcare si se deterrnina cu aceleasi relatii,

ca structura, cu care se determina (C,').
Ca urmare, se poate defini [205] ~i ecuatia curbei de descarcare sau
r ......

umflare (d e din fig.4.17.b) astfel:

e. = e I - Cu -Iog 1-~
I
sau (4.32.d)
Po
unde:
• el, ei, indicii pori lor corespunzatori presiunilor (Po) ~i
(Po - Lip);
• Cu == C, == C, , este indicele de urnflare (expansiune) I de recompre-
siune (Cr), definit ca si panta a corzii curbei de descarcare, pe intervalul de
presiuni Po + (Po - Lip) si k = 0,434· C,. indicele de recompresiu.ne in siste-
mul (e; In p);
• po, presiunea de la care are loc descarcarea;
• Llp, presiunea activa la descarcare, respectiv valoarea cu care se
micsoreaza presiunea initiala (Po).
Daca asociem relatiile (4.24.d.) ~i(4.37.c) se obtine tasarea specifica
a probei edometrice sub actiunea presiunii active (LiCTJ:

fl
-- hi = C c, 1og (4.39.a)
11 1 + eo
sau

M, =C -log 1+ ~Oi .k
EC
eu (4.39.b)
~ I

unde Ca.'este indicele de compresiune redus.

"In
raport de valorile indieelor de cornpresibilitate (normal consoli-
date)/umtlare (supraconsolidate) reduse CEe = C, 1(1+ eo) si Cc,. = C,. 1(1+ eo),
parnanturile pot fi caracterizate ca fiind [61]:
 4. COMPRESIBILITATEA pAMANTURILOR 357

• eu compresibilitate foarte mare o<C Re sau Cor S. 0,05;

• cu compresibilitate mare 0,05 < c; sau Cor S. 0,10;
• cu compresibilitate medie 0,10 < <; sau c; S. 0,20;
• eu compresibilitate redusa 0,20 < COl: sau c.s 0,35;

a . So:
VIC
= C -Iog

110-.
log 1 + , I

0-,)
av = Cc • _ ____;_---:._ (4.39.c)
110-. I

Prin similitudinea eu ecuatia constitutiva a rezistentei materialelor

(rel.4.14.), respectiv a teoriei elasticitatii, legea lui Hooke, pentru variatii
mici ale presiunii active se poate defini modulul de deformatie edometric 111
functie de presiunea activo, indicele de compresiune ~i porozitatea initiald.
Astfel:
• in rezistenta materialelor, deforrnatia specifica deterrninata de 0
crestere a presiunii active L10j este:
I1h. flo-.
ei = h I = E I ( 4.40. )

unde E este modulul de elasticitate, care se determina pe probe eu

deformatie laterala libera (vezi §.4.1.1.1);
• 1n mecanica pamanturilor, proba edometrica avand deforrnatia
laterala impiedicata iar natura procesului de compresiune constand in
reducerea porozitatii si nu a deformabilitatii materialului (a particulelor) se
adopta formal aceeasi structura ~iprin aceasta aceeasi structura a ecuatiilor
constitutive, care exprima corelatia e = j{Llo-) rezultand:
I1h/ ~O'i
c1= = (4.41.)
11 A1;
358 FUNDATll L- fJZICA $.1 MECANICA PAMANTURILOR

unde M, este definit ca modul de deformatie edometric.

Notatia M, :;r: E, precurn si nomenclatura diferita a fost adoptata
tocmai pentru a sublinia diferentele dintre cei doi moduli, generate atat de
natura cornpresibilitatii (E - dedus numai pe baza deforrnatiilor elastice iar
M, pe baza deformatiilor elastice ~iplastice / remanentei cat si a
metodologiilor diferite de determinare (E - ~')eprobe cu deforrnare laterala
neirnpiedicata, M, pe proba cu deformatii laterale impiedicatey.
Deci, in timp ce relatia (4.40,) exprirna atat conditia de
proportionalitate a deforrnatiilor specifice cu variatiile de presiune, cat ~j
cornportarea elastica a materialului (Iipsa deforrnatiilor remanente), relatia
(4.41.) exprima numai conditia de proportionalitate dintre deforrnatiile
specifice si variatiile de presiune pentru dorneniul de presiune considerat
«(T~ :::;a::S o-~+ ~()) ~iaceasta in conditiile unui interval de variatie a
presiunilor active (Ao ) relativ mic (1 -;-3 daN/enrz2).
Acceptand relatia (4.41,), prin cornbinarea ei cu relatia (4.39.), se
obtine expresia indicatorului proprietatilor rnecanice ale probei, adica a
modului de deformatie edometric pentru intervalul de presiune marginit Ja
stanga de presiunea initiala (I),::::: a;)) si la dreapta de presiunea finala
a;J + Lla,):
(P2 :::::

Sh,
____;_
tsa,
::::: --

h M. I LlO". c
=> I
_-=-c_. Jog
M ] +eo

M ::::: 1 + eo . Ll_O"___:__i __
sau M - 1 + e() . !1_O"___;__i __
Cc Ll a. 2 ,3· A,
log 1+---' , log
0" I)

(4,42.)
unde: ,

• eo, este indiceLe porilor corespunzator presiunii de preconsolidare

• C; - indicele de compresiune care reprezinta panta (coeficientul

unghiular) curbei de cornpresiune-porozitate (trasata ill coordonate
semilogaritmice) sau a corzii ce 0 aproximeaza pe intervalul presiunii active
P2 - PI) (ca diferenta intre presiunea finala
(~(Yi ::::: 1)2 si cea initiala J7,).
 4, COMPRESIBI Lll'ATEA PAMAN'"'URILOR 359

p[ daN/ ClTI 2]
I I
• I
I
,
I

60" I
60-" I
I
I I
I I
I.
I ~ M =tga·=--
I
I
I
I
I
1 6£ Figura 4.20. Definirea
!1 I
I
I modulului de deformatie
61 ---------------- --:----------------r------------ -----
e-, ...
I

" w edometric
~
.,.
... I <I
E2
I{ a.,
._~
"~..~ :2
I _

coarda ce aproxilneaza
Ev curba pc zona 1-2

Modulul de deforrnatie edometric se poate defini ~iprin intermediul

curbei tie cornpresiune - tasare (fig.4. J 5. si 4.20.), curba caracteristica a
pamantului, printr-o relatie asemanatoare eu a modulului de elasticitate:
Il(J" i
M=--~- (4.43.)
L1 tlhi_
h
sau pentru Ull interval oarecare de presiuni efective (jJI - P2) rezulta:

M = ----:--_-:---P_,;;;2~----::P:--'-~- (4.44.)
PI - P2 Ilh2 !:lh,
11 P2 h

De obieei, pentru caracterizarea pamanturilor dupa cornpresibilitate,

conform tabelului 4.2. se calculeaza modulul de deformatie edometric
2
pentru intervalul de presiune initials PI = 2 daNlcm si finala P2 = 3
dalv/cm',
De asemenea, tot pentru caracterizarea compresibilitatii parnanturilor
se defineste (ST AS 8942/1-89) coeficientul de compresiune volumicd (n1v)'
ca raport intre variatia volumului unitar de parnant ~i variatia
corespunzatoare a presiunii active de cornpresiune.
Deci:

(4.45.a)
360 'FUNDATII ) - FIZICA $1 MECANICA PAMANTURILO,R

in conditiile deformatiei laterale impiedicate,

ll& 1 .
f,'
V
= S,I = si deei m = -. --, respectiv
V tl.a 100
e, -e2
1+e Se
m= 0 =---- (4.4S.b)
V P2 _ PI lla(l + eo)
unde:
• L1& , variatia deforrnatiei specifiee sub variatia de presiune
activa LiOj.,
• ita, variatia presiunii active ca diferenta intre presiunea finala
P2 si presiunea initiala PI ;
• eo, indieele initial a1porilor;
• e1; e2 , indicii porilor corespunzatori presiunilor PI
•

Prin eompararea relatiilor (4.43.) ~i (4.45.) rezulta:

1
m y
= M (4.46.)

si tinand seama de relatia (4.42.) se obtine:

!l a. log 1+ /!.a;
log 1+ , I

. -_..;..__- _ a ~, 2,3· A a~
__.:_
sau In = .-__;_--~
I). a .
I
v 1+eo 1).0". I

(4.47.)
Comparand relatia (4.47.) eu relatia (4.39.c) se obtine:
m -_ a; .
respect IV M _-1 + eo (4.48.)
v l+eo Q y
A

In concluzie, compresibilitatea pamanturilor este caracterizata in

practica actuala printr-o ecuatie constitutiva analoga ca structura eu legea lui
Hooke: '
sau (4.49.)

unde, modulul de deformatie edometric, respectiv coeficientul de

compresiune. volumica se pot exprirna ln functie de indicele de compresiune
C; pe baza curbei de compresiune - porozi tate sau in functie de coeficientul
de compresibilitate ac, In baza curbei de cornpresiune -tasare.
 4. COMPRESIBILrTATEA pAMANTUR1LOR 361

Aplicarea relatiilor (4.49.) se face dec! numai pentru un interval de

presiuni Scr relativ restrans pentru ca aproximarea curbelor reale cu corzile
respective sa nu introduca erori grosolane si necesita totodata determinarea
presiunii de preconsolidare, respectiv a curbei de compresiune-porozitate in
situ (corectata).

4.2.2.1.2. Deterrninarea presiunii de preconsolidare ~i corectarea

curbei de compresiune - porozitate

U tilizarea relati iLor deduse anterior ~j prin aceasta determinarea

indicatorilor compresibilitatii din relatiile (4.49.) devine posibila In masura
in cal'e se poate deterrnina presiunea de preconsolidare, co poate fi sau nu
egala cu sarcina geologica din rnomentul recoltarii probei .
• Determinarea presiunii de preconsolidare se poate face prin
urrnatoarele metode sau procedee grafo-analitice [+]: Casagrande (1939),
Ruth Ledge (1944), von Zelst (1948), Ohde (] 949), H vorslev (1949),
Burrnister (1952), Schmertmann (1953), Murayama - Shibata (1958).
Kotzias (1963), L.C. P.C. (1985).
Dintre aceste metode frecvent utilizata este constructia, data de
Casagrande (fig.4.21.), recomandata si de STAS 8942/1-89.
Etapele constructiei grafice dupa Casagrande sunt:
• constructia curbei cornpresiune - porozitate;
• determinarea punctului de pe curba (B) In care curbura este maxima
respectiv raza de cUI·bL11·aeste minima;
• trasarea in punctul B al curbei, a orizon.talei (h) si a tangentei la curba
(r);
• trasarea bisectoarei (b) a unghiului «hbt ;
• prelungirea ultimei portiuni rectilinii, a curbei de compresiune
porozitate, DC care intersecteaza bisectoarea In punctul (4);
• coborarea dill punctul (4) a verticalei (45) ce perrnite determinarea
2
presiunii de preconsolidare (up = 1,45 daNlcm ).

[.] Silion T., Boti N., Stancill A. - "Consideratii privind deterrninarea presiunii de pre-
consolidare ~i corectia curbelor de compresiune - tas are , - a Vl-a Conferinta Nationals de
Ge()tellnica ~iFundatii 1987, Galati, vol.I, pag 264-277.
 ... "
362 FUNOATIII - FIZJCA $1 ME ANI '/\ PAMAN'I'U,RILOR

0,65
A (~'~)n:i~
_j~.. l (c'p)111ax
' 1

'\..
••
- •
8'\ •
- -
C' •\ orizonta la (h
}f '" ~,~, ,
.. •
........ I~---
"
13/2I
-"...,

: '~:'" .... bisec

" f~
punctul ill care curba., /
0,60
este max;ll1a (1)= 1Ir)
- t
,
't _~
,, .. ~_ 13/2 .~. • lOa"e, G6
'_ -J.
'-........
I

-- - - ,
t
", '. l<1" - - --
"

,
t
C~ "'?.~J}I:."
,
I
. ~.(j)
._ - - I
I
\l
~--'~ ·t~-·- - .... ..,..
••
I,
- - - -- '.

v-
1- 1-

-.
..__,
0 0,55
•
V,
,
t
,,
- fo- -
'-c
:
-0
'1::
0 -
i
•,
I
u/
-
-
c.. I- I- ,, I--

.fj ,,
-0
0
(.)
I
-I- •
•t -
=-lga.=O 106
~

\
:a
._c:l lk7j 9
--
t
t
t
C ' ~

0,50 Lra-'
(1
-
I

I
" ~

I) " It
U
~
,, --
IO~
C
- -1\
I

- -- 1

-- -
I
t
I
I
.I
-\
:
I e.O
•
-- - - - --
-
0,45 ,,
- .!
it
I

- •
j -
nrcsiunea de preconsolidare -- -
2
a'p = 1,45 dabl/cm
-
0,40 5~ log c'
0, J
-
(),5 1,0 5,0 10,0 20,0
2
presiunca vcrticala efectiva ill daN/cI11

Figura 4.2 J. Determinarea presiunii de preconsolidare prin metoda Casagrande (1939)

Metoda L. C.P. C. (1985), IJUSa la punct de Laboratorul Central de

Poduri si Sosele din Paris (fig.4.22.), necesita ill mod obligatoriu 0 treapta
de descarcare cornpleta a probei, respectiv de reincarcare, astfel lncat sa se
poata trasa bisectoarea buclei histerezis.
Cunoscand inclinarea bisectoarei curbei histerezis se duce din
punctul origine al curbei de compresiune - tasare sau cornpresiune -
porozitate 0 paralela la aceasta palla intersecteaza prelungirea ultimei
portiuni liniare a curbei. Ordonata punctului de intersectie reprezinta
va loarea presi un ii de preconsolidare ( a~),fig. 4.22.
 4. COMPRESIBlLITATEA PAMANTUJ~ILOR 363

- -

- - -
,t
o 0,786
---.:::
-
-u-
r--.. I'--..
'. ,
-i- 0,768
I":
?) r-, ,, ,
,
...... .... t"-
.... r-.. 0,750
2 ~
"- "... '- - -
IV~ "', ...... ....
-- - -- 0, 732
4
•

-R
1
1
,
,
.....
t-- ............
1--

0, 714
J~\
1
- lI<

r--..:_ 1

--....
1
h : - 0,696
~
:
6 •
<,
-~ - ""\ - ' ..... ..... J-I
I-..... ".
~~;--_.o-,
"'
\ 0,678 ~
..-..

-
IV

I
:--:: " O~()60 'J::
~
I
~
o
I
1 ~

\
- -- 0, 643 0..

-._
1
I <1.)
I
- I- - ~ 0,625 u (l)
I
1 1\
- ,607 '"d
°
1
~

.S
1\
1
I

- -- 1- ~ - : 0,589
'\
-r
1

- ~
1
1 -- 0, 571
1
1

: '\ 0, 553
-
1 -
1

J4 - ~ I- - 1

1
• 0, 535
I

1- - :r presiunea de oreconsolidare
I
I

]6 ••
I
~
2
alp = 1,5 dal-l/cm
V
.... I I I I I I LI I
log 0'
(),1 0,2 0,5 1,0 2,0 5,0 J 0,0 20,0
2
presiunea verticals efectiva 10 dabl/cm

Figura 4.22. Determinarea presiunii de preconsolidare prin metoda L. C. P. C. (/985)

• Corectia curbelor de cornpresiune - porozitate, stabilite 111 labo-

rator ca urrnare a incercarii edometrice, este necesara datorita anumitor
"erol"i" determinate de recoltarea si descarcarea probei prin extragere din
strat, unde era supusa actiunii greutatii coloanei de pamant situata deasupra
acesteia.
Pentru clarificare se considera 0 proba de pamant normal conso-
lidata, aflata la 0 anumita adancime z (fig.4.23.a). Aceasta prezinta in situ 0
porozitate initiala (eo), corespunzatoare presiunii de preconsolidarc -'/,),
fig.4.23.b. Prin recoltare (facaud abstractie de presiuni Ie capilare) proba este
.. ......
descarcata si, prin urmare, ea are 0 anumita revenire elastica (a I, ),
corespunzatoare punctului (IJ) de pe curba si capata porozitatea (eb),
fig.4.23.b.
364 FUNDATlll- FIZICA SI MECANICA pAMANFI'URILOR

.§
.9
V) N 8..
o'"
,, -b
~ 0.
an
...,
II~ ,,
U ,,
_.-- ,
~ , ,,
... ,
Cl.)

... <l
~

ut...-..
~
u~
~ _........-_

------------
. 0 "
o..~ u
""- U
o '-----.lCL_.~--~ '" o.. q d801
o
~ 'oJ N

-b c. -
..
V)
o
•
\

....
\
,
.... •
~
... ~

o
.. ----------------

o
o .. 0..
....... N
o
rf')
._
o~
~
"t'\
~
0
V)
'"

LtW:l/NUpJ VA!l~~ja
-b 0. U~U"IS~Jd
•

- ---_...- --:- - -- --- 'N---::--:::r-:r' .-

a
en
•
;-
--.-------------------~--~__.j .... - '-.9 ~
.S
~

"-b 0- ~
..0
..0
0
1-4
c,
e0.. ~
ro
z
 4. COMPRESIBILITATEA pAMAN1"URILOR 365

Prin reincarcare in edometru

-
proba ajunge la porozitatea ec < eo
(b c),
si continua sub curba de porozitate reala, in situ, pana 'in punctul d de unde
cele doua curbe se confunda. Dupa Schmertmann, punetul d ar COl espunde
unui indice al porilor egal eu 0,42 . ea. Deei punctul d se gaseste la inter-
sectia dreptei dd' cu curba primara de cornpresiune - porozitate din labo-
rator. Raportand eeJe doua curbe de compresiune - porozitate in coordonate
serni-Iogaritmice si asimilandu-le eu segmente de dreapta, aproxirnatie
posibila, rezulta ca realizarea eurbei primare din situ se poate eonstrui prin
unirea punctului a eu punctul d si b cunoseute (fig.4.23.e).
0,90
inclicele )orilor ill situ deterrlunat rill rnetode • , .
nedistructive sau aproxirnat prin caleul invers ,,
,
0,85 e =0,83 I--a--,-, --t---I,------I---I
a
b~--------~---·-+--~ "
I "

0,80 ~- •
- ...... -1...
STARE ~
STARE
POSIBILA. t

,,
I
IMPOSlBILA •

0,75 I

,,
t

t
• curba primara de compresiune
curl)a rinlara. C-P in laborator porozuate corectata
d 0,65 stabilita prin Incercarea edometrica-___;~ r----t------------I-----;
: 0 •
. .•
!
~
o
~
I
o q •

~
•
"i) 0,55
o
:.a 'c = -tga = 0,83 - (),35 = 0,390 • •

.S c 10 1+ 19,2
0,45 g 120
,
A. = 0,434 . C("= ° J 69 J 9,20
I I

: : 0,42" 0 83 035
, teillSiuJlea vetiicala. ill situ 2: d
(J p (1,25) ;:::GyZ (I ,20daN/cm I: •

I
0.25 I

0,1 0,5 1,0 5,0 10,0 20,4 50,0 100,0 dabl/cm'

presiunea verticals efectiva (log c')

Figura 4.24. Constructia curbei primare de compre ..siune porozitate

pentru un pdmdnt normal consolidat

"
In cazul in care nu se cunoaste porozitatea eo (eo) din situ, unii autori
[40] accepta ea porozitatea initiala dill situ porozitatea (eb) si deci curba de
compresiune - porozitate prirnara din situ se aproxirneaza ell segmentele de
dreapta ba' - (I'd iar a'p eu a~)minim- Porozitatea jllitiaJa exprirnata prin
366 FUNDA1'III- FrZICA $1 M.ECANlCA PAMANTURLLOR

indicele porilor eo poate fi aproximata (en == eo) si printr-un calcul invers cu

ajutorul relatiei (4.51.b). Constructia practica a curbei prirnare de C-P ill situ
este prezentata 'in figura 4.24.
Etapele con ..structiei grofice pentru un pamant normal consolidat
sunt:
• determinarea presiunii de preconsolidare a'; prin metoda
Casagrande, prezentata anterior;
• compararea dp cu sarcina geologica o"}z pentru a vedea daca proba
este normal consolidate (a'p == O"}Z);
• trasarea orizon talei corespunzatoare porozitati i in si tu (ea), sau
aproximata prin calcul invers eo, pana intalneste verticala cores-
sarcini i geo logice «(}'J'i == o'; in pu nctu I a;
punzatoare
• gasirea punctului d de pe curba CP din laborator, care corespunde
porozitatii OJ42'ea;
• unirea punctelor b, a, d ~igasirea "curbei' de cornpresiune -
porozitate corectata, in reprezentare sernilogaritmica;
• calculuL indicelui de compresiune ca panta a dreptei ad
(C" == -tga );
,..
In cazul pamdnturilor supraconsolidate drumul de efort pe care-I
parcurge 0 proba recoltata de la 0 anumita adancime ~j incarcata in
edometru ell 0 anum ita presiune activa (LlO") este prezentat In figura 4.25,a.
Astfel, proba de pamant in cursul genezei straturi 101' care all
sedirnentat deasupra ei a fost supusa presiunii de preconsolidare a'p, aceasta
capatand porozitatea ea. Prin erodarea unor straturi a flate deasupra verticalei
probei sau dernolarea unor constructii, presiunea a scazut de la valoarea a'p
la valoarea sarcinii geo]ogice din momentul recoltarii O'yz, porozitatea probei
corespunzand punctului b( eb) (fig.d.Zfi.a), ca urmare a destinderii prin
rnicsorarea presiunii verticale,
1,8 recoltarea probei, deci prin descarcare complete, facand abstractie
de presiunea capi lara, porozi tatea ei corespunde punctul ui c ( ec ). Incercand
,
or -... ",...--.....

proba til edometru s-ar obtine traseul de efort cb'd , diferit de lraseul b e
care s-ar obtine sub presiunea /:i(}" printr-o Incercare ill situ.
Actionand asupra probei edornetrice cu 0 presiune activa tsa' ea
ajunge la porozitatea punctului d (e(l)' Variatia de porozitate a probei ill situ
Lie I daca proba s-ar Incarca eu pres i une activa !10"' d irect 111 atllp lasarnen t
urmcaza traseul
---
be. Prill recoltarea probei, (feci descarcarea ei complete si
 4. COM Ill~ESJ l) I LL'r'A'I"EA PAMANTU RI LOR 367

reincarcarea dill punctul b' cu aceeasi presiune activa So' , proba va urrna
." "
traseul b' d , iar variatia de porozitate va f L1e2> Lie, (fig.4.25.b).

e e

A", ...

C remcurcare In
e, '" jla6orat()r reincarcare 'n itu
"
~ bI
d f'1
- ,- __o-,-~ porozitate (ea) in silll
clescarcarc prin I
recoltarc 0.)1- b - - - - ~ e corespunzatoare lui a'r)
curba C-I) in situ
,,
<1 I
I I
I
I
•,, ----J-- ---- ---- -~
?~~~~:~l---- I I
d
~a ::
--:; descarcarc ifl situ
I
I
I
I
I
I
• I I
j , prin erodare I I ,

i CJ
77.: I :0 p
o CJyz
'--~-O.-~__;:___~o---,:,__-
0p I

~--6-----o--------~---
P log p

a) GlrUl11LlIde efort parcurs de probd 17) retrosarea drumului de efort in coordonate

situ - recoltare - inciircare sem il ogari tmice (Schmertmann)
Figura 4.25. Fundamentarea metodei de corectie a curbelor de con7/JI'e,5i1411e - porozitate
pentru JlalnO/'IIII/'j supraconsolidate

Ca urrnare, daca deforrnatiilc se estirneaza pe curba necorectata de

compresiune - porozitate prin incercare in laborator acestea vor f mai mal-i
decat cele reale.
PI-in urrnare, pentru a corecta 0 astfel de eroare, Schrncrtmann [94] a
indicat 0 metoda grafica de stabilire a curbci primare de comprcsiune -
porozitate ill situ, pe baza celei corespunzatoare dill laborator (fig,4.25,b),
incercand sa reconstituie drumul de efort al probei situ - recoltare -
'" ....
incarcare.
Aplicarea practica a principiilor expuse in fig. 4.25. sunt concretizate
'In constructia grafica din figura 4,26,
Aceasta cornporta urrnatoarele etape:
• incarcarea probei ill edometru (ST AS 8942/1-89) pana la 0 anurnita
treapta de incarcare si descarcarea acesteia;
• trasarea 111 coordonate semi logaritmice a curbei de cornpresiune -
porozitatc rezultata;
• deterrninarca prin metoda Casagrande (fig.4.21.) a presiunii tic , r -
consol idare a'p;
• raportarea pe diagrama a sarcinii geologico (O"rz = r' Z );
368 IJ'UNDA1'lI1 - FIZICA $1 MEC:ANJCA pAMANTURILOIt

• trasarea dreptei orizontale din punctul corespunzator porozitatii

initiale (e, = 1,58), ,pana la intersectia verticalei sarcinii geologice
(punct b);
• trasarea din punctul (b) a unei drepte paralele eu dreapta de descar-
carea a eurbei de C-P din laborator (bisectoarea buclei histerezis) pana
intalneste verticala presiunii de preconsolidare, rezulta punctul (a);
• se uneste punctul (a) ell punetul (d) de pe eurba de C-P rezultata in
urma incercarii din laborator, corespunzator unei porozitatii O,42"ea =
0,66;
,... ""'
• curba chad reprezinta "curba' de compresiune - porozitate corectata
pentru pamanturile supraconsolidate.

1,80 r------,----,r-"T---,,-.-..-r-r ,.--'--.,..--.-. , IT" ,

porozilatea iJlj iala 1258

STAJlE / f- :J .elL- J.- ·__'_"__'_.J..-L..._I_

IMPOS'I arLP )~~/ (X.2, , ~ 1,5~6 C = 1,58-1,546 = 0 058

1,6() c- .;: - -:r::---.(- ~---- - -' -- - r / 0 66" ) .
» I- ---~--'i\a log 1 + ' .
+ curba C-I) In -
laborator C
~ 1 ,40 I---I-~·---I--+-
"
- : -r' : '\!" - -.._ t
\:~ "~:..- ~--- b
c-,. C
== 1,58 - 0,66
r 1032'
= ·100
,
_
o f--=.:ST::.:...~A=iJi=.E-::--I---f-t--I-i-t ' _~ log 1+ ' --
~ POSIS LA : : I~\~,\ I " .1,41
~ 1,20 j-..---I--I--I--i-~ t I" \_~ ,.t = 0,434 «c, = 0,434 '-+-I

:.a I ~ (X.,/ \ ~
•

--
.S I---'-n.-"--f-+--l--l- :-r- I / _- +'rl\-I-(-I-~= k 0,434 x C, = 0,02,5
1,00
L~~~......
...,
I
+
I
,
1\" f.. I I I I I I I

/ • -- I
1'---'--0. -- ,-1--1- : ~, ~ i -.. .(k: ,-- If -I--":"_' CL--__'__t·lL..-4-1_'~_"'-
2 I I C = - gal
0,80 1--===t====t=)l==t==t=+i1<J =0,66 ; Ll0"2= 10,32 - .1 C, = - tga. -1- -
2
, ..~ ,
I

1----1-- --1---1-1--+'
,l-t-I--I---i--II--I~-t-+-+

~ ~. 0,42·ea=o,66~ d
0,60 L--_-,--_._-L--J--L-.J..:L.L-.i-..l.--__J_, ---l-_.L..--'-_'_.'__'_L-'--'-_I_ -
__ • __ .._ L--..._'--'-'

=0,75 (J p= 1,41
(J yz J 1 ,73
0,1 0,5 1,0 50 ] 0,0 50,0 100,0 dabl/cm'
tensiunea verticals efectiva (log c')
,
Figura 4.26. Corectia curbel de C-P si tra..sarea curbei primare (virgine) de compresiune=
porozitate in situ pentru 0 probe supraconsolidatii prin metoda Schmertmann

Pentru segrnentele de dreapta ba si ad se deterrnina cu relati ile

cunoscute, coeficientii unghiulari, adica cei doi indici de compresiune
C, = -tgal si de recornpri mare C, = -tga2 (C, = C; == C,s) care caracteri-
zeaza compresibi 1itatea parnanturilor supraconsol idate,
 4. COMPl~ESIBILIT ATEA pAMAN"I'URI LOR 369

"
In concluzie, caleulul tuturor parametrilor care caracterizeaza
cornpresibilitatea pamanturilor (my, M, Qv) se va face pe baza indicilor de
cornpresibilitate (C(. / Cr) stabiliti pentru curbele primare de compresiune -
porozitate corectate, trasate dupa metodologiile prezentate.
• Concluziondnd, rezulta din cele prezentate ·ca determinarea
presiunii de preconsolidare (CY~) a indicelui de compresibiLitate (Cc) si de
umflare / recomprimare (Cu / c.../ C r) necesita corectia curbelor de C-P
conform metodologiilor prezentate anterior. 0 corectie "viabild' ar -voie
Insa de cunoasterea porozitdtii initiale in situ (eo = eo / eb), a carei valoare
nu este totdeauna posibil a fi determinata in situ pentru presiunea initiala
,
PI ==0",) .

Exista ins a posibilitatea ca in baza legii indesdrii (rel.4.24.d), [38]:

ei ==eo - tlh. (
t.. 1 + eo
) (4.24.d)
ho
sa se estimeze, prin calcul invers, porozitatea initiala a probei in situ
e" =: eo / eb , corespunzatoare presiunii initiate egala eu sarcina geologica.
Astfel daca se deterrnina urniditatea probei la finalul incercarii
edometrice (w fill.) atunci In baza relatiei 2.17.a porozitatea finala efin. ,
corespunzatoare umiditati i finale, va fi:
'Wfin. %. Ys
e ==__;;_--- (2.17.a)
fin. 100. r;
Cum deforrnatia axiala, la finalul incercarii edornetrice, este data de
diferenta dintre inaltimea initiala a probei ho (corespunzatoare presiunii
initiale PI == sarcina geologica) si finala hfill. :

(4.50.)
atunci, in baza relatiei 4.24.d, se poate serie:

(tlh) fin.
e fin. == eo - . (J + eo) (4.51.a)
110

Dill relatia 4.5].a se poate estirna, prin aceasta procedurd de calcul

invers, valoarea porozitatii initiate (eo)' in situ, corespunzatoare preslunii
initiale (PI == (j~ == r' Z - sarcina geologica pentru pamanturi normal
consol idate):
 ... ,.
370 FlJNDA1'fll- FIZICA Sf MECANICA PAMAN~rURJLOl~

( L\h) fin.
e + _._--=---
fin. h
'0
eO == (·4.51.b)
I_ (6h) fin.
1'10
tara de care nu se pot aplica., in limite acceptabiJe de eroare, procedurile de
corectie a curbelor de C-p si de calcul a indicilor de compresibilitate

4.2.2.2. Incercarea monoaxlala

Studiul compresibilitatii pamanturilor printr-o incercare monoaxiala

((J2 = as = 0) a fost imediat asimilata dupa metodologia de stabil.ire a curbei
caracteristice a rnaterialelor e1astice, in scopul definirii unui modul de
deforrnatie, similar modului de elasticitate pentru parnanturi (fig.4.8.).

6Jl(cm)
3,0 2,5 2,0 1,5 1,0 0,5 0
co
p lacl COil ice de - E
----
- "
incarcare
- - • - .- - -
--
- co
....
- - - -
_ .._ -
~ f- - (/)
C,.-r;-'

opritor
.,,- - "- - - - -
- -
-
-
I -5
- o
u""
x
S

_plnc8 ..../.
"-
~
- <,
- - --
- - --
-
- lL
~
- ._....2._
1tU
,.....,
resort - -- / --
.....
u_
:::J

culisanta <, »: - '- ::s

- _. ~ CI'J
Il)

-- - - - - -~ - -
- .. - -
-- 10 § ~

_. - -I- - - 'fi3
~.9ziliv de -. - - - -
~

mu ltipl icare 1-.-- - . -

- - -- - - - - -- 15
ere.ion
_-- de -
•
•..
inregistrare
• ~\POrat proba dlcm] citirea consta ta r'c kN/nl '1
--
I'
I 3,6 9,7 32, I 3 I 1,37
hartie de •
"
rnanivela de Nr. -
- actionare 1
Inregistrare> I
- .
......... . .
•
-
b) foaia de inregistrarc cu trasarea
a) aparatul rnonoaxial curbei caracteristice

Figura 4.27. Aparatul monoaxial si foaia de inregistrare

Aparatura de incercare este diversa; 111 fig, 4.27 se prezinta Ull astfel
de aparat pentru incercarea rnonoaxiala [89] [238J ~j respectiv curba
'"
Inregistrata (fig.4.27.b). 111 principiu incercarea C011sta (STAS 8942/6-76) III
 4. COMPRESJ£3ILI1'!\'T'EA pAMAN'1~UR1LOR 371

supunerea unei probe cilindrice (¢'Ilin. = 35 rnrn ; 11min. = 70 rnrn ) de pamant

unei tensiuni verticale de compresiune, crescatoare ca intensitate, pana la
cedarea probci. ExempleJe tipice de cedare a probelor supuse la
cornpresiune monoaxiala sunt prezentate In fig. 4.28. [89].
Probele din pamant de consistenta tare cedeaza dupa unul sau cateva
"
planuri de rupere individualizate, In cazul argilelor plastic rnoi, cedarea
apare prin umflarea laterala sirnultan cu tasarea probei, evidentiindu-se doua
farnilii de planuri conjugate de rupere, ce se dezvolta intr-un stadiu avansat
a) cedarii, Curbele caracteristice a -£ sunt redate 'in fig.4.29. pentru diferite
consistente ale parnanturilor coezive. Deformatia relativa ce caracterizeaza
rnomentul cedarii variaza [70] intre 3-8% la argilele tari, 8-14% pentru
argilcJe serni-rigide ~i14-20% .11 cazul celor plastice.

N N
N ..d
<l
._--------------

o
II
...0

(c) :~

a) epruvetd inainte de incercare; I)) cedare casantd; c) cedare plasticd; (I) curgere plastica
Figura 4.28. Moduri caracteristice de cedare a probelor supuse fa compresiune
monoaxiald

Consistenta pamanturi lor poate fi apreciata ~ipe baza rezistentei la

compresiune cu deformatie laterala libera, corclatia fiind redata ill tabelul
4.3. [70], l64 J .
Tal'iel 4. ~~.Consistenta argilelor in functie de rezistenta 10 compresiune monoaxiala
_.
Consistenta Rezistenta la cornpresiune Coresponden ia
('"['erzagll i i Peck', monoaxiala kPa 'ST AS 1243-88
Foarte moale < 25 Plastic curgator
Moale 25 - 50 Plastic moale
Mediu 50 - 100 Plastic consistent
Tare JOO - 200 P lasti c vartos
- Foarte tare 20() - 400 Tal'e
Extraordinar tic tare > 400 'rare ,_
372 fUNDAFfl1 I - rlZI A SJ MECANICA PAMANTURJLOR

Prin incercarea de compresiune rnonoaxiala se obtine curba

caracteristica a pamantului la cornpresiune cu deformare laterala libera, care
transpusa intr-un sistem de coordonate (a)-s), permite trasarea diagrarnelor
&J == j( 0"/) si &2 == j{ 0",), fig.4.29. a si b.
Pe baza curbelor & = j{ a) stabilite printr-o incercare rnonoaxiala se
pot deterrn ina:
• coeficientullui Poisson (v) ;
• rezistenta la compresiune cu deformare laterala libera (Pc);
• presiunea Iirnita pana fa care se considera ca nu apar zone
plastice in proba (PI == p; /3);
• modulul de deforrnatie liniara a pamantului (E);
• rezistenta la forfecare a pamantului (ST AS 8942/2-82);
• sensitivitatea pamanturilor (Pc / p; -
pe probe tulburate; ST AS
8942/6-75).

presiunea verticala
o

argila
tare

argila
semi-plastica s
en
.~ 20
0
tl-.
.~
argila .E
25 3
plastica ]
§
f:l 2
0 0,5
•
1 ° d~/cln2
b) curba caracteristicii Lacompresiune
a) curbe caracteristice ale
monoaxiala si determinarea coeficientului lui
pamdnturilor la consistente diferite
Poisson
Figura 4.29. Curbele caracteristice ale pamdnturitor la compresiune monoaxiald si
determinarea coeficientului lui Poisson

Plecand de la asemanarea metodologica a efectuarii incercarii de

cornpresiune monoaxiala, cu cea de determinate a curbei caracleristice a
 4. COMPRESIBILITATEA pAMAN'r'URILOR 373

altor materiale (vezi §.4.1.1.J) si prin aceasta a moduJului de elasticitate

care se uti Iizeaza la definirea ecuatiilor fizice sau constitutive (legea lui
Hooke generalizata) si in mecanica parnanturilor pe baza curbelor din
fig.4.29., se defineste un indice similar, E = do-Ids.
Acest j ndice, datori ta, naturii diferite a proceselor de deformare a
pamanturilor In raport cu celelalte materiaJe, a fost denumit modul de
deformatie liniara, el reflectand posibilitatea aproximarii cornportarii
parnanturilor, pentru un anurnit interval de presiune, printr-o functionala de
gradul Intai (a carei expresie grafica este 0 linie), sirnilara legii lui Hooke
(s= E /0-) si nu comportarea elastica a materialului pamant.

tensiunea verticala
Pc/3 Pc

>cd -_ -L : Figura 4.30. Definirea

til.~ Sp
- --:, moduli/or de deformatie liniard
~ . 1 a pdmdnturilor
~I
, :

.~~ -----a-ru.:._pe-re-----~:
§ I
,,
I

,
J3
Q)
"'d

Definirea cantitativa a modulului de deformatie liniard este facuta

in diferite moduri [44], [89], [205], (fig.4.30.):
• ca modul tangent (sau initial),
Eo = cigar;
• ca modul secant (sau mediu),
Es = ctga.;
• ca rnodul histerezis,
Ei, == ctgca;
Trebuie remarcata dependenta rezultatelor incercarilor (in functie
de gradul de anizotropie al probelor) de directia de recoltare a probelor din
strat (fig.4.31.). Astfel, in functie de directia de recoltare, se poate defini un
374 FUNDATll J - FLZICA ~I MI:O:CANICA PAMAN1'UJ~1LOR

modul de deformatie liniara pentru directia verticala (Ev) si un modul de

deformatie
,...
liniara pe directia orizontala (El?).
lntre rnodulul de deformatie liniara (E) si modulul de deforrnatie
edometric (M) se poate stabili 0 relatie de legatura plecand de la exprirnarea
aceleasi deformatii verticale (L1h) a unei probe edornetrice prin intermediul
eelor doi moduli, eu considerarea starii de tensiuni corespunzatoare.
Astfel, proba edornetrica (fig.4.32) este supusa unei solicitari axial
sirnetrice, caracterizata prin tensiunile erz ;r erx == ~Y' careia li corespunde 0
stare de deforrnatie axial sirnetrica, caracterizata prin Ez ;c 0 si Ox == Oy == O.

0.=0 2-2

- - -t. ,- ----
,*._- /-_ _." --
--- - - --
--•

--
.... --. - -
.~ .-
- .. -- -- .- .~
"

-::;t!:.1~ -- ~l~
-
- - . ._-- .~ :::::;t ~

$7
,-

-
--- - , ----
-- . - --
,......._
u 1- ]
.5
-
)Cd
Cd
'~
4,0 •, i
•
ax=cry

g 3,0
I •':.

-. . I 1 -
~

20, 2r ::: :
---··~·--··---1-~-··-··-__J
,
,
I
-
dircctia
, de recoltare a

Figura 4.3/. Dependerua rezistentei fa Figura 4,32, Starea de tensiune La

compresiune monoaxiala de directia de care este supusii proba edometrica
recoltare

Deformatia specifica a probei edometrice se exprima:

• III functie de modulul de deforrnatie edornetrica (eonforrn relatiei
4.49.):
a
8 = z (4.52.)
.M Z

• in functie de modulul de deformatie liniara prin legea lui Hooke

generalizata:
1 .fer -v.(er
e Z == Etz x +er)l
.v~ si
v
cum

ax =ay
1 . (a. -2·v·ax) =>
(4.53.) b. =
E
Egaland eele doua expresi j ale deforrnatiei speci flee se obtine:
 4. OMPI~ESJBlL1TATEA PAMANTURJLOR 375

O"z = 1 .(a _ 2. \1. 0") => E = M· 1- 2. v- ax

M E Z x O"z

E =M ·(t-2·v· Ko) (4.54.a)

unde: 0 ~ Ko ::::;J este coeficientul presiunii laterale egaJ, in acest caz cu

ax/oz.
Pentru proba edornetrica (exceptand eventualitatea actiunii presiunii
capilare asupra ei, simultan cu tensiunile 02; ax) raportul Ks=o; /o; se
deterrnina din conditia e, = 8_v = O. Deci, scriind expresia uneia dintre
acestea data de Jegea generalizata a lui Hooke:

fix = J O"x -v'(O"y +o"z)

E
~jtinand seama ca:

(4.54.b)

Ca urmare, coeficientul presiunii laterale (coeficientul presiunii in

stare de repaos) deville:
v
Ko=-- (4.55.)
I-v
si prin inlocuire In relatia (4.46.) se obtine:
2
2 -v
E=M· 1--- (4.56.)
]-v

unde: v - este coeficientullui Poisson, ale carui valori se pot accepta pentru
toate cazurile practice conform tabelului 4.4. CSTAS 3300/2-85).
Tobel4.4. Valori ale coeficientului lui Poisson dupd STAS 33()O/2-85

Denumirea parnanturi lor v

Bolovani uri si pietris uri 0,27

Nisi Juri (inclusiv nisi purile orafoase i nisi ourile argiloase' 0,30
Prat~ oraf argilos, argila nisi ooasa, argila prafoasa 0,35
AI ~jla,argila grasa 0,42
376 FUNDATlll - FIZJCA sr MECANICA pAMANTURILOR

"
4.2.2.3. Incercarea trlaxlala

Aparatul triaxial (fig.4.36.) permite studiul cornpresibilitatii

pamanturilor cu. posibilitatea variatiei dupa necesitati, a tensiunilor
principale 0".1 si ai ==0'3.
P
1

Figura 4.3_1. Celula triaxiala:

I - inel dinamometric; 2 - micro-
12
4 APA comparator pentru deformatii verticale;
3 - probd; 4, 5 - pietre poroase; 6-
camera de presiune laterald; 7-
membrana de cauciuc; 8 - tuburi pentru
3
eliminarea apei din probe; 9 - platan
superior: 10- lija de incdrcare; II -
5 conductd pentru introducerea ape; sub
presiune; 12 - tub din sttcld de presiune

8 ]1

"
Incercarea se efectueaza pe probe cilindrice (fig.4.36.)
(q) ==35- 40 mm; h == 80 mm) inconjurate lateral de 0 membrana de cauciuc
elastica. Presiunea laterala «(j2==a3) se realizeaza eu ajutorul unui fluid (apei)
sub presiune, iar presiunea verticala prin intermediul platanului superior,
actionat de 0 forta (P). Proba este supusa, la inceputul deterrninarii, unui
tensor sferic (a, ==0'2==0'3) creat de presiunea hidrostatica, urmata apoi de
apliearea deviatorului ilO', prin intermediul platanului
, superior (vezi
§.7.3.4.1).
Posibilitatea tehnica de modificare dirijata a starii de tensiune care
solicita proba, face posibila efectu.area reconsolidarii probeJor de pamant
reeoltate, adica readueerea lor la starea dinaintea recoltarii si a le supune
apoi incercarii. Spre deosebire de triaxial, in edometru se poate realiza
presiunea de preconsolidare a'; dar l1U se cunoaste si nu se poate impune
intensitatea tensiunilor din situ a]==a2 ~j respectiv nu se poate interveni
 4. COMP.RESIBILITATEA PAMANTUR1LOR 377

pentru modificarea dirijata a valori i acestora, independent una de alta

(eY2 :t:- eY3). Sub actiunea unei astfel de sol icitari, proba se deformeaza;
deforrnatia este controlata prin rnasurarea deformatiilor specifice CI' F' =C3 si
respectiv a deformatiei volumice specifice e.=e 1+2'63.
Determinarea modulului de deformatie volumicd se face prin
supunerea probelor unor stari succesive ale tensiunii sferice
(O'j=a2=0'3=3'O'm) ~imasurarea deformatiilor specifice de volum cv=L1 VIV.
Raportand grafic rezultatele uno,' astfel de incercari efectuate pe probe de
nisip, L. Dornaschak si N. H, Wade [18] au obtinut curbele CV=j{O'I") din
figura 4.34. Analizand alura acestor curbe se constata ca intre variatia
specifics de volum ~i tensorul sferic nu exista 0 dependents liniara in sensul
relatiei lui Poisson, GV= 0"'1 / k.

6,0

Simbol Test eo
50 • 24 1,03 -t--_. --i---;·--t----:t--'t:;::::;:o-'
,-....
X 26 1,02
~

> 6 37 I 02
...._..
U)

)~ 40, , 38 1.0 1 -+--- -\-....u--_.,.....~ r---i---t--- ..

--~
(.)

!B o 49 1,02 SERJA NR. 8

o
~

0..
~
m Sirnbol Test eO
,~ 3,0
o
• 23 070
X 30 0,71
]o /latn IJ.
, 50 0,70
;> 20, K= 52 0,64
~

'a.,
/lEv 0 63 071
§
~ 1,0
'"(j

o ~---~--~--~--~---~----.~--~--~--~--~
o 0,69 1,38 2,07 2,76 3,45 4,14 4,93 5,52 6,21
2
tensiunea medie (Otu) in daN/em

Figura 4.34. Variatia deformatiei volumice specifice in functie de tensiunea octaedricd

(J oct. = (Jill

Definind modulul de deformatie volumica prin:

K = I·1111/).O'm = da "', sau ,.. dif

In . iterente fimite
. (4.57.)
~~o 118v de;

•
378 FU~NDA'rll 1- FTZI A $1 MECANJ(~A PAMANTURILOR

se constata, din analiza graficelor dill fig.4.34., 0 crestere a modulului K

odata ell cresterea tensiunii aplicate [al7'l=(al-t-a2+Q"3)/3= aOe'I.] si eu
densitatea relativa (graduJ de indesare JD) a probelo.r.
Pentru modulul de deformatie volumica s-a propus 0 relatie de
urmatorul tip [18]:
(4.58.)
unde:
• K, este vaJoarea initials a rnodulului de deformatie volurnica
i
pentru (}",= J daN/en1 .

dK
• m= n1=-- este variatia modulului ell presiunea
do; fla 'll

hidrostatica aplicata.
Cunoscand valoarea K se poate determina moduJul de deformatie
liniara prin intermediul relatiei (4.77.).
o alta modalitate de deterrninare a rnodulului de deforrnatie liniara
consta ill utilizarea curbelor deviator (L1(},=al-0"3) - deforrnatie specifica (s.),
fig.4.35., stabilite prin supunerea probei actiunii unui tensor sferic
(CT,=a2=(3) si aplica.rea unui deviator crescator ea intensitate pana la cedarea
probei.
Pe baza curbei dill fig.4.35. se pot defini urmdtorii moduli de
deforrnatie lin iara [94]:
• Ei; modulul initial sau tangent, ca panta a tangentei In origine la
curba;
• E50 (E.'\), modulul secan.t determinat ca panta a secantei care uneste
originea eu punctu I (8) de pe curba, ce corespunde unei valori
a deviatorului egala cu jurnatate (sau unei treirni) dill valoarea
corespunzatoare cedarii probei (~al = /1(5,./2 sau
~al = tsa, /3)'
• E;; reprezinta modulul ..secant final, corespunzator secantei care
uneste origines eu punetuJ de eedare (A) de pe curba;
•

• Eli, modulul tangent, atasat unui punct (i) de pe curba,

Calculul acestora, respectiv caleulul coeficientului lui Poisson, se
poate face prin adrniterea valabilitatii legii lui Hooke pentru variatii mici
(LlO'j) ale intensitatii tensiunilor, ce caracterizeaza starea de tensiune din
proba In raport Cll starea de tensiune gravitationala preexistenta din zona de
recoltare a probei.
 4. COMPRESIBILI"rAl'EA pAMANTURILOI~ 379

Ca urmare, originea sisternului de coordonate din figura 4.35., ar

corespunde starii de tensiune initiate din proba de pamant ill situ (O"~ si
0"2 = 0") = Ko . 0';,), unde O'~este presiunea de preconsolidare si Ko, coefi-
cientul presiunii laterale. Deci:
1
~el = E·[ ~(Tl -V·(~(T2 +~(T3)J
(4.59.)

unde ~81' ~&2' ~&J sunt variati-

~'81,60 ._,'
I 0,J ,.
~~'
.: ile deforrnatii lor specifice pe direc-
(.) r~~1 , "
....._ I ~ I Lt-;"'I ,,"
I I
,
=« II "
"
tiile tensiunilor principale sub
. I I ,',,'
r' "
~(E i 1 ,/(1 actiunea variatiilor tensiunilor prin-
1,20 t <J'r /'" .------
M -C'l "'f _.;)l A
b r 1.<. I cipale (~0"1' L\CT2, ~CT3) raportata
I
I
,, I",
.I /
)

b
- "
: ," "
I

cod a rca..
'---_,,-
ta starea de tensiune initiala (pre-
II 0 , 80"} ~ ,1, /
- I, 'r»
I
existenta), iar E, rnodulul de de-
b " I V.ti
<l or {_11--1_---I-<o-- formatie liniara care caracterizea-
~~ '2 'If ..B /' E=tgo;
o "
~ 0,40 I~/
I ~
za aceste variati i ale deformati ilor
.>' ',' / uso specifice .
Q)
~
I
,
I a.I
I, Pe baza relatiilor (4.59.), a
't' o'f
00··~I --O--OL-....().. starii de tensiune particulare din
2 4 6
deforrnatia specifica (c, %) aparatul triaxial L\CT, ::1= L\0"2 = ~CT3,
respectiv L\£l:l:- L\c2 = L\£] ~ipe
Figura 4.35. CU1"ba deviator - deformatie
baza masurii III tirnpul incercari i
triaxiale a variati ilor ~&l = .r(~CTl ), ~£v == f (L\CT1) se pot calcula cei doi
indicatori ai compresibilitatii parnanturilor (v, E).
• Astfel, coeficientul lui POi.5 ..son (coeficientul de deformatie Jate-
rala ) se determina in baza urrnatorului rationament:
• conform Jegii lui Hooke generalizata rezulta:

~el == 1 . [~(Tl - V· (~(T2 + ~(T3)] si notand ~(TI/I = (~(T2 + ~(T3)/ 2 =>

E
I
IlEi) = .( tl a- - 2 . v . ~ CT) =>
1~ . 1 '"
380 FUNDATl11 - FIZICA ~I MECANI A pAMANTURJLOR

~&2 = ~&3 = . ~anl - V· ~a, + ~anl => E = ---__;_---__;_

E ~~
~
i egaland cele doua expresii:
~a I -2·v·~a m= Sa m -v·(~a 'm
+Ao' ) =>
~e, ~e3
-2·v·~a'n '~83 +V'~8, .(~(), -J-~am)= -~al '~83 +~am '~8" =>
~am • ~8, ~a,.8°3
-
V = () (4.60.)
~&I ~al + tsa ; - 2~a'n .883
cum In triaxial, deforrnatii Ie de volum (LJ V) se pot masura cu 0 precizie mai
mare decat deformatia specifica /)"83, (88v = 8 V / V ) si conform rei. (4.70.),
118v = 8e, + 2· /).S3 => ~83 = (~&v - 88, ) /2, care introdusa in relatia
(4.60.) determina urmatoarea expresie finala a coeficientului lui Poisson:
80'," ·8&, - ~a,.(8Ev - ~8,) /2
V= =>
8&, . (~a, + ~afn) - 2· ~a,t, . (8Cv - 88,) /2

'(~CTI
~81 +2·~a",)-~a', ·~&v
v == --=---------------=- (4.61.)
2· ~&J . (dCTt +2.dam)-~a"1 .~&y
•Modulul de deformatie liniard corespunzator va rezulta dill
expresia deformatiei specifice ~8,:

11& = 1 .(~a -2.v.!la) =>

'E' In

Inlocuilld in relatia (4.62.), expresia coeficientului lui Poisson dat de

(4.61.) se obtine:

1 88, . (80-, + 2· !lan,) - !la, . /),.8

E= ·!la - 2·!la .---..;..__~--__;_----- y

~s, l I 111 2.[ !lc, .(!leT,+2·~anl)-8~/, ·!l8v ]

!la, . !l81 • (8a, + 2· /),.am) - !la, .!lam' !lEv

-
(!la, +2·!lam)·!l8,-~a'n . Se;
~8, .(!lal + 2·110'",)' ~anl + l1al ./).a," . I1Sv
- =>
(~(), + 2· !la"1)' ~CI - 8eT",. /),.£1/
 4. COMPRESIBILITATEA PAMANTURILOR 38J

(~O", + 2· ~O"nl)' (~O"I - ~O"nl)

E==------'-------.....;___ (4,63.)
( ~ 0", + 2 . ~ 0"m ) . ~ 5, - tl O",n. tl5 v

Ecuatiile (4.61.) si (4.62.) se simplified in urrnatoarele situatii:

• daca proba de pamant este saturata si incercarea este nedrenata
(undrained -E,l), atunci apa fiind praetic incornpresibila, proba va prezenta
nurnai variatii ale formei dar nu si deformatii de volurn, deci Ss; == 0 si
prin urmare relatiile de ealcul a lui v si E, devin:
-I..
Vu - , ==> E _tlO",-tlO"m
II - (4.64.)
2 ~5'l(
• daca L1a ,=O, deci variaza pe tirnpul lncercari i numai deviatoru I
,1

~O", ' atunci:

J •
V==- ~I (4.65.)
2

4.2.3. Coeficientul presiunii laterale

Coeficientul presiunii laterale intalnit in relatia (4.54.) se defineste

[214], [215], prin relatia:
Ko = da" sau diferente finite Ko = /j,a h
(4.66.)
dO"y ~O"v
reprezentand raportul dintre cresterea presiunii orizontale (dO"h) (prin
cresterea presiunii verticale - dCYv) si da.. Separand variabilele in ecuatia
4.56. si integrand se obtine:
0i7 = O"V • K0 + C (4.67. )
Ecuatia (4.67.), este ecuatia unei drepte in sistemul de coordonate oi,
0) 0i7' a carui panta este tocmai coefieientul presiunii laterale (fig.4.36.).
Constanta de integrarea (C), in functie de conditiile initiale, aloe semnificatia
taieturii dreptei pe axa 00;, (fig.4.36.b).
Deterrninarea prin experiment a coefieientului presiunii laterale se
face eu aparatul a carui schema de prineipiu este data in fig.4.36.a. sau eu
"
ajutorul celulei triaxiale. Ineercarea consta in supunerea probei de pamant
unei presiun i verticale o; ce ar deterrnina deformarea laterala a probei. Cum
proba este lnconjurata de apa, practie incornpresibila, tendinta ei de
deforrnare laterals fiind impiedicata, deterrnina cresterea presiunii 111 celula,
crestere inregistrata de rnanornetru (O},), fig.4.36.a.
382 FUNDATlll, - FIZICA $1 MECANICA PAMANTUI~JLOR

-- ..--.,--r---,....----r-- .-~

2,0 ' .;- -I--___"--- -._ --i--j«J.--1

,..
manometru
--- 8 ---- --
--
• .
-- •

- ..
£elul~_(f~/ - "
- --- -1-- ---I-~--t--I-
-- )~
•
presume -- -- ~.~ 1,2 ~
-- •.- - -- --I--I~ --
f

-- -- --+--1
rnelnbrana/
- -- I-----t-
de cauciuc -- , I / I"
-- 'th " /~/ 3 I-r----I--I
- -- -
~
0..
- -
--
-- I 0,4 l' - --1--

-- -
- - --
-- tf_ _ "__ . _ ~ a -,-1_.-,_-'----'--_'
~

_,-I
o I ..\," I.o 2,0 3,0 4,0
0.. I" 2
Ii.... IK presiunea verticala daN/em
-"-- t"_ Pe 0
a) schita de principiu a aparatului b) rezultatele experimcntelor
l. nisip affinal 2. nisip indesat 3. argila prafoasa nisipoasa

Figura 4.36. Determinarea experimentald a coeficientului presiunii laterale a piimdnturilor

Raportand grafic rezultatele incercarilor (reprezentate prin puncte in

fig.4.36.b) ~iducand, prin regresie liniara dreptele corespunzatoare, se
determina coeficientul presiunii laterale, ca panta dreptelor de regresie
(fig.4.36.b ).
Analizand comportarea celor doua categorii de pamanturi, necoezive
(nisip afanat si indesat) si coezive (argila prafoasa nisipoasa), fig.4.36.b se
constata:
• un pamant necoeziv afdnat prezinta la inceputul incercarii a" o == 0 si
deci constanta de integrare este C = a'to == 0;
• un pamant necoeziv indesat prezinta 0 tensiune initiala a" *- 0
I)
,
pentru o; == 0 si deci constanta de integrare devine C == a'l ;
• 0

• un pamant coeziv prezinta presiune orizontala negativa allo == - J7c

0

(C =p.). ce face ca Ja aceste pamanturi variatia tensiunilor

orizontale sub actiunea presiunii av, sa apara nurnai dupa depasirea
unui prag de tensiune CYv >PclKo.
 4_COMPRESlBILITATEA pAMANTURJLOR 383

Explicarea acestui fenomen este pusa fie pe seama presiunii capilare

[2.14] ce s-ar exercita uniform pe fetele probelor, fie pe seama rezistentei
structurale a pamantului [46], [183].
Valorile coeftcientului presiunii laterale (coeficientul impingerii In
stare de repaos - vezi §.9.1.1.) variaza pentru nisipuri intre 0,25 +0,37 si
respectiv 0,11 + 0,82 pentru pamanturile coezive, iar relatiile de calcul pot
fi:
• Nisipuri:
-
- normal consolidate ( K 0):

Ko = 1-sin ¢' (Jacky): (4.68.a)

- supraconsolidate (Ko):
Ko = Ko . RSCO,4 (Schmidt) (4.68.b)

• Argile:
-
- normal consolidate (K 0 ):

Ko = 0,95 - sin ¢' (Brooker ~i

Ireland) (4.68.c)
-
Ko = 0,19 + 0,233 -Iog Zp (AIJJan) (4.68.d)
- supraconsolidate (Ko):
Ko = Ko . ssc>:« (Schmidt) (4.68.e)

(4.68.f)

unde:
lp - indicele de plasticitate;
RSC - raportul de supraconsolidare (vezi §.4.2.2.).
¢' - unghiul de frecare interioara efectiv pentru parnantul normal
consolidat.
Pentru argile supraconsolidate, coeficientul presiunii laterale se
corecteaza astfel:
• KO,R/:;C = j{s) - graficul din fig.4.37., unde s - coeficientul de
supraconsolidare (R.S. C.); , .
m
• Ko,Rsc(~'upraconsolidat) = KO,nc(n()rmal cansolidat)· RSC ,

unde m = j'(lf})'
384 FUNDATIII- rrZ(CA ~l MECANJCA PAMANTURILOR

•
Ko DupiiAlpan (J965),
2,0
0

0 °
In = ,54 . 10-1/1 /281

1,5 unde Ip se introduce in

1,0
procente.
Wroth (1975) a propus, pe
0,5 baza analizei datelor din
RSC Iiteratura, urmatoarea expresie:
o 2 4 6 8 JO 12 14 16
Ko = RSC·Konc: - V (RSC-l)
coeficientul de supraconsolidare · 1- V
Figura 4.37. Dependenta coeficientului presiunii
eu aproximarea coeficientului
laterale de coeficientul de supraconsolidare Iui Poisson eu relatia:
,I = 0,23 + 0,003 ' I (%) p pentru
RSC < 5.
in Eurocode expresia Ko = (1- sin ¢') . .J RSC ,
7 se recornanda
formula care nu trebuie utilizata pentru vaJori extrem de mari aJe gradului de
supraconsolidare.
Fang si Sherif (1984), [37] In urma unor incercari de laborator
propun urmatoarea relatie de calcul a coeficientului presiuni i laterale,
corectand relatia lui Jaky:

Ko = (I - sin ¢) + r d - I "5,5 (4.68.g)

Y l.n,
l il1

unde:
- rei - greutatea volumica III stare uscata corespunzatoare
porozitatii in situ a nisipului (e);
Yd.min - greutatea volumica minima posibila (emax) a nisipului
useat.
Mayne si Kulhawy (1982) [231] all formulat, prin prelucrarea
statistica a datelor existente, urmatoarea relatie generala pentru calculul
coeficientului presiunii laterale pentru incarcarea initiala (preconsoJ idare),
descarcarea ~ireincarcarea, pentru parnanturi normal consolidate sau
supraconsolidate:
RSC 3
+_. RSC
Ko = (1- sin ¢'). RSC(I-sin¢')
1--- (4.68.c)
11l3.X .
4 RSCn1ax

unde:
• RSC, este raportul de supraconsolidare «()~/ O"yz);
 4. COMPRES)BJLITATEA pAMAN·rURJ,LOR 385

• RSCn1ax, raportul maxim de supraconsolidare dupa descarcare;

• ¢', unghiul de frecare interioara efectiv.
Valori orientative sunt date in tabelul 4.5. dupa Bishop ~iSimons
[89].
Pentru argile supraconsolidate K« poate atinge valori mult mai mari,
el fiind functie de coeficientul de supraconsolidare dupa cum indica
rezultatele experimentale din fig.4.37.
Curba medie trasata are ecuatia :
x; =0,5 ·.jRSC (4.68.h)
indicand 0 variatie a lui Ko intre 0,5 + 2, 00.

TabeI4.5. Coeflcientul impingerii in stare de repaos (Bishop - 1957, 1958 si

Sin'lOI1S - 1958)

Tipul pamantului WL l~p I,} fA Ko

Nisip saturat, afanat - - - - 0,46
Nisip saturat, indesat - - - - 0,36
Argila reziduala compactata - - 93 0,44 0,42
lArgiJa reziduala compactata - - 31 1,55 0,66
Argila prafoasa organica, netulburata 74,0 28,6 45,4 1,2 ,
057
~aolin remaniat 61 38 23 0,32 0,66
k\.rgiJa marina, netulburata (Oslo) 37 2 'I 16 0,21 0,48
lArgila usor fluidizabila la vibratii 34 24 10 0,18 ,
052

Daca se cunoaste istoria geologica a masivului de pamant (RSC si

respectiv RSCmax.) si unghiul de frecare interna (¢') atunci relatia (4.68.c)
furnizeaza rezuJtatele pentru:
• pamant norma] consolidat => RSC = RSCn13x = 1;
• pamanturi supraconsolidate in descarcare (eroziuni ulterioare sau
sapaturi) si reincarcate => RSC < RSCn1nx (descarcare) .
Existenta unor valori ridicate in cazul argilelor puternic
supraconsolidate (Ko > 1; RSC > 4) determina 0 umflare a lor in timpul
decornprirnarii, prin executia gropilor de fundatie (vezi §.6.3.6.).
Cunoasterea valorilor coeficientului presiunii Iaterale permite
definirea starii de tensiune de natura gravitationala [158] din masiveJe de
pamant (vezi §.5.6.), calculul impingerilor exercitate de pamant asupra unor
386 FUNDATlll - FIZICA $1 MECANJCA PAMAN1'URILOR

tipuri de lucrari si totodata calculul modulului de deforrnatie, liniara ILl

Iunctie de rnodulul de deforrnatie edornetric sau cu ajutorul curbelor
caracteristice (C- T; C-P) stabilite 'in edometru.

4.2.4. Exprimarea modulului de deformatie liniara ill functie de

starea spatiala de tensiuni
...
In paragrafele preeedente s-a analizat compresibilitatea
parnanturilor, prin prisrna comportarii parnanturilor ill doua situatii extreme:
• cu deforrnare laterala complet impiedicatd (in edometru);
• eu deforrnare laterala complet Libera (In aparatul monoaxial).

z cr p'= 'Y·z
elcmel,l dc voJuln
considerat
Figura 4.38. Element de
volum in situ cu deformatie
laterala partial impiedicata

elemente de voluJn
" .
invecinate
"
In realitate insa, itl situ (fig.4.38.), deforrnatia unui element d volum
este partial irnpiedicata de elernentele de volum dill imediata vecinatate.
Gradul de impiedicare a deformatiei laterale este dictat atat de proprietatile
fizico-mecanice ale pamantului cat ~i de starea de tensiuni indusa in teren de
constructi i,
Determinarea directa a aeestuia nLI este Inca posibila, dar acesta se
poate regasi implicit in valoarea modulului de deforrnatie liniara (E < Ereal
< M) stabilit prin echivalarea, intr-un anumit moe) a stdrii de tensiune si
deformatie reald, CLIO stare de tensiune ~ideformatie impusd, ce poate fi
realizata si studiata 'in laborator.
Fie deci eurba de C- T stabi Iita III edornetru (fig.4.39.a) pe 0 proba
recoltata de la 0 anurnita adancime z (fig.4.39.a), pentru stari de tensiune
•
impuse.
 4. COMPRESIB1LITA1"EA. PAMANTURILOR 387

Op' LlO'
~--------~~I--~
(logo)
p 1-- .----- ....
!,
! 1 ! I
••
~. •..•..... -.-------- -_ .._-
..-~
z • I
LlG z == 0 I(edometru)

\ •

,, ,

e%

a) in situ b) edometru

Figura 4.39. Ten..siunile care se exercitd a/supra unei probe edometrice in situ st respectiv
In edometru

Proba edometrica este supusa unei stari de tensiune caracterizata prin

tensi un iIe totale:
0-, == cr~+ L\ a
0'2 = a = Ko . 0", (4.69.)
unde:
• ()~ este presiunea de preconsolidare;
• Scr este presiunea / tensiunea activa deterrninata de actiunile
transmise de fundatie, ca diferenta intre presiunea verticals finala ~j
cea initiala care se exercita asupra elementului de volum de la cota z.
Sub actiunea acestor tensiuni, proba edornetrica va suferi 0
deformatie specific! de VOlUOl data de relatia (4.24.):
C' = ~V _ eo - e,
~v - (4.24.)
V ) +eo
unde:
• eo - indicele porilor initial caracterizand starea naturala a probei;
• el - indicele porilor indus de actiunea presiunii active Lla (LlaxJ Llay,
Aaz).
Acelasi de pamant in situ va fi supus, datorita deformatiei
VOIUOl
laterale partial impiedicate, unei stari de tensiune diferite fata de cea
corespunzatoare din edometru (uz=a}; ax:1:- (13; ay 0'2), unde deformatia *
laterala este cornplet impiedicata.
388 FUNDATlll - FIZICA ~I ME ANICA pAMANTURILOR

Deei, utilizand eurba de cornpresiune - tasare (C-7), stabilita in

edometru pentru ealeulul deformatiei speeifice a elementului de volum dill
punetul M (fig.4.39.a), se obtine 0 valoare diferita de eea reala, deoareee
eurba de C- T a fost obtinuta pentru 0 stare de tensiune complet di ferita de
eea reala din punetul M.
Ca urmare, se pune problema utilizarii eurbelor de C-T (sau C-P)
obtinute pentru 0 stare de tensiune axial sirnetrica ia], a2=(3), pentru
earaeterizarea cantitativa a starii de deformatie determinata de 0 stare de
tensiune spatiala, complet diferita de eea edornetrica.
Pentru solutionarea aeestei problerne este necesara gasirea unui
criteriu de corespondentd lntre starea reald de tensiune din punetul M si
starea de tensiune din edometru prin prisma efeetelor pe care le produe
asupra unei probe de pamant, Problema are anurnite asernanari, eel putin
formal, eu problema stabilirii tensiunii echivalente unei stari de tensiune
oarecare din teoriile de rezistenta a materialelor.
Acceptand ea deformaiiile probei tie pamant constau numai din
variatiile de volum, deci de indesarea lui si nu de aparitia unor deforrnatii
unghiulare, care sa determine sehimbarea formei elementului de volum si
pri n aeeasta depasirea rezistentei la forfeeare, se poate admite drept criteriu
de echivalentii a eelor doua stari de tensiune, deformatia specified de VOIUl11.
Adicd, starea de tensiune reald din punctul M este echivalata cu
acea stare de tensiune din edometru care determine aceeasi variatie
specified de volum (s.).
Pentru ealeuluL expresiei deforrnatiei speeifiee de volum (deforrnatie
volurnica specifica) se consider-a elementul de volum din fig.4.40. eu
dirnensiunile laturilor dx dy, dz.
Sub actiunea cresterilor tensiunilor L1azl i1aY1 L1ax in raport ell starea
initiala, elementul de volum se comprirna, capatand dimensiunile (dx-Adxi;
idy-Ady), (dz-Lldz).
Ca urmare, volumul initial al elernentului de VO,lllJTI variaza ell
Sdv = dv i - dv f = dx .dy . dz - dv J .
Cum:
•

Sdx Sdy Sdz

dvr(dx-LJdx)·(dy-LJdy)·(dz-LJdz)=dx·(l- )'dY'(l- )'dz'(l- )
dx dy dz

=dx-dydzt l-e.i (1-6y)' (l-sz)

se obtine:
Adv=dx -dy -dz - cit -dy-dz ·(1-€;J . (l-£~J . (l-cz)
•
 4. COMPRESIBJLITATEA pAMANTURILOJt 389

si neglijand infinitii mici de

ordin superior. ex 'cYJ e, -CZ 8y -Cz, I

ex 'Cy e, expresia variatiei de

I dx -L\dx volum devine:
I
I
" .••
,r--------------- Adv=dx -dy-dz -(c.~+ey+Gz)
(4.70.a)
Ca urmare, deformatia
volumica specifics va rezulta:
dz 6.dv
e; = =(Cx+ c)' +6z) (4. 70.b)
dv

dx A

Inlocuind ill relatia

Figura 4.40. Deformatia volt/mica specified (4.70.), deformatiile specifice
prin relati j Ie cores Punzato are
legii lui Hooke generalizata:
1
Ex= . 6.O-x - V, 6.0-)1 + 6.O-z
E

eY= E1 .6.0- Y
-v,(6.o- x
+6.0' z
) (4.71.)

se obtine:
1
ev= .E !!lO' of
- v6.ay - v6.O'z + 6.O-y - v6.O-. f - vL\o-z + 6.O-z - v6.O-x - v!!lo-y -

= I So , +!1ay +!1az -2v(!1ax +!1ay +!1az)

E

1- 2v ( )
e; == E 6.O-x + =.+ 6.O- z (4.72.a)

unde: Au.-CI Jay, JC1z sunt cresterile tensiunilor fata de starea initiala
preexistenta gravitationala (rr, == r : z; ax == O'y == Ko . az)·
Daca in relatia (4.72.a) se face inlocuirea:
390 FUNDATI] 1- l:;'JZ.ICA$1 MECANJCA PAMANTURILOR

So , +
Llao= -------
=, + So , (5.73.)
3
unde L1ao este cresterea tensiuni i octaedrice, atunci se obtine:

c; =
3· (1- 2· v) ./}.(Y (4.72.b)
v E 0

unde:
K= E (4.74.a)
3· (1- 2· v)
este definit ca fiind modulul de deformatie volumica al pdmdntului similar
modulului de elasticitate cubicd.
Ecuatia (4. 72.b) poarta numele de ecuatia lui Poisson, similara legii
lui Hooke, e=o/E, si exprirna proportionalitatea deformatiei volumice
specifice cu tensiunea octaedricd.
Prin egalarea variatiei deformatiei volum ice specifice a elementului
de volum sub cele doua stan de tensiune, din situ si din edometru, se obtine
expresia rnodulului de deformatie volumica:
• III edornetru:

ev= eo - el
1 + eo

• " .
In situ: sau

/}.cr 0
c =_..;;_
V K
- L+eo A
(4.74.b)
K- 'ua
/}.e ()
1'\

In relatia (4.74.b) porozitatea initiala e() si variatia porozitatii .Lle se

determina din curba cornpresiune-porozitate corectata, stabilita anterior,
pentru presiunea de preconsolidare a'p si presiunea active echivalentd
CLlaech.).
Presiunea activo echivalenta reprezinta sporu I de presi une dat
presiunii de preconsolidare In edometru pentru a deterrnina 0 variatie de
volum a probei edometrice, egald cu variatia de volum a unei probe
simi/are in situ, sub actiunea tensiunii octaedrice induse de sarcinile
transmise de fundatie.
,
 4. COMPRBSIBILl'rATEA PA.MA.NTURILOR 39l

, p

z , z
O'p=y·Z ~ a'p+~(jz

f----£ -+_Ko_ . a' p •

~_ Ko' a' p+Ao x

b)

Figura 4.4 J. Startle de tensiune corespunzdtoare masivului intact si apot supu. «« iunii (p)
transmisii de lunda/fa constructiei

Astfel, inainte de executia constructiei, starea de tensiun ( .~ nta

in punctul M, situat la cota z era (fig.4.41.):
Uz= u'p si dupa incarcarea uz=a'/>-1 t: \
•
eu sarcma p => Uy= K() -a'; A TI,

(Jy =Ks . a'p =!<"

(J,,~ ·rJ '/1 I 1(1-:-
unde:
• u',) este presiunea de preconsolidare;
• L1azl L1o:y, L1ax - cresterile tensiunilor ,fata de cele preexist nte
determinate de actiunea sarcinii p si cat'e se determina c- · f(lt't 21()i
prccizate in capitolul 5.
Prin urrnare, deformatia specifica de volurn va rezulta:
. 0" 0 d O".t + O"y + 0" z
• in situ: e;= ,un e uo=------
K z
0" 0" . (1 + 2 . K )
• in edometru: GV= 0, unde uo= eel? 0
K 3
si prin egalarea eelor doua expresi i, rezulta:
(Y,r. -f- a), + az
(J -
echo - -1-+-2-. -K--
o
unde este tensiunea echivalenta verticald care trebuie aplicata probei
(Jecl1.

edometrice pentru a determina aceeasi variatie specifica de vol=» f) probei

edometrice ca ill situ.
Aplicand relatia (4..75.) cazului din fig.4.41. rezulta:
• inainte de executia constructiei:
'+K
_ (J pO' aI)'+K 0 . a I)' _ '
(Jech. initial - I + 2 . Ko - cr"
392 FUN DATI I I - FIZICA $1 MECAi\llCA pAMANTURILOR

• dupa executia constructiei:

(J _ a~ +~az +Ko·a~ +~ax +Ko·a~ +Ko·~ay
eel]. final - 1+ 2 . K
o
, ~(J"x + ~(J"y + ~(J"z
aecl1• final = (J"p + 1+ 2 . K (4.76.a)
o
si deci presi unea activa eell ivalenta va fi:
~(J"x + t1(J")J + ~(J"z
Aa =------~----- (4.76.b)
ech. 1 + 2. K
,.. o
In concluzie, ealeulul modulului de deformatie volumicii al
parnantului eu relatia (4.74.b) necesita determinarea porozitatii initiale (eo)
din curbele de compresiune porozitate coreetate (fig.4.43. si 4.46.) pentru
presiunea a~, iar pentru determinarea variatiei indieelui porilor (Lle).se intra
ell sporul de presiune reprezentat de tensiunea activa /). ap = /1aee/1. data de
relatia (4.76.) sau eu presiunea totala a~) + L1aee/1••
Expresia rnodulului de deforrnatie liniara, conform relatiilor (4.77.)
si (4.75.) rezulta:
l+e
£=3'(1 -2'v)'K => E =3 .( .1-2· v) . 0 . ~ (J"0 (4.78.)
lle
Conform relatiei (4.78.) rezulta ea modulul de deformatie liniara si
respeetiv modulul de deformatie volumica, depind de porozitatea initiala
(eo) a probei, de tensiunea octaedricd (~(J"o) si de presiunea de
preconsolidare (J"~, deei de istoria incarcarii geologice sau altfel spus, de
drumul de efort parcurs de proba de parnant pe traseul geneza - recoltare -
incarcare in laborator.

4.2.5. Studiul compresibilltatli pamanturilor prin Incercari in situ

lmposibilitatea reconstituirii in laborator a conditiilor initiate din

situ, pentru 0 proba recoltata si a conditiilor de contur similare, face ca in
anumite situatii sa se recurga la incercari efectuate in teren (situ), pe
amplasamentul viitoarei constructii [72].
1'\

Incercarile in situ care au drept seop stabilirea parametrilor ce

definese compresibilitatea parnanturilor sunt:
• lncercarea ClI placa (ST AS 8942/3-90), [68], [72];
• incercarea presiometricd [30], [68], [72J, [94];
 4. CO'MPRESIBIL[TATEA PAMANTURILOR 393

• penetrarea standard (STAS 1242/5-88) si penetrarea statica

(STAS 1242/6-76), [68];
• metode seismice (ST AS 1242/7-76), [.*], [54], [9"J, [214]; n

4.2.5.1. Determinarea parametrilor compreslbilitatli pamanturtlor

prin Incercar] pe teren en pJaca
'"
Incercarea eu plaea consta in prineipiu in incarcarea, printr-un m i,j Joe
oarecare (lestare sau ell presa hidraulica), in trepte a unei placi circulare sau
patrate, rigide, si masurarea tasarilor inregistrate, Schema de principiu a
dispozitivului de incercare cu plaea in sondaje desehise este d ta lin fig.4.42.
a-a c-c
5

4
~3
2
I
••
• •

• •• •

b-b
'-, '-.
- ,
~
' ..

IJ!
--, --.
- ',- d ,70,7
r _,

r ~ ?d (2,20) -I
5d (3,50)

J - placa de incdrcare; 2 - distantier: 3 - presa hidraulicd; 4 - piloti de c . ,·5-

grinzi transversale; 6 - nisip (J -2 em grosime),
Figura 4.42. Schema de prineipiu a dispozitivului de incercare cu place in IOn_ dieschise

[.] lndrumator tehnic pentru studiuJ proprietatilor pamanturilor necoezive liche liahile (P
125-84).
[....] Metodologia de deterrn inare a caracteristici lor dinarnice ale terenu III i de fundare la
solicitari seismice (C 241-92),
394 FUNDA'fll 1- FJZ1CA $( MECANICA PAMAN'rURILOR

2
Dimensiunile minime ale placi Ior sunt de 2500 cm (¢ = 56,4 cm ) in
2
cazul lncercarilor in sondaje deschise si de 625 cm (¢ = 28,2 cm) ill cazul
incercarilor executate in foraje.
Tehnologia incercarii, colectarea, prelucrarea, interpretarea si
cornentarea datelor / rezultatelor sunt descrise III arnanunt in STAS 8942/3-
90 ~i respectiv in lucrarile [42], [68], [72], [97].

Pnet (kPa) •

I---_- .

I
I,
I
•
!
,,",,--_. .
I
•
•• I
II i
I
••
i
I•
••
!
I I, I
•
I
•• •
•
-

•
I•

s (11111))

Figura 4.43. Graficul centralizator al Incercdrii cu plaea

Rezultatele incercarilor se raporteaza grafic lntr-o diagrama

centralizata (fig.4.43.) care contine:
• variatia presiunii nete pe placa (pnfl), CU tirnpul (t) de Ja aplicarea
acesteia;
• variatia tasarii stabi lizate (s') ill functie de timp;
• variatia tasarii stabi lizate fata de presiunca neta (Pnet) pe placa.
Pe baza diagramei S=j{pnel) se deterrnina pararnetrii care definesc
cornpresibilitatea / rezistenta pamanturilor, deterrninati prin incercarea cu
placa:
• presiunea limita de proportionalitate (J7, );
• modulul de deformatie Iiniara ( E );
• coeficientul de pat (de tasare K,'i)'
 4. COMPRESIBlLITATEA, pAMAN'rURILOI~ 395

• Determinarea presiunii limitd de proportionali tate (PI)' definita ca

fiind presiunea palla La care dependents s = f' (p) este Iiniara se face astfel
(ST AS 8942/3-90):
• daca diagrama presiune-tasare, prezinta 0 portiune rectilinie,
urrnata de 0 curbare pronuntata, atunci PI se determina direct pe diagrarna, la
lirnita portiunii rectilinii (fig.4.44.a);

PI
p
I ----
PI' 1
I
- tI p.t
I ,
PI'-J 1
-?-
Per P
S '1-1 a. I
... ---- ... -~_,"':
I

a. -----------
----- .... ----.- ' ,
Sf ....--- ..-------- ..------ ------ "-- ... -- ..... _ -____
I,
I
I
•

-- ,------,1'- ,
...__ ...... II
-_r

SI'+l -----------.-------------~-.----------- ~I
... -"-
1
I
I
~

,
K = tga = _PI
P, I
K s = tgo = S, I
S sl I
I
I
s S
a) b)

Figura 4.44. Determinarea presiunii limitii de proportionalitate, a coeficientului de pal

(tasare) si a presiunii critice

• daca curbura diagramei presiune - tasare creste progresiv cu

cresterea incarcarii, drept presiune limita se ia presiunea corespunzatoare
treptei (i) de incarcare (Pi=P'), pentru care se indeplineste conditia
(fig.4.44.b ):
(4.7R)
"
cazuJ in care, pentru pamanturile coezive, conditia (4.78.) nu este
III
indeplinita pentru dorneniul presiunilor aplicate placii de incarcare, ST AS
8942/3-90 recomanda urmatoarea relatie de calcul pentru presiunea lirnita
(PI == Ppl STAS 3300/2-85):
PI = N .d . r + N' . c (4.79,)
•

• N; N' - coeficienti adirnensionali In functie de valoarea de calcul

a unghiului de frecare interns (¢) a stratului de parnant in care se
face incercarea (N; N' dati III tabelul 4.6.);
• d (m) - diarnetrul sau Jatura placii;
396 FUNDATfJ r- FIZICA Sl MECANJCA PAMAN'rURILOR

• r (kN / Inc) - greutatea volumica a pamantului incercat;

• c (kPa) - valoarea de calcul a coeziunii stratului de parnant in
care se face incercarea.

Tabel 4.6. Va/oarea coeficientilor N; N' pentru calculul presiunii limitd in urma incercdri i
ell plaea

t/J 0° 2° 4° 6° 8° 10° 12° 14° 16° 18° 20° 22°

N 0,03 0,06 0,10 0,15 0,20 0,26 0,32 0,39 0,47 0,57 0,68
N'
°
3,37 3,56 3,71 4,00 4,25 4,51 4,81 5,12 5,46 5,86 6,25 6,71

t/J 24° 26° 28° 30° 32° 34° 36° 38° 40° 42° 44° 45°
N 0,80 0,94 1, 11 1,30 1,55 1,79 2,11 2,50 2,93 3,46 4,1 ] 4,49
N' 7,20 7,71 8,36 9,00 9,80 10,64 11,61 12,78 13,95 15,30 17,04 17,96

"
In aeest eaz drept presiune lirnita de proportionalitate (P,) se
considera presiunea corespunzatoare ultimei trepte de incarcare, Inainte de
atingerea presiunii limita (PI = P pi)'
,.
In acelasi seop s-ar putea utiliza si metoda Terzaghi de determinare a
presiunii conventionale (admisibile) pentru 0 fundatie de latime B (in metri)
pe baza eurbei presiune-tasare rezultata printr-o incercare eu plaea de 30 em
diametru.
Astfel, considerand ea tasare admisibild a unei fundatii de suprafata,
valoarea de 2,5 em, Terzaghi indica urmatoarea tasare [68]:
2

corespunzatoare presiunii admisibile eu latilnea fundatiei (8) in metri. Prin

urmare s-ar intra ill diagrama din fig.4.44.b eu Sa ~is-ar determina (PI), ea
fiind presiunea acceptabila (adrnisibila) pe talpa fundatiei.
Presiunea acceptabila ( Pac,) se poate exprima si pe baza presiunii
critice (PCI' vezi § 10.4.7., fig.l0.J .b.) [68]: '

Pac. = Per. / F.'1

eu coeficientul de siguranta 3 < < 4. F.
• Comitetul Francez de Mecanica Pamdnturilor (C.F.M.S.) [68]
estirneaza valoarea presiunii acceptabile (PllC) In raport de valorile
 4. COMPRESfBILrTATEA J'AMANTURlLOR 397

(q3; qlo; Q20)' care determina tasari ale placii de

presiunilor corespunzatoare
3,0 min; 10,0 rnm si 20 ITIm. Presiunea acceptabila este considerata
. . . "'"
presrunea rrumrna:
(4.81.)

• Deterrninarea modulului de deformatie liniard (E) se face prin

asirnilarea tasarii placii de incereare eu deformatia verticala a supralejei
unui semispatiu elastic sub 0 incarcare uniform distribuita, ea se poate
cal.eula, dupa teoria Boussinesq [42], [43], [68], [162], eu relatir fJig.4 Ll: :

'ncar-care (p)
incarcru'e (p)

I·
I
•••

• ••
·
• I •I
I I I •
·• •I I presume
placa !
•
• placa •

I
,
•
I
reactrv q
•
resume ,
- I

reactiv (q) ,,
1
I
••
II
I
•
a) placa rigida b) placa elastica

Figura 4.45. Distributia presiunilor si tasdrilor sub pldcile de incercare

2
=C . p- R· 1- v
S ":;:;"___~_-4 (4.82 .••
f E
unde:
• p, este presiunea de incarcare uniform distribuita;
• R, raza placii de incarcare sau semi-latura patratului;
• v, coeficientul lui Poisson;
• E, modulul de deformatie liniara;
• eft un coeficient adimensional depinzand de forma placii de lncarcm ~
(circulara 1 patrata) si de rigiditatea ei ~janume [42]:
• 1,57, pentru placi rigide circulare;
• 1,76, pentru placi rigide patrate;
• 2/1,275, pentru centrul si marginea unei placi circulate In, ice;
• 2,24/1,53, pentru centrul si marginea unei placi patrate
flexibile.
398 FUNDATJll - (7]ZICA sr MECAN1C'A PAMAN1~URILOR

Valorile coeficientul ui Cj sunt deduse prin incarcarea SelTIispatiu lui

Cll presiuni uniform distribuite pe suprafata lui, lucru pe care il asigura,..
placile perfect flexibile (de tipul membranelor de cauciuc), fig.4.45.b. In
cazul in care placa poseda 0 anumita rigiditate, distributia presiunilor
reactive de sub placa se indeparteaza de distributia uniforrna si pentru placa
perfect rigida aceasta capata alura din fig.4.45.a, cu valori tinzand Ja infinit
fa rnarginile placii. Calculand [42] tasarile placii rigide plasate pe suprafata
unui semispatiu elastic, sub actiunea unei presiu ..ni, eu distributia reala (q),
·fig.4.4S. se obtin valorile Cj prezentate mai sus.
Acceptand 0 cornportare liniar deformabild a terenului de sub placa
de incarcare, modulul de deformatie liniard rezulta prin explicitarea lui din
relatia (4.55"):
E = Cf
r R· 1- v
2
"-'--_~_-----L.. sau (4.83.)
S

unde:
• PI - este presiunea limita de proportionalitate;
• s, - tasarea corespunzatoare a placii sub actiunea presiuni i/)1;
• \1 - coeficientul lui Poisson
• d - diametru I sau latura placii de incarcare;
• co=Cr/? - un coeficient adimensional ce depinde de forma placii
~ide rigiditatea ei (cv = 0.,79 pentru placa circulara si (J) = 0,88
pentru pi aca patrata).
Analizdnd expresia modulului de deforrnatie lin iara, respecti v
ipotezele pe baza carora a Iost dedus, reiese ca spre deosebire de
mctodologii Ie precedente,
p
in care modulul de
deformati e se exprima ca
zona de refulare 75crn
I· panta a. unei zone a curbei
,

tensiune deformatie
specified (fig.4.41.), in
.,,
cazul incercarii cu placa, el
,

se determina prin
echilibrul
plastic
asim iJarea deformatiei,
terenulu i de fundare eu cea
Figura 4.46. Zona elast ica si plasticd de sub place
a unui semispatiu elastic
de incercare caracterizat PI-j n valori E, v
constante pe zona de
proportionalitate.
 .., ...
4. COMPRESIBILJTATEA PAMANTURJLOR 399

Aceasta asimilare este fortata [42] deoarece, rezistenta pamantului

la poansonare fiind redusa, are loc plasticizarea si refularea . ,a,tnalltlllui din
Z011a marginilor placilor rigide (fig.4.46.), [apt determinat ~ide intensitatea
mare a presiunii la marginea placilor rigide (fig_4.4S.).
Prin urmare, sub placile rigide coexista atat zone elastice cat ~1zone
plastice (zone in care este depasita rezistenta La forfecare a parnaruului) fapt
ce face ca aplicarea relatiei 4.82. ~irespectiv 4.83., stahilita pentr 1 semi-
spatiu elastic, sa introduce erori eu atat mai mari, cu cat pamantul este mai
pu tin coeziv.
Rezulta astfel [42] valori rnari ale tasarii (s) si respectiv valori reduse
ale modulilor de deforrnatie liniara (E) In raport ell cele reale.
Analizandu-se influenta dimensiunilor placii asupra rezultatelor
incercarilor s-a eonstatat (Koegler si Scheiding, I 938) ca intre tasarea placii
de Incarcare (~\') ~iraza placii (R) nu exista proportionalitate directa
(fig.4.47.) ca cea descrisa de relatia Boussinesq, decat pentr» -li metre rnari
aJe placilor de incercare.

A
• •
Jl1S1p

CBJ{
zont\
,, corelatia reala
P astica ,
,," s = f(?R)
,,
,"
B ,," corelatia liniara
," s = t~2R) rel. 4.55
.-. It- I J
•
.. ,,-,zona
elastica
zona
,, 2I{ (diametru)
~~~~--------~------~- ~
plastics o ~925 75 100 300CIll

Figura 4.47. Variatia tasdrii .S'LII) pldci circulare inciircate cu aceeasi presiune infunctie de
diametrul pliicii

Terzaghi a propus [38], [68], pentru curba de variatie a tasarii In

Iunctie de dirnensiunile placii de incercare, din fig.4.47. urmatoarea ecuatie:
2
2·B
s( 8) = .5'(),JO)· . (4.84.a)
B +0,50

• ,S(liJ este tasarea ce s-ar inregistra pentru 0 placa (funclatie) ClI

Iati, mea B·,
400 FUNDATIll- FlZI'CA $1MECANICA pAMAN"r'URll ..OI{

• tasarea inregistrata sub 0 placa cu latimea de 0 30 In;

S(O.30) -
• B -latilnea placii (B > 30 em) sau fundatiei In rnetri.
Relatia generala intre tasarile a doua placi (fundatii) de latime B si B,
stabilita de Terzaghi si Peck [214] este:
2
s 2·B B
._
-= (4.84.b)

Ca urmare, rezulta ca pentru fiecare diametru de placa utilizat se

obtine alta valoare a modulului de deformatie liniara, de aici si necesitatea
uti I izarii unui singur diarnetru de placa, pentru a se putea face comparatie
lntre rezultatele obtinute pentru acelasi tip de pamant, in Franta [42] se
uti lizeaza placi de 75 em, iar in AngJia 76,2 em [238].

Tabel 4.7. Coeficientul de corectie M(}al modului de deformatie edometric

(STAS 3300/2-85)

oeficientul de corectie Mo
Denumirea pamanturilor Ie pentru indicele pori lor ( e' e gal ell
0,41 ..0,6 0,61 ..0,8 0,81 .. 1,0 J,OI .. I,1
Nisipuri
(cu exceptia nisipului - 1,0 1,0 - -
argilos)
N isip argilos, praf 11 isipos,
0,00 .. 1,00 1,6 1 ,3 1,0 -
argila nisi ooasa
Praf, praf argilos, argila 0,76 .. 1,00 2,3 1,7 1,3 1,1
nisipoasa argila prafoasa 0,50 ..0,75 1,9 1,5 1,2 J ,0
0,76 .. 1,00 1,8 1,5 J ,3 1,2
Argila, argila grasa
0,50 ..0,75 1,5 1,3 1,1 1,0

Comparand, pentru unele tipuri de pamanturi, raportul in care se afla

modulul de deformatie liniara stabilit prin incercare cu pJaca cu modulul de
deforrnatie edometric, deterrninat pentru aceleasi parnanturi,
,
s-a stabilit
urrnatoarea corelatie intre eJe (STAS 3300/2-85):
E = Mo . M (4.85.)
unde:
• M este valoarea de caJcul a modulului de deformatie, edometric
pentru stratul respectiv, determinata In interiorul intervalului de presiune
cuprins lntre presiunea geologica existenta Ia nivelul probe; prelevate (O'yz)
 4. COMPRESIBILITA1-'EA pAMAN1'URILOR 401

si presiunea medie (presiunea activa) ce apare in stratul comprirnat, in urma

incarcarii fundatiei
t
(CY r z + cy,nec/)
z' in kl'a:,
• M« - coefieientul de corectie determinat experimental S(I' ~ jt f t
conform tabelului 4.7. (cand nu se dispune de date experirnentale); pcntrn
pamanturi prafoase si argiloase eu Ic<OJ50 sau e > 1,10 se va accepta Ms=l .
Pentru terasamentele si imbracarnintile drumurilor modulul de defor-
rnatie liniara se determina pe baza acelorasi grafiee, presi une-tasar . prin
relatia (ST AS 2914/4-89):
Tub de presiune a =p
Presiune hidraulica E= (4.86.)
s'
Tije unde:
• a este un coefir i-
ent in functie de 01110-
genitatea rnaterialului
Incercat;
• p este presiunea spe-
Tub
,
exterior cifica deterrninata din
diagrama pl;'~:ilt, ra-
safe, pentru a11l ••• t\.,'

valori de calcul ale

Ancore
deforrnatiei relative s ';
Cornpresiornetru
~ • s'e s/d - deformatia,
relativa de ealcu I .udi-
o l Ocm
cam in ST AS 29 t 4/4-89
I I I in Iunctie de tipul si,s-
a) b) ternului rutier;
• s - tasarea plricu;
a) dispozitivul de incercare; b) dispozitia generald
a instalatiei • d - diamerrul ('~u
,. latura mica a placii de
Figura 4.48. Incercarea cu placa helicoidala " ..,
mcarcare.
1'\

afara incercarii clasice eu placa in sondaje deschise sau ITl

III foraj
(ST AS 8942/3-90) Janbu si Senneset [*] au propus incercarea eu placa
helicoidala (fig. 4.48.). Tehnica aceasta consta 'in introducerea, prin insu-
rubare la cota dorita, a unei placi helicoidale (¢ = 10 em), dupa care
printr-un sistem de ancorare si presa se incarca terenul, ca ill cazul incercarii
in foraj, obtinandu-se astfel curbele speeifice incercarii.

[*] Janbu N., Sennesct K. - Proc, s" ]SMFE, MOSCOV3, 1977, vol.I-I, pp.191-198.
402 f'UNDATIJ I - FIZ'(~A SI MECA,NI '1\ pAMANTlJRILOf{

4.2.5.2. Determinarea coeficientului de pat

Coeficientul de pat, nurnit si modul de reactie [62], coeficientul lui

Westergaard [68] sau coeficientul de tasare se defineste (STAS 3950-81) ca
reprezentdnd raportul dintre presiunea care se dezvoltd intr-un mediu
elastic (pdmdnt) intr-a anumita sectiune a unui element de con ..structie
rezemat pe acel mediu si tasarea corespunzatoare a terenului in sectiunea
. ....
res pectiva.
Deci prin definitie:
K oS = PI (4.87.a)
s,
in care PI si S, all sernnificatiile date III fig.4.44. pentru curbe presiune-tasare
stabilite cu pJaca avand latura 275 em sau 0 suprafata de 5000 Ctl12.
Prin urmare, pentru intervalul de presiune 0 S P S PI relatia dintre
presiunea exercitata de placa si tasarea placi i se aproxirneaza prin relatia:
p=Ks'fi (4.87.b)
Aceasta ecuatie, care exprima proportional itatea dintre presiunea
aplicata si tasarea corespunzatoare, reprezinta ecuatia constitutivd a
modelului de co/cui Winkler, eu care se descrie in unele cazuri cornportarea
pamanturilor sub actiunea sarcinilor exterioare respectiv cornportamentul
grinzilor de fundare si placilor rezemate pe mediu elastic [77 J, [18], [62],
[tt2], [141] [74].
Metodologia generala de deterrninare a coeficientului de l)at prezinta
unele particularitati, astfel [68]:
• Pentru el im inarea efectelor descdrcarii JJ/·if7. decopertare se
recornanda determinarea coeficientului de pat pe baza unui ciclu de
iricarcare - descarcare (fig.4.49.a).
• Pentru pdmdnturile din terasamentele de drumuri ,r;QU cdi ferate,
care sunt supuse unui numar mare de cicluri incarcare - descarcare
(fig.4.49.b), Ks se propune sa se determine dupa consumarea deformatiilor
remanente. ,

"
• In Franta [68], detenninarea se efectueaza pe placi rigide ell Jatura
2
de 75 em incarcate cu 0 presiune de 0,1 daN/em timp de 30 secunde ~i
rnasurarea tasarii corespunzatoare, urrnata de aplicarea unei presiuni de 0,7
2
daN/cm [28].
 4, COMPllliSlBILITATEA pAMANTURILOR 403

Placa se aseaza,.. pe un pat de nisip fin (cca. 3cm grosime), ipsos sau
mortar de ciment, Incercarea este condusa diferit pentru pamanturile
neplastice ~icele plastice.
2
Po (daN/cm ) Pn (daN/cm2)
O~~ __
~ -;I ~
S'lARE :
STARE
JM r)OSIBILA:
1~I'POSIBILA
I

bucla hist .zis (b.h) : I

I bisectoared ,,
S 0 ~__, _ b.h •
--- --- -- -_
II
--- -. ---
5 0 ---------------~----------------
T
I
I

115 I"
o-s ()
I
I

0=8 I
I
II
I
II
,,-.... Po I
I
,

§
..._.,.
~= L\so
so
'7) solicitare ciclicd IJel111''U
incdrciiri - descdrciiri repetate

Figura 4.49. Diferite modaliuui de determinare a coeficientului de pat

Pentru pamanturile nisipoase pJaca se incarca tirnp de 30 secunde Cll

o presiune de 0, 10 dalv/crrr' inregistrandu-se tasarea ,SO,I()' Urrneaza apoi
incarcarea CLI presiunea de 0,70 dabl/cm', timp de lO secunde, inregistrandu-
se noua tasare SO,70' Modulul de reactie va fi:
K,}. = __0_, _70
__ (4.88.a)
.S(),70 - ,SO.IO

Pentru pamanturile argiloase pLaca se incarca eu presiunca de 0, I0

2
daN/crn si se mascara tasarea stabilizata SO,IO' Dupa stabilizarea tasarii
2
placii se continua iucarcarea pana Ja atingerea presiunii de 0,70 daN/cm ~i
se mascara tasarea stabilizata .5(),7t). Tasarea se considera stabilizata la 0
viteza de tasare mai mica de 0,05 rnm/minut.
Modulul de reactie
, se calculeaza ell relatia:
,

K = L\p = 0,70-0,10 (dal-t/crrr') (4.88.l1)

s & .50,70 - SO.IO
,..
• Ln Anglia [28], [238], coeficientul de pat pentru lucrau de
drumuri se deterrnina (metoda Westergaard) prin incercarea cu placa rigida
circulara de 30 ill. (30 x 25,4 == 762 111m) diametru, inc51'c~lta prin
404 FUNDA I'll J - FIZICA $1 MECANICA pAMAN'rUJ~II~OR

intermediul unei prese hidraulice si masurarea in patru puncte a tasarilor

placii, Grafieul presiune-tasare este prezentat in figura 4.50.
Coeficientul de pat este definit prin relatia:

K, = p (lb/sq.in/in.) *) sau
0,05
unde:
p - este presiunea corespunzatoare 'ill (lb/sq.in) sau dabl/crrr' cores-
punzatoare unei tasari de 0,05 111. respectiv 0,127 cm determinata din curba
presiune-tasare (fig.4.50.).
In S.U.A. (U.S.Corps 2
Presiune in lb/sq.in (0,0703 daN/cm
°
)

2 4 6 8 10 12 14
of Engineers), coeficientul
,, \ de pat se deterrnina eu
,, 9,84 ~ 0,691 da~
••
••, relatia: t
t
i
•\ I

,
,
'"\
I

K, = 10/d [lb I sq .in.1 in.]

\

001 I

a
,-...
\\ ..

'-fit'"
.
l, sau:
j.. 0,02 !
\
•,

1(,) = 0,703/d [daN I em' J,

\, ,

V)
N
\\ ..,\
II
••
•, I
I
unde (d) este tasarea unei
••
:§ 0,03 •
\
~
placi rigide de 30 inch
..._.., -.-_- I,
I

.8 ,,, (762 nun), care transmite 0

Ks = tgu •• ,
o \ , •
._~:
(.)
,
004
'---
-
• \

"
••
••,
I
,
I
presiune de 10 [lb I sq.in.]
ltd ,
I
.-
c,
•,
\
,
\
,
•
(0,703,., dabl/crrr').
g 0,05 ........... - ... -- ... _- - --. -_ ... - -- ... ------
•
•
"" ]ncarcarea atinge in.-
~
(1,2" 11m)
•• ,
••
tensi tatea maxima La 1 s °
, -K s =
006 9]~4
= 196,8 J 6 daN/cJn
••
•
•

\
si este mentinuta pana la
0,05 I,
3 • stabilizarea tasarii conside-
~ = 9 a84 K 0,0703 = 5,45 lb/in
0,127 \\''-. •
•, rate, atunci cand viteza de
0,07 8 I I I I I \

crestere a tasarii este mai

Figura 4.50. Definirea coeficientului de pat dupa mica de 0,002 in.zrninut
Road Research Laboratory (0,0508 mm/rninut).

Cateva valori orientative ale coeficientului de .pat (pentru 0 placa

patrata cu latura de 30 em, sunt [68] d,ate III tabelul 4.8.a. si tabelul 4.8.b.
[28] in raport de granulometrie (Un; C, si P,4 - procentajul fractiunii care
trece prin sita cu ochiurile de 0,074 rnm) ~iplasticitate (I,); wL)
•

•) I inctl=25,4 mrn; 1 Ib/sq.ill.=O,0703 (laN/el,,2

 4. COMPRESI.BILITATEA pAMAN1~URlLOR 405

TabeI4.8.a. Valori orientative pentru K, stabilite pentru plaea cu latura de 30 em

Denum ire parnant K.'i (dabl/cm ')

Nisip afanat 1- 2
Nisi D cu indesare mi ilocie 4-8
Nisi) indesat 1.0 - 20
Argila plastic vartoasa 1,5 - 3
Argila tare 5 - 10
,.,
Intre coeficientul de pat si modulul de deformatie liniard se pot
stabili relatii de legatura, prin exprimarea aceleasi tasari a placii ill functie
de cei doi parametri K, ~1E.
Astfel, tasarea placii pe intervalul de presiune 0 ~ p ~ PI se exprirna
(fig.4.44.), prin:

p-R. l_y2
• relatia(4.82.) =r=s-: E
2
P p. R· 1- v ) E
=:> K = Cf . =:> K, =C 2
(4.88.c)
s
E /
·R· I-v
sau tinand seama de relatia (4.85.) se obtine:
K = Mo·M (4.88.d)
S C. R. 1- y2
f
Relatii similare expresiei (4.88.) au fost stabilite pe baze ernpirice de
diversi cercetatori, ele indicand ordinul de marirne aJ coeficientului de pat in
functie de diferiti parametri [183], [222].
• Inginerul italian Straub a propus urmatoarea expresie generala:
K.r;=CO {d)- a,. {o-)- B (4.89 .a)
"In care:
• d - este diametrul rnediu al suprafetei incarcate;
• 0- - presiunea medie sub suprafata incarcata;
• Co - un coeficient depinzand de natura terenului si de adancimea
de fundare (el corespunde lui d== 1 si 0-==J din formula);
• 0., B - coeficienti ce depind de natura terenului si care variaza intre
0.==0,75,· 8=0,25, pentru un pamant coeziv cornpresibil ~1 0.==0,25;
8==0,75 pentru un pamant necoeziv putin compresibil.
406 FUNDA 1'111 - FIZICA sr MECANICA PAMAN~r'UI~ILOL{

'label 4.8. b. Valori orientative ale coeficientului de pat (modul de reactie) pentru lucriiri de
drumuri

'rip K."
Denurnirea Granulozitate Plasticitate CBR*
pamant (dabl/crrr')
U«> 4
P, Pietris, balast C; = t ... 3 40 ...80 5,5 ...8,3
P74 > 50/0
uniforma
Pietris, balast 30 ...60 5,5 ...8,3
P74 < 5%
WI..< 28%
P74 < 12% 40 ...60 5,5 ...8,3
Pietris prafos II) sub 'A*'
P2 Balast nisipos W,,> 28%
P74 < 12% 20 ...30 2,8 ...5,5
i1J sub A*'
Pietris argiles
P74 < 12% t, peste (A*) 20 ...40 2,8 ...8,3
Balast argilos
U,,> 6
C; = 1...3 20 ...40 5,5 ...8,3
Nisip P74 < 5%
uniforrna
1,0... 40 5,5 ...8,3
P74 < 5%
N isip foarte fin < 50%
'~)I"
PJ P74> 50% < 15
- 2,8 ...5,5
Nisip fin argilos 11) sub "A*'
WI, < 28%
P74> 12% 15...40 5,5 ...8,3
If) sub A*'
Nisip prafos
50 % >WL> 28%
P74> 12% 10...20 2,8 ...5 5
Jf)sub A*
Nisi) argilos P74> 12% If) > (A*' 5...20 2,8 ...5,5
wL< 50%
P74> 50% <15
- 2,8 ...5,5
Jpsub "A·
Praf
lJtlL> 50%
P4
P74> 50%
If) sub A*'
s 10 1,4...2,8

ltVI..< 50% .
P74> 50% <J5
- 2,8 ...5,5
Praf argilos Ip sub 'A~'
P74> 500/0 t,~10 < 10
- 1,4...2,8
• Argila, argila prafoasa,
WL< 50%
Ps argila nisipoasa, argila P74 > 500/0 ~15 1,4...5,5
prafoasa-nisipoasa t, peste (A*)
(A*) : If' = 0,73· (WL - 20) ; CBR - indicele de capacitate portanta Californian
 4. COMPRESIBILlTATEA pAMAN'rURILOI~ 407

• Kogler si Scheidig au stabilit, prin incercari, urmatoarele relatii de

legatura intre modulul de deformatie edometricd si coeficientul de pat:
• pentru 0 suprafata de rnarime practic infinite In raport cu
grosirnea stratuJui compresibil (z) se poate admite
K s =Mrz:, (4.89.b)

• pentru 0 suprafata circulara Salt patrata

Ks=(a·M)ld (4.89.c)
"in care:
d - este diametrul suprafetei circulare sau latura patratului;
a - un coeficient variabil In functie de grosimea stratului
compresibil (a==3 pentru z=d si 0.=2 pentru a=oo)~

• pentru 0 suprafata de incarcare de lungime practic infinita ~i

latime b,
K.r;==( B 'M)IZJ, t l~...~ . )

unde B variaza eu grosimea stratului cornpresibil (8==1.82,

pentru z=b si 8==0,54, pentru z=2,Ob).
• Vogt a indicat urrnatoarea formula pentru valoarea medic a
coefieientu lui de pat:
• pentru placa circulara
Ki= 1,392 ·MI JS (4.89.e)
unde S este aria placii;
• pentru placa dreptunghiulara (a . b),

Ki= 1,33 ·M/( b V 2

• a) (4.89.1)
unde a este lungimea si b latirnea placii.
• Terzaghi (J 955) a indicat urrnatoarele relatii de calcul [92], [222]:
• pentru Ull pamdnt coeziv si fundatii izolate:
[( =K .1·30,48.1+0,5·30,48*)
( ~C) ~g)
.s s(I) b 1,5./
unde: Ks(,) este coeficientul de 'pat deterrninat pentru 'llJ5ci
patrate eu latura de 1ft. (30,48 em); b, I, latime r~s' '~ctiv
lungimea talpii fundatiei in centirnetri

.) terrnenul 30,48 dill relatie apare prin trecerea 111 relatia originals de la unitatea cit, 1118·tlra
feet (picior), la"centirnetri (I ft=30,48 ern).
408 rUNIJA'fl1 [ - FIZJC_A $L MECANlCA pAMANTURILOR

• pentru pamdnturi necoezive si fundatii izolate;

bst 2
KS = KS(I) . (4.89.h)
2·b

unde K, (I) ell aceeasi sernnificatie ea mai sus.

• pentru pamdnturi necoezive ~i

fundatii eontinui;
2
B+0,3
(4.89.i)
2·8
ell latimea B in metri.
Valori ale coeficientului K'\'(I) indicate de Terzaghi sunt date in
tabelul 4.9.a [92], [222].
Tabel 4.9.a Valori recomandate pentru coeficientul de pat dupii Terzaghi
Natura pamantului Dorneniul de variatie Valoarea medie K.f(l)

pentru K,f( I)

tons/It' dabl/cm'' tons/It' dabl/crrr'

Nisip • afanat 20-60 0,64 - 1,92 40 1,29
miilociu 60 - 300 1,92 - 9,62 130 4,17
indesat 300 - 1000 9,62 - 32,1 500 16,10
Argila vartoasa 50 - 100 1,6 - 3,21 75 2,41
tare 100 - 200 3,21 - 6,42 150 4,82
foarte tare 300 9,64 300 9,64
"Pentru nisip uscat valorile se multiplies cu I,50 si pentru nisip submersat cu 0,60,

• Ghersevanov indica [233] urmatoarea relatie de calcul:

E4. B
K, = 0,28· 4 (4.89.j)
. ( 1- v ) 2
. s, .I
,.
tn care: ,
• E - modulul de deformatie liniara a pamantului;
• Eb - modulul de elasticitate a betonului din fundatie.
• 1- momentul de inertie al grinzii;
• v - coeficientul 1ui POiSSOll;
• B - latimea grinzi i.
 4. COMPRESIBILITATEA pAMANTURILOR 409

• Vesic (196]) in baza unor studii comparative penrru grinzi de

fundare considerate ca rezemate pe un teren asimilat in comportament cu un
model de tip Winkler si respectiv semispatiu liniar deforrnabil (model
Boussinesq) a obtinut urmatoarea relatie de corespondents intre coeficientul
de pat ~icaracteristicile terenului (E; v) [92]:
1/2
o 65·E E· B4
x, =' 2' (4.89.k)
I-v E·/
b

Din cele prezentate rezulta destul de clar diversitatea de opinii

asupra coeficientului de pat generat 111 fapt de dependents lui, pentru acelasi
parnant, de conditiile de efectuare a incercarii, dirnensiunile placilor de
incarcare si chiar de modu1 de definire, prin considerarea a di ferite valori
pentru presiunea lirnita de proportionalitate sau a diferitelor valori ale
tasari lor de calcul corespunzatoare,
• Concluziondnd, rezulta ca spre deosebire de modulul de
deforrnatie liniara, coeficientul de pat nu este 0 caracteristica intrinseca a
parnantului, ci el caracterizeazd intr-o anumita masura conlucrarea
fundatie-teren. Prin urmare, indiearea unor valori ale coeficientului de pat pe
tipuri de pamanturi, pare lipsita de sens.

Tabel 4.9.b Valor; orientative ale coeficientului de pat:

K\
Denumirea terenului
(d" fern)',
Nisip ~inisip argilos afanat, argila si argila nisipoasa ln
0,10 - 0,50
stare de curgere
Pietris, nisip si nisip argilos de indesare mij locie, argila si
0,50 - 5 0
argila nisipoasa 'in stare plastica
--
Pietris, nisip ~inisip argi los in stare compacta, argila si I(' (
5,0
argila nisipoasa consistenta
Stancil dura, stanca cu fisuri 10 - 100
Terenuri si fundatie superficiala, fundatie pe piloti 10- 150

Cu toate acestea, In literatura [233] se intalnesc tabele eu valori

orientative de tipul tabelului 4.9.b, utilizate de regula In proi ta ':1 rcnta,
eu sau rara indicarea dimensiunilor placilor eu care au fost ~ ,It ilite,
respeetiv a limitelor de aplicabilitate a acestor valori.
 '" ...
410 FUNDAT1£ 1- FJZI A ~J MECi\NICA PAMAN'rURILOR

"
4.2.5.3. Incercarea preslometrlca (PMT)
A

Incercarea presiornetrica sau dilatometrica se face In gauri de foraj ~i

consta, in principiu, dill incarcarea parnantului in situ (fig.4.SI.) creand pe
peretii gaurilor 0 presiune prin intermediul unei sonde dilatabile, plasata
lrur-un foraj si stabi lirea relatiei presiune - deforrnatie prin rnasurarea
deforrnati ilor radiale.
Illan01TIclru
cuplnt la celula
de presiune

CO2
apa - sub presiune

dispozitiv dc
maStlra ~i control

• •

,• •
'0,,,\i_1
<, ,"- •

I
• 4:
I
I
t I

,
'.,

tcaca

111C1l1brantl
elastica

Figura 4.51. Schema de principiu a instalatiei presiometrice de til) Menard

Modalitatea de rnasurare a deforrnatiilor radiale irnparte presio-

metrele (dilatornetrele) in doua categori i [72]:
• presiometre care mascara indirect deformatiile radiale prin
interrnediul volumului "expandat' I deforrnat al rocii supusa
 4. COMPRESIBILITATEA PAMAN~rURJLOR 411

unei stari de tensiuni ornogene - cilindriee (presiometru de tip

Menard);
• presiometre (dilatornetre) care mascara pe directia unuia sau mai
multor diametre si care permit astfel identificarea ~j a unor
caracteristici anizotrope ale rocilor.
lnstalatia presiornetrica conceputd de Menard (1957) se compune
(fig.4.51.) din doua parti principale [30], [55], [68], [72], [92].
• Sonda presiometricd, care se prezinta sub forma unui cilindru eu
inaltirnea de 45 sau 60 CJn si 60 mm diametru. Nucleul central IJ constituie
un tub metalic gaurit acoperit cu 0 membrana gonflabila, protejata eu 0
teaca deformabi la. Sonda este divizata 'in trei part]: eelula centrals _te rnasura
(21 ern) ~idoua celule de garda necesare pentru a asigura Lin camp de
deformatie cilindrica (deformatie plana ) In zona de masura (fig.4.51.).
Celula de rnasura este umflata eu apa sub presiune, iar celu lele de
garda eu gaz sub presiune,
• Dispozitivul de mdsurd si control presiune-volurn e tc .ornpus
din:
• un tub cilindric gradat, ee cuprinde apa ~i
gaz sub presiune;
• 0 sursa a presiunii, ce consta dintr-o butelie eu azot sau dioxid
de carbon;
• conducte de legatura ~j manornetru, pentru masurarca presiunii
,..
apei si gazului,
Incercarea presiometrica comporta in general urmatoarele faz .
a. Introducerea sondei fn teren, la cota prestabilita, prin batere, prin
autoforare 111 cazu 1 presiornetrelor prevazute eu sistern de autoforaj [6R] sau
direct intr-un foraj rea.lizat anterior prin diferite mij loace, Aceasta operatie
trebuie sa cornporte 0 deosebita grija pentru a evita tulburarea tereuului din
jurul sondei. De asernenea, gaura forata trebuie sa fie cilindrics 0; ell un
diametru cat rnai apropiat posibil de eel al sondei.
b. Punerea sub presiune a apei si gazului din celulele sonda, 10
trepte de presiune, ~icitirea volumului de apa injeetat In celula de masurare
Ja intervale de 15 secunde, 30 secunde si un minut. Se 811' • trepte
succesive de presiune pana la atingerea presiunii limita (Pz), pcntru care
variatiile de volum cresc considerabil pentru variatii mici de presi» leo
c. Prelucrarea rezultatelor si raportarea Jor grafic sub forma
urrnatoarelor curbe (f-ig.4.52.):
• l, curba presiometrica bruta (a);
• 2, curba de fluaj (b);
• 3 curba presiornetrica inversa (c).
412 FUNDATlll- FIZ[CA ~[MECANlCA pAMAN'rURILOR

Aceste curbe sunt deduse direct prin raportarea grafica a rezultatel.or

si din aceasta cauza sunt denumite curbe brute.

COMPORTAMENT 1
•I ,

~ pseudoelastic-s- i plastic
I
:
•
!
""a COMPORTAMENT

! plastic I
0 I
I
: I pseudoe Iastic
IS I

I j

jVm 0
r"1
I i I

.~ >- I
I

---- -~--------~--.------------
• I
I
I
0 I
>:
<l - '·-.··r
.. .....
--------·.. :i ! >-
\0 I
I
I

I ,
____
::,_I I ! II •I

V0 .' I, A flp/2 ! flp/2 ! >-<I •

I

I
I! Pr
I
I .
!PO
,
I
!
!PO I Pr I i PI
o presiunea in dabl/cm
2 o presiunea in daN/c.m
2

a) curba presiometrica bruta b) curba de fluaj

.......
.~ "'~-" I PSEUDOELASTIC i PLASTIC
~

-o> Figura 4.52. Curbe caracteristice

] I
I

:
I
rezultate prin incercarea
presiometricd a pdmdntului
.S I
,PO IPr
o presiunea In daN/cm
2

c) curba presiornetrica inversa

• Curba presiometrica bruta (fig.4.52.a) este un grafic avand in

abscisa presiunea citita la rnanometru (Pnl) , iar In ordonata volumele cores-
punzatoare presiunilor impuse, la 60 de secunde de la aplicarea treptei.
Analizand alura curbei presiometrice brute, se constata:
...----....
zona initiala OA pentru care cresterea de volum
- 0 ,
a sonde.i este
mare In raport ell cresterea de presiune; cresterea este pusa pe seama
adaptarii sondei la calibrul forajului si intrarea In contact progresiv cu
parnantul decornprimat al peretelui forajului;
- 0 Z011a
-
AB, relativ rectiJinie ce corespunde dorneniului de
•

proportionalitate dintre presiune si deformatie;

 4. COMPRESlBLLIT'A'fEA PAMANTURILOR 413

- 0 parte
-
Be avand curbura variabila, din ce in ce mai mica si
tinzand catre 0 asimptota verticala de abscisa pt ce corespunde leformatiei
plastice a terenului .
• Curba de jluaj (fig.4.52.b) are forma unei linii frante poligonale,
ale carei varfuri corespund sensibil diverselor puncte earacteristice ale
curbei presiometrice, •

Ea se obtine prin raportarea rezultatelor incercarii intr-un sistem de

axe de coordonate ortogonale, avand in abscisa presiunea citita La un
manometru (P',I) si tn ordonata variatia de VOIUlTI L1 V.
Aceasta variatie reprezinta diferenta dintre volumul sondei citit la
60 de secunde de la aplicarea treptei respective de incarcare ~j volumul
inregistrat la 30 de secunde de la aplicarea treptei (L1 V == V60 - V30).
• Curba presiometrica inversd (fig.4.52.c) se obtine prin raportarea
in abscisa a presiuni i (Pn1) si in ordonata valoarea inversa a variatiei de
volurn a sondei (1IV). Aceasta curba pel-mite detenninarea eu mai rnulta
precizie a presiunii limits, la intersectia prelungirii curbei eu axa absciselor
(fig.4.52.c ).
Curbele reale necesitd 0 serie de co rectii ee trebuie aduse atilt
presiunii citite la manometru [68] (corectia de inaltime piezometrica,
corectia de inertie) cat si asupra variatiilor de volum (corectia de volum),
De regula, curbele corectate nu se traseaza, ci se fac corectiile
respective pentru punctele particulare aJe curbelor brute.
Pe baza curbelor ce caracterizeaza Incercarea presiomen ;"JB se
definesc urmatorii parametri (fig.4.51.) [68], [72]:
• pres iunea Iimitd (p I), ( conf. STAS 3950-8 '1 PI este presiunea
critica PC/~) ce corespunde ruperii terenului de fun dare pe peretele cavitatii
cilindrice, care este supusa unei stari crescatoare de deformatie. Aceasta
presiune deterrnina poansonarea generalizata a terenului si serveste I~ toate
calculele de stabilitate la rupere efectuate pe baza incercarii presiometrice;
• presiunea de fluaj (pj), ce corespunde treeerii terenului din dome-
niul deformatiilor pseudo-elastice (elasto-plastice) in eel al deformatiilor
plastice;
• modulul presiometric (Ep), caracterizeaza faza defonnatiilor
pseudo-elastice ale incercarii si corespunde unui camp deviator de tensiuni.
Modulul presiometrie se utilizeaza Ja calculul starii de deformatie dill
"
pamant.
'"'

Deterrninarea acestor parametri se face astfel [68], [72]:

• presiunea Iirnita si presiunea de fluaj se citesc direct de pe curba
presiometrica bruta;
414 FUNDAT,lll- FIZJCA SI ME ANICA pAMANTUI~ILOR

• presiunile reale se deterrni na pri 11 efectuarea corectii

, lor
respective asupra presiunilor brute [68];
• modulul presiometric se determine cu relatia (fig.4.52.a) [68],
[72]:
E =K. flp (4.90.a)
P flV
unde:
• K=2·(1+v)·(~)+Vm);
• Ll V - variatia volumului sondei pentru 0 crestere de presiune LJp;
· Vo - volumul initial al celulei;
• V,,1 - volumul de apa introdus pentru a atinge presiunea po+iJp/2;
• LJp - cresterea de presiune, Ap=ip] - p(»)12;
· v =0,33, coeficientul1ui Poisson.
Practic calculul modulului presiometric se face rapid cu ajutorul
UnOI" abace [68] intocmite pe tipuri de presiornetre.
Modulul de deforrnatie liniara se obtine din modulul presiometric
prin relatii de urmatorul tip:
E=E,Ja (4.90.b)
unde a este coeficientul numit "de structura", variind intre 0,25 pentru nisip
si pietris si I ,00 pentru argile supraconsolidate.
Dilatornetrele, respectiv incercarea dilatometrica (DMT), permit
masurarea deforrnatiilor pamantului sub actiunea unei presiuni date dupa 0
directie (dilatornetrul Marchetti [92], [61], Schmertrnann [61], [*], fig.4.53.)
sau dupa doua directii perpendiculare (dilatornetrul Junod - Mel-mill [72])
putand cumula doua functii, si de penetrare ~i de presiometrie.
incercarea dilatornetrica (DMT) permite printre altele:
• deterrninarea coeficientului presiunii laterale, Ko;
• determinarea raportului de consolidat-e, RSC~
• modulul de deformatie; ElM.
•

[.] Marchetti S. - "In Situ Tests by Flat Dilatorneter' - ASCE Journal of the Geotechnical
Engineering Division, vol. I06, No. GT3, p.229-321 (see also discussions, vol, '07, No.
GT8, p. 831-837), 1980.
Schrnertamnn John N. - "Suggested Method for Performing the Flat Dilatorneter Test",
Geotechnical Testing Journal, vol. 9, No.2, o. 93-10 I, 1986.
Schmertarnnn John N. - "Guidelines for Using tile CP1"' ,PTU and Marchetti DMT for
Geotechnical Design", vol. I - IV Federal Iligway Administration, 1988.
 •

4. COMPRESIBILITATEA PAMANTURILOR 415

Datorita erori lor care pot afecta rezultatele incercarilor presiornetrice

efectuate in foraje ca U1 111al·e a perturbarii parnantului, atat datorita
4

decomprirnarii radiale a acestuia 111 jurul gaurii de foraj cat ~ia intrarii In
functiune a sondei presiometrice prin recomprimarea radiala, s-a dezvoltat
tehnologia presiornetrelor autoforante la Laboratorul de Poduri ~i Sosele din
Paris (1967) si la Universitatea Cambridge (1972) [38], [68], [92] [*].

a b-b a-a b
Inelllbrana
14mm
H

41 Po - --PI Figura 4.53. Schema de

• ••
P'''111ClPZU a
dilatometrului i' t +chetti

,
mcmbranii

I~ 951nm .1 c
b
a.

Presiornetrele autoforante sunt constituite din trei module [68]:

• modulul de autoforare, cornpus dintr-un tub carotier, in interiorul
caruia se plaseaza un dispozitiv de dezagregare a structuri i parnantului
(di ferit pentru pamanturi moi sau tari) din tubul carotier, pe masura ce
acesta avanseaza lent In teren. Pamantul dezagregat este antrenat spre
suprafata de Ull fluid de injectie (apa);
• modulul de mdsurare situat imediat deasupra modulului de
autoforare de acelasi diametru cu acesta. La fiecare nivel de masurare

[.] Baquelin F., Jezequel .f.F., Le Mee 1-1., Le Mehante A. - "Expansir '1 of c Iindrical
probes in cohesive soils 1972, J8M OF, ASCE, SM 11: I 129-1142
8aquelin F .. Jezequel J.F. Schields 0 .l-[. - "The pressure meter and f undation
engineering' , t 978, Trans. Tech. Publ ications
Wroth C.P., Hughes .t.M.O. "An instrument for the ill situ measurement of the
properties of soft clay" 1972 Rep. CU EO/O - Soi Is TR 13 Oep. Eng. ambridge, U.K.
416 FU'NDATII J - FJZJCA $1 M,ECANlCA pAMAN1'UIULOI~

modulul furnizeaza datele necesare constructiei curbei presiune - deforrnatie

radiala;
• modulul de ghidaj, asigura protectia modulului de rnasurare si
totodata autoghidarea pe verticala a presiometrului autoforant.
• Tehnica de autoforare a fost dezvoltata in Franta la Laboratorul
Central de Poduri si Sosele in 1967 si independent in Marea Britanie, la
Universitatea Cambridge, cu scopul de a reduce la minimum efectele de
distrugere a structurii pamantului in timpul introducerii unui echipament de
tip presiometru. Ambele sonde folosite se bazeaza pe acelasi principiu si
anurne ca volumul de pamant egal cu al celulei este transforrnat In suspensie
si pluteste in sus spre suprafata, tara, ca teoretic sa deranjeze structura
pamantului in lateralul gaurii de [01-3:.; [92].
Sonda franceza denurnita Pas/or (fig.4.54.a) este introdusa in
pamant printr-o tija de foraj, in timp ce se injecteaza apa prin aceasta pana la
caput de taiere, ceea ce sraralna pamantul iar suspensia de apa ~ipamant
este evacuata spre suprafata prin presiunea creata (circulatia directa a
noroiului).
Membrana de cauciuc armata cu foite metalice Jongitudinale este
deformata de apa ~jse inregistreaza rnasuratorile privind volumul injectat si
presiunea necesara injectarii. Se vor aplica corectii presiunii apei si
rigiditatii membranei pentru a obtine valorile presiunii apJicate parnantului,
iar la evaluarea deformatiilor specifice se tine cont si de deformabilitatea
tubului. Celula expandabila are diametrul de 132 mm iar raportul lungime /
diametru este de 2 sau 4 pentru echipamentele actuale.
Executarea corecta a incercari j necesita acumularea unei experiente
considerabile in dorneniu, asupra presiunii apei de spalare sau a vitezei de
"-
forare. In acest scop, se initiaza incercari de testare pe fiecare amplasament
de investigat nou, pentru a verifica variabilele de la presiunea obtinuta in
raport de curba voJumului. Pe baza acestor teste se adapteaza procedurile si
caracteristicile instalatiei la conditiile locale de teren.
Sonda engleza numita Camkometru (fig.4.54.b) pompeaza apa in jos
printr-o tija centrala interioara, care si roteste capul de taiere, astfel incat
pamantul este evacuat prin tija exterioara. Diarnetrul celulei este de 80 mm
iar lungimea de 480 mm. Expansiunea membranei se obtine aplicand In
interior gaz sub presiune, ce este controlat printr-o valva cu actionare
manuala, dintr-un cilindru ce contine nitrogen la presiune mare. Presiunea se
mascara atat de 0 doza de presiune Lallga valva de control, cat si de un
traductor electric din interiorul sondei.
 4. COMPRESIBILlTATEA PAMAN'l'URJLOR 417

I~ .§
.o~
8e
u u
_ 8 "0

.~

u
,.-..
.0

....u

I '.
• • •
••~ .••.
•
•
. _....
• "' •
•

-
u
"0
418 FUNIJATJll - FIZ(CA SI ME ANICA PAMANTURILOR

Expansiunea radiala este controlata prin trei senzori / garnituri,

plasate fa rnijlocul inaltimii celulei, ale caror miscari sunt monitorizate ele
traductori electrici pentru deforrnatia speci fica, Pe membrana se fixeaza de
asemenea doi traductori pentru presiunea apei din pori, ce se rnisca unitar ln
timpul expansiunii si raman in contact cu terenul,
"
II) principi u, rezu ltateJe incercarilor stabi lite Cli presiometre auto-
forante sunt asemanatoare ell cele obtinute pentru presiornetrele clasice.
Fiecare tip de aparat este insotit de metodologia de lucru, de obtinerea,
prelucrarea
,..
si interpretarea rezultatelor.
Ln concluzie, printr-o incercare presiometrica se poate deterrnina pe
adancimea forajului din metru in metru, cele doua caracteristici presio-
metrice:
• presiunea limita PI (ce serveste la estimarea capacitatii portante);
• modulul presiornetric Ep (ce serveste la estimarea tasarilor),
in baza formulelor si corela]i i lor specifice fiecarui tip de pamant si respectiv
fiecarui tip de instalatie presiornetrica.

,.,
4.2.5.4..lucercarea penetrornetrica
"-

lncercarea penetrornetrica [46], [68], [72], [92], [139], utilizata in

prezent atat In scop de recunoastere calitativa a terenului de fundare, dar si
In scopul deterrninarii prin rnetode corelative a anumitor caracteristici
fizico-mecanice ale pamanturilor, se efectueaza eu doua tipuri de peuetro-
metre:
a) penetrornetre dina/nice (Sl'T ~iD PT);
b) penetrornetre statice (CPT).

Q. Penetrometrele dinamice In diferite variante constructive [68]

[72], sunt In principiu alcatuite din (fig.4.55.):
• sistem de susti nere;
• sistern de manevrare cuprinzand, printre altele, un berbec cu
greutatea de 63,S kg ee cade de la 0 inaltirne de 760 rnm;
• sistern de penetrare cuprinzand tije de penetrare terminate la
capatul inferior ell con de penetrare de dimensiuni difcrite sau ell tub de
penetrare (fig.4.S S.b),
Principial, incercarea de penetrare dinarnica consta in stabilirea
numarului de caderi ale berbecului (N), astfel incat conul de penetrare salt
tubul carotier sa patrunda in teren pe 0 anurnita adancimc (611).
 4. COMPRESIBIL1TAr-rEA PAMAN'rURILOR 419

tija de'---I-
penetrare -..---__,..-

supapa
,
3
,.....,1
-4
6 orificiu de ,
evacuarea apei

-
7 §
0
I
tu b sectionat 1..0
• I \0
•, 1 " I; •
carotiera ~

••
~
propriu-zisa) 0
•
_,. \0

~
'" \ "
\
.
r· ... • ........
.' " '"j\ • " I "'!'
I j
"
... ·!t ,} j 'j J' I
,
,
,
""

8 ------

a) I). C.P. T. (Dinamic Corle Pentretion Test) /7) S. P. T (Standard Penetretion Te,(jt)
J .• sistem de sustinere: 2. troliu manual; 3. berbec: tub de penetrare (carotier)
4. tija de culisare a berbecului; 5. cablu de tragere;
6. capul de batere; 7. tija de penetrare;
(~.conul de penetrare; 9. garniture de tUIJ1JI'; protectoare

Figura 4.55. Schema de principiu a unui penetrometru dinamic cu COl1 (DC/J1) \fii tub
carotier (SPT)
"
In vcrsiunea standardizata (S.P.T.- Standard Penetration Test -
1927), cu larga raspandire in S.U.A., Anglia incercarea consta III stabilirea
numarului de caderi ale berbecului de 63,5 kg de la 0 inaltimr de 760 mm
pentru infigerea tubului carotier propriu-zis, ill tel-ell, pe 0 adancime de 30
em.
Tehnologia incercarii (S.P.T.) este descrisa pe larg ill STAS 1242/5-
88, [46], [68], [72]. Rezultatele inccrcarilor penetrarilor dinamice SPT sau
eu conul sunt furnizate sub forma de diagrarne, 111 coordonate normale sau
'"
serni-logaritmice. In abscisa se trece numarul de caderi ale berbecu lui,
necesare pentru 0 anumita patrundere Ah sau rezistenta lao penetrare
dinarnica cu con, exprimata in nurnar de lovituri (N,o, N'}.o) pentru
2
patrunderea conului de 10 sau 20 em sall 111 daN/crn (Rd(.·), stabilita pe baza
formulelor de batere [68], [72] (fig.4.56.).
420 FUNDATIIl- FIZICA $1 MECANICA rAMANTURILOR

Santier Aparat Santier Aparat

--------. Tip -------_. ----.----- 'fip ---------
Data Con Data Con
---_---_. M1 [em] -------_ .. ~Jl[ern]
nr. de lovituri 2
Teren
traversat
h
m 20 40 60 80
Teren
traversat
h
m 50
Rdc [daN/ern
100
150
... ,..
" '•
, pamant
•
•I •
I, •

I ,;,:.
•
vegetal
pietris 1,0
I ~ •

1,0
praf
• •
,1:• msipos
2,0 2,0
I
argiles
;,: \'

3,0
I

~...' "'I
I

;;....
{.
~I'I~
3,0
,
• ~~.,.,.,,I

,
,. _.
"
, ' ,\ .
j
;,.", .
..":,,
,
"
...-
,

" '. =
praf ,

argiles
•
4,0 I;..
,I',
I
- pietris
• •
40, ,
; "
"
•
}: . : ,

,
•
msipos ell 11ISlP • , •

5,0
,-~
"
~
..
~
- - ~..
.~
.- ,

5,0
:,
'~.
•
, ,
.
•
.~~.I ',.
-
., •
,I, . .f ;
• 'i '
·, .) ,
I•
•
•
,
, , c/o. c' -'. , • % ti;.I,,\~I

a) diagrama de penetrare b) diagrama de penetrare

dinamica standard s.p.'r. dinamica eu conul

Figura 4.56. Diagramele inregistriirilor Lapenetrare dinamicd

Aceste sunt utilizate, pe baza unor corelatii statistice,

rezultate
pentru [46], [61], [68], [72], [210]:
• stabilirea starii fizice a parnanturilor;
• stabilirea unor indici ai proprietatilor mecanice ale parnanturi lor;
• determinarea rezistentei dinamice conventionale (Rd) si prin
aceasta, a urmatorilor parametri:
- presiunea conventionala a terenului de fundare pentru fundatii
superficiale (In general pentru pamanturi necoezive);
- calculul capacitatii portante a pilotilor;
- calcuJul modulului de deformatie liniara a pamanturilor;
- calculul capacitatii portante a terenului;
- estimarea rezistentei la forfecare ( ¢tl; Cu ).
Astfel, starea fizica a pdmdnturilor se poate aprecia, pe baza rezul-
tatelor furnizate de 0 incercare SPT, cu ajutorul corelatiilor dill tabeluI4.10.,
dupa Terzaghi si Peck [98], [210], [46] si preluate in STAS l242/5-88.
-
 4. COMPRESIBlLITATEA pAMANTURILOR 42J

Tabel 4.10. Corelatii empirice pentru stabilirea stariifizice a pdmdnturilor in raport de

penetrarea dinamicii standard
0) pamdnturi necoezive b) pdmdnturi coezi ve

NT. de Densitatea relativa Consistenta

lovituri N
Terzaghi - Peck Gibs - Terzaghi -
(N) STAS 1242/5-88
Holtz Peck
>4 F oarte afanat 0-15% <2 Curgator Foarte moale
4-10(9*' Afanat' 15-35% 2-4 Plastic curgator Moale
10-30* "Indesare miilocie" 35-65% 4-8 Plastic moale Medie
30· -50
,..
lndesat
. 65-85% 8-15 Plastic consistent Rigid
Peste 50 Foarte indesat 85-100% 15-30 Vartos Foart= riuid
...
,

if: valori si lirnite indicate in STAS 1242/5-88

>30 Tare 1 r~!
t

• Presiunea
conventionala (admis ihi/a) sau acceptabila, dupa
Terzaghi si Peck, pentrufundafii de suprafatd, fundate pe nisip, in raport de
latimea aeestora si valoarea penetrarii dinamiee Neste data In figura 4.57"
pentru 0 tasare absoluta a fundatiei de 2,5 em (vezi §.lO.4.4, si fig.lv.53.),
ceea ce ar asigura implicit un eoeficient de siguranta fata de presiunea
critica F.~= 3, [68],

7
...... ,........,
I'-........ f'1
I"-- ..... N :::::
60 8
6 u
FOARTE <,
YNDESA1~ r-, ~
"d
i"-......... N~50
t..........I
...
-, 5 G'
:-::4
<, ~ Figura 4,57. Presiunea
~ N~40_
"- 4 ~ conventionald / admis '/Jilli /
lNDESAf r-, ,

~
o
acceptabila in functie de
<, I-. N~30 3] valoarea penetrdrii
r-
<, .~
,
dinamice standard
r-,.....
"
INDESARE N~20 2
MEDIE
N ::::1n ~

AFANAT N:::: 5

L 2 3 4 5 6
1fitimea fundatiei, lr'll.]

•
Presiunea Meyerhof indica urmatoarea relatie de calcul pentru
presiunea admisibila (acceptabila) pe talpa fundatiei de latime (8) si
adancirne de fundare D.r' 111 raport de penetrarea dinamica standard,
422 FUNDATll1 - FIZJCA $1MECANI A I)AMAN1~URILOR

P = (3, 281 . N . B / 30) .( 1 + D J / B)

G}(' (4.91.)
unde Df si B se introduc 1t1 metri.
• Terzaghi - Peck, considerand 0 tasare lirnita de 5 em pentru radiere
fundate pe nisipuri, indica presiunile acceptabile (admisibile) din tabeluI4.11.
Tabei d.l l, Presiunea acceptabila pentru fundatiile til) radier lJ1 raport de penetrarea
dinamicd standard

Penetrarea standard Pac

Gradul de lndesare
(N) 2
'daN/cm ,
< LO afanat trebuie cornpactat
10 - 30 indesare mijJocie 0,7 - 2,5
30 - 50 indesat 2 ,5 - 45,
> 50 foarte indesat > 4,5

Daca apa este plasata la 0 adancime sub radier ~ B /2 valorile din

tabel se pot majora cu eca. 10 -:-20 %.
'"
In ce priveste compresibilitatea pamanturilor, incercarea de penetrare
d inarnica, ln Ll10d normal, nu poate oferi ca rezu ltat direct valori ale
rnodulului de deforrnatie Iiniara, deoarece prin insasi penetrarea pamantului
incercarea se situeaza In zona presiunilor de cedare plastica a acestuia si prin
urrnare ar trebui acceptaid ideea determinarii caracteristicilor elastice ale
materialeJor, prin solicitarea lor in domeniul plastic.
Cu toate acestea, in literatura se indica 0 serie de relatii empirice ce
aproximeaza fie valoarea modulului de deformatie liniard l68], [11 11, fie
valoarea tasarii fundatiilor, 10 functie de numarul de lovituri (N) [68], [192].
Astfel, se indica relatii de urmatorul tip:
• E = 8 . N daN / em",
uncle E este rnodulul de deformatie liniara ~iN numarul de lovituri din
Incercarea SPT (rezistenta de penetrare dinamica STAS 1242/5-88);
I
• -=C, +C2·N
mv
unde n'lv este eoeficient de cornpresibilitate volurnica, iar C,; C2 - doi coefi-
cienti depinzand de natura pamantului (2,4«:,<7,1 MPa' O,33<C2<1,1(~ MPaJ
lovitura).
De remarcat ca n uma ru I de Iov ituri furniza t de incercarea pro-
priu-zisa Sl"T cornporta c rectii, astfel l ox], (S'T'AS 3198-71):
 4. OMPRESIBIL1TA"I~EA PAMANTURILOR 423

• pentru pamant submersat cu NsPT> 15, Terzaghi:

N' = 0,5· N,,)PT + 7,5 (4.92.a)
• corectia de adancirne 111 raport de adancimea de penetrare
(sarcina geologica);
N' = N,f)rT + 35 1(7 + 0, J O· r . D) (4.\)2.b )
Cll
• NSPT - numarul de lovituri furnizat de incercarea SPT;
•N' - nurnarul de lovituri corectat pentru introdus in calcule;
• D - adancimea de penetrare in In;
•r- greutatea volumica in kN/ITIc.
De asemenea corectia III raport de sarcina geologica, la nivelul
carotierului 0-: 0 si apa subterand se poate exprima prin doi factori de
corectie [38] astfel:
N CO/'(7C. == CN . c,Y • N SPT (4.93.)
cu:
• factorul de corectie in raport de addncimea apei suhterone (zw),
raportata la adancimea de fundare CDf) ~'ilatimea fundatiei (B):
C
w == _!_ + Zw (4.94.a)
2 2·(Df +B)
• factorul de corectie III raport cu sarcina geologica (in kPa);
1/2
95,8
, ,
•
(Liao si Whitman, J 985)
O-zo

1916
eN == 0,77 -log., , ; cN ~ 2; 0-;0 > 24 kPa (Peck et all .. 1974)
O-zo
(4.94.b)
"
Ln afara acestor corectii, care all ca baza penetrarea dinamica
standard .N,)PT == N', se au In vedere si pierderile de energie cauzate de
frecarea pe tije (CR), de eficienta tipurilor de capete de batere (E~1)' de
dimensiunile gaurii de foraj (CB), de tipul tubului carotier (Cs) care
afecteaza valoarea energiei de batere (m· g '/1) a berbecu lu i, astfel Incat,
~

numai 60% din energia de batere se transmite pe tubul carotier. In conse-

cinta se face corectia [61]:
N60 == (NSPT . CR . Em . Cn . Cs) I 0,60 (4. 94.c)
unde: N60 este penetrarea dinamica standard corespunzatoare unei energii
medii de batere de 60% din tm . g . h) si a unei sarcini geolo lice egale cu
o atmosfera,
424 FUNDATll [- FIZLCA $1 MECANICA pAMAN'rURILOR

?\.

In raport de valoarea N60 calculata dupa Skernpton (1986) [61],

[92], n se indica urrnatoarea corelatie pentru calculul densitatii relative
(Dr ):

(4.95.a)

unde (N, )60 valoarea penetrarii dinamice standard (SPT) aferente energiei
de batere de 60% din penetrarea dinarnica standard (NSPT) corespunzatoare
unei sarcini geologice de 0 atmosfera, corectata cu efectul sarcinii
geologice:
(4.96.)
cu factorul de corectie in raport de sarcina geologica 0-;0 (kPa):
2
pentru nisipuri fine
(4.97.)
pentru nisipuri mari

• Kulhany and Mayan (1 J 90), [••], [61] au stabilit urrnatoarea

corelatie empirica pentru. estimarea densitatii relative (grad de indesare):

D,.(D%) = (N')60 .100 (4.95.b)

C; . CA • CRSC'
unde factori i de corectie au expresiile:
• corectie 'in raport de granulornetrie:
Cp ==60+25·1ogDso (4.95.c)
• corectie in raport de varsta depozitu Iui:
CA == 1,2+0,05']og(tllOO) (4.95.d)
• corectie in functie de raportul de supraconsolidare:
CR/iC = (RSC)O,t8 (4.95.e)
,. ,
In care:

[.] Skempton A. W. - "Standard penetration test procedures and effects in sand of

overburden pressure, relative density, particle size, aging and over consolidation"
Geotechnique, vol. 36, No.3, p. 425-447, 19R6
[••] Kulhawy F.I!. and Mayne P.W. - "Manual 011 r~SfiJl1atillg Soil Properties for Foundation
Design", Report No. EL -6800 Electric Power Research Institute, Palo J\ Ito, A, 1990
 4. COMPRESIBJLITATEA PAMANTURILOR 425

Dso - este diametrul corespunzator fractiunii de 50% pe

eurba granulometrica;
t - varsta stratului / depozitului in ani.

b. Penetrometrele
..statice (C.P.T. - Cone Penetretion Test) [68],
[72], [92], [197], (C 196-73) (puse la punet prima data 'in Laboratorul de
Mecanica Parnanturilor din Olanda si de aici si denumirea de c I o Jandez)
asigura patrunderea, prin presare continua (cu viteza redusa 0,5-1 ,u cmJs) a
unui con sau con - tuburi protectoare j ntercalate, a unei sonde de penetrare
(con de penetrare) 111 pamant, cu inregistrarea rezistentei la penetrare statics
pe suprafata conuJui metalic (Rpc), cat si a rezistentei la frecare laterala Rpm
(mobilizate pe mantaua tuburilor protectoare), fig.4.58.

19
I I
I I
I I SOtlda·de
I I
I I
II
'9
II
penetrare
II
I I
II
II . ...
garnitura
I I I I
I I II tije de
I I II
I
I
I
I
II
II
penetrare

II
-
I I I
II I I I
II I II
II I
I I tub pentru
II
I I
I I I
I
I
I
I
II
I I
II
-
masurarea
II
II II I II frecarii
........ I I I
II
II
I
I
II
II
laterale
I II
II
II
I II I II II
I I II
I :: I II
II
S I: : I
II
S I: : I II
II
II

~ I:: I II
II
II
I

...... 11 l.l I 1 II
tub
- II
II
II
II
II
II
II
II
'. II
II
II
II
60" !..J
con de
rnJn penetrare
~c
A= l Ocm'
urIlt ~c
c) deplasare con +
a) inaintea incercarii b) deplasare con
tub de frecare

Figura 4.58. Echipament de penetrare staticii cu conul olandez (Dutch CO'1)

Echipamentele moderne permit printr-o deplasare intercalata con-

tuburi protectoare (tig.4.58.) sa se determine fortele necesare deplasarii
426 FUNDATII 1- FIZICA ~I ME 'ANICA PAMANTURJLOR

individuale a conului (Pv), precum si forta totala (PI==Pv-~PL) de infigere a

eonului de penetrare si depJasare a tubului pentru masurarea frecarii. De
asemenea, unele echipamente permit determinarea presiunii apei din por-i.
Rezistenta Ja penetrare pe con este data de relatia Rpc=PvIA, unde P; este
forta necesara infigerii eonului 'in teTen si A aria bazei eonului.
Tabel 4.12. Valori orientative ale rezistentei Lapenetrare pe
.
con (R IJC )
•

Natura terenului R"c

Turba, argila moale < 1,0
Argila, praf argilos 1,0 - 2,5
Nisip afanat la indesare medie, marna 2,5 - 5,0
Nisip lndesat, pietris lndesat 5,0 - 25

Valori orientative ale rezistentei La penetrare pe con

sunt prezentate in tabelul4.12. [68].

Santier Aparat Rezistenta data de frecarea

--- ---- ...... Tip --- -----. 2 laterala dintre pamant si mantaua
Data Con .................. [ern"]
--------- L\1.................... [em] tubuJui protector (rezistenta pe
Teren h -1 suprafata laterals a tubului) se
RI)e [10 MPa]
traversal (In) 20 40 60 80 100 120 determina prin:
I , I , I I , I
-I 2
b\ -- - 10 MPa = Idat-I/em
, ~

argila 20 1,& - - - -- -- - -- - - - -_. .- -

,, - - I- -
,, ---

" rezistenta unde PI == PI - P» este forta de

40 1- - -
,\ v pe con
- I I -- frecare pe suprafata lateral a a
praf cu ~
.._
..
~

-.~ / frecarea penetrornetrului; d si I diarnetrul

intercalatii 60 ,.. ,.~laterals
-
-- --
-, - - - I- - ~ilungirnea tubului. Fortele P; ~i
de nisip
80 ,.. --
-~,~ ~

-- -
PI se real izeaza practi c fi e eu
praf
"".....- ~
-,
._ -
-
,_ sisteme mecanice de tip crerna-
praf cu 100 - "i; .... ,-"

intercalatii - ,_ - - ~"'_c-' -, - - - J iere, fie cu, sistem hidraul ic de

de pietris 120 - --~" , - - .- -- -
~ tipul preselor hidraulice.
\ '.
10 _I 20 30 40
Detali i constructive de ama-
Rpnl [10 MIla] nunt, precum si metodologiile de
reaLizare a incercarii si interpre-
tare a datelor, sunt prezentate in
Figura 4.59. Diagramele de penetrare statica
pentru rezistente pe con sifrecare laterald lucrarile [68], [72], [92] si In
ST AS 1242/6-76.
 '" A
4. COMPRESIBILITATEA PAMAN'rURILOR 427

Rezultatele incercarilor de penetrate statica sunt centralizate in

diagrame penetrometrice (penetrograrne) in coordonate rectangulare avand
ill ordonata adancirnea si in abscise, rezistenta la penetrare pe con (Rpc) ~i
respectiv forta de frecare masurata (P'=Pt -Pv), fig.4.59.
Intre rezistenta la penetrare pe con (R pc in dal-l/cm'') si penetrare
dinamica standard (N.)PT) s-au indicat corelatii liniare de urmatorul tip [68]:
• Meyerhof,
R"c = 4· NSP7'
• Experientele din Portugalia;
Rpc ~ 4· NSPT pentru nisip;
R'le; ::; 4· N.)P7· pentru argile;
,..
• In Brazilia;

unde n variaza Intre 2 si lOin functie de tipuJ de pamant, conform

tabelului 4.13.

Natura parnantului n
Argila 2
Tabel 4. J 3. Coeficientul
Argila prafoasa 3 de corelatie (,7) intre
Argila nisipoasa 4 penetrarea dinamicd si
Praf nisipos 5 rezistenta la penetrare
. ....
statica IJe con
N isip argi los 6
Nisip fin 8
N isip obisnuit 10

Pe baza inregistrari lor facute in cursu] penetrarii statiee se pot

calcula, prin metode corelative eu determinarile clasice de laborator,
urmatorii parametri [68], [72], [92], [94], [210]:
• indicii fizici ai pamanturilor;
• presiunea apei din pori;
• rezistenta la forfeeare a pamanturilor;
• eapaci tatea portanta a fundatiilor directe de suprafata ~ia
pilotilor;
• modulul de deformatie liniara.
428 FUNDATIr 1- FIZICA $1 MECANICA pAMANTURILOR

Densitatea relativd (D,. 0/0) se poate exprirna dupa Baldi and all.,
[92], in raport de rezistenta la penetrare pe con (CPT) prin relatia corelativa:

1 I R'le (4.99.a)
Dr = .n 055
2,38 2 , 48· (a'11 .K 0 ) .
unde:
• Rpc: - rezistenta la penetrare pe con in kPa;
• a~~ayz - presiunea de preconsolidare in kPa;
• Ko ~ 0,45 - coeficientul Impingerii in stare de repaos.

Kulhawy and Mayan (1990), [61] indica urmatoarea relatie de calcul

a densitatii, relative:

100(kPa) .] 00 (4.99.b)
,
az

unde:
• Rpc - rezistenta la penetrare pe COIl in dabl/cm";
• Qc - factor de compresibilitate egal cu:
•

0,91 - pentru nisipuri cu capacitate mare de indesare;

J ,00 - pentru nisipuri cu capacitate medie de indesare;
1,02 - pentru nisipuri cu capacitate mica de indesare.

Modulul de deformatie edometric (M) si respectiv modulul de defor-

matie liniard (E) se pot exprirna in Iunctie de rezistenta la penetrare pe con
(Rpc) prin relatii de urmatorul tip:
• M = A . Rpc (Sanglerat [68], [72] cu valorile coeficientului de
corelatie A. date in tabeJul 4,14., [231]);
• E = 2 . Rpc (Schrnertmann [68], [94], [105]), unde E este modulul
de deforrnatie liniara a parnantului; •

• E = 2,5 ' Rpc, pentru fundati i patrate;

• E = 3,5 . Rpc, pentru fundatii continui.
Concluzionand putem afirma ca incercarile in situ de tip placa sau
incercari le penetrornetrice si presiornetrice descrise pe larg In [1], [42], [68],
[72], [J 92], etc., necesita existenta sau stabilirea unor corelatii statistice lntre
parametri i pamantului care urrneaza a fi estirnati si parametri i incercarii
 ., f'o

4. COMPRESIBLL.ITATEA PAMANTURILOR 429

propriu zise efectuate, pe baza unor determinari paralele pe probe de

laborator si in situ, In zona arnplasamentelor studiate ~icare sunt specifice
fiecarui tip de instalatie si tip de pamant,

Tabel 4.14. Valori orientative ale coeficientului de corelatie in raport de rezistenta de

penetrare pe con

Autorul Rpc A Tipul de roca

Bachelier si Parez
7,7 argi la moale
( 1965)
Meigh ~i Corbeau
5-6 argi fa moale prafoasa
t 1969'
2 3-8
R"l: < 7 daN/cm
7<s; < .20daN/cm2 2-5 argile putin plastice
2
s; > 20daN/cm 1 - 2 ,5
2 3-6
R pc < 20 daN/cm
prafuri putin plastice
Rpc > 20daN/cm2 1- 3
Giellz si al1
( 1969) RI)c < 20 daN/cJn2 2-6 argile si prafuri foarte
Sanglerat ~i all • plastice
(1972) RI)c < 12daN/cm2 2-8 prafuri organice
,2
Rile < 7 daN/cm turba si argi 15organica
50% < w< 100% 1,5 - 4
100% < w< 200% 1 - 1,5
w>200% ,
04- 1
Irofimenkov 7
1974 I

De remarcat perfectionarea tehnologica a sistemelor de incercare 'in

situ placa I penetrometre / presiornetre / autoforante eu rnasurarea presiunii
neutrale (u), [68], eat si utilizarea pe scara larga a acestora in studiul si
caracterizarea pamanturilor din arnplasarnentele constructiilor din
strainatate.
Astfel, penetrometrele pot fi echipate eu senzori / filtre pentru
rnasurarea presiunii apei din pori, rezultand asa nurnitul piezoeon ~i
respectiv incercarea de tip CPTU care perrnite trasarea diagrarnei
penetrometrice (R{Jc)' a presiunii apei din pori (zz),fig. 4.60., [38], [92].
430 FUNDATIII - FIZICA $l.MECANICA pAMAN1~Ul~ILOR

• •
rezistenta pe con presrunea apet
Rpc (MPa) u (MPa)
descrierea o 1 2 3/0 0,25 0,SO(),7SI ,00
panlalltu IIIj,
o -lllllpllltllra

nisip recuperat
5 :s
( '-
~

I()
~Jl~
argila marina /u
./
de suprafata,
\
IS cu sensitivitatea ,
~
St = 4,2
l~ ~
~

-- 20
S argila prafoa.sa .J
<,
a'1 (stral iLllerrllediar) .. •
.§
~~
2S ,
--0
rtS
1'\
30 argilH marilla
Iiltru pentru de adancime,
a lnlesni cu sensitivitatea
-
rnasurarea
. ., 35 S t =39
I\.
~
- )

presrunu ">
apei dill pori ~

.. -_ ...
40 ~
~--
a) piezoconul b) rezultate inregistra,te in incercarea de
penetrare statica eu piezoconul

Figura 4.60. Piezoconul §i diagrama de penetrare staticd

"
In timpul derularii incercarii de tip C,P.T. U. (Colle Penetration Test
- Undrained), piezoconul (fig.4.60.) mascara simultan rezistenta pe COIl,
rezistenta la frecare pe suprafata laterala si presiunea apei din pori.
Avantajele principale ale folosirii piezoconului fata de COOll1 clasic
,..
constau 111:
• penetrarea in conditii drenate se poate diferentia de cea care are loc
It1 conditii partial drenate sau nedrenate;
• rezistenta pe con poate fi corectata pentru diferenta necornpensata a
presiunii apei din pori, rezultata pe zoneJe din fata si din spatele conului.
Capabilitatile piezoconului confera incercarii de penetrare statica
numeroase apl icatii in ingineria geotehn ica, semnificati ve fiind [92]:
• stabilirea profilului stratigrafic si identificarea parnantului din
fiecare strat;
• istoricul incarcarii pe arnplasamentul investigat;
 4. COMPRES.lBJ LIT1\ TEA pAMANTUR[LOI~ 431

• evaluarea caracteristici 10r de consolidare ale parnantului si de

curgere a apei In pamant;
• stabilirea tipului de apa subterana (libera sau captiva),

4.2.5.5. Determinarea compresibllitatii pamanturllor prin metode

geofizice (seismice)

Metodele seismice utilizate la cercetarea geofizica a terenului de

fundare (ST AS 1242/7-84), I'l. [54], [68], [92], [219], [231] au drept scop
profilarea terenului de fundare dar ~ideterminarea rnodulului de deforrnatie
transversals (Gd - modul de forfecare dinamic) precurn si a modulului de
deformatie longitudinala (Ed - modul de deformatie liniard dinamici, a
coeficientului lui Poisson (Vd - coeficientul lui POiSS011 dinamic) in
2
dorneniul deforrnatiilor miei (L\8; L\y = 10- -10-6) sau a deformatiilor mari
2 3
(11£; L\y = J 0- 10- ), § 4.2.6.
-

Prineipiul rnetodelor seisrnice consta In generarea, In suprafata sau

in foraje, a unor unde elastice, intr-un punet al terenului de fundare si
masurarea ti mpului de propagare (sosire) parcurs de unda (directa, refractata
sau reflectata) pana la un receptor (geofon) plasat la 0 anurnita distants,
cunoscuta, de sursa. Cunoscand distanta ~itimpul de propagare al undelor
longitudinale (primare - P), respeetiv transversale (secundare - S) se
calculeaza viteze]e
(4 (O,a) 1

~i
respectiv
(4.1 OO.b)
Cunoscand vitezele de pt·opagare a undelor seismice transversale
( vs) ~ilongitudinale (v IJ) precum §i densitatea p a terenului de fundare,
caracteristicile dinarnice ale acestuia se determina eu urrnatoarele re lati, i
(C 241-92):
• modulul de forfecare dinamic CPa):
2 2
Gd ==p·v~) :::::'P'VR ( '.' l.a)

["'J Metodo logia de determ inare a caracteristici lor d inarn ice ale terenu Iui de fundare la
solicitari seismice, lndicativ C 241-92
 ~ ,.
432 FUNDATIJ I - FIZICA $1 MECANICA PAMANTURJLOR

• coefieientullui Poisson:
(vplvs)2-2
lid = (4.101.b)
2.(vp/vs)2 -2

• modulul de deformatie (longitudinala) dinamic (Pa):

(1+vd)o(1-2.vd)
2
Ed = a- V p • ( ) (4.101.c)
1-11 d
unde
• p - densitatea stratului de pamant in kg/me;
• '-:Y S - viteza de propagare a undelor seismice transversale, prin
acest strat, in m/s;
• VR - viteza undei Rayleigh, in m/s;

• vp - viteza de propagare a undelor seismice longitudinale, ill m/s;

• Vd - coeficientul lui Poisson dinamic,
Generarea undelor elastice (seisrnice) se face fie prin declansarea
unei incarcaturi explozive sau prin socuri mecaniee produse de lovituri de
ciocan, caderea unei greutati sau surse vibratoare.
Receptia undelor seismice se realizeaza prin traductori de viteze
(geofoni) verticali sau orizontali, eu 0 anurnita frecventa, rezistenta de
amortizare, impedanta si sensibilitate.
Masurarea timpilor de propagare a undelor seismice se face cu stati i
de inregistrare (oseiloseoape) ell unul sau mai multe canale, cu precizia de
3 6
(1 010- + 1· I 0- ) secunde .
.Pentru determinarea timpilor, respectiv vitezelor de propagare se
utilizeaza diferite scheme de plasare a sursei si a receptori lor, din care cele
mai utilizate sunt [*], [54], [92], [219], [231]:
• metoda carotajului ascendent (normal) - U.H. (Up-Hole) sau
microseismocarotaj normal;
• metoda carotajului descendent - D.H. (Down-Hole);
• metoda carotajului intreforaje - C.l-I. (Cross-Hole).

[*] • Metodologia de deterrninare a caracteristicilor dinamice ale terenului de fundare la

solicitari seisrnice (C 241-92)~.
• ST AS 1242-84 -- Cercetarea geofizica a. terenu lui prin metode seisrn ice
•
 4. COMPRESIBILITATEA pAMANTURILOR 433

• Metoda carotajului ascendent (normal) consta in producerea unor

unde elastice printr-o succesiune de explozii (1; 2; 3; ..), eu incarcaturi
plasate intr-un foraj, ascendent de la talpa acestuia si masurarea timpilor de
propagare cu Ull geofon vertical plasat la suprafata terenului (fig.4.61.a).
• Metoda carotajului descendent (fig. 4.61.b) consta in plasarea
sursei de vibratii (lovituri aplicate pe Ull mic bloc de beton ingropat in teren)
la suprafata terenului si a receptorului (geofon) intr-un foraj (tubat cu tub
PVC sau din aluminiu) la adancimea h si distanta d.
Osciloscop
.----.;:_",' T·rigger e I·ectrle....--.,.
statie Intrare @ Trigger 0-1---10

Geofon
explozor

tubal
plastic/otel
h
---- ----
Geofon

b) DOWN - .iOLE
Osciloscop
lntrare @Trigger Traductor
de viteza {]=Ciocan
ln ca rca ttl ri vertical)
de
exploziv
,-
/
/'
./
/
/
"."

a) UP - HOLE c) CROSS - HOLE

Figura 4.61. Metode geofizice ( seismice):

a) Carotaj ascendent (up-hole) b) carotaj descendent (down-hole);
c) carotaj intre foraje (cross-hole)

• Metoda carotajului intre foraje.(fig. 4.61.c) care este mai exacta

(mai putine influente parazite si 0 mai buna propagare si reprezentare a
undelor pe verticals) dar mai costisitoare, neccsita doua sau minimum trei
434 FUNDATlll- FIZICA $1 MECANI A pAMANTURILOR

,..
foraje. Intr-unul dintre acestea este plasata sursa de vibratii la adancimea h
si la distanta d si 2d se plaseaza receptorii la aceeasi adancirne.
Timpii de propagare a undelor se lnregistreaza prin interrnediul
6 5
geofonilor, la osci loscop, cu precizia de lO-) - 10- secunde (preferabil 1"10-
secunde).
Viteza de propagare a undelor prirnare/Iongitudinale, de compre-
siune, v,}' este puternic influentata de gradul de saturatie a parnantului.
Pentru S, < 98%, VI) caracterizeaza rigiditatea scheletului solid iar pentru
S, 2:: 98%, v" exprirna viteza de propagare prin fluid ~inu prin scheletul
sol id.
Pentru a determina caracteristicile si Ed si in domeniul defor-
G d' vel

matiilor mari, metoda carotajului intre foraje a fost extinsa prin:

• metoda impulsului, In care sursa, rnult mai puternica decat III
metoda clasica, se aplica prin interrnediul un or placi hidraulice
plasate in foraje ~icitirea timpilor, se executa pentru trei foraje
plasate la distante cunoscute;
• metoda incercarii cilindrice, in care sursa de vibratii 0 reprezinta
explozia unei incarcaturi distribuita pe toata adancirnea forajului,
cu citirea timpilor de propagare prin intermediul unei retele de
geofoni.
Detalii privind rnodul de lucru, de prelucrare a rezultatelor ~ialte
variante ale metodelor precizate sunt date In Metodologia 241-92, [54],
[219]

4.2.6. Compresibilitatea pamanturilor sensibile la umezlre

Pdmdnturile sensibile III umezire (I).S. U.) . unt definite (ST AS 3950-
81) ca reprezentdnd acea categorie de pdmdnturi care sub actiunea
incdrcdrilor transmise de fundatii, sau numai sub greutate proprie, ~5e
taseaza suplimentar odatd cu cresterea umiditdtii. .
Ca geneza, aceste pamanturi all luat nastere [11], [53], [57], [63],
[91], [172], [185], [183] 'in conditiile unui clirnat arid, de silvostepa, prin
depunerea sedirnentelor de origine eoliana, pluviala si deluviala, Existenta
unei umiditati reduse, precurn si 0 relativa uniforrnitate a particulelor
transportate in majoritate de vant, a favorizat crearea unei structuri specifice
(fig.Z.] 6.) rnacroporoase, Cli Ull anumit grad de sub-indesare.
 4. COMPRESlBILITATEA pAMA.NTURILOR 435

"
In conditii norrnale de umiditate aceste parnanturi se comporta din
punctul de vedere al compresibilitatii, sub sarcini, 111 mod similar Cli cele-
'"
lalte categorii de parnanturi reprezentate in diagrama ternara, [n momentul
inundarii insa, eLe prezinta tasari suplimentare, fata de acestea, cu un carac-
ter mai mult sau mai putin de prabusire.
Studiul compresibilitatii acestor pamanturi se poate face in edometru
sau direct pe teren prin incercari C1J, plaea sau inundari experi mentale.
,.
• [11edometru studiul compresibilitatii se face pe probe recoltate
numai din monoliti, prin procedeul cu una sau cu doua curbe de
cornpresiune-tasare,

2 '2
presiunea (p) in llaN/cln presiunea (p) in daN/ern
1,0 Po 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0 1,0 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0

°Epn
.- -
-- -_ -_ - - _. _._ 0
- - -
_
•
1 r -1
•
•
,,

0
0 4 '$..
•

......
0
a 4 " .....
1
....... ...... .J
•
Epi
- -- "
..J
-- -__. --- - --- --- - _ ..
...... .,
• proba
neinun alii
8 8
~

ll, ._ ~
I I I
~
.
_.J"
h • •
"
co
)Cd
inundate
Iobt\
(.)
12 - proba o 12 • • -
S nemun at.il, _- _
S zone
-_ .-
t.)
(I) - (.)
(1) extrapolate -
~
til
Cd
16 - roba
0..
17)

Cd
16 - •
... _ ..
-- - .- -
(I) (1)

~
- -- inundata ~ robf
~ 20 -- - -. -- - - _
~ 20 -- -- - - illUlldata--
.. -- .- - - -.- .. - --- - ... -.- I

24 24 __- - - I _
a) proccdeul celor doua curbe -1' b) procedeul unei singure curb · ("'-T

Po
1,0 2,0 3,0 4,0 5,0 6.o
--- - -,-- - .- -
°
~

Figura 4.62. Curbele de compresiune-

- r..... -
['... las' are (C- T) [,1 cazulpamdnturilor
4 *-
.-. ~.J - -- - -
'!'"'i~
sensibile la umezire $; tasarea specified la
r-
_- _
,

-
.J' -
- - - 1-- --
-
~

-- ~
J!
p,
•

-
umezire •

- _. - . . _. "- -- - ~

- -- f-' - ---
<, • •

I' .. - 10- ,- _. .- . - ~-
.
K- • ~

_
16 - -- -- - . '----- .'-

c) tasarea specifics prin umezire

436 FUN DATIl 1- FIZI A $1 MECANI 'A PAMANTURILOR

Astfel, in cazul procedeului eu doua curbe (fig.4.62.a) se traseaza

curbele de cornpresiune-tasare, printr-o lncercare edometrica clasica, simul-
tan pe doua probe recoltate din acelasi monolit, cu deosebirea ca una este
mentinuta la umiditatea initia1a iar cealalta este inundata inainte de 111ce-
" .. ..
.....,
perea mcercaru propnu-zise.
• Procedeul cu 0 singura curbd (fig.4.62.b) necesita 0 singura proba
edornetrica, ce este incercata la umiditatea initiala pana la presiunea de
3,00 dalx/cm'', moment In care este inundata ~i incarcata 'in continuare cu
presiunile aferente incercarii edornetrice propriu-zise.
Pe baza aeestor curbe, cornpresibilitatea P.S. U. este caracterizata
prin urmatori i ind ici [243]:
• modulul de deformatie edometric M (respeetiv a.; l11 Cc) stabilit Y1

in mod identic ca in cazul pamanturi lor obisnuite atat pe probe inundate cat
~i pe probe neinundate;
• tasarile specifice la umezire (i'11/J), fig.4.62.e, care se obtin eu
relatia:
(5.102.)

unde Cpi% este tasarea specifica a probei inundate de la inceput ~i

€ptl% este
tasarea specifica a probei eu urniditatea naturala;

• rezistenta structurald (Po), definita ca reprezentand presiunea

minima de la care pamantul incepe sa prezinte tasari suplimentare prin
umezire (saturare);
• umiditatea criticd l!V r reprezentand umiditatea de la care 0 proba
de P.S. U, sub 0 anumita treapta de incarcare prezinta tasari suplirnentare
prin umezire (se determina pentru i,np=1% prin procedeul celor doua eU14be-
fig.4.62.).
Tasarea specifics la umezire, pentru acelasi pamant depinde de
presiunea activa (fig.4.62.c), crescand sirnultan ell cresterea ei. Pentru
aceeasi presiune, tasarea specifica depinde de gradul de saturare (umiditate)
al probei (fig.4.62.). .
Pentru determinarea tasarii specifice (i:p) la urnezire la diferite
grade de urniditate (deci cand pamanturile nu sunt cornplet saturate) se
accepta interpolarea liniara, considerand ca pentru, W = weI' => = 0,0] r;
-
,

~
i pentru w = W.fl' i:1f
) = in1p' aproxirnand astfel curba ab cu coarda ab
(fig.4.63.).
 ... ,.
4. COMPRESlBILITATEA PAMANTURILOR 437

Deci din triungbiul Saa'b (fig.4.63.) se obtine:

tga =
ifnI) - 0,01
si respectiv
.,
l,rllJ = 0,0 1+
i mp - °
0, 1 (
. w- WeI'
)
(4.103.)
1-1Jsr - WeI' Wsr - WeI'

grad de saturare, S,
o 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0
° I

lWcr
t
w
t
t

0,5 I
,
~ '0
I ~ 2
>rJ 0...
F p = 2 daN/em
~.J3
(.) 1,0
(1) '"
0...(1) a Figura 4.63. Dependenia
C/) .~ ... tasdrii specifice la umezire de
cd Q.)

~ ~ 1,5 r----ft~~~---+-.~--~----~.jSgradul de umiditate

C/)
cd ~ (calc
....... t::
0...
2,0
i'm_~e(del) ~_
2,5 •

curba oeternli nat'" b

ill laborator
3,0

Pentru determinarea umiditatii eritice a unui P.S. U., corespunzatoare

unei presiuni p, se procedeaza in urmatorul mod (fig.4.64.):

• se recolteaza 5-6 probe eare se SUpUl1 incercarii edornetrice astfel:

prima proba se lncearca la umiditatea naturala (WI), panli la p=3 dalv/cnt",
dupa care se inunda; iar celelalte probe, se incearca prin urnectarea lor
partiala in exicator la urniditati crescatoare (Wj>W4>W3>W2>W,), rezultand
in final curbele C- T din fig.4.64.a;
.....--....
• se duce curba a' b' paralela cu eurba (iQ' aflata la 0 distanta
(rnasurata pe verticala) irnp= J %;

•
din punctele de intersectie (2', 3', 4', 5') ale curbei ~ cu
eurbele C- T, se coboara vertieale pana intersecteaza orizoo alele
corespunzatoare umiditatilor probelor (W2, W3, 'W4, 'ws), fig.4.64.), 'in
punetele 5 ". 4 I', 3 ", 2 ". Prin unirea lor se obtine curba cautata wer. = .f (I ).
438 ji'UNDA 1'111 - FrZICA $1 MECANJCA pAMANTURlLOR

2
presiunea, p daN/cm Pentru identificarea
1,0 2,0 3,0 si caracterizarea P.S. U., con-
-- --- -- - -,-_.--.
form celor precizate In
___._a I

- ---
§.2.2. I. 1.1.2.c se determina
J
2 ---- tasarea specifica la umezire
(i"73) corespunzatoare unei pre-
2
siuni de 3,00 daN/cln , cu re-
4 a
latia il113 == est - C3n (fig.4.64.b).
~

- b' ~ - Dacd .1",3 -> 2 %0

~
co
)ed 6 - -- --- iDenisov. I946), atunci pd-
o
t+:l
, .-t
o
mdntul .5epoate considera ca
Q) -
~
fiind sensibilia umezire.
('I;j ._ - -- -- Rezistenta structura-
v 8
a 10 (Po) a P.S, U. se determina
~
+-' -
ca reprezentand presiunea ce
10 ..-- - -- -..
corespunde unei tasdri spe-
cifice la umezire l,n"'II =] %,
a)
fig.4.62.a,c, sau ca reprezen-
25 - -- -- -- .... - ----- tand presiunea egala cu
II - -- -..... - - -- -- . limita de proportionalitate,
,~ ~ ~

- -- -- --- - ..
pc graficul presiune-tasare, la
:> Wcr= f(p)
~
(
,,,[\ incercarile de proba cu placa,
L
... • 7" -- --
....
1
..J " ~
efectuate In conditii de
( '- -- -
- ~ .
inundare (fig.4.65.).
2 2
~

w 1~ - . - ,- -, - - -- ---~-
- - - ._ .. - Astfel, la incercarea
- •

-- - ----
efectuata prin inundarea de la
10 .

o 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0 inceputul incercarii (ftg.4.65.a),

2
presiunea, p dabl/cm rezistenta structurala se de-
b) terrnina La intersectia celor
doua portiuni rectilinii ale
Figura 4.64. Determinarea eurbei de variatie G
umiditdtii critice in functie de presiune curbei (ob, cd).

"
In cazul inundarii la 0 presiune Pi == Po' rezistenta structurala se
determine (fig.4.65.b) la intersectia portiunii ob, stabilita prin incercare la
umiditate naturala cu prelungirea portiunii cd, stabilita pe rnasiv umezit
(saturat).
 4. COMPRESlBLLIT.ATEA PAMANTURlLOR 439

Po Po
1,0 2,0 3,0 0 0,5 1,0 ·1,5 2,0 2,5 3,0
0 ° - -

°
~ -- --I I .-, . -
I
b "'b ..
5, \
5 " -".T·'. "
_.- ----. "
-,.- - -_ '-,- - - ,. - - ·' 01
.
........
,
... ....
.._ '\

'-.'"
-

",

~ to c ""'
<S
tI.l 15 _"ii. __

~ d e:.J_2:9ne
!a 2() -- - ....... ... - -- _ _ ex tra elate ,,__.,,. ... _ .... .. -~
~---
~

25 25 t--

30 -.... - .- -~ -- -- - 30 . --- ... _-- -_ .. - -'--'---

2 2
presiunea p In daN/ern presiunea, pill daN/cll1

2
a) inundare de Lainceputul incercarii b) inundare de fa presiunea de 1,5 daN/em
Figura 4.65. Determinarea rezistentei structurale pe lJOZQ curbelor presiune-tasare
stabilite prin incercarea eu placa

• Incercarea cu placa, efectuata pe P.S. U~ serveste totodata la

determinarea modulilor de deformatie liniara (conform §.4.2.S.1.) precum si
la determinarea tasarilor placii pe pamant neinundat si inundat in vederea
caracterizarii lui conform celor prezentate in §.2.2.1.1.1.2.c (fig.4.66.).
2
o ,;-0---,1 ~4_5_2+()
r---"""" _--,' __;;_3f-'-O_d-raN ----"T/c_

2
t ,45 P daN/ctl1
&J
(1) II
~ vf
2 -"10--- ~ .
A,p = 5000cm .8
•

p 2,0

128,0 rn
->
3,0

II
.......
pra f loessoid
.Ip;:::: 8'Yo eO = O~83 im3 = 4,20/0
II)
c

,
II
a) curba de compresiune - tasare a P.S.U. b) determinarea rezistentei structurale

FigU1 Q 4.66. CU1"bapresiune-tasare

A

a P.",,).U. si determinarea presiunii limitd de

proportionalitate (rezistenta structurale)

Pentru determinarea presiuni i lirnita de proportionalitate ca.re

intervine In, relatia de calcul (4.85.) a modulului de deforrnatie liniara se
440 FUNDATlll - F1ZICA ~I MECANICA pAMAN'l~URILOI,{

foloseste metodologia prezentata in §4.2.4. l , a carei expresie grafica este

eurba din tig.4.66.b.
2
Rezulta, pentru aeest caz, presiunea limita PI==/,45 daNlcm ~i
respeetiv:
2 2
E== OJ·~ ·d· l-v == 0,785·1,45·79,78· 1-0,35 2
=44,26 daN/eln
s 1,8
Testarea sensibilitatii la umezzre
•
se .face prin rapoartele
(§.2.2.1.1.1.2.e):
Sj = 15 =18<5 . s, - s ,= 15 - 8,2==6,8 > 3 em
sn 82'
, ~l

Cum i"13 = 4,2% > 2% si diferenta s, - S'7 = 15 - 8,2 == 6,8 > 3 em se

considera ca pamantul este sensibil Laumezire, chiar daca raportul s, I s; nu
este mai mare ea 5. Personal considerarn limitarea s, / '~1'> 5 ca fiind foarte
restrictiva si indicam ca ea sa fie tratata In corelatie eu celelalte restrictii de
identificare,
Rezistenta structurald se determina fie ca lirnita de proportionalitate
pe curba presiune-tasare stabilita prin incercarea Cll plaea (efectuata in
conditii de inundare) fie, atunci cand curba de C-T nu prezinta un punct de
frangere evident, ca fiind presiunea (Pi) pentru care este indeplinita relatia:

S;+I - Sl ~ 2. Sf - Si_1
(4.104.)
PI+I - PI P, - Pi-I

in care Si-ll Si, Si+l sunt tasarile masurate la trepte succesive de incarcare Pi_I,
P t, Pi-I- J.

4.2.7. Compresibilitatea pamanturilor in regim dinamic (seismic)

Masivele de pamant sunt solicitate atat de sarcini a caror intensitate

este constanta in timp sau variaza relativ lent ill timp, cat si de actiuni eu 0
intensitate variabila intr-un interval de timp relativ scurt. Aceste actiuni,
numite dinamice, sunt cauzate de circulatia vehiculelor, de mase
neechilibrate aflate in miscare (cazul unor masini-unelte), explozii sau
cutremure de parnant.
Comportarea parnanturilor sub aceste actiuni este in general diferita
de comportarea lor III regirn static, in principal, datorita imposibilitatii
pamantului de a atinge starea de deformatie corespunzatoare intensitatii
 4. COMPRESIBILI-rATEA PAMAN'"'UlULOR 441

actiunii, de eliminare a apei din pori In scurtul interval de tirnp de actiune a

sarcinii, preCU1TI si a efectelor induse de rnodificari ale fortelor rnasice
preex isten teo
Ca urmare, problema cea mai dificila in analiza dinamica (seisrnica)
a sisternului teren de fundare- fundatie - structura 0 constituie In momentul
de fata stabilirea legilor (ecuatiilor) constitutive ale pamanturilor, resncctiv a
parametrilor dinamici care descriu analitic aceste legi, pentru a putc- estima
comportarnentul
....
pamanturilor sub actiunea sarcinilor dinamice (seismice) .
In con..secintd, pentru a defini cantitativ eomportamentuJ rnecanic at
pamanturilor la actiuni dinamice se asimileaza masivul de parnant cu un
semispatiu sau semiplan continuu, ornogen, elastic, izotrop, al. carui
comportament la actiuni dinamice poate fi caracterizat prin urrnatorii indici
n [40], [41], [54], [56], [68], [72], [94], [123], [124], [131], [219]:
• rnodulul de deforrnatie liniara dinamic (rnodulul dinamie de
deformatie longitudinala) (Ed);
• modulul de forfecare dinamic (modulul dinamic de deformatie
transversala) (Gd);
• coeficientul lui POiSS011 dinamie (Vd);
• gradul (raportul) de amortizare, ( (raportul dintre amortizare si
amortizarea critica sau fractiunea din amortizarea critica D).
Acesti parametri dinamici ai pamanturilor sunt dependenti de 11 i velul
de deforrnatie si In raport de marimea acestora si scopuJ urrnari t se
recornanda si metodologia de determinare (tabelul 4.] 5.),[*] [**] [5' i, 1231,
[219], [253].
ill stadiul elastic, intre modulul de deformatie liniara si modulul de
forfecare exista relatia [39], [40]:
Ed=2'(J +Vcl)'Gd (4.105.)
Avand in vedere intervalul de variatie a coeficientului lui Poisson,
0,25 - 0,5 ~i faptul ca el intervine in relatii de tipul (l-v),' (J+v) influentele
eventualelor erori in deterrninarea lui SUIlt In general reduse, Drcpt urrnare
parametrii necesari a fi determinati in situ sau laborator, sunt: Ed / Gd***
si ~V/(/'

[.J Metodologia de determinare a caracteristieilor dinarnice ale terenului de fundare la

solicitari seismice C 24] -92
[**] j ndrumator tehn ie pentru studiu I proprietati lor pamanturi lor necoezive Iichefiabi Ie,
indicativ P 125-84
.,.",In acest paragraf indicele d, se va ornitc Intelegandu-se implicit ca parametrii respectivi
S UIII deterrninnti 'ill eond i~i
i d inam ice.
442 FUNDATIII - FJZICA f;>1MECANTC,;\ pAMANTURILOR

Pentru a explicita semnificatia fizica a parametrilor dinamici ai

pamdntului in raport ell cei care caracterizeaza comportamentul acestuia in
regirn de solicitare staticd se analizeaza (simpl ificat) "drumul" de parcurs
de un element de volurn situat la 0 anumita cota (z), de la geneza acestuia ~i
pana I.aaparitia unui seism.
Tabel 4./5. Metode pentru determinarea parametrilor dinamici ai pdmdnturllor ;'1 raport
de marimea deformatiei specifice ( r / e )

M arimea deformatiei
specifice ( r / 8 )
em / em
Comportamentul
Elastic Elasto-plastic
pamantu lui
Modulul de deforrnatie transversala (Gd)
ModuJu) de deformatie longitudinala Unghiul de frecare
Parametrii dinamici (Ed) interna.(¢",)
care se determina
Coeficientul lui Poisson dinarnic (Vd) Coeziunea (Cd)
Fractiunea de amortizare critica (D)
.s Metoda propagari j
~o undelor
"O1--------4-~
ro
....-..
cu
Metoda coloanei
""0 rezonante
(l.)1-- +- ~
"t::j
.8 Metoda incarcari lor
(1)
::E ciclice

Metode seismice
e
C

.~1--------lf-----LILl

~ Metoda vibratiilor
•
~ pe teren ell vibrator
B~--------'·--------~
~ Metoda incarcarilor
ciclice cu pLaca

Fenomene care se Propagarea undelor FisUI; . Alunecari de teTel1

produc in parnant ~i Vibrati i ale Crapaturi Compactari
efectele acestora undatiilor de masini Tasari diferentiale Lichefieri

Astfel, daca se considera UI' element de volum (M) la cota z, dintr-o

formatiune acoperitoare de grosirne (If) deasupra rocii de baza, "drumul' de
efort pe care il parcurge acesta, reflectat in curba cornpresiune-tasare ar fi
urrnatorul (fig.4.67.):
 4. COMPRESfBILJTA'r'EA pAMANTURlLOR 443

- -
b ......b v
..
~
<1 §
• •• • •
•• • • • ••
• • • • • •
• +
·• ,
• • • • •
•
••
••
•

•
• •
•
• •• •
• • .: MI
•

'b ....•
•• •
•
•

• ••
•
•
•
•
•
•, •
• •
•
- • b-
•• •• • • • • • • •
• •
•• •
•
• • • • · ~.:
.. • • • <J
• • •• • • ~
•
•
•
• • •• •
• .. v
•• •
•
• •
• • ·.~.:tf. :
· A'j: ....
•
• ,
-TO-
I
>
• •
•
• •
•••
• :• • •
• • ••
. •
•
, '" -
I

--~~-
•
• I• •
,,
·...
6· ",t:),.-
• • ••
•
• •

•
• •
• e..
'.
•
• • • •
·
- . r-
• • I •

I
.
• • •
•
•
'
.. •
• ·b
•• •
• I
· <3 '. .-.c::J.'

•
·
•
• .,
• • ·. •
• •
•
• • •
• • •

• •• •• • •
••
•

• ,
•
•
~I I
<1
I
• •

... • • • ,
I I
•
I~ • • •• • •

•
•
·.
• • •"
• • • •
• • •
• •
• •
•
• •
• ..
• • •• • •
, •
• , • •

! I
••
••• •
• ••
• •
• • •
• • • •• • •
•
•• •
• , ,•
·..
• • • •
• • • •
•• • • • • • •• • I ,
• •
••
• .... .. • •
'• •
••
• • •
,
•
•

. 4foNN..~ .... '"

1- ,,,,,,wWp
..: • • •
•• • , ••
, ••
•
•• •
•
•

•
•

• •
•• •
• • • •• • • • • • •
•• • .. I I
• •• • ,
•• • •
•I
• •
• ••I • • • • • • •
••
> o
....
b
•
• • ••
• • •
.. •
• • •
•
• • •
•• •
•
/'
• • •• ,.•••
•
• • •• •• • •
•• •
• • •
• ••• • •
• •
•
•
• ••
• •
••
•
•
•
••
•
• •
• •
• •
•
· .. .... ,.,, ••
•
•
•
...
•
• •
• •
•
••
•
•
•
• • • ••
• ••
:

•
•
•
•• • • ••
• • •
•• • .. · . .' b
<1 ,•
• • • •• •
• • • •
•
•
•
• •
• •
• • • , • , •• I 'f-
• • • .~' • • p, I
• •
• • • • • •
•
• •
•
••
• ••
,
•
•• • • • '• • ,
·. · b I
•
•
• • •• I ••
• • "
•
• •
.. • '. f

~
~ I
I
•• •
•
·. ••
•
·.
•
• •
.:...... • •
•
• .-
o
•
• , , ,, , ,
, •
• , •
· · . bo-._...
: I"'""I
:
•
~-,..:...........,. · :-._,.:.'
..' _;_-7'... ...:...4.....
... ,.:.f~~""l~~f::1i~:-.
• • •
: I~ I
• • •
, : I I
• • •• •• : I I
• • •• • • •
•
•
•
• ,•,
•

.. ,• .• .• ,• • ,
, ,
. I I

! I~I
• , ,
• •• • • • • •• •
, , I
• ,• • , •
,• • , • •
• , •• •
• • • •• ,
• • • • • , • ,• • , : 1--...
,•
• •
• • • •• • · . 1 I I v
• •••
• • ,
• '0.
•

g
•
, , • • ,
• • •• , •• I I
•
• ,
•
•
•
.. .
•
•
• •
• •
• ,
I, II
·.
• • •
• • ••
, •,• • • ,

•
,,
•
•

•
• ,
•
•
• •
,
,
• • • ,

•
•

• •
,
• ,
• • .'
•
•
• · •
,
•
,•
•
•
I I ao
•
o u

.. ,•
•

•
•· .
.. ,
,

,•
•
•
•
• • •
• _.• .. • • • • •,
b.:
,•
•
•
•
,
,
,••
• •• .-
. .:~',,: .. .-• •
•• , , • • • •
•
,
• ,
, • , •I • •
• • • •
,
• •
, . , •
• •
,,,•
• •

..
• , •
'11 ·
• •• , ,
•• • :•
, • •• •
•
• • • • ,•
,,
•
•
,• •
,
••
, ••

• .'
.. · to' •
• ,
•i •
• ,
.. • •
•
I
• • N. '~ •
..... .. •••
I
• • • • • • • •

• • •
•
•, · - ,.
••
• •
••
•t:)i : •
•
,
• , •
•
,• • •
,
•, •
•
•
. .
••
• •
•
, • • , •
• • b', • • • •• • • , I
•

•
• • • I
, •

-....
•
.,
•
.
•
,
, • •
·
•
N
I

I
• •
•
... _ ... -jl-~;"';;U, •
• •
• • , •
•
•
·.
• , ,•
, ••
• ,
••
•, • • ,• • •
• •
•
,
• • .
• • •
· • , .•
I
• ••
• ••
• ,• , • ••
•• •
• •
••
••
•
•
• • •
, •
•
• ••
••
•
• .....
• •
• • •• • • ,
• • • ,• • • • • • •• I
•• • • ~ ~
•
• • ,• .' • I o
u-0
• '. • • • • ,· •

,
I
, • • • •
••
•
, • •
•
• • ••
• , •
• ••
•
·. •
• •
•
•
I Q
• ••
••
• .' •
• • .. • • •
• •
• • •.' • • ./
• • • • • ••• • • ••
~J1301~:x.Io~e
~un!1l3wJoj o
 ... ,.,
444 FUNDATII 1- FIZICA ~I MECANICA PAMAN~rURlLOR

• Dupa incheierea
sedimentarii la nivelul (z), cand ia nastere ele-
mentul de VOIUITI considerat (M) are loc, in timp, un proces de consolidare
a acestuia sub tensiunea verticals 0"1 (t') == r : z' (z' > z) datorita greutatii
proprii a sedimentelor G(t) care se depun peste acesta. Drumul de efort, pe
care I-ar parcurge elementul de voJurn ar fi exprirnat de portiunea OM' a
curbei C- T din situ, limitata de presiunea de preconsoJidare (O"~),
(fig.4.67 .a).
• Prin real izarea unei constructii, peste starea initials de tensi uni, de
origine gravitationala (0"1 == r : z ; 0"2 == 0"3 == Ko . 0"1) se suprapune tensiunea
activa ~O"I si componentele sale (fig.4.67.b), determinate de sarcina (N) a
~ '"
constructiei, reflectata in eurba C-T prin arcul de curba M'M prin care se
defineste modulul de deformatie liniara atasat intervalului de presiuni
«()~ < 0"1 < O"~ + ~0"1)' (fig.4.67.b).
• Aparitia unei miscari seismiee deterrnina propagarea undelor
primare (P) care determina deplasari pe verticala a rocii de baza Yo (t) care
cornprima si decomprirna formatiunea acoperitoare de grosime (H) cu 0
amplitudine maxima a tensiunii active induse de seism (±ilO"t'), cu efect
direct aparitia deformatiei specifiee acoperitoare (±~8;), fig.4.67.c. .
Pentru acest domeniu de tensiuni (±~O";~) si deformatii specifice
(±~8;), atasate pozitiei punctului (M) pe curb a, caracterizat prin valoarea
tensiunii medii sau octoedricc, in regim de solieitare statica,
o; = (0"1 + 0"2 + 0")) / 3 == 0"1 . (J + 2· Ko) /3, se poate defini pentru regimul de
solicitare dinamica 0 lege (ecuatie) constitutiva
(4.106.)

de tipuJ legii lui Hooke sau Hooke incremental [54], [2l9].

Pentru aceasta curba de C- T, sau mai coreet curba tensiune activa -
deformatie specifica, din fig.4.67.e respectiv 4.68.a, care ar corespunde unei
solicitari de tip seism este redusa succesiv, din motive de incadrare intr-un
model de eaJeul schematizat de ti_p bucla histerezis (fig.4.68.b) cores-
punzatoare unei solicitari ciclice alternante sau chiar unei ideal izari bil iniare
(fig.4.68.e), [123], [253].
 4. COMPl{ESIBILITATEA PAMANTURILOR 445

Q)
....
•-
~o
)(OJ

.. ~ >:
~C+=i~w

~<l ~ ~
++
<" Q: . • ---=- - - - - - - --...:c:-":::"
----~-Jo--
~

1"
I ,
-, "\ "
tJ~
1 -, \ <1<1
I"
~ ----.---o-----~-____;;=:=-~-----~---~=---
I ~--1 "r ~

~... .....~ ',0 \ I

§~~
.~ tl
~\ <j<j
+ -.,,~ \ \ 1
tno
5 b +
(OJ
" ,<l<1
~
I
\ I
(.I)?-

.... T"l:) .:-=_§_.:=-=-=a ~

~ <

--------:::--1-- tll
---------- --1- ---,
\
\ ,,
,, tJ~
<1<1
I I
~

tJ~ ,,
<l<l ,,
.f- + ,
~
" -, (.I) ~~
<l<l --- L---
---- ----
I -L iXl

~ -
o
.~.j; ...
~ ---------------
J9 ~ b
s
446 FUNDATI] J - FIZICA $1 MECANICA PAMANTURLfJOR

Aceste corelatii grafice, tensiune activa - deforrnatii specifice

schematizate, constituie baza de plecare pentru definirea ecuatiilor (legi lor)
constitutive, pentru starea spatiala de tensiune sau pentru starea plana de
deforrnatie, care cauta
,.,
sa descrie analitic cornportarea parnanturilor la
sarcini d,inamice.· In consecinta, se definesc parametrii dinamici
( Ed; Gd; ~ (D)) ai pamanturi lor care intervin In expresiile legi lor consti-
tutive, respectiv a modelelor tensiune - deformatie [54], [219], tabel 4.16.

Tabel 4.16. Tip-uri de modele pentru corelatia tensiune active - deformatie specified La
pdmdnturi, fa solicitdri dinamice si caracterizarea acestora
,.,
Tipu I de modeJ Indeplinirea conditiilor la limita
rezuJtat prin Convergenta cu
ideal izarea curba pentru t =0 pentru r = r""P'
ramurilor buclei caracteristica
histerezis sub forma ex peri men tal a y=o G .Y()C
=G 111llX
Gsec ='r "1
Iy 1'/1
G tang -0
-
de
Hiperbola Konder slaba Da Da Yln- in finit
Hiperbola Ia deforrnatii
Da Da Nu
Duncan-Chang intermediare
I-liperbola 1a de forrnatii
• • •
modificata IDICt ~I Da Da Y - infinit
II,

Hardin-Dmevich in termediare
la deformatii
Hipe.rboJa Ramberg- • • • Y,N este prea
rruci ~l Da Da Nll
Osgud •
IDIC
j nterrned iare
toate
Hi perbo la-cere de forrnati ile
Da Da Da Nu
transforrnat Hardin • specifice
6 1
(1 0- - 10- )

Este cunoscut ('fig.4.69.) [38] ca valorile parametrilor (G; E; K) care

definesc, prin interrnediul ecuatiilor constitutive, cornportarnentul mecanic
al pamanturilor sunt dependente de nivelul de solicitare ~i implicit de nivelul
deformatiilor induse, acestea scazand sirnultan Cli cresterea deforrnatii lor.
Din acest punct de vedere se pot distinge (fig.4.69.) trei zone (vezi ~i
tabelu14.15.):

* Hardin O.B. - "Plane Strain Constitutive Equations for Soils Journal of Geotechnical
Engineering", ASCE, vol, I 09~ No.3, 1983
 4. COMPRESJBILITA1~EA PAMANTURILOR 447

1) r sau e ( £v) mai mici de 0,0010/0 cand se poate aprecia ca

parametrii (G,' E; K) au valori practic constante si
comportamentul pamantului poate f asimilat cu eel al
materialelor elastice;

e
I VALORI I A ron,'ura rimara
r~~-I;:::.:-
- -.--(ME - - - - -- T - - - -- de cornpresiune
I
I
I
I ra n Iura de descareaJl'e/
,
I ,.----reconlprfn'~r~ dtlpa
consurnarea u':; . matiilor
I
I
I
plasnce
I
I
___ L _
I
I VALORI e I
k
MINJME I I
I
- - - -,- - --.- - - - - - - - - - T - - - - -
y ,; 8 ; ev
eo - - - ~- - - - - - t - - - -- - -- - - B
I Inp
~--~-------------~----------~
deformati i ~ deformatii : defoflnatii 1 at.
intermedlare P'o
rnic i I I marl
0,0000 I (0,0 I %) O,OJ(l%)

Figura 4.69. Variatia schematicd a valorilor
modulului de forfecare (G), a modulului de
deformatie liniard (6] si a modulului de
deformatie volumicd (K) in "aport de nivelul
deformatiilor specifice (y,' e: 8v)
Figura 4.70. Definirea parametrilor elastici
(K,' E,' GJ pentru incdrcdri repetate prin
parametrii curbei C-P corectate

2) 0,001% < r( s) < ] %, cand valorile para.metrilor (G,' E; K)

scad sernnificativ 10 functie de deformatie si parnantul tinde
catre lIn cornportament elasto - plastic (neliniar);
3) r(E) > 1% cand valorile parametrilor scad aproximativ
constant pe masura ce pamantul se apropie de starea critica
(cedare).
"
III problernele practice, nivelul deformatiilor mici este caracteristic
solicitarilor dinarnice (vezi si tabelul 4. L5_) iar niv lul interrnediar,
solicitarilor in domeniu dinarnic spre zona L si statice spre zona 2.
Definirea parametrilor dinamici pentru zona deforrnatii lor
rnasurabile se poate face, in cazul incarcarilor repetate (fig.d.l O, si 4.49.b),
pe baza curbei de cornpresiune - porozitate (fig.4.70.), in coordonate
semilogaritmice, stabilita dupa consumarea deforrnatiilor plastice ( ep)' dupa
un numar de cicluri incarcare - descarcare, pe baza indicelui de
recompresiune Ie = 0,434· C,. (4.32,), [38].
448 FUNDATII I - FIZICA st MECANICA PAMANTURILOR

Variatia porozitatii f1e = e, - ej pe parcursul ciclurilor incarcare -

descarcare este descrisa de ecuatia (4.32.d, fig.4.26. si 4.70.):

e = e, +k- Ln 1- t¥ (4.32.d)
Po
sau:
e=eK-k·(lnp-lnl) => e=eK-k·lnp (4.107.)
unde:
• eK - porozitatea corespunzatoare presiunii de 0 atmosfera;
• e - porozitatea corespunzatoare presiunii p = PC) - Sp .
Diferentiind ecuatia (4.107.) rezulta:

de==-k.ln dp (4.108.)
p
Cum:
e = t..V == eo -e, => e = ek -e (4.24.a)
v V 1 + eo V I + ek
rezulta ca 0 orestere incrementala a deformatiei specifice de volum (elastica
&: ) va fi:

de dli~ == - (4.109.)
1+ek
si tinand seama de (4.108.) rezulta:
d C'e =
G
k . dp (4. 110).
V I+ ek P
Totodata deformatia specifica de volum (elastica / reversibila) se
poate exprima in functie de modulul de deformatie volurnica prin solutia
(4.69.):
K = dam => doe = dp (4.69.)
de; V K
si tinand searna de relatia 4.110. se obtine: •

dp k dp
-=---.- (4.111.)
K 1+ek P
Rezolvand in raport cu K, modulul de deforrnatie volumica are
•
expresla: .

(4.112.a)
 4. COMPRESIBILITATEA PAMANTURILOR 449

si respectiv (4.71 .b):

=> E= 3·p·(1+ek)·(1-2.v)
E=3·K.(1-2·v) (4.1l2.b)
k
Cum G poate fi exprimat in raport de E (relatia 4.22.) rezulta:

2· l+v) k- l+v
Relatiile (4.112.) arata ca parametrii (K; E; G) care definesc
comportarnentul elastic al parnantului la incarcari dinamice cicliee sunt
dependente de tensiunea medie (octaedrica) p = ( (T, + 0"2 + 0") I 3 == I, 13
(§.4.2.4.).
• • •
Porozitatea ( ek) corespunzatoare presiunu conventionale de
p = 1atmosfera se poate estirna eu relatia:
ek = eo + k -In Po (4.113.)
o alta modalitate de definire si determinare a parametrilor dinamici
o constituie utiLizarea buclelor histerezis obtinute prin incercari triaxiale
ciclice,
Pentru exemplificare se considera 0 proba de pamant (M), normal
consolidata, recoltata de la cota z (fig.4.67.a) si care este actionata in situ de
tensiunile:
0-1 =0-;, =y·z si 0"2 ==0") =Ko '0"" =Ko ·y·z (4.114.)
respectiv de tensiunea medie (0"'11)' corespunzatoare punctului (M') de pe
curba egala cu tensiunea octaedrica (0"0):
all7
=0-0 =(0-, +0"2 +0"3)/3=0", ·(1+2·Ko)/3=y·z·(1+2·J<o)/3 (4.115.)
unde Ko este eoeficientul presiunii laterale (coeficientul impingerii in stare
de repa.os).
Proba este de regula supusa in triaxialul dinamic , [54], [J 38], [219]
unei consolidari izotrope (fig.4.71.a) sau unei consolidari anizotrope
(a, *- (52 = 0"3)' astfel incat sa fie adusa in triaxial intr-o stare cat mai
apropiata de cea din situ [40].
Proba, plasata In triaxialul dinamic, este adusa intr-o stare cat mai
apropiata de cea din situ (C 241-92; indrumator P 125-85), [40], [54], [138],
[219] fie printr-o consolidare izotropa drenata (C.I.D.) prin actiunea unui
tensor sferie, fig.4.7 J .a, fie printr-o consolidare anizotropa de tip Ko'
drenata (C.A.Ko-D) sub tensiunile 0", = 0";, = rz si 0"2 = (53 = Ko . r :z .
450 FUNDA~rll J - FIZICA SI MECANICA pAMANTURILOR

CIa + Ao
oscila ii trapezoidalc
proba oscila ii
°2=OJ=OO ,J j'Sinllsoidale
-\ y , ..
\1 I i \
I" I~ \
+
limp
--~-~~--~-.---~
00, tensiunea octoedrica b
cercullui Mollr <l
• I I ;
o \; --lL \,J

a) b) c) d)

solicitare
(tensiune) 0'( r)
regim elastic

" O'max( tmax)

+~O' . --
--------r------ -----r----------------
(+~t) '--
re im static --_. --_.
I
I
I
(solicitare cu crestere monotona)
I
I
I
I
ramura de
A

mcarcare
... I, I:
I I •
I I
I
I I I
I

I I! •
I I
I I
B E(Y)
B' I
I +~E (+~y) deforrnatie
I
I
I
specifica
,t
I

,,
,
,"
• olicitare ciclica
t ,•
I
I
,• ramllra de
•
I
I ,,
,• descarcare
I ,•
I •
A'
,
e)
,
~E(G)
•
.', I I
~ (~) = l . arie bucla
v t 41t arie l\OAB

Figura 4.71. Definirea parametrilor dinamici ai unut pdmdnt ( Ed; Gd; ~,,; ~/) pe baza
buclei histerezis (fig.4.67. si 4. 68. b)
 4. COMPRESIBILITATEA PJ\MAN1'URILOR 45l

Dupa consolidarea probei, aceasta este supusa efectului unor oscilati j

pulsatorii de tip sinusoidal (fig.4.71.d), in triaxialele dinarnice, in triaxialele
obisnuite, de arnplitudine (±ilO"), fie variind nurnai tensiunea verticala
(fig.4.71 .b), fie actionand atat asupra tensiunii verticale cat si orizontale
(fig.4.71.c).
Incercarea se poate efeetua (pentru unele aparate triaxiale) si prin
impunerea unui nivel al deformatiilor (LJe) ~imasurarea tcnsiunilor
corespunzatoare (±ilo-). Prin preluerarea datelor, inregistrate eu dispozitive
automate se obtin cicluri succesive de incarcari-descarcari (bucle histerezis)
care constituie corelatia grafica a variatiei unui tip de deformatie specifica
(s, y) ill raport eu variatia tensiunii active (ila; il '"C), tig.4.71.e.
Aria buclei histerezis are sernnificatia energiei disipate 111 cadruJ
unui ciclu de deforrnare a probei. Cota parte din aria buelei histerezis
corespunzatoare unui centirnetru cub din proba de pamant este denumita
amortizare.
Pe baza acestor cicluri de tensiune si / sau de deformatie alternante
se definesc urmatoarele marirni, cu care se estimeaza comportarea in regim
dinarnic (seismic) a pamanturilor (fig.4. 71.e), pentru intervalul de deforrnatii
specifice din tabelul d.LSv:
• modulul de deformatie liniara tangent sau maxim pentru bucla
histerezis (ilCY - il& ):

(4.116.a)

• rnodulul de deformatie secant reprezentand tangenta dreptei

~A',

(4.116.b)

• raportul / factorul de amortizare longitudinala (~v/ D), defin it

de L. S. Jacobsen (1930), ca reprezentand:
~ = Aria buclei histerezis (Ao - ~y)
'=' (4.116.c)
v 4, Jr. (Aria 60AB)

• rnodulul de forfecare dinamic maxim pentru bucla histerezis

(ilr-ily);

(4.l17,a)

• modulul de forfecare dinamic secant·

452 FUNDAT]I I - FIZICA ~I MECANICA PAMANTURILOR

(4.117.b)

• factorul de arnortizare transversala (~I I D), pentru bucla histe-

rezis ( ~ r - ~ r );
~ = Aria buclei histerezis (~r - ~r)
(4.117.c)
I 4.n-. (Aria bOAB)

• deformatia unitara de referinta ( r max - tensiunea de forfecare la

cedare;
r, = t:max I Go (4.117 .d)
• fractiunea maxima de amortizare critica Dn10x pentru G = O.
Dependenta intre parametrii dinamici este data de utilizarea unor
relatii de tip hiperbolic:
GIGo =l/(l+lrIYr)
D I Dmax = Ir I YI'I/(l + Ir I rrl) (4.117.e)
D = D max (1- G I Go)
Valorile acestor indici, pentru acelasi pamant, sunt dependente [54],
[219] de tensiunea efectiva medie «(}"~
= 0-0), de indicele pori lor (e), de
gradul de saturatie (Sf')' de numarul de cicluri incarcare-descarcare (free-
venta excitatiei) si de amplitudinea deformatiilor.
Ca urmare, se poate defini 0 functie modul de deformatie liniara
E, = E (As, N) [*]. CUlTI E este definit ca paola a secantei OA, a buclei
histerezis, punctul A, pentru un numar crescator de cicluri, descrie 0 curba
(locul geometric a] punctului A) numitd curba-schelet si prin urmare valorile
E; au semnificatia, de secante ale curbei schelet.
Influenta numarului de cicluri asupra modulului de deformatie, se
poate exprirna prin asa-nurnita functie de degradare, definita prin raportul
dintre functia modul si modulul primului ciclu:
•
d E(N,~B) = E(~B,N)/ £(L\&0,1) (4.1J8.)

• Functia de degradare exprirna cantitativ micsorarea rigiditatii

probei, tradusa cantitativ prin micsorarea proprietatilor mecanice, respectiv
scaderea valorilor E; Deterrninarea functiei de degradare se face prin

["] Bratosin D. - "Caracterizarea d inarnica a parnantu ri lor pri 11 incercari pulsatori i triax iale ,
A V-a C.N.G.}:., Cluj- Napoca, 1984.
 4. COMPRESIBILJTATEA pAMAN1"URILOR 453

regresii exponentiale pe baza datelor obtinute in incercarea triaxiala. Astfel,

proba se supune unor cicluri pulsatorii de amplitudine constanta (±LlO") ~i se
mascara arnplitudinile (Ae). Calculandu-se modulii E,= Lla//:lci si
raportandu-i la valoarea initiala Eo= Lla/Ileo se obtine intr-un sistern de
coordonate dE-N (degradare - nurnar de cicluri) Ul1 set de date (puncte) ce
pot fi aproximate printr-o functie exponentiala. Repetand incercarea pe un
numar de probe, dar cu alta valoare Sa, se poate stabili, tot prin regresii,
expresia curbei empirice di=d (~O", N) sau In mod similar, prin irnpunerea
nivelului de deforrnatie d=d (Llc, N).
"
• In mod simi lal", prin incercdri ciclice torsionale triaxiale se pot
construi bucle histerezis 10 coordonate (±~i), fly (tensiune tangentiala -
lunecare specifics, fig.4.71.e) ~i defini, functia modul de forfecare G=G(fly,
N), functia de degradare do =.f (fly, N) si respectiv raportul de amortizare
torsionala, respectiv functia raportului de amortizare torsionald
itransversaliii , ~t = (~YI N).
Aparatele triaxiale dinamice permit analiza dependentei modulilor
de deforrnatie 'in functie de diferite niveluri de deformatie (flc, ~y) ill
dorneniul deformatiilor mari, considerate ca avand drept limita inferioara
2 3
valorile de 10- sau I 0- ale deforrnati ilor specifice.
Tehnologiile de incercare pentru metodele de estimare a pararnetrilor
dinamici sunt prezentate in detaliu In lucrarile [54], [68], [219], [131], [•• J,
[***]:
2 6
Pentru domeniul deformatiilor mici, de eca. (10- ... -10- ), se
"
utilizeaza coloana rezonanta, Incercarile III coloana rezonanta de tip Hal-din
sau Dmevich supun 0 proba cilindrica sau inelara (fig.4.72.) unor vibratii
longitudi naJe si transversale sinusoidale care se suprapun peste 0 stare de
tensiune izotropa, la care a fost consolidata proba, corespunzatoare
adancimii de recoltare (de regula tensiunea octaedrica 0"0 =(a..
x + O"y+ O"z)/3).
Astfel, coloana rezonanta de tip Drnevich permite atar efc ctuarea
unei incercari de torsiune cat si de compresiune alternanta, in timp ce
coloana de tip Hair-din, permite, in principal (efectuarea incercarii de
torsiune altemantd si in limite restrdnse ca amplitudine a incercarii, de
cornpresiune al ternan La.

[••] Bratosin D., Marmurescu OJ1., Cojocaru .E., Vasile I., Balan Fl. - "Evaluarea ill coloana
rezonanta a caracteristicilor dinamice ale pamanturilor", Revista Constructii, nov. J 983
[•••] Bratosin D., Marrnurescu Gh., Cojocaru E., Vasile I., Balan Fl., - "Utilizarea
coloanclor rezonante in caracterizarea dinarnica a parnanturilor", onferinta Nationala de
Geotehnica ~iFundatii, .luj-Napoca, sept. 1984
454 FUNUATlll- FIZICA $1ME ANICA. PAMANTURILOR

Proba incastrata la partea inferioara are prevazuta la partea

superioara un vibrator torsional ~j longitudinal care 0 supune unui regim de
vibratii sinusoidale, cu Irecventa crescatoare, palla la atingerea frecventei de
rezonanta. Pe vibrator sunt montate accelerometre cuplate Ja un rnultimetru
digital, iar frecventa de rezonanta este evidentiata printr-o elipsa Lissajous,
rnaterializata pe ecranul unui osciloscop. De asemenea sunt prevazuti
traductori de deplasare, rnasurare a presiunii GIJei dill porii probei si control
a presiunii laterale din celula.
cOIn I'esiulle alternanta torsi line alternants
de amplitudine ~£ •
de arnplitudine 6y

•
o (J'7,= 0'1

.. ..
.. ..
.. •
•
• ..
PRESIUNEA
.. •
I .. S
DIN r~I.JUt..A
.. I)I~OBA .. 0
00
.- ===>
0"2=(J'J== Gx = O"y
..
I

.. DE 00

.. r-
W A

.. PAMAN'T'

.. ,
,
I
..
"'- I
I
•
..
, ..ir:
.
~ .~. .
l.
r"
'Y" I

IJICaSlrar~_/
r- 3,5J CITI_-1

....
Figura 4.72. Incercarea de forfecare respectiv de compresiune alternantd in coloana
...
,~eZOI'1.(lI1'Q

"
In principiu, Incercarea consta III supunerea probei fie la torsiune
alternanta (pentru deterrninarea lui G 9i ~/), fie la compresiune alternanta
(pentru deterrninarea lui E ~iC;v) cu amplitudini irnpuse si cresterea
frecvenlei palla la obtinerea frecventei de rezonanta (is).
In functie de valoarea frecventei de rezonanta se obtin valorile
modulilor de deforrnatie (G = C2 . /,.2) si respectiv ~/~ LlI2'7r, unde C2 este 0
constanta iar il, decrementul logaritmic al vibratiei libere amortizate
inregistrate.
Se pot obtine In acest mod (prin repetarea lncercarii cu Lly variabil)
curbele de variatie ale modulilor E, G, precum ~ia1e rapoartelor de
amortizare (~VJ ',), 111 functie de nivelul de deformatie impus (tig.4.73.) si
prin regresii polinomiale sau exponentiale functiile modul empirice E==E(y),
G=G(y) si respectiv functiile de arnortizare (v= (v()')" (,= c!',(y), r 541·
 4. COMPRESIBILITATEA pAMANTURILOR 455

3000 -- -, ,-, , , r: I , , , I r--,-, 30

coloana rezonantii
N .- - --I- - -- DRNEVICH
S
o proba de marna <I> =3,75cm, h = 8em
~ 2500 - 1-- 'I-~ -- 2 --i-' 25 ::::::::0°
presiunea in celula 3,75 daN/em ....
"'d w'
<9,.
".-...
1--1--1- - -I- -I-f--~ _.f-- --~-I-- -~I·---I---I-f- I-- - __ - _ •• _ . .-
-
)~

~
d
o
82000 2 5 2 -- - - 1- 20'- ~

.~ . __ /~_~~~=1.6~O.-~8_9~'JO!+.~~~~'10'y,_
_ ~
E II' I")_

:a I 500 . I. • • ••• • ~.f) .., ..., 1 _. - - - -_ _ _ I5 .

~ I'<... (')0404-----------.' 0
U <,
.... ~..._, ~
tB
~
< I·~· ·~~I-~ - f- - I- --1- - ~~
I ........~
I- -I~ - - _._
.... ~
"'....( -
I

~ ~~
I~~ ,-
h~ I
(1) 1O00 -··1-· 'I~- --- - - 1--- -- - - :..;.,.~ ..

::! ,..~ IU ~ _n
j~

- ,_ I- 1- --1-- --1-- - ---

_.b_'"
... --
, ~ _
.g 0.,' .. O ....~
--I--!---

o c: .' """ p- ...

8 500 I-~I- ~ r- -- - o~",," 1-·- -1- - -~1- -1-- -- - ~- - 5
~-.~
. __~__
;.__
;. o__ ----..-!O' -2 -3 -I -8 -2
~t(Y) = 1/(6,29 -IO + 2,61' 10 . y + 8,35
1- ·to . y )
o I .J 1__ t__ .J 1 _I 1 1 I _I .1 I I I til __
1_1_ 1_ _L __ l _I_.l----..J

10'" 10 :l
lunecare specifics y

Figura 4.73. Variatia modulului deforfecare s! a raportului de amortizare torsionalii in

functie de nivelul de deformatie impus (y) stabilita prin incercdri cu coloana rezonantd
Drnevich

a. Funct ia modul de forfecare

Analizandu-se pe cale experirnentala principalii factori ce influcn-

teaza comportamentul pamanturilor la actiuni dinamice, prin prisrna varia-
[iilor numerice ale modulului de forfecare, s-a stabilit ca principalele
iufluente sunt determinate de [54], [68], [219]:
• pentru parnanturi Ie necoezive:
- forma si dimensiunile granulelor;
- starea de indcsare initiala (indicele porilor sau gradul de indesare),
-
- presiunea efectiva medie ( (5 nl=( O-x+ O'y+ O'z)/3);
• pentru pamanturi Ie coezive:
- efectul sarcinilor anterioare suportate de masivul de pamant;
- urniditatea parnanturilor (gradul de saturatie);
- proprictatile tixotropice ale parnanturilor.
456 I~UNDATIJ I - FIZICA si MECANICA PAMANTURlLOR

Prin prisma acestor faetori, s-a cautat ca prin incercari experi-

mentale, pe probe caracterizate de diferite valori ale factorilor mentionati sa
se determine expresiile rnodulului de forfeeare si prin interrnediul relatiei
(4.120.) expresia modulului de deformatie liniara,
Aprecierea parametrilor dinamici la nisipurile saturate pentru studii
prelirninare, 'in lipsa unor incercari, se poate realiza cu ajutorul unor relatii
• •
empmce:

unde:
2
• a~cl== (1 + 2· Ko)' a: 13 - presiunea efectiva medie, d,aN/cm ;

• ID - gradul de Indesare-
Drnex == 28 - 1,5 . 19Nc• (4.119.b)
in care N; este nurnarul de cicl uri.
• Seed si Idris (1970) indica [38] pentru nisipuri urrnatoarea relatie
. . ...,
ernpmca:
G == K,' <: [MPa] (4.1 19.c)
unde K, este un eoeficient dependent de porozitate sau densitatea relativa,

e 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9

K, _",
484 415 353 304 270 235

Dr 0/0 30 40 45 60 75 90
K, 235 277 298 360 408 484

• Astfel, Hardin si Richard au PI"OPUS pentru nis ipuri, pe baza

incercarilor efectuate in coloana rezonanta cu amplitudini ale Iunecarii de
5
ordinul 10- , urrnatoarele expresi i [40], [219J:
- pentru nisipuri ell granule rotunjite (0,35 ~ e ~ 0,85),

_ sf! (2,17-e)2 0,5

G"'lnX- 2 J 8 . . a ttl [MPaJ (4.120.a)
l+e
- pentru nisi purl eu granule colturoase (nisip de concasaj),
0,60 ~ e -:;;_
1,30,

[*] Valorile numerice (IiI, relatiile de calcul (4.120 4.120.b, 4.122), atunci cfind "5,,, se
introduce ill kgf/crn'' 1'1 loc de M Pa sunt In ordine: 697 (ill loc de 218), 326 (I 02); 22, I
(6,93) ~ivalorile G se obtin In kgf/cm".
 4. COMPRESJBILITATEA PAMANTURILOR 457

297-e - 0,5
Gn1ax =102· ' . a; [MPa] (4.120.b)
l+e
- -
unde e, este indicele porilor iar (J m =( O-x+O-y+O-z)13 sau (J m =( O-J+0-2+0-3)12
in MPa (1 MPa =10 dabl/crn").
Relatiile prezentate exprima dependenta modulului de forfecare
maxim (rnodul tangent) de starea initiala de tensiune si respectiv de
5
porozitatea pamantului pentru un nivel al deformatiilor de cca. J 0- . Pentru
6 4
un nivel al deforrnatiilor (y), de ordinul a 10- - 10- , Iawasaki si Tatsouka
recomanda urmatoarele relatii [40], [219]:

(2,17 _e)2 - (),40

G = 900· . o; pentru r = 10- 6
(4.t21.a)
l+e

(2,17 ,- e)2 0.44

G = 850· . (J,,, pentru r = 10- 5
(4.121.b)
I+e

(2,17 _e)2 - 0,50

G = 700· . (J,,, pentru r = 10-4 (4.121.c)
l+e
unde -;;.,,,se introduce in dabl/cm' si rezulta G in dalv/crrr'.
80

0,75
60

Figura 4. 74. Variatia

coeficientului K2 infunctie de
gradul de indesare si de
lunecarea specified

o
lO,f;

lunecarea specifics (y)

Dependents modulului (secant) de forfecare dinarnic de ni -elul de

deforrnatie a fost pusa in evidenta de Seed si Idriss [68] printr-o relatie de
urmatorul tip:
458 FUNDATrl1 - FIZICA SI MECANICA rAMANTURfLOR

- 05
G(y)=6,93.KI·K2.(ID,· y).( 0"111) t [MPa] (4. J 22,)
unde:
K, este un coeficient dependent de marirea granulelor de nisip:
• KI = 0,65 pentru nisipuri tine,
• KI = 1,00 pentru nisipuri medii,
• KI = 2,00 pentru pietris,
iar K2, un coeficient depinzand de gradul de indesare (iD) sau densitatea
relativa (Dr) si de lunecarea specifica (y), figura 4.74,
o analiza arnanuntita a factoriJor de care depind pararnetrii dinamici
este prezentata 10 lucrarile [54] ~i [219].
Variatia raportului GIG,nax (Gn1ax este dupa Seed si Idriss modulul
4
tangent conform fig.4.7 J., determinat pentru 0 amplitudine Lfy = 10- ) In
Iunctie de amplitudinea deformatiei este prezentata in fig.4.75, Acest grafic
ar perrnite aproximarea modulului secant G, pentru un nivel de deformatie
dat *
4
4
10- , in functie de modulul tangent deterrninat printr-o incercare cu
y=IO- • De asernenea, prin utilizarea graficului 4.75. s-ar putea estima
valorile modulului secant, pentru Ull nivel de deformatie dat, In functie de
valorile modulului tangent dat de relatii!e (4.120 - 4. J 22.).

),0 I~~"
'-~-~C~::::-I--T--I
... ...
x 0,8 1------4---""'oc- ...
~..... ,-'~c--
~..,--
... ---+------1
(o:S curba medic
8 '
S:2 0 6 A

"<t
o ,
- ,
~,..., 04 dorneniul ~~~-~'-"~-~--------
~
de vanatre ~
,
0,2 I------r-------- I-----l'-c-',~-'_c_--
..... ...

° 10-4 10
,1

lunecarea specifics (y)

Figura 4.75. Influenta amplitudinii deformatiei specifice (J!) asupra raportului GIGll1l1•r
•

lnfluenta nurnarului de cicluri de incarcare - descarcare asupra

rnodulului de forfecare si implicit degradarea probei este reliefata ill
graficele din fig.4.76, pentru doua niveluri de deforrnatie.
Se constata ea Gft1(L'( creste liniar cu nurnarul de cicluri pana Ja eca.
5
10+ cicluri, dupa care cresterea rapida a lui G"ltV; este urmata de 0 scadere
mai mult sau mai putin brusca, ill func]ic de rensiunea medie (~III).
 4. COMPRESIBILITA1'EA rAMANTURILOR 459

Pentru nivelul de deformatie de eea. 10-4, cresterea lui Glt7GX este

relativ putin sensibila in raport eu nurnarul de cicluri. Aeest fapt a
determinat afirrnatia ca nivelul de deformatie y= 10-4 ar putea, 111 mod
conventional, reprezenta limita superioara a domeniului elastic ~i de aici
ideea determinarii lui Gm{'lf pentru 0 amplitudine a deformatiilor (y) egala
4
eu 10- .

300 -4
'Y - 6·' 0
Figura 4.76. Influenta
--
ro
numdrului de cicluri asupra
~ modulului de forjecare
~ 200
S -(j - 0 ,\\
-
-4 tangent
o rn 'Y = I ,6·} 0

crIll = 0,06

100 ----'---_--'
3 4 5 6 7
10 10 10 10 LO
numar de cicluri
,..
• In cazul pamdnturilor coezive, modulul de forfecare cste exprimat
de Hardin si Drnevich [219], printr-o relatie similara ecuatiilor (4.119. -
4.120.), pentru dorneniul micilor deformatii:

(2,97 _e)2 - 0,5

Gn18x = 102· . a.; . S') [MPa] (4. I23.a)
I +e
Linde S estc cocficientul de supraconsolidarc (S = (Y~ / Y . z) si (P) un indice
dependent de indicele de plasticitate al pamantului (fig. 4.77.).
Valoarea rnodulului de forfecare dinarnic G(y) pentru un nivel de
forfecare se ob]i ne cu aj utoruJ relatiei:
G
G(y) = max (4.123.b)
1 + r / r,
unde r, este deforrnatia specifica de referinta. Aceasta este dat~ d relatia
[219] :
=
,
Y I'
111flX
(4.123.c)
Gn1Bx
Linde 'mnx este data de relatia lui Masing [54J, [219]:
460 FUNDATII [- FIZICA Sl MECAN1CA PAMAN1'URILOR

2 2 1/2

1:n1ux =
, ''/'' , '/"
.av • SIn 'f' + c . COS 'f' - l+Ko
.a'v (4 ..123.d)
2
,..
In care:
• Ko - coeficientul presiunii laterale;
• CT~ - tensiunea verticala efectiva din greutate proprie si actiuni
exterioare in dabl/crrr';
• l/J' - unghiul de frecare efectiv in grade;
• c' - coeziunea efectiva in dalx/cnr'.
Jamiolkowki et all (1991) [38] indica pentru determinarea modulului
de forfecare initial al argilelor urrnatoarea relatie:
198 (
G == 1/3' RSC
)0 .
,
O"oel [MPa] (4.123.e)
e
unde:
• O";CI. == ( a; + a~+ a;) I 3 = I, 13, tensiunea medie (octoedrica) 'in
MPa' ,
• e - indicele porilor;
• a - un coeficient dependent de indicele de plasticitate;

J%
p 0 20 40 60 80 ~ 100
a 0,18 0,30 0,41 0,48 0,50
°
50 10000
0..
'3 40 ,/
V 000 •••
-.- -..-'" ......
~

~ 30
o
V ~1000
o
...... '!.!
-- ....
•
..
l

••
....
..._~~ ...

. .. ....
0..
~ 20 / -
~ 300 . ~ .. ~ ~"
-,~. ..
'~~,..~",..'-
~ I se curba rr ~ie
- '"
,
t -t"
"
"".... .."...
~ 10
.....
/ •
3()
-,
~
..
o V
10 -
~
'"'",
o 20 40 60 80 100 120
10.5 10.4 10.3
indice de plasticitate lp % deformatia specifics y

Figura 4.77. Valoarea exponentului (p) din Figura 4.78. Variatia raportului Gic; In
expre..sia lui Gmax infunctie de indicele de functie de deformatia specified (y)
plasticitate

Pentru dorneniul deformatiilor mari se poate elimina influenta

explicita a diferitilor factori asupra modulului de forfecare, prin studiul
 4. COMPRESLBILITATEA pAMANTURILOR 461

raportului dintre modulul de forfecare (G) si coeziunea parnantului In stare

nedrenata (cu), fig.4.78. Pe baza unor astfel de grafice se poate determina
modulul de forfecare, pentru lin anumit niveL de deformatie (y), in functie de
rezistenta la forfecare nedrenata (C,I), stabilita printr-o incercare clasica de
forfecare.
Modulul de forfecare, pentru un anumit nivel de deforrnatie y, se
poate exprima, in mod similar ca in cazul parnanturilor necoezive, pe baza
unor grafice corelative, deforrnatie specifica (y), raport G/Gmax (fig.4.79).
1,0
- ~ -
0,8 ,

~ - I\\~ [/0,14

o 0,6
S \\"\VO,2~
(3 ~~0,55
- Figura 4.79. Raportu/ G~ '",ax stabilit
-I~- pentru 0 argild moale infunctie de
~
o 0,4
~ - ~ ~ presiunea medie si deformatia
'" specified
0,2 - ~ -_
<,
~
~

-6 -5 -4 -3 -2
10 10 JO
deforrnatia specifics
10 ) °

b. Functia de amortizare tors ionala

Amortizarea interna, caracterizata cantitativ prin raportu/ (factorul)

de amortizare (~, D), este dependenta, In principal de [54], [219]:
• pentru parnanturile necoezive:
- de starea de tens iune;
- de umiditate (de saturatie);
• pentru parnanturile coezive, intervine si frecventa respectiv
numarul de cicJuri de incarcare si indicele pori lor.
• Hardin a indicat pentru parnanturile necoezive urmatoarea relatie
6
de calcul, aplicabila pentru domeniul micilor deformatii (10- + 10-4):
- 05
C;, = 0,031· yO,2 . am' (4. 124.a)
,.
In care:
y - este deformatia specifica;
-
a", - tensiunea medie, exprirnata in MPa.
462 FUNDATIII - ,FIZICA $1 MECANIC;\ pAMAN1'UI{ILOR

Relatia de calcul (4.124.a) este recornandata pentru un interval de

-
variatie a tensiunii aft, cuprins intre 0,025 si 0,] 5 MPa, desi dupa unii autori
(Kuribayashi [44]) ea poate fi aplicata patla la 0,50 MPa,
-
• Schnabel, analizand influenta tensiunii an, asupra raportului de
amortizare considers ca exponentul termenului (a:,:) trebuie sa aiba vaJoriJe:
n=O,2 pentru presiuni mici ~iOJ4 pentru presiuni mari; In majoritatea
cazurilor practice s-ar indica valoarea 1/3.
. . -...... ..- - -
/
,,- - 40 --
--
.- -- - -- .

225 - ..
I
/
---.
(l) .g ~ 30 - -- .. -
~ N·c
'e
. o 20
oj
_'--
'8 25 - ~ - --,;
o 0 curbs In die / / /
~'e 15
F::1 ~ W'> _

~ 20 - - .- 7 .'- -
I
I
-00
_.. __ .- _
.. .. ---
.s 15 -_.- • - ,/ '-- - - I --
~ ~ 10 /
~ 10 --
&~ 5
t::!~
~

••
~
5
-
--- 10..11-
-
- .

IO'~ 10'
deformatia speci fica y defonnatia specifica y

Figura 4.80. Raportul de amortizare Figura 4. R 1. Raportul de amortizare

torsionalii a pamdnturilor necoezive in torsionalii la un pamdnt coeziv (argilii) in
functie de deformatia specified [unctie de deformatia specified

• Seed si Idris, pe baza a 11l11TIerOaSeexperirnentari, au stabilit

-
domeniul de variatie din (ig.4.80., pentru tensiuni a» ~ 0,1 MPa.
Utilizarea graficului din fig.4.80" pentru valori ale tensiunii medii
-
*'
an, OJIMPa se poate face cu ajutorul relatiei:
-
~t = ~/o . (a,n /O,I)-n (4.124.b)
-
unde am se introduce in MPa, (fl) ar avea valorile indicate de Schnabel si
~to are valorile din fig.4.80.

Studiindu-se influenta umiditatii asupra valorilor raportului de

amortizare s-au constatat variati i de ordinu I 1 + I 6 de la starea uscata la
starea saturata a pamanturilor necoezive. Variatia raportului de amortizare
torsionala 'in functie de y, pentru pamanturi Ie coezive, este in general mai
dificil de precizat.
Cu toate acestea se indica in fig.4.81. graficul de variatie pentru 0
argila, ce arata o crestere mai putin accentuata a raportului de arnortizare In
 4. cOrvJPJ{ESlBILITATEA rAMANTURJLOR 463

raport Cli cresterea nivelului de deforrnatie In raport cu cea corespunzatoare

pamanturilor necoezive.
Din cele prezentate, se desprinde concluzia ca indicii cornportarii
dinamice a parnanturilor (E,' G,' C;v ;'/) sunt dependenti atat de nivelul de
incarcare cat si de nivelele de deformatie, de umiditate, porozitate, etc., si
prin urmare nu sunt niste constante si este necesar sa se defineasca, pe baza
incercatilor, functiile modul sau functiile de arnortizare corespunzatoare. Cu
toate acestea, III literatura se indica valori orientative ale moduli lor si ale
"
raportului de amortizare similare celor din tabelele 4. J 7. ~i4.18. l40]. In
baza modulului de deforrnatie liniara sc obtine ~imodulul de forfecare
aplicand relatia 4.105.
Tabel 4.17. Valori orientative ale modulului de deformatie liniara dinamic
Denurnirea pamantului Modulul de deformatie
2
liniara daN/cm
Static E, Dinarnic Ed
Nisip afanat cu granule rotunde 400 800 1500 3000
(1) N isip afanat cu granule colturoase 500 800 1500 3000
.~ N isip Cli Indesare mij lucie, cu granule rotunde 800.".1600 2000 5000
N
g Nisip cu indesare mijlocie, ell granule '1000... 2000 2000 5000
~ colturoase
~ Pietri~ tara nisip 1000 2000 3000 8000
Pietris natural, colturos l500 3000 3000 8()00
Argi fa tare 80 500 lOOO 5000
(1)
Argi La moale 60 200 400 1500
.~ Argila plastic curgatoare 30 60 300 8()O
~o PrGlf tare 60 500 1 000 5 ()()O
U Prafmoale 40 80 50 ] 500
Namol, sarac 111 substante organice 20 50 1 ()O 300

Tabel 4./8. Valori ale rapoartelor de amortizare (~)

1-- -- -
Denurnirea pamantului
~
-
~
Auton
,

Nisip uscat ~j pietris o 03 ... ().07 Weissman Hart

Nisip uscat sau saturat 0,0 I ... 0,03 }-]aLI. Richart
Nisip uscat 0,03 Whitman
I Nisip uscat sau saturat cu pietris 0,05. -.0,06 Barkan
AI·gila 0,02 ... 0.05 Barkan
Nisip
- uscat 0,0 L... 0,03 Hard ill
464 FUNDATIII- FIZICA ~l MECANlCA PAMAN'rURILOR

._ '1"'1
f")
•

o
o
00 o
0\
8
'1"'1
M
....... .....
In In
N
t-
N 8
\0
00 00
o
..... 00
0\ 0\
\0 In V
\0
- .....
In In
N
\0
0\ N
\0 \0
00 00
In
•
('I ,
o•
~
--,
N
V
..
N N o
00 00 o
- -
\0 00
M

g
\0

-
t-

- -- \0
00
M

o•
•
t-, 0\
I
-.....
,
.....
0 .....
0 '::§? .....0
0' 0' 0 0'
VOOON
..........
N C"~

-'so
KU

<
-..........
v
M
00
00
t-
0\

-
N
.....
f""'I In

-
00

f""'I o --
o
\0
.......
\0 e-
V
o
A
V
o
..
o
o
.....
o
In
M

g
o
00
V
o
In
\0 -
o
00 -
o
00

tl_C/)

>8
o
§
-
00 N
M c'1

e e e 8
,
f""'I
o -
t-

\0
I
In
N

-
t-
,
00
r-,.,
In
N
I

....r:.:s
._._
(,J
o
V
.. In
•
('t
'1"'1"
In
00
\0
.. o
t-
..
o o
E
r:.:s
....
o
-
00- o
o
N
o -
f""'I
-
- -- - - ,
o "'"
o
8
N
0\
In
M
o
o
--.
.....
V

~
s::
...o '" o r
("I

.....,
'1"'1 o o 00 o
U M
I
('I
, N, M, M \1"'1
I

....... ..
f""'I '1"'1
.. 00
.. In

-
00 V
N
('I

'-1
m • VJr.._.
- II)-

-o
C/)
.slh" C
o ._
V 'r-'.~
._ ~ Q
Q. d
Kij
>
0
o...~:;jO
tUU..o
 4. COMPl~ESJ BILJ1'ATEA pAMANTU l~lLOR 465

Analize comparate a rezultatelor fumizate de incercarile efectuate cu

aj utorul coloanei rezonante si Incercari j n situ efectuate prin vibrarea UJ10l'
blocuri din beton armat (1 .Sm x 0,75 - 0,70m, inaltime) in regim permanent
(testul Rayleigh), cu placa lncarcata ciclic ~j respectiv prin rnetode geofiziee
(D,H. / C.H.) sunt prezentate in lucrarile [54], [2 J 9], r

• Principalele concluzii sunt:

• datele furnizate de metodele in situ mentionate, pentru patru
arnplasamente, pentru moduJuI de forfecare sunt imprastiate;
• proiectantul trebuie sa aleaga parametrii cei mai potriviti
pentru proiectare, eu atat mai mutt eu cat 11U intotdeauna
valoare eea mai mica sau cea medie asigura graduJ de
siguranta solicitat;
• alegerea rationala a valorii experirnentale a modulului de
forfecare trebuie sa aiba in vedere presiunea medie efectiva
(presiunea din celula In cazuJ incercarilor triaxiale, inclusiv
din coloana rezonanta), indieele porilor, amplitudinea defor-
matiilor, gradul de saturatie, efecte1e timpului (Ill special
pentru argilele consolidate secundar), numaru 1 de cicluri de
,., v
incarcare;
• In general valorile modulului dinarnic obtinute III laborator
sunt mai miei sau eel rnult egaJe eu eele obtinute prin
" ...., .. .
incercart in SItu;
• in eazuri de anizotropie transversala pronuntata este posibil
ea valorile obtinute in Iaborator sa fie mai mari decat cele in
situ.
o imagine asupra coneluziilor prezentate precum si a ordinului de
marime a parametrilor dinamiei, ai catorva tipuri de parnanturi, poate rezulta
prin exarninarea rezultatelor experimentale obtinute ill cadrul Centrului de
Fizica Parnantului ~j Seisrnologie, Jnstitutul Central de Fizica Parnantului
Bucuresti - Magurele pentru forajele prezentate In tabelul 4.19.a si b r'54].
Starea de tensiune din masivele
de piimiint

5.1. Consideratii generale

Pentru deterrninarea starii de tensiune din rnasivele de parnant si a

cornportarii lor sub actiunile transmise de fundatii Ie constructi ilor, se admit
diferite modele reologice de calcul [18] [175], [J 83], [218], care considera
pentru "materialul parnant' fie 0 comportare elastica, fie 0 comportare
elasto - plasticd, fie elasto - vdsco - plasticd. Pentru cazuri le practice uzitate
in proiectarea curenta, se admite In general 0 comportare liniar deformabila
a parnantului care perrnite pe baza considerentelor expuse In paragrafele
anterioare, aplicarea legii lui Hooke general izate.
Ca urmare, se pot estirna astfel deformatiile masivelor de pamant
introducand criteriul tasarii in dimensionarea fundatiilor, respectiv a
elementelor de constructii.,
Acceptarea prin ipoteza a cornportarii tiniar deforrnabile, se face in
s1ran,sa concordanta Cll modul real de cornportare al masiveJor de parnant
supuse actiunilor exterioare (fig.5.l.).
Astfel, daca se reprezinta corelatia grafica presiune medie - tasare,
stabilita In urrna unei incercari cu placa sau chiar a unei fundatii se pot
distinge [112], [197] (fig.Svl.) urmatoarele faze de lucru:
I, Faza liniar - deformabila, care corespunde domeniului de presiuni
OSpSP1, caracterizata printr-o corelatie presiune-tasare cvasiliniara; pentru
acest dorneniu de presiune, tasarile (s /) sunt determinate de reducerea P01"O-
zi'tatii pamanturi lor deci de indesarea acestora.
Daca se considera doua elemente de VOIUOl (fig.Si l.) In vecinatatea
planurilor verticale ipotetice care lirniteaza Iundatia sau pJaca de incercare,
 5, Sl'AREA DE ~rENSIUNE DiN MASIVELE DE pAMAN'r 467

atunci, sub actiunea tensiunilor ce le solicita, induse de presiunea exterioara,

elementele de volum vor suferi numai deforrnatii de velum prin reducerea
porozitati i, forma lor rarnanand neschimbata.

< Pi <

I1
•
a) b) i: c)
,
,
,
,
I

1--- Faza indesarii

--- 1
_.:., Faza dezvoltarii zonelor lastice i
..1--- ';- ----,--
Faza de ru ere
."---
,,

'8 ~za Lipiar-.£cfortnabilu.;--! __ _!aza elasto - plastica __ 1-'--

Faza lastica
o
t---J
I

CIl

,I

Figura 5,1, Curba pre ..siune-tasare (p-s) a pdmdnturilor. Fazele comportiirii pdmdnturilor
pentru diferite stadii de incdrcare

Ca urrnare, se poate considera ca proprietatea pamanturi lor care

caracterizeaza comportarea lor 'in aceasta faza este compresibilitatea, cu
expresia ei cantitativa data de legea indesarii (vezi §.4.2.2.1.1).
Pentru acest domeniu de variatie a presiunii Jegea lui Hooke, apli-
cabila tuturor rnaterialelor cu cornportare liniara, este aplicabila si paman-
turilor, indiferent daca sunt coezive sau necoezive.
II, Faza elasto - plasticd pentru presiuni IJ > PI, cand posibilitatile de
indesare a parnantului fiind epuizate, apar lunecari cauzate de atingerea
rezistentei la forfecare a parnanturilor, care deterrnina deplasari ale
elementelor de volum si care se materializeaza ill planul talpii fundatiei In
tasarile (~~2),fig, 5.1.
Ca urrnare, elernentele de volurn considerate (fig.5,l.) sufera in
principal deforrnatii de schimbare a forrnei sub actiunea tensiunilor
tangentiale. Ca urrnare a atingerii rezistentei 1a forfecare In anumite puncte
si deci a plasticizarii pamantului (deformatii fara rnodificarea volurnului)
apare tendinta de redistribuire a tensiunilor in zonele invecinate nepJas-
ticizate. Aceasta redistribuire determina rnodificari cantitativc ale stal-ii de
468 FUNDAT)I 1- Ii'JZICA Sl NJECANICA pAMAN1'URlLOR

tensiune, care nu pot f estimate prin adrniterea unor modele reologice

bazate pe 0 cornportare liniar - deformabila a pamantului ~i deci cu algoritmi
stabiliti in teoria elasticitatii. Aparitia lunecarilor deterrnina si alura neliniara
a curbei presiune - tasare, CliO curbura crescatoare pe masura ce presiunea
creste. Aceasta faza corespunzatoare dorneniului de presiune 17/ < P < P2,
caracterizata prin alura neliniara a curbei de presiune - tasare ill care apar si
se dezvolta zonele plastice mai este denumita si .faza dezvoltdrii zonelor
plastice sauJaza lunecdrilor progresive.
Presiunea limits de aparitie a zonelor plastice, ce constituie lirnita
inferioara a fazei a II-a, este presiunea PI, respectiv presiunea pentru care
adancimea maxima a punctelor, in care este depasita rezistenta la forfecare,
este cea corespunzatoare talpi i fundatiei (z = 0). J n practica curenta se
admite 0 extindere limitata in adancirne a zonelor plastice (de ex, BI4 unde
B este latirnea fundatiei), iar presiunea Iimita de eedare plastica [183] pp/,
rezulta astfel mai mare decat presiunea (P I), fig.S.I.
Ill. Faza plasticd apare pe rnasura ce presiunile cresc, zonele plastiee
se inmultesc progresiv, deterrninand deforrnatii nestabilizate si chiar forma-
rea, unor zone de rupere, asimilabile cu suprafata de rupere care determina
refularea laterala a parnantului si pierderea stabilitatii generale a fundatiei
(fig.S. l.c); aceasta faza mai poarta numele de .faza de rupere .5QU de cedare.
Presiunea care lirniteaza aceasta faza este presiunea critica (Per) definita ca
reprezentand valoarea rnedie a presiunii limita care 0 data depasita, deter-
mina cedarea prin rupere a unui masiv de parnant, respeetiv pierderea stabi-
litatii generale a fundatiei,
Fata de cele prezentate, rezulta ca aplicarea ecuatiilor stabilite in
teoria elasticitatii alat pentru starea de tensiuue cat si pentru e tirnarea stari i
de deformatii este lirnitata la intervalul de presiune 0 < p < pp!. Deci,
criteriul de aplicabilitate ll constituie aparitia zonelor plastice in masivul de
pamant precum si gradul de extindere al lor. Api icarea Jor pentru presiuni
mai mari decat (Ppl < Pi < Per.), determine erori, in estimarea corecta a
tasarilor, cu atat mai mari cu cat p > > pp/, datorita fenornenelor de
redistribuire a tensiunilor In vecinatatea zonelor plastice (fig.SL). Aceasta
deoareee tasarea totala Sf; = f{p,) care al-e doua cornponente s,; (datorita
cornprirnarii / indesarii) , respectiv S2i (cauzata de deformatiile eLasto-plas-
tice) nu poate fi calculata prin metode care all fa baza Jegea lui Hooke.
Practic pentru IJ, > pp/ prin acceptarea comportarnentului J iniar-
deformabil pentru parnanturi si a rnetodelor de caJcul a tasarilor se poate
caJcula numai tasarea .S',;, datorata indesarii, 1111 si cea de-a doua components
 5. STAf~EA DE TENSIUNE DIN MASIVELE DE pAMAN1~ 469

(S2i)' Acesta este unul din motive le pentru care calculul ter=uului de fundare
fa starea lirnita de deforrnatie (SLD) introduce restrictia complementara
celei a tasarii (se/. ~ Sad,n.), Pel. ~ P,}I' Cunoasterea starii de tensiuni din
terenul de fundare pentru faza elasto-plastica si posibilitatea practica de
calcul a tasarilor (S2i) ar face posibila folosirea in proiectarea curenta, a
unor presiuni Pi> PI)/ in contextul respectarii restrictiei generale Sfi < Sal!"1'

I I
-----_ ...

Figura 5.2. Sectiune plana prin masa unui pamdnt

o altaproblema care trebuie precizata este sensul fizic al tensiunilor

In mecanica pamanturilor, tinand seama de structura dispersa a acestora.
Dupa cunl se stie [183], tensiunea este definita, in sens matematic, ca
reprezentand lirnita raportului dintre forta care lucreaza pe un element de
suprafata plana din rnediul solicitat si aria suprafetei considerate, atunci
cand valoarea acesteia tinde catre zero. Consider-and 0 sectiune plana printr-
omasa de pamant (fig.5.2.) se constata ca aceasta intersecteaza atat partea
solida, reprezentata prin particule solide, cat si porii ce contin, intr-o
anumita proportie, gaze sau apa, De asemenea, actiunile se transmit prin
contacte.le intergranulare de-a lungul unor suprafete curbilinii si nu plane,
dupa care, de altfel, are loc ~j lunecarea particulelor sub tensiunile normale
si / sau tangentiale.
Determinarea tensiunilor de la nivelul contactelor intre particule este
insa practic imposibila, datorita numarului mare de contacte intergranulare
(cca 5.000,000 de contacte intre particuleJe soJide la I crrr' de nisip fin) [112]
~iprin urmare se adrnite ipoteza rnediului continuu (in orice volurn
elementar se gaseste materie), respectiv se deterrnina 0 tensiune medie pe
baza intregii suprafete considerate (plinuri si goluri) ~1 nu numai pe baza
suprafetei reale de contact a particulelor solide. Deci, tensiunile care se
deterrnina, prin relatiile care urrneaza, nu reprezinta tensiunile de la
contactele intergranuJ are, reprezentate schematic in fig,S.2., ci it" nsitatea
medie a lor pe sectiunea 1-1, In ideea ca apa din porii parnantului se gaseste
la presiunea atmosferica.
470 FUNDA,Tlll - FIZICJ\ SI MECt\NICA. pAMAN~ruRILOR

5.2. Starea de tensiune in semispatiu

a fost definit [43 J, [60] ca un COl'P solid, elastic, izotrop,

Sernispatiul
de mdrime semi-infinitd, limitat de 0 suprafata plana. Sernispatiul liniar-
deformabil din mecanica pamanturilor, se deosebeste de semispatiul elastic
prin faptu] ca deforrnatiile nu sunt reversibile, avand pe langa componenta
elastica si 0 importanta components rernanenta (plastica), Dupa cum s-a
argumentat anterior (vezi §.5.1.) aplicarea relatiilor care se vor stabili In cele
ce urrneaza sunt valabile pentru dorneniul de presiune () < p ~ pp/, pentru
care se poate admite 0 comportare liniar-deforrnabila a pamantului si, In
cousecinta, aplicarea legii lui Hooke, 111 care modulul de elasticitate se
in Iocuieste cu modulul de deformatie liniara in estimarea deforrnatiilor.
•

Problernele distributiei tensiunilor in sern ispatiu se pot diviza, 111

general, in doua cazuri:
a) forte aplicate ]a suprafata semispatiului;
b) forte aplicate rn interiorul semispatiului.

a. Fortd concentratd actiondnd la suprafata semispatiului x)

Fie semispatiul din fig.5.3.a incarcat eu 0 forta concentrate P, si

punctul M caracterizat, ca pozitie, de .raza vectoare R, Sub actiunea fortei
-P ,
punctul M se deplaseaza in M'f cu distanta M? Aceasta deplasare, care se
considera ca alungire a razei OM se admite [43], [162], [214], [215 J, tocrnai
prin prisma cornportamentului Iiniar-deformabil asumat, direct
proportionala cu forta
-.P 'COSVJ ~j invers proportionala cu raza R, deci:
/1R = C • p. cos If/ ( 5. 1.)
1
R
La randul sau raza initiala OM' s-a alungit cu 6R', prin deplasarea
punctului M" in M" si deci prin prisrna celor prezentate rnai sus rezulta:
M_' = C • p. coslf/ (5.2.)
1
.R + I1R ,

Ca urrnare, considerand segmentul I1R ca baza, deformatia

specifica, prin cornpresi une dupa directia razei R, va fi:
eR = /1R -/1R' = C 1
• p. cos If/. 1_ 1 ~
!1R IlR R R + M?

x) Problema a lost rezolvata de Boussinesq in anul 1885.

 5. S'fAREA ,DE TENSIUNE DJN MASIVELE DE pAMAN'I' 471

C' -
c .p . cos f//
I .
R + I1R - R
VR -
till R2 + R . tlR
P
&R == C" R 2 • COS (// ('5 1,)

prin neglijarea terrnenului R·tlR in raport cu R 2.

p p
•
-
(~ ,
I

/
/ •

.~".:
•

t
I

• .
•
<p
" •
•
'" " •
•

•
+ ~ , \ •
•

1-----\---:.----
z
l{ ! b) z
p

----- - -- -----
z
a) z
c)

Figura 5.3. Determinarea tensiunilor In semispatiu sub actiunea unei forte concentrate

Relatia
(5.3.) indica proportionalitatea deforrnatiei specifice cu
intensitatea fortei P, cu COL')VI si invers proportionala cu patratul razei
vectoare. Admitand, prin ipoteza, 0 relatie liniard intre tensiunile si
deformatiile specifice rezulta:
== (S.4.a)

unde K este un factor de proportionalitate, care se poate determina pe

considerente de echilibru static.
Astfet, considerand ipotetic 0 semisfera decupata dill sernispatiu cu
centrul in 0, fig.5.3.b, ea va fi in echilibru sub actiunea fortei P si a fortelor
elementare (JR' dA .
Ca urrnare, ecuatia de proiectie pe verticala va fi:
~ ~ P
2 (J
() R
. dA - P = 0 => 2
0
K.
R2
. COS VI . dA - P = 0 (5.4.b)
472 FUNDArrl1 [- FIZICA $1 MECANICA PAMAN1'URILOR

Elementul de arie dA va reprezenta aria unei zone sferice (fig.S.3.c)

si deci, dA=2·1t· R'· h, unde h ~ R· d'lJ si R'=R -sinip => dA=2·1t· R2 -simp- dip,
"
Inlocuind in ecuatia (S.4.b) expresia elernentului de arie dA si
efectuand calculele, se obtine:
!!_ p . cos f.// 2·
2 K . ·2· 1!. R . sm 'If . cos f// . df.// - P = 0 =>
o R2

2 · 1r . P .K · fo cos 2
If! · sin If! . d If! - P = 0 ~ - 2 . 1r . P . K .}__
. cos If!
3
3
f - P =0
0

=> _'l:_'1!.P.K 3 (S.S.) -P=O K=-

3 2 '1!
Tinand seama de valoarea factorului de proportionalitate, data de
expresia (S.S.), relatia de calcul a tensiunii radiale (S.4.a) devine:
3· P cosw
aR = _ 2 '1!' R2 (5.6.a)

si acceptand semnul (+) pentru eforturile unitare de compresiune, rezulta:

a = 3· P cos f//
._......;._ (S.6.b)
R 2'1! R2

o x 0 r
.
I
I' ,
,
,
,,~ .
."
1

I1
1
Y.i"":
,
• j
1 \I'
x: I
,-,' "
~
,

----------------t- "lan.lll j
Orz:
•
1
I
:w:
•
I

t
;
; 0,.0 dA=i
,•
I1
t

I1 z:
! R II 1
:
I I t ~ 1·sin
1

I l
1
"z :
t
1

.'.
1 t •

.:
1 I. ,.. .t_ .. .. J
t , ,
•
1
I
,,, ,", J . cos",
1 ,'. "
t
i
•,'
""
,'1
i·,," "
I ,
I
t ,
,,"
• ,, I _,'
I " , '
________________
-L • __
;,' t ",

t
1
1

z~ z •

a) b)

Figura 5.4. Exprimarea starii de tensiune in coordonate cilindrice

Tensiunile exprimate in coordonate cilindrice se obtin pe baza

ecuatiilor de echilibru static a elementelor de volum (fig.S.4.b) din pJanul
Orz. Astfel, din proiectia pe verticala a fortelor elementare ce solicits
elementul de volum sectionat ( 2 ) rezulta:
 5. STAREA DE 'fENSIUNE DIN MASIVELE DE pA.MANT 473

0" z . 1 = 0" R • 1. cos V/ . cos If/ =>

forta
elementara

z Z2
si cum cos", = - (fig.5.4.a): => «. =O"R· R2
R
3. P Z3
si tinand searna de relatia (5.6.b), => a = ._ (5.7.)
z 2.f! R5
Inlocuind In (5.7.), marirnea razei vectoare cu relatia R2 =1+z2
(fig.5.3.a) se obtine:
3·P z'
O"z =. 5
2·Jr .Jr2 +Z2

5/2
3· 1 p p
0" = . .- CYz =K ·-2 (5.8.)
z 2 . f! 1+ (,,./ Z )2 Z

K
unde K este un coeficient functie de raportul (rfz) si are valorile din tabelul
5. J .
Cu ajutorul valorilor din tabelul 5.1. se pot trasa graficeJe de variatie
ale tensiunii a, in plan orizontal si vertical (fig.5.5) [l83]. Din examinarea
acestora se desprind urmatoarele observatii:
• tensiunile verticale sunt neuniforrn distribuite de-a lungul unui
plan orizontaJ, prezentand valori maxime pe verticala punctului de aplicatie
al fortei si scaderi relativ rapide cu cresterea distantei fata de axul fortei;
• gradul de neuniformitate a1 repartitiei tensiunii verticale seade pe
masura ce adancimea pLanului considerat creste;
• tensiunea verticala scade ca intensitate pe masura ce distanta pe
verticala fata de punctul de aplicatie creste.
Pentru deterrninarea celorlalte tensiuni se va analiza echilibrul static
aJ clementului de volum ( 1 ), fig.5.4.b exprimat printr-o ecuatie de proiectie
pe orizontala ~i se obtine:
. 2
CY r • 1- aR • I . sin '1/ . sin f// = 0 a, = CY R . SIn f//
IorIO
elementara

~i
tinand searna de relatia (5.6.b) se obtine:
3 . P sin 2 V/ . cos '1/
a = .-__.;,.----"-- (5.9.)
r 2.17: R2
 ... "
474 FUNDA'TIII- F]ZI A $1 MECANICA PAMANTURILOR

Tabe/5.1. Valorile coeficientului K(rlz) pentru calculul tensiunii verticale 1/1 interiorul
semispatiului actionat de oforta concentratii la suprafatd
rlz K rlz K rlz K rlz K
1 2 3 4 5 6 7 8
0,00 0,4775 0,50 0,2733 1,00 0,0844 1,50 0,0251
0,0 I 0,4773 0,51 0,2679 I,0 I 0,0823 1,51 0,0245
0,02 0,4770 0,52 0,2625 1,02 0~0803 J ,52 0,0240
0,03 0,4764 0,53 0,2571 1,03 0,0783 1,53 0,0234
0,04 0,4756 0,54 0,2518 1,04 0_!0764 J ,54 0,0229
0,05 0,4745 0,55 0,2466 1,05 0,0744 1,55 0,0224
0,06 0,4732 0,56 0,2414 1,06 0,0727 1,56 0,0219
0,07 0,4717 0,57 0,2363 ] ,07 0,0709 1,57 0,0214
0,08 0,4699 0,58 0,2313 1,08 0,0691 1,58 0,0209
0,09 0,4679 0,59 0,2263 1,09 0,0674 1,59 0,0204
0,10 0,4657 0,60 0,2214 1,10 0,0658 1,60 0,0200
0,11 0,4633 0,61 0,2165 1, 1I 0,0641 1,61 0,0195
0,12 0,4607 0,62 0,2117 t , 12 0,0626 1,62 0,0191
0,13 0,4579 0,63 0,2070 1,13 0,0610 1,63 0,0187
0,14 0,4548 0,64 0,2024 1, J 4 0,0595 1,64 0,0183
0,15 0,4516 0,65 0,1978 I, 15 (),0581 1,65 0zOI'79
0,16 0,4482 0,66 0,1934 J ,16 0,0567 1,66 0,0175
0,17 0,4446 0,67 0,1889 1,17 0,0553 1,67 0,0171
0,18 0,4409 0,68 0,1846 I,18 0,0539 1,68 0,0167
0,19 0,4370 0,69 0,1804 1,19 0,0526 1,69 0,0163
0,20 0,4329 0,70 0,1762 1,20 0,05 J 3 J ,7() 0,0160
0,21 0,4286 0,71 0,172 ) 1,2 ) 0,0501 1,71 0,0153
0,22 0,4242 0,72 0,1681 1,22 0,0489 1,72 0,0147
0,23 0,4197 •
0,73 0,1641 J ,23 0,0477 1,73 0,0141
0,24 0,4151 0,74 0,1603 1,24 0,0466 1,74 0,0135
0,25 (),4103 0,75 0,1565 1,25 0,0454 1,75 0,0 L29
0,26 0,4054 0,76 0,1527 1,26 020443 1,76 0,0124
0,27 0,4004 0,77 0,1491 ),27 0,0433 1,77 0,0119
0,28 0,3954 0,78 0,] 455 1,28 0,0422 1,78 0,0 J 14
0,29 0,3902 0,79 0,) 42() 1,29 0,0412 1,79 0,0 I09
0,30 0,3849 0,80 0,1386 1,30 (),0402 t ,80 0,0105
0,31 0,3796 0,81 0,1353 1,3 I 0,0393 1,81 0,010 I
0,32 0,3742 0,82 0,1320 1,32 0,0384 1,82 0,0097
0,33 0,3687 0,83 0,1288 1'133 0,0374 1,96 0,0093
0,34 0,3632 0,84 0, L257 1,34 0,0365 1,08 0,0089
0,35 0,3577 0,85 0,1226 J ,35 0,0357 2,00 0,0085
0,36 0,352 J 0,86 0,1196 1,36 O,C)348 2,10 0,0070
 5, STAREA DE l'ENSIUNE DIN MASIVELE DE pAM;\NT 475

Tabel 5. J. Valorile coeficientului K(I"/Z) pentru calculul tensiuni i verticale in interiorul

semispatiului actionat de 0 forta concentratd la suprafatii (continuare)

rlz K r/z K r/z K rlz K

1 2 3 4 5 6 7 8
0,37 0,3465 0,87 0,1 J 66 1,37 0,0340 2,20 0,0058
0,38 0,3408 0,88 0,1138 J ,38 0,0332 2,30 0,0048
0,39 0,335 ] 0,89 0, J 110 1,39 0,0324 2,40 0,0('40
-
0,40 0,3294 0,90 0,1083 J ,40 0,0317 2,50 0,0034
0,41 0,3238 0,91 0,1057 1,41 0,0309 2,60 0,0029
0,42 0,3181 0,92 0,1031 1,42 0,0302 2,70 0,0024
0,43 0,3124 0,93 0,1005 t ,43 0,0295 2,80 0,0021
0,44 0,3068 0,94 0,0981 1,44 0,0288 2,90 0,0017
0,45 0,3011 0,95 0,0956 1,45 0,0282 3,00 0,0015
0,46 0,2955 0,96 0,0933 1,46 0,0275 3,50 0,0007
0,47 0,2899 0,97 0,0910 1,47 0,0269 4,00 0,0004
0,48 0,2843 0,98 0,0887 t ,48 0,0263 4,50 0,0002
0,49 0,2788 0,99 0,0861 1,49 0,0257 5,00 0,0001

variatia lui O'zcu distanta

_. ,P
IJe orizontala
.•
' ••
• ,,
, ,
•
•, •
•
••
•
3P
••
• 2n

I ()
.
-
•,, 4 \ 2n
z = 2,()0 m~ ~-:-:-::~~. ,
. . -.- - ······_-_··-·_-····-·····---··1·· _..-.-.--
,
I, variatia lui Oz adancimea
Cll
I -
•, pe verticala lui P
z = 3,00 m =~=--:-:----:::-:::::::::-.:-:-=--:--=~Tl=·-~-····
'" ~. . '-'"
....
- .--.--- -'
----.. -.-.- -----. - -----..- .----- - -.- -.
- -' - -"--' - --
'--"'1'-:" I.
.. "'- 9
3P
2lt
,,
••
•I
,
••
I
-. 3P

,
16 2n
•,
Z: ,
~

Figura 5. 5. Distributia tensiunilor in semispatiul actionat de 0/01'-(0 concentrate

476 FUNDATIJ 1- FIZICA $1 MECANICA pAMAN']~U,RJLOR

Inlocuind in relatia (5.9), functiile: sirup = rlR, cosip = zlR, R2=r2+z2

se obtine:
3·P
a = .---- (5. ,I0.)
2 '/C r 2 +z
I' 2)5/2

In mod similar, prin proiectie pe orizontala se obtine si expresia

tensiunii tangentiale:
3· P r· Z2
'zr = 'Crz = . ( ¥/2 (5.11.)
2· 7r r2 + Z2 J

Expresiile tensiunilor exprirnate in coordonate carteziene sunt [43],

[45], [46], [82], [95], [97],[99], [215], [223a]:
3·P y2 . z 1- 2· V 1 {2.R+z).y2 Z
a =
.\' 2 .1[
. --+ . - - J
R5
3 R ·(R + z) {R + Z)2 . R3 R
2 2
3·P x 1- 2· v
. z {2.R+zl·x Z ]
a = . s + . - -
y 2·1'C R 3 R ·(R + z) {R + Z)2 . R3 R3

(5.12.a)
2
,,=
zy
3·P x·z
2.1[ RS
. .
'

Exprimarea tensiunilor in coordonate polare capata expresiile:

3· P Z3 3· P 5
az =. 2 2 2 5/2
=
2 2
. cos 11/
"f'
.1[ r +z ·1f·Z

p 1-2· v
v,.--
rr • ------,-- - =
2· 7! r2 + Z2 /2 r2 + Z2 + z . r2 + Z2 .J (5.12.b)
2
p . 2 J (] - 2 . v ). cos ~
= . 3· Sill ~. COS f/I-
2 . /C . Z 2 1+ cos ~
3.P r . Z2 3 .P .
'C =. =
2 2 • sinw-cos" ~
2 '1'C r2 +z 2 5/2 '/C'Z
)

Analizand expresiile tensiunilor exprimate 111 coordonate carteziene,

date de (5.12.a), se constata ca unele dintre acestea sunt independente de
 5. STA,REA DE TENSIUNE DIN MASIVELE DE PAMANT 477

caracteristicile mecanice ale pamanturilor (az; aL'C,'azy), iar alt Ie depind de

coeficientul lui Poisson (ax; a),,' ryx).
Starea de tensiune este insotita de starea de deformatie caracterizata
prin deplasarile u; wale carer expresii sunt [82], [162], [214]:
P·{l+v) x·z {1-2.v),x
tl ( x, 0, z) = . - ....;__
_ ____;.---,--
2·f!· E R3 R· (R + z)

v( 0, y, z) = p. ( I + v). y. z ( 1- 2 . v ) . y (5.12.c)
2· tt . E R3 R .( R + z )
p . (I + v) Z2 2· (1- v)
w(O,O,z) = . 3 +-~~
2·1!·E R R

b. Semispatiul actionat de mai multeforte concentrate

Fie semispatiul din fig.5.6. actionat de un sistem de 'forte concentrate
-
~ , ~ , ...., Pn •

Acceptand ipoteza mediului

liniar-deformabil, tensiunea \.1<} ticala
~
• a; se poate calcula prin utilizarea
'p_ 2 'i;f1," , X
•
..._
All'""
::t~~;'" _., _ .. principiului suprapunerii efecteloi.
•
Astfel tensiunea va rezulta:

z
si tinand seama de relatia (<;~) se
obtine:

I ,.,- 0' =K.~+K .~+ ...+K .~

-z1--"---
,
z I 2
Z
2
Z
2 n z2

1 n
=> v, = 2' LK;. P; (5.] 3.)
Z I
Figura 5.6. Semispatiu actionat de forte
concentrate unde K, se determina din tabeJul 5.1.,
in functie de rapoartele r, / z.

c. Semispatiu actionat de 0 forta orizontald pe planul de separatie

Tensiunile, exprirnate 10 coordonate carteziene, determinate de
....
actiunea unei forte orizontale (H) au urrnatoarele expresii, stahilite in anul
1882 de catre Cerutti [43], [82]:
478 FUNDATIII - FlZJCA $1 MECANI 'A PAMANTURILOR

3·Jl . 4
• O"z = 2 . COS lp' S1n VI . COS f//
2·1[·z

JJr . 2
• a = 2 . COS QJ . SIll f// . COS f//'
.r 2.1[.z
2
3 cos" lp' sin VI . (3 + cos If )
3. cos" QJ • sin f// - (1- 2 . v ) . 1- 2 + 3
(1 + cos f// ) ( 1+ cos f// )

H . 2
• ay = 2 . cos lp . SIn'll' cos VI'
2
-x- Z

2
3 . sin (/J . sin 2 f// - ( I - 2 . v ) .

If . . 2
• 'xv = 2 -sm ei-sm f// . cos VI'
. 2·Jr·z

1 2. 2 3 + cos rn
3 . cos QJ . SIn VI + ] - 2 . v .
. 2 ( )
2 • 1 - cos tp- sin f// - ---'_1"
(1-~COS VI ) 1·+ cos VI

3·H .. 2 3
• 'f)fZ = 2 • cos ffJ' sm cp. sin VI' cos f//
2·1f·Z

3·H 2 • 2 3
• r zr = 2 • cos lp' s m f//' cos '1/ (5.14.)
2·Jr·z
Notatiile corespund celor din fig.5.4.a.

d. Forta concentratd actiondnd normal pe sau paralel cu planul

de separatie, la 0 addncime h./alii de acesta
Aceasta problema, cu posibile aplicatii in cazul fundatiilor pe piloti
sau, chesoane sau la incercarilc de proba cu placa in foraje, a fost rezolvata •

de R. Mindlin, pentru forta verticalii si orizontald cu ajutorul functiei de

eforturi de urrnatorul tip [43], [82], [95], [99], [214] in pJanul rOz:
. _ P R, - R2 h . (z - h) h',
2n 4 1- V 2R2• 1- v 1- v

In baza acesteia, tensiunea verticals rTz indusa de 0 forta concentrata

verticala, aflata la 0 adancime 11 are expresia:
 5. S'fAl{'EA DE TENSIUNE DlN MASIVELE DE pAMANT 479

30 . h . z .(z + h )3 3 . (3 - 4 . v ). z .(z + h)2 - 3 . h ' (3 + h). (S ' z - h)

- - 5 (S.IS.a)
R72 R2

iar deplasarea (tasarea) suprafetei sernispatiului are expresia:

, 8·7r,E·(I-v)

•I
I
••
h
•i •
I r I r
·~ r.i"'lrn mt"~~r---'
P Z2 i•
11 h I
I
I
Z Z
01
- I
•I
Gz Gz
7:, •
I
Z,
I

,
I

7. ~ zV

a) verticald b) orizontald
•

Figura 5.7. For/a concentratd In interiorul ..semispatiului

Terrnenii care intervin in relatia (S. J S.a) au semnificatiile din

fig.5.7.a, iar razele RJ, R2 se pot calcula cu relatiile:
•

2
unde r are sernnificatia din fig,S.4.a. fiind ega] cu ~ x + y2 .
"
ln cazuJ unei forte concentrate orizontale apl icata intr-un punct aflat
La0 adancirne h, (fig.S.7.b), tensiunile (Jz ~i
a, sunt date de relatiile [99]:
•
Q·x 1-2·v 1-2·v
a = . ------- (S.15.b)
x 8 . 7r . (J - v)
480 ,FlfNDATIJ 1- FIZICA ~I MECANICApAMAN1'URILOR

2 2
a = Q·X _1-2v + (1-2v)·(S-4v)_ 3x _ 3{3-4v).x _

z 87r' (1- v) R3I R32 5

RI 5
R2

iar pentru punctele situate 111 planul vertical y = 0; X =1= 0; z =1= 0 tensiunea
O"z (x, 0, z) are expresia [82]:

Q·x 1-2v 3(3-4v)·(z-h)2 -

O"z(x,O,z) = ( ) 3 5
87r' 1- v R-I R2

6h
+ 5
R 2

, (5.15.c)
Deforrnatiile I deplasarile punctelor, de la lumina zilei, dill lungul
axei Ox sunt date de relatia [82]:

w(x,O,O)= P·(l+v).x . (5.IS.d)

8·1!·E·(I-v)

e. Semispatiu actionat de forte distribuite pe planul de separatie

• Sarcina repartizatd dupd 0 supra/ala oarecare
Fie semispatiul din fig.5.8., incarcat pe planul de separatie (Oxy) eu
o forta distribuita p(x,y), pe 0 suprafata de forma oarecare.
Deterrninarea tensiunii O'zAd, intr-un anurnit punct M la cota z, se face
eu relatia (5.13.), prin aplicarea principiului suprapunerii efectelor, ca in
cazul semispatiului actionat de forte concentrate.
Pentru aceasta se lmparte suprafata incarcata in Ia~iiinelare, de
latime flr;, limitate de cereuri eoncentrice cu eentrul in 0 (punctul de
intersectie al verticalei ce trece prin punctul M eu planul de separatie al
semispatiului). Fiecarei Ia~ii inelare ii corespunde 0 incarcare
(tlP; = flAi . Pi,med), considerata concentrata, eu punctul de aplicatie In h"

centrul de greutate al sectorului ine1ar considerat si a carei intensitate este

data de produsul dintre aria fasiei inelare si intensitatea medie a presiunii
repartizate.

,"
 5. STAREA DE TENSIUNE DIN MASIVELE DE PAMANT 481

Ca urmare, actiunea distribuita se discretizeaza intr-o succesiune de

sareini concentrate (tiP;) aflate la distante r, de punctul 0 ~ideci CTzM se
ealculeaza cu relatia:
1 n
O'zM =
z
2· LLlP; . K;
;=1
(5.]6.)

unde K, = f (Ij / z) si este dat in tabelul 5.1.

p(x,y)

x
,
,
" I
I

,,
,
,,
", ,
y ,"", !
,, br,
_' i Z
'cr zM

M
------------ ...
,
,,
I

I
•
I
Z: •
Figura 5.8. Semispatiu actionat de sarcini distribuite pe 0 supra/alii deforma oarecare

• Sarcini verticale sau orizontale repartizate uniform sau liniar distribuite

pe suprafete de forme regulate
Pentru cazurile practice, frecvent intalnite, incarcarile care actioneaza
asupra sernispatiului, sunt de regula distribuite pe suprafete dreptunghiu-
lare, poligonale sau circulare, forme specifice talpii fundatii lor curent
uti 1izate In practica.
Intensitatea presiuniLor distribuite este constanta sau variaza liniar
de-a IU11gul unei laturi. Ca urmare, pentru astfel de cazuri s-au stabilit
[43],[183], [2] 4] relatii de calcul sau grafice care permit evaluarea rapida a
intensitatii tensiunii verticale.
• Spre exemplificare se considera cazul unei suprafete d"'e/J(1111gI1iz,l-
fare de distributie (/ x b) si respectiv al unei actiuni uniform distribuite
pt», y) = CO'1St. (fig.5.9.).
482 FUNDATlll- FIZICA $1 MECANICA PA.MAN'fURILOR

x
~----~ dx ..__- Pentru determina-
dP rea tensiunii <Jz, pe
x
verticala punctului 0
la cota (c = z) se consi-
dera elementul de arie,
dn=dx-dy, aflat la dis-
N
tanta r(x,y)= ~X2 + y2
II
I u si asupra caruia actio-
neaza rezultanta pre-
siunii dP=dA -p.
---------------------_ .. lntensitatea tensi-
unii verticale da., in-
z'"
dusa de rezultanta dP
este data de relatia
Figura 5.9. Semispatiu actionat de oforta uniform (5.8.), specifica fortei
distribuitii concentrate.

Deci: =>

5/2 '

iar pentru intreaga suprafata de distributie

".,..= do = I b 3.P . 1___ d dy (5.17.)
V V 2 5/2' X·
Z A zoo 2. 7r . C x2 + y2
1+ 2
C

Efectuand integrala (5.17.), A. Love (1935) [45], [44], [215] a stabilit

urrnatoarea relatie de calcul a tensiunii verticale (azc) , pentru coltul supra-
fetei de incarcare:
,
2
pl· b .Z /2 + b + 2 .z 2 . /. b
azc = . . 2 2 2 2 + arcs In I2 I2 (5.18.a)
2'7r D D·z +1 -b v/ + Z2 'vb +Z2
•
si respectiv invariantul,
. (5.18.b)
2
1[ /3. 1+ a + /3 2
 5. STAREA DE TENSIUNE DiN MASJVELE DE rAMANT 483

"
In cazul In care originea sistemului de eoordonate se considera III
celltru I suprafetei de distributie, tensiunea o-o, intr-un punet 0' recare situat
pe verticala centrului de greutate al suprafetei de incarcare, t.; 1 data de
relatia [45], [44], [215]:

(5.19.a)

unde, 1,=112 si b i=b/Z,

• Florin [82], [194] considerand acelasi caz pentru 0 suprafata de
incarcare cu dimensiunile 2a > 2b a stabilit urrnatoarea r '. r;! pentru
tensiunile de pe verticala centruLui suprafetei de incarcare (x = _y = 0; z :j.: 0):

(5.19.b)
Relatiile de calcul ale tensiunii verticale se pot exprima ~jIII functie
de rapoartele n=a =l/b si In= /3 =zlb [95], [99], [214], [215J sub 0 forma
concentrata, astfel:

O"zO = ao . p (5.20.a)
unde peste intensitatea actiunii uniform distribuite.
Coeficientul ac=j(n,m) are expresia:
2
1 n m- n- 1 + n + 2n'l2
a := • arctg + ~---~-~-""'i=======-
C 2.1i. m . .Jl+m2 +n2 m' +n2). J +m2 . .JI +/712~n2
(5.20.b)
cu valorile date in tabelul 5.6.
Coeficientul este «, == I( a,/3) cui dat in tabelu15.2.
Expresia invariantului tensiunilor devine:
I, =p·(l +v) ·a; (5.20.c)
unde a; =i (n, n1) si are valori le din tabelul 5.3.
Expresii similare a stabilit Newmark [46] pentru tensiunea G'zc de pe
verti cal a co ltu Iui ( x = y = 0; z =t 0 ) unei suprafete de incarcare ell
484 FUNDATll I - FIZICA sr MECANICA PAMANTURILOR

dimensiunile b>a in raport de parametrii m=a/z si n=b/z, unde z este

adancimea puntului considerat M(O,O,z).
2
2 2 2 2
2 . 111 . n . .Jm + 112 + 1 m +n + 2 . 2 mn.J 1112 + n + 12
--------.
2 2 2 2 2 2
+ at'CS111
2 2
m + n + 1+ m n m +n +1 m' + n' + ] + m n

(5.20.d)
• Steinbrenner [82] a stabilit urmatoarea relatie de cal cui pentru
tensiunea verticala sub coltul unei suprafete flexibi le rectangulare, de
dirnensiuni a>b:
I ,

- p rn= n : l+n12 +2n2 . _I m-m

u(O,O, z ) - . , +Slll
2 '1r 2 2 2
(1+n2Xm2 +n2/~ l+m2 +n2 .Jm +m .Jl+n
(5.20.e)
unde m=a/b si n=z/b. Relatia poate fi pusa si sub forma
(5.20.f)
unde ac este factor adimensional de influenta eu valorile din tabelul 5.6.
"
• In mod similar se stabilese relatiile de caJeuJ ale tensiuni lor az, a.,
in puncte situate pe verticala centrului suprafetei circulare de incarcare.
Expresiile rezultate sunt [99]:
)/2
I
== p·a c
1+(rlz)2
3
(5.2I.a)
1
---;::=========-+ --;:::====-
1+(rlz)2 1+(rlz)2
unde r reprezinta raza cercului care lirniteaza suprafata de incarcare, iar
a.=f (2z..,./ r) este dat in tabelul 5.2 .
In concluzie, tensiuniLe verticale in puncte situate la anumite
adancimi, pe verticala centrului de greutate al suprafetei dreptunghiulare •

sau circulare, respectiv pe verticalele colturilor suprafetei dreptunghiulare,

se deterrnina ell relatia:
unde:

uzo == ao . p ao == .f (/3, a) (5.21.b)

ell fJ == z / b pentru a; si respeetiv /3 == 2z I b pentru lX(), iar a == lib.
 5. STAREA DE TENSlUNE DIN MASIVELE DE PAMANT 485

Valorile coeficientilor)" ~i.f sunt date in tabelul 5.2. sau se folosesc

valorile ac obtinute direct din tabelul 5.6.
0 0 r-
-.. V'\ N 0 ....... 0

.. "'"
r- \0 0 00 0\ 00 \0
........ "'".. ..-..
V"I \0 00 0 N \0
"'".. "'......."..
.....
~I
0

-
0 A
r- oo
0\ 00
0" 0
1(,)
r-
0
e,
~
"
V').
0 0 0
I.(') t-

"'" .,
N
...t
0
e-
I"')
'0" 0
~"l 0
, M...
('!')

0
00
C'i.
0
~
•
0 0
~ ~
0
0
N
0 '" 0
0\

0
-
00 t-
0
\0
~

0" 0
V'\
..
I.(')
...... ........,
0
........
~

0
~

0
.. ..
....... M
......
0
N
__.
0
,
~
--I

0
0

0 .. ..
0
0 (:: -.. "'"..
00 I.(')
0\
M
.. ..
I.(')
V
--
...t.. ...t
..
0
r-
.. ..
0 0
\0
0
N
I.(')
00
N..
\0
I.(')
0
I"')

..
00
0
0\
00
C'l

- -
r-
..
00
.......
I.(')

.. .. .-.. ..
~
r"
r"l
......
r"l
N
-
M I.(')
0
00
0\ -..
0..
V"I
00
0\

..
-
r- r- \0
0

..
V'\ 0
.......
0\... 00
0 0
t-
0
\0
0
V"I
0 0 0 0
0
M r"l ~.
0 0
N
0
f'!. ..-~
0 0 0 <::> 0 " 0 0 0 0
-oj --I 0
0
•
0
0
0
0 - 0
-0
0
0
•
0
0

t- o r" ...... ..... t- e- oo o .....

....,.. .....
0 0\ 0 N 0 I.(') 0 0\ M 1.('). 00 ...-4 00 N t-
0..
v 0..
0 t- oo
..
I.(')
t-
M V 0
.. .. ..
~ 0 t-
('l
I"')
..
..-
.......0\
~
.-. .. 0.. 0 .......
I.(') V
..-, C'l
....... 0
........ 0\
.. 0\
~
00 e--
.. ..
t- \0 \0I.(')

-- V N.,
0\., 00 \0 I.(') ~ M (") N ' 0 0 0~ 0 0 0 0~ 0 ,
• •• • ••
0" 0
!'
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 <:) 0 0 0

- .
0 t- 0\ 0\ 0 0\ 0\ M 0\ V) 00 00 N 0 \0 V I:""'-
N N
...... 0
0 0 0 0 \0 0
I.(')
......
.. 0-"
N, 0 e- t- V C'f"I (,l 00 N 00 V 0\ t- Il') ('I") N 0 0\ 00 t- t- \0 \0 I.(') V"I
.. .. .. .. .. N,. ...... ..-.. ...... ...... .-.. ....... .. .. .. .. .. .. 00.. ..
M 0
- 0\
0" 0
•
00 e-..
0
\0...
0
V)

0 0 0
~ M f1.
0
N
0
C"i.
0 0 0 0 0
~
0" 0 0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
•
0
0
0 ...
0
~

0 r- oo \0 M 0 r-- 0\ V 0 M M 00 I:""'- 0\ V .-. 0 0 N I.(') 0\ I"') 00 v 0 00

00
N
.. ..0
0
t- t- V
0\., 00 I:""'- .. .. .. N N
V..
\0 .. ..I.(')
C't
I"') \0
M
0-1

M
t- I"')

C'i.
0
N.. ..
r--
.-1
-
I.(') I"')
..
.-1
N
....... ..-.. ........ .. 0.. 0.. 0 .. 0 .. 0 ..
--< 0
~
00 t- \0 \0 V"I V"I
0... 0
V"I
.. ~
M
0..
•
--- 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0" 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 \0 0 N I.(')
.....
0\ 0 V 0 V I.(')
- v 0
..... 00 00 0 N \0 0 ...... t- v
--
--' I.(')
v.. 0 r- t- ...... 0 V"I 0\ ...... 00 V N 0\ t-
<"'t .. ....."
I.(') \0 00 00 \0 \0 I.(') I.(') V M
.. .. .. .. .. ......,
.. .. .. .. .. .. .. .. 0.. 0
~

~
N 0
......
0\... 00
0 0
.. 0
0 0
..
I:""'-
0
\0 V"I V M
0 '" 0
N
0 0 0
N
0
..
.......
0
., •
0 0
•
0
0
0
0
0
0
.. 0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
~
0 ~
•
0
0
..
II
es

0
N
•
0 \0
0 r--
0 0\
..-• 0
0
r--
.. 0.. t-
00 ..
t-
N
M
0\
Ir'I
-
.. ..V
-
00
..
N
0\
f1.
('I
M
l:""'-
\0
N
V
~
0

.. 0.. 0........ 0-..

0\
M
\0
.....
v N
......
M
0
.. .. .........
......
00 I.(')
0\
0 ..
I.(')
00
0 ... 0
\0
r-
..
00
\0
0...
N
\0
0
\0
I.(')

.. 00.. 0..
......
V"I
0
t-
~
•
M
V
0•
?£ .
C~ C q
•
C ,
(''1
(''"'I
00
N
0 ..
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

00
.-
0
.. .. .. ..
0
0
...... 0 0
I.(')
t-
0\
\0
\0
00 -......
t-

•
oo
t-
..
I.(')
C'f"I

~
•
V
t-
C"......
~
......
V)
~."t f'i. ........
0\
0
\0
r-
0
V"I
--- ..
•
0
M
.......
N
.......
........
0\
0\
r-
00
0... 0... 0
•
r--
r--
0\
\0
0 .. ..
N
\0
0
\0
I.(')
0
-
.. ..
I.(')
0
\0
~
..
C'l
~
•
0 0
0\
M
\0
M
M
M
.. .. 0..
0
0\
N
0
\0
N
0
•
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 '" 0 0 0

0 0\ I"') 00 ...... N N N ..... r- oo N 0\ 00 0 N \0 ...... \0 N 00 N 0 t- V

.. .. " "'".. .. ......... ....... ........ ........ ..........
~ V)
\0 .. ..
.......
0
0
t-
0).
I.(')
00
..
0
t-~
\(')
V) ~
I(')
M
00
N
M
("
0\ \0 M ...... 0 00
0
t-
0
t- \0
.. 00.. 00.. 00.. 00..
I.(') I.(') V
0
V
0
M
.. 00.. 00.. 8..M
0.. 0.. 0..
M N N
• •
...-. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 00 N N ~ I.(') 0 0 M I.(') \(') ...-. 0\ 0 N V"I 0\ 0 t- V ...... 00 \0 0

("f")
v•• 0 ~
6t.. .. ..
00 M ~ N \0
.. ..
~ t- V ~ 0 0\
.. t- I:""'-
.. .. g
\0
.. vV')

.. S M N
..
("f") N N N
....... .. .. .. .. ...... ........ .. 0.. 0 ..
..- 0 0\
0" 0 0 0
\0 V"I ~

0
... M
0 0 0 0 0 0
N N .-I ..-
0
0
0
0... 0
0 0
0
0
0 0
00 .. 0..
0 0 0 0 0 0
0
0Po
~
.. .. 0 0
0 0

0
0
00
\0
0 N \0
0\
0\
r-
V
0\
N r-
00 r"
V"I
t-
N 0
t- N
0\
0\
t- \0
0\ 0
\0
M 00 N 00 I.(') C', 0\ \0 V N 0 00
......
f'!.
..... .. .. .. .. ..
I"') V"I M
.. 0 ....... ....... ..
..-.. ...... 0.. 0.. 0 .. 0..
I.(') ~ ~ M
.. 00..
M M
.. N N N N
..
0 0\
.- 0 0" 0 0 0
00 \0 V M C"!.
0
C'I
0 0 0 0 0 0 0 0
0, 0., 0
0 0 0
0... 0
0 0
0
0
•
0
c- •
0
•
Oo _"- ,
0 ~

0
•
0
0

.....
o· ..
0
0
\0
..... .. 0\.. 00..
0 0
0
\0
0
0\

.. ..
\0
M
t-
V"I
......
0 \0
0
N.. ......
0
I"')

.. 0..
......
00
0
....... 0\
t-
t-
0.. 0.. 0..
\0
\0
00
I.(')
......
I.(')
0.. 0.. g
I.(')
V
..
M M g
0
0 .. 0.. . 0..
\0 N 0\ \0
N
V
N
.. S.. 8.. <:>-••
0 0\
-- -..
t- I(')

-
0 \0 ~
C"!.
M 0 ,
0 J 0 0
• • •
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

r--,
.~
(\)
5
~-- .. .. - ..... .....
•
't:, 0
0
0
......
0\
~

0
\0
I.(')

..
t- ..
0 0 0
r"
t"'-

..
~
V')
o
0\
V"I
00
f'l C"i.
0
v
0
V"I
\0

0
••
0
I"')
......
0
r.
\0
0
.. ..
..- 0
0 0 0
t-
00
0..
I"')
t-
N
\0 I.(')
0 0... ~
••
0 0 0
M \0 \0
r"l
C"I 00
M N
.. 0.. 00.. 00.. 00.. 0.. 00.. 0.. 0..
~
V
~
~
~ -
0\

0
00
..... ......
0-;') 0
0 0
\0 .....
.. 0
0
I.(')
...... ......
.. 0... 0
0 0•
0
0\
0

~ .~
-
a:::- .. .. .. ..
<:0
~
'-..:..
0.,
0
v..
0
00
•• f'1 \0, 0
0 .- ...... N
V
N
00
N
N
I"')
\0., 0
M V
• ~

V
.. .. 00
V
f'1 ~,
~n I.(')
0 ..
\0 \0
v.. 00
\0
• <'i
r-
\0..
t- oo
0.. .. V
00
00
00
•
N
0-"
-0
~
• 0'
~- ...... - -
N

--
486 FUNDATl) ) - FIZJCA SI MECANJCA I)AMANTURILOI~

0 o-, ('I 0 00 ('I 00 \ra 0 --- 0

-
~ r') ct")

-.. -
~
0n 0 \0 00 r-- ~ 0\ 'r'I In 00 t- oo \0 r- ('I
0 r') r- <'I 00 0\ t- V) 0\ 'r'I r') ('I
... .........
~ ~
0
...... In
0
.. V...
0
~

0
.. ('4")
0
... r-t
0
C"t
0
<'I
0 0
... --'

0
p
..........
0
--0

0 0
0
0"
0
0
•
0
0
•
0
0
•

0 e- 0\ 'r'I ~ \0 NIO 0\ ........ 00 M r- N 0\ 00

0... 0 \0 r- \0 ~ 00
.-.
v ~ r- N In
........
V) C"'"I M
.....
0\
0 c') r- <'I 00 V 0\ r- 'r'I 0\ V) rt'l
.. ......... ...... ..
....... ~
.......
.. ..
00 V)

0
... ~

0
... rrt
0 0
...
C"'"I N
0
• rt
0
C"I
0
••
0 0
r

0 0
... ---•
0
0...
0
0
c-
0
O
•
0
0

0 ff)
- -C"i.
00 r-
- --..
N 'r'I ....... 0 V) v ff) ...... C"'"I r"I

- -
0 \0 r-
~
Ira V) \0
,_. V 0\ ..- .-. 00 0\ \0
0
\0
• 0
'I)
0
...
M
V
0
..
r-
cf")
0
••
V
..
rf")
0
00

0
V
r-t
0
('"-1
0
h
0\

0
t-

0
Ira
........ .-...
0
C"'"I
...........
0
........
0
...
0\
0
0
.. ~

0
•
s
0
•
0...
0

0 ...
V
0
8
'r'I ...
N
V)
M
""... .. ..
0
'r'I
r-
r')
N
N
N
ff)
\0
r-
r-
<'t
\0
0
V
N ..
......
0
..-
("'It
00

-
~
00
~
00
M
\0
..
--<
0
\0

- -..
~

e-
0
........
C"'"I
V
N
.......
0 -
r-
00
0,
..-
0\
M
0
•
"tt
N
N
0 ..
00

-..
......
0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 r- ...... 0\ - ..... \0 \0 0\ 00
"'" ..-4

-..
00 N t- -
-.. ..
r- N ....... r-
.. 0 M N
..... r- N \0 "Ct \0 N N 0\

-
~
0
Ct)
0
..
'r'I
0
M
V
0
...
r-
..
C"'"I
0
M
0"
N
0...
0
C')

c-t
0
0
N
0
•
r-
0
..
.--.
'r'I

0
••
M
.......
0
• -...
N

0
0\
0 ...
0
r-
0
0
C')
0
0
.. 0
0
0
0
0

0 t- C') 00 N 0 0 0 00 r- v 'n ..... N -t" r--

0 \0 t- V
0\ 00
..... 00
00 II) 00 V) N \0 rt'l ('I
-• \0
0
N
• 0

0
..
II) .._,.
C"I

0
...
~
M
0
.. 0.. 0
M
'r'I
N...
0
C"I
0
•
........
0
-
Ira

0
.. .....•
..
rt'l

0
........
--0

0
0
..........
0
r--
0
0
..
V)
0
0
..
N
0...
0
0
0
0
0
0
..
0 .......
-
N -q- 0\ ..... 00
-.. -.. -..
00 \0 \0 r- \0 0 ('I
-..... \0

.......
00 0
0
V)

0
..
00
('I
V
0
..
\0
r<'1
0
•
N
0
M
0
•
N
V)
N
0"
N
..-.
~
0
00
r-
..
--'
0
'ra
.......
0 -
0\
N

0
0

0
\0
0\
0 ...
0
0\
\0
0
<:)
..
N
V)
0
•
<:)
--'
N
0
0"
-..
0
0
V)
0
0
0
•

Il
0
0
~
Ira
0
r-
r-
\0
OO
II)
r- ......
..- -..... M
('<1
\0 0
0
N II)
r-
0
0\
0

-
0
t-
s..
-
~ ~
\0 Ira v t- ......
c::s
••
....... 0
II)
.. ~
h ..
rt)
0\
N, <'i.
0
N ..
~

.. .. ........
N
....... ~ 0\
0 .-
\0
0 .. ~
•
0.. 0, 0
II 0 0 0 0 0 0 0 0 0 <:) 0 0 0 0 0 0
s::

.........
0
0
0
M
Ir)
...... 0
0\
..-.
r-
V) \0
...... co
V
'r'I V
\0
\0 -
00
r--
N
00
\0
.....
00
00

--
C'" C"'"I N
~
0 N 00 0\ ....... ~

.. 0.. .....•
C')
,....,
'r'I \0 ("') 0\ 00 'r'I 0
'r'I
0
V
0
•
C"'Ir
<:)
C"I
0
.. 0
.......
0
•
<:)
•
<:) 0
..
<:) 0
0
•
0
<:)
•
~
0
0
•
0
0
•
0
0
•
0...
0

.....
<'I ..
......
0
<:)
<:)
V) -
Ct)
00

.. -.::t..
0
C')
V
M ..
N
00

..
('"\1
\ra
N
r-t
00
N
00
..
.......
Ira
0\
q-
..
...-
V)
C')

-
N
.-
0
M
<:)
--'
..
00
\0
00
..
<:)
o-
r"I
t-
0 ..
-
v
V)
0
•
V)
r-
M
0, -
~

0
\0
0
0
•
00
M
0
0 ..
0 0 0 0 0 0 0 0 <:) 0 <:) <:) 0 0" 0 0

0 v 00 0 r- r- r-- \0 00 ...... <:) 0\ N N

.......
g.. ......
-..
~

.. 0
..... <:) M 00 \0 0\ 0 V) v <'I \0 ct)

-
~

-..
<:)

-.. t-
0 c'1 \0 0 \0 c') <:) 0\ \0 t") 0 0
0
..
tl) V
0
.. rt)
0
•
N
0
.. ('I
<:)
.. ..........
<:) <:) 0 0
..
<:) 0
0
•
0
0
.. 0
0
0
.. 0
0
0
0
•
0
0
..

00
<:)
..
0
0
0
V)
•
("()
0
0
V..
-
0\
.......
M...
\0
0
v
r-t
('I
........

-
00
..
\0
'I)
v
.....
..
\0
Ira
.......
..
.......
,....,
C"'"I
0\
0 ..
N
r--
\0
0 ..
N
ff)
\0
0
..-.
ff)
V)
0
•
......
\0
M
0 ..
0
\0
N
0 ..
0\
0\
0
0 .. 8
......
V)

..
V)
N
0
0 ..
0 0 0 0 0 0 0 <:) <:) 0" 0 0 0 0 0 0

0 0
-..
0 V N In V V) \0 ......
-..
0 \0 00
,
-.::t 00
-..
0\
\0
0
.. 0
0
'r'I
0
.. ..
v
00
C"'"I
<:)
00
N
0
t-
0
N
<:)
..
N

-
V)

0
.. - co
........
0"
('I
0\
..
<:)
0
M
t-
0
•
<:)
0\
Vl
<:)
0
•
0\
V
0
<:)
.. ~

0
r--
N
0
<:)"
0'\
......
0
<:)
.. 0
0
0
......

..
M
0
0
0
..
0
0
0

0 V) 0 00 \0 \0 0\ 0 <:) \() 0 r- (t) 0 \0 C't)

V
0
.. 0
0
V)

0
~
0
V
M
0
00
('I
.. .. ..
N
0
r-
Ir,
......
0
--..
M

0
~
0
0
..
~

..
<:)
0
..-.
\1)
<:)
0
•
......
g•
0
M
M
0
0
..
co
N
0
0
•
00
..-
0
0
..
M
........
0~
0
V)
0
0
0
•
~
0
0
•
......
0
0
0
•

0 0\ M V 0 M \0 N 0\ ........ N r-- M \0
·ra
.....
- -
~

N
0
.. 0
0
V)
...
cl')
-.::t
N ..
\0
M
..-4
,.
t-
00
0
r-
0
\0 ..
M

~
Ct)
M
0
\0
N
0
0
N
0
t-
0~
V
0
0\
0
0~
\0
0
0
~
0
0
0
0
0
0,
•• • p
• • • •
C>'"
A

0 C> 0 0 0 C> 0 C> C> 0 0 0 0 0 0

,.C)

"II .. .. .. 0,
(b
II
~
0
0
C"I
0
•
'tt•
0
\0
0
••
00
0
•
0
- - - •
N
•
V
•
\0~
..-
-
00 C>
t'l
•
1(1
('I
0~
r')
0~
'I)
0~

-
0

-
 5. STAREA f)E ')'ENSrUNE DIN MASIVELI:~ DE I>A.MANT 487

• Daca ..semispatiul este actionat de 0 incarcare orizontald uniform

distribuita de-a lungul laturii 2a pe un dreptunghi eu laturile 2a x 2b,
tensiunea O-z in puncte situate pe verticala coltului, este data de iclatia f99]:
(S.22.a)

iar invariantul tensiunilor, 1, =(1 +v)'P-K'C/l unde:

I 11
Kelt =-_.
2 on

2 2
n +.J n1 + n
• . (S.22.b)
2'n m n+.JI~m2+n2
•

Valorile Ken sunt date In tabelele din lucrarea [99] 1]1 functie
~j K'c:ll
de n=2bl2a si m=z/Ia. Daca incarcarea uniform distribuita este dirijata de-a
Iungul laturi i mici (2b), atunci parametrii n, In se V()[' calcula cu aceleasi
relatii schirnband 111sa pe 2b ~ 2a si 2a -) 2b.
"
• In eazul unei sarcini verticale liniar distribuite de intensitate
maxima IJ., fig.S.1 0., tensiunea o-, in punctele situate pe verticala coltului (B)
neincarcat se obtin eu relatia [99]:
o, = a , . p (5 .L.~
...,.
3 .a )
respectiv
/,=,8'. (l-f- V)'I) (5.23.b)
unde:
• peste intensitatea
maxIma a Ineareaf~" ..
• 'OW' " ..,; ~ ••

• v este coeficientul lui

z
z Poisson

I~--
• a', /3' sunt coeficienti
dati in tabelele 5.4. si 5.5. ill
functie de rapoartele n==2b/2a
Figura 5. J O. Semispatiu incarcat cuforte liniar si m=z/2a.
variabile

Daca actiunea este liniar distribuita de-a lungul laturii miei 2b, se
utilizeaza aceleasi relatii eu inversarea notatiilor Za=» 2b si 21)~ Za,
488 I:"UNDATIJ 1- FIZI A $1 MECANI .r: r)AMANTURILOR

TabeI5.4. Valorile a' pentru determinarea tensiunilor az in semispatiu sub actiuni liniar
dis tri btl ite

11.=2/}12a
0,2 0,4 0,6 0,8 ] ,0 1,2 1,4
vn=ztZa
0,0 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000
0,2 0,0230 0,0280 0,0296 0,030 ] 0,0304 0,0305 0,0305
0,4 0,0269 0,0420 0,0487 0,0517 0,0531 0,0539 0,0543
0,6 0,0259 0,0448 0,0560 0,0621 0,0654 0,0673 0,0684
0,8 0,0232 0,042l 0,0553 Q~0637 0,0688 °2°720 0,0739
J ,0 0,020 I 0,0375 0,05()8 0,0602 0,0666 0,0708 0,0735
1,2 0,0171 0,0324 0,0450 0,0546 0,0615 0,0664 0,0698
1,4 0,0145 0,0278 0,0392 0,0483 0,0551 0,0606 0,0644
1,6 0,0123 0,0238 0_10339 0--,-04240,0492 0,0545 0,0586
1,8 0,0105 0,0204 0,0394 0,0371 0,0435 0,0487 0,0528
2,0 0,0090 0,0179 0,0255 0,0324 0,0384 0,0434 0,0474
2,5 0,0063 0,0125 0,0183 0,0236 0,0284 0,0326 0,0362
3,0 0,0046 0,0092 0,0135 0--,-01760,0214 0,0249 0,0280
5,0 0,0018 0,0036 0,0054 0,0072 0,0088 0,0 104 0,0120
7,0 0,0009 0,0019 0,0028 0,0038 0,0017 0,0056 0,0064 •

10,0 0,0005 0,0009 O,O()J 4 0,0019 0,0023 0,0028 0,0033

Tabel5.5, Valorilefl' pentru calculul invariantului 1, 111 semispatiu sub actiuni liniar
distribuite

n=lbt'la
'm=zl'Ia
0,2 0,4 ,
06 0,8 1,0 J ,2 1,4

0,0 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000

0,2 0,0437 0,0675 0,0802 0,0875 0,0920 0,0949 0,0969
04, 0,0378 0,0660 0,0844 0,0963 0, L401 0,1093 0,1130
0,6 0,0299 0,0551 0,0740 0,0874 0,0968 0,1035 0, L083
0,8 0,0234 0,0442 0,0612 0,0742 0,0840 0,09 t3 0,0968
1,0 0,0184 0,0353 0,0498 0,()616 0,0710 0,0783 0,0839
1,2 0,0) 46 0,0283 0,0405 0,0508 0,0594 0,0664 0,0720
1,4 0,0118 0,0230 0,0332 0,0421 0,0498 0,0562 0,0615
1,6 0,0096 0,0189 0,0274 0--,-03510,0419 0,0477 0,0527
1,8 0,0080 O,OJ57 0,0229 0,0296 0,0355 0,0408 0,0453
2,0 0,0067 0,0132 0,0194 0,0251 0,0304 0,0351 0,0392
2,5 0,0045 0,0090 0,0) 33 0,0174 0,0212 0,0248 0,0280
3,0 0,0033 0,0065 0,0096 0,0126 0,0155 0,0 J 83 0,0208
5,0 0,0012 0,0025 0,0037 0,0049 0,006l 0,0072 0,0083
7,0 0,0006 0,0013 0,0019 0,0025 0,0032 0,0032 0,0044
10,0 0,0003 0,0006 0,00 I o 0,0013 0,0016 0,0016 0,0022
 5. Sl~AREA DE l'ENSJUNE~ DIN MASIVELE DE I>AMANT 489

Pentru tensiunilor determinarea

verticale in puncte situate pe
verticala coltului incdrcat se aplica prineipiul suprapunerii efeetelor,
considerand tensiunea verticala, deterrninata de actiunea uniform distribuita
(P), fig.S.IO., din care se scade tensiunea determinata de Incarcarea Jiniar
distribuita eu intensitatea maxima pe latura Be. Tinand seama (J r laliiJe
(S.21.b) si respeetiv (S.23.) se obtine:

si respectiv I, =(a;-p')·(l+v).p (5.23.c)

unde parametrii ee intervin au semnificatiile prezentate anterior.

0,25
Iy I I
0,24 1-
10;0 '"
0,2 - L I" ~
to
I .'
Rr ./
r-- I ,
I _... _. __ ... ....- ".,- =
r-. ':'9" 7
0,22 .,. I""
~
b, 1-
5
0,21 f-P
~r- 1'--.'
•

7// , " " 4

0,20
-'-

3, ~
~//~ -: " 11 3t!00 3
r--. ~
A~ -I V ~// .""
~
" 0,19 i- 2,5
E O'z=p·12
0, I R -
~
~
- V/ ~ -,' n=2 I!.0O
9f / V /'/'
~ ~~
2
-a N
017
0.16
O'z
- Pentru un patrat m-n
I
v /' ~./'
~ ~
~ ~
"

-=f .
1,75
1,5
11M r-V /~/
~ ~ ~

&:I Pentru semiplan n=oo ~ r

.....o
CI)
0,15 - - I
- I 1)
vV
~

v /~
~ 0,14 n~al/z I '/ ~ i/ l• (ll)
v V v /y
CI)

.,I.
0 1,0
o 0,13 ~ ~~

V~ V
~

o,12= 12 J ~ ~ ./ V /_I~ ~

0,11 LZ'~ V V v 1 n V"

L
l11- 0,80
0, to /j v
LrJ~ v v ,,' »> 0,70
r'V%./ '// r1 _,
~

I
I .j'hJ /.
~
0,60
0,09 -' ~

O,()8 IM£:·V/
~.'1/ L v:: k-1 , ,.,-
't" ~ ... " ,5 J 0,50
/a ~;;/
,.... l,':' V
0.07
V 'l: 0,45
- ~.J. ~ ~ ..I ~
0,40
V&'2 V:/ /. v~
V;~ i""'

0.06 "/~ V ~ 0,35

0,05
V£/
~~h~ -
I"'"
........... i""" 0,30
0,04 ~r~ ~0 v, ~~
,,?........
......... ~ 0,25
0,20
0,03 ,..~/~~h e--:
~~

~- (),15
~
~
n=O. It
0,02 ~~

~ ~
~
- - 0, I0
0,01 s:
0,00 ~ -
0, I 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0.70,80,9 1.0 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0
m=b.zz

Figura 5.11. Coeficientul de influentii 12 pentru determinarea tensiunii a, din p .t 'fele

semispatiului (semiplanului) sub actiunea unei sarcini triunghiulare

Tensiunea O'z' pe verticala punctului A se poate deterrnina si prin

utilizarea graficul u i (Iin fig. S. 11 .
490 FUNDATJJ 1- FIZlCA s: MBCANICA pAMANTURfLOlt

5.2.1. Metoda punctelor de colt pentru determinarea tensiunii

verticale

Din cele prezentate anterior a reiesit ca tensiunile verticale (Jz se

determina, de regula, pentru suprafetele de forma regulatii (cere,
dreptunghi), in puncte situate pe verticala colturilor sau In centrul suprafetei
incarcate, cu expresii generale de tipul relatiilor (5.21.) (Jz= a p).
In cazul 10 care punctul, unde urmeaza sa se determine tensiuuea
"

verticala, nu se afld pe verticala corespunzatoare coltului sau centrului

suprafetei incarcate (fig.5.12.) se poate utiliza, pentru calculul acesteia,
metoda punctelor de colt.
Aceasta metoda are La baza principiul suprapunerii efectelor,
fundamentat pe legea cornportarii liniar - deforrnabile a pamanturilor sub
actiunea incarcari lor, respectiv relatia:
(5.24.a)
unde:
este tensiunea verticala intr-un punct aflat la cota z, pe verticala
• O"zc,

coltului suprafetei incarcate;

• O-c=.f (zlb, lib), un coeficient adimensional dat in tabelul 5.6., ill functie
de raportuJ laturilor suprafetei dreptunghiulare de incarcare I x Z) (I > b).
Principiul metodei punctelor de colt consta in divizarea ipotetica a
suprafetei reale de incarcare in suprafete cornponente, astfel incat imaginea
punctului (M) pe planul de separatie al sernispatiului, fig.5.i2. sa se
gaseasca in coltul
••
comun al suprafetelor componente .

.,.:.b._._--,-e __,c _ br---__ e__ --- .....

c b,--- --rc.. .f
",I ,
, . ,I
,
I

.-
......... 0)
-1'
.i,: ' --1)'

(2 ~
Q) !1M' (]) 'I', ',. CD 0)
, g
l-M ,
! f""-J I.
h -~-----.--~---------::---- ..- f e
,
.;J .._ ------@
I

: M'
-~O~--___,
_ .._ i
" Q)
_'-- I.-::--~-----,
@ '. ,@ . ,~1i. @) i..,
al_
-L.. ......

IE
bl ... 12 _Id a g d a a----- 1

a) b) c)

Figura 5.12, Cazurile specifice aplicdrii metodei punctelor de colt

Dupa cum rezulta dill fig.S.i2., in functie de pozitia punctului M', se

deosebesc urrnatoarele trei cazuri:
• punct si tuat pe perimetru I suprafetei de incarcare;
• punct situat 111 interiorul suprafetei de incarcare;
• punct situat 111 exteriorul suprafetei de Incarcare.
 5. S"rAREA DE l"F~NSIUNE DIN MASIVELE DE PAMA.Nl· 491

- I"-.. -..... -.. S- ..... -

0 N N a. \0 -v 0 N t- V V Vl 00 01 C"I 0 \0 t- V \0 M M r-- ("I ('l!"I V"I V"I ..... 00 C"I
0~
M
0

0
a.
v
:Q• C"' I.
01
~
N
01 01
h
M
M
0"1
_.,
'"'i C"l <"'t
01
......
•
M
0e-
......~
01
r-
00

01 01
\0

0 0
0 0
V M 1"" _.
M
.....
~
0" 0
......~
01 01 01 0 0
, 0•
0~ 0
V
a.
t-
00
o
00
h
-.:t
t-
•
0'" 0 0
~
0 01 0.,
$ 0
\0
0
0
..
\0
Vl
0~
01
1"1
Vl
0~
01
0\

~,
0
~ .,
r"l
0 0 0~ 01~ 0
•
~~
01 01 0" 0 01 0 0
•
N
M
V)
N
0"1
- .....
\0 M

sv ...... e-- ..- ......

- o
- -
1"1 N 00 "C.t Vl \0 t- V \0 M t- V t- t-
'" 8 C"I
g;
M M 00
r-- _.. 00 C"I
'"
- -..
- -
0'\ M 0\ M \0 0 Vl 0"1 0 N 00 C"I 00 "C.t 0 00
00h
'" <"'t R 0 00 t- ."
~
V M ...... 0 0"1 '"
00 r- \0 r"l N ......
M
'" C"I

'"• '"• '".,

~
I"l '"'l ...... ...... _. ...... ~
1"1 '"'t. <'I •
~
h ~ ~ ~ •
~ ~ • - 0 0 0 h
~
~
0r 0~ 0 00 ~
h
~
•
~
'"
0 0• 0 0 0
•
01 0 01 01 0 01 01 01 01 01 01 01 01 01 01 01 01 0 01 01 01 01 0 0 01 01 0'" 01 01" 01 01

\0h
01
0
N 1"'1
0\
-v
.. ~
r-
r"l
M
-
~

C"L C'L C"'I. C"l ......

\0
('I
01
00
V"'I
00
0\ V
\0
\0 VI

'"
00 "C.t
00
N
-
N
r- e-- oo
....
.....• 0.....•
......
8
0\
00
N \0
00 r-
N
- -
R '" s ." '";;
\0
M
0
01
\0
Vl
N 00
r"l
'/"'1
V "C.t
N 0\
M
M
0\
N
"C.t
1"1
N
-.. -
\0
r- "C.t
N r-
-.
..-
........ .-.~
- ..
~
1"1 ~
01 01
N
01 01 01 01 01 01
•
--< ~
• •
0 0 01 01 0
~
01 - 01~
0
0., 0
01 0
h
01
•
01
0
0 0• 0
01 01
• •
~
•
~ ., 01
01 0 0 0 0 01
~ 01 .. 01 0
•
01 0
01~ 01
0 01"

01 N ..... Vl 00
....
0 0"1
'" 01 0\ M 0"1 r- I" '" - V"I t-
r-
~ r- '/"'1 \0 0 N \0 1.0 01 ."
......
-, \0-
N 0-

-
0 0\ \0 V r-
- -
V M 00 N "'<t 00 M 00 V"I 0 M N t- M 0\ ~ M 0 t- t- 01 M
v 0
..... \0.. '"
_. r"l ..... ..... N --. r- V g.. .. ..-
'" 00 00
("'I 0\
• M
.. .. •
00 \0
.. \0
'" V"I
.. 0 0.. 0..
~ ""'1 -'
C"I N
0
.. f"i. I"i
0 01
N
01 0
.. C"l C"i
01 01" 01 0 0 01 0
•
~

0
•
0 01 0
0" 01 0
.. .. 0 01 01 01 0 0
• • • •
0 01 0 0 0 01
• 0 0
~ ~ 0 0•
•
01 0 0 J 0 01 0
~

.....
C'L
N
0
0
'"
C'i,
N
0\
V
f"i.
0
"C.t
"C.t
N.. ..
1"'1
M
""I
M ....... 0
M
00

C"! C"!
- ..... ...... '"- ..... - .............. ..........
N \0
M
00
t-
\0
\0
0\
0
Vl
\0
M
\0
M
N
0
N
\0
0
•
V
N
0\
0 ..
"C.t
\0
"'<t
0
&:j r- t-
01 0 0
•
0"1

.. .. .. '"
~
"C.t
0\
Vl
01 01 01 01 ~
•
V
00
t-
"C.t
M
r-
01
V"I 0\
0\
\0
N ...... ...... ~
V")
0 ~ ~ 0 0~ 01 0 0 0 0
\0
M 01 '" 00 M
,.,.,
'"
r--
..
'" M
V"I
N

-
0 01 0• 01 0• • • • • •
0 01 01 0 0 0 01 0 0 0 0 01• 01 0
• • • • • •
0 0 01 01 0 01 0 01 0 01 01 0

~
0
N
•
0
0
Vl
N
0
•
_.
~
N..
01
0\
t'1
V
C"! <"'1
0
0\ \0
N t-
M

01 01
.....
('i,
0\
o. ......
-
0\
..
0 0 0 0
00

.....• ......" ..
00 ~
~
"C.t
_.
"C.t
C"I 0
M ('I
N

...... ......
0
•
0
•
-v
00

-
0

0•
0\
t-
0\
0 0
•
0 0
t-
oo
00
V")
0
00
.. 0 0.. ..
0 ~ 01
N
M
r-
00
\0
\0
0
0
...... .....
.....
\0
\0
0 0 0• ~
• •
0 0 0 0 0
•
-
'" '"
~
~
\0 V
t-
0\
M
r- oo
0
"C.t
0
0
•
r-
M
0..
0 0
'"
N
M M
0 0
• •
00
N M
00
N
C>
•
01 01 0
0

- -
- -
.c v
c• .:::>•
0 N

0•
0
0
01 01
N
0\

..
01
II
c:s

8 -v
0\
r--
M
V
N '"
\0
.....
00
M
"C.t
0\
,.,.,
......
r- N r--'" v
0\
00

'"
......
0\
M
V
M
N ..- 01 t-
\0 0\
...... M 0\ -. r- \0
r-
00
-.:t
V
C"I s ...... - 00 r-
...... 0
N
N M
00
......
-.. -- ......
00~ ~
r-
- '"
0
..
('I
C"t
0
V
N C"t N~
"
M
"
....... •
~
• ~
01 0\ 00 r- \0 ~
0\
_,
..-
•
01 01 0 •
01
0 01 01 0 01 01 01 01 01 01 0 0 01 01 01 01 0 0
0•
Vl
\0
01 0 ~
~
..... .. .. .. .. '".. .. ~
0•
~
0
0
M
.. 0..
0
M
0~ 0
01 0
M M
.. .. ..
01
0
N
10
0
0 0~ 0~ 01
0
• •
01 0
01
0

\0
•
8
'"
- 0\
V
"C.t
M
"C.t
..... "C.t
'" r-
'"
Vl
M ...... 0\ t- '"
00

........ '"• .. .. _.•

0\
\0
01
......
\0 .- M "C.t
00
0\
0\
t-
00
00
oo
t- t-
~
01

'"
~
t-
N
o
00
0\
M
N
0,.,., V
......
t-
g.. 01.. 01..
M
M r-
.....
M
"C.t
0\
N
"C.t
r-
\0

-
0\
1
0 0
v "C.t
..-
..... .....
-
0\
-;t
t-

C1~ 0.. 0 ..
.. .. 0'"
-. C"l C"l C'!. 1"1 C"I ......
.. ...... ...... ~
~ 0.. 0.. 0 01 0
~
0 ~ ~
.. 0
•
01
.' S.. 0., 0 ~, 0 0~
• •
0 0 0 0 0 0 0 01 0 0 0 0 0 0" 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 C 01 0 0

.....
- - '"-..
0 0 0\ 01 0 ..- V") 00 0\ N V t-
.....
M 0\ M \0 t- M Vl N M \0 M 0 0
..... ...... '" :;d N
tt
-- '"
-
~~
0
V")
M•
0
0\
"C.t
~
N
"It
<'t
0
0 N
~
0
"t
0
0\
0
0
t-
.........
0
01

0
N t-
_. -.
M

0
~ --
..
0 0
8
....... 0\
0~ 0
01
00

0
•
N
t-
0
0
..
~
0 0~ 0
0• 0 0
00 C"~
'" '".. .. 0..
t-
"C.t
0
0
M
~
0\
M
0... 0
0 0
\0 M 0
M
.. 0
0
M
..
M
0
0
.. N N N
"()
......
..
0~ 0 0~ 0~ 01 0
0 0 0 0 01 0
• •
V r.....0 00
0
0
0
•
\0
01
0
0
..

1"1.. 8 0\
00
V
0
1"1
V
Vl
'"
r- r-
C-..J
.....
V)
\0
N
M
N
.-
"C.t
M
00
l"-
-:t
N
&l
V .- 0
00 .....
0\

'" '".. '" .. .. 01.. 0..

r-
-
N
N
00
00
-.:t
.....
..... 0\
00 00
\0
t-
V
0\
N .... .....
N
Vl
.....
('4 t- 0\
..- 00
.- \0
\0
V")

.. ....... 00..
0 00 "C.t C"I 0
'"
.- C"l ('t
N.. N C"1~
• ~ ~
--. ..... .....
...... \0
..
0\
01
•
~
0~ 0~ 01 01 0
•
\0 ~
~
M M M
0~ 0
N
.. ~
N
.. .. ..
0
N
01
•
0 S .. 0
0
.. 8 •
0~ 0
•
01
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 01 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0
0
\0
00
...... 0\

~i- -
0\
I"
N
..... 00 M 0\ 0
\0
0 C"t \0 "C.t
('4 N \0 N
0
t-
- 8- \0
\0
N
\0 0
r-
l.- t-
N
0\
0
r"l
(l',
0\
r- N
r- -.:t
0\
('1
t-
00

'" 8..
I"-

.. 00'"
01 $ ,..... ...... ,.....
- • Vl
('.I~
0
V
N.. C"l
0
~

0 01
....... .. '"• M
~ I"-

0 0 0 0 0 0 0
....... 0\ 00
.....
........ • 0.. 0.. ~
0
0
•
0
01
'" •
0 ~
•
0 0
Vl
.. 0.. 0..
~
M
0
0
.. ~
0• 0
01 0
('.I
.. 0..
~
0 ~
0 - 8• 0 .. 0 ..
0 0 0
01
0
•
0
0
0
•
0
0
0
•
0
0
0" 0

.. .. 0 ..
....... .. .. v.. .. 00 0.. N.. .. .. 0\0.. .. 0..
~
II
<:rI
0
0
• t't
0
"C.t
01
\0
0
•
00
0 -- 1"'\ "C.t., \0• 00
,..... .-
0 N
•
C"l ('4
V
('I
•
\0
f'l
•
00
C"I
, 0
M
f'!
('1 r'1
\0
M r-, V
•
"C.t
-.:t
"It
•
\0
V
00
•
...t-
0

'"
0
r-•
0
oo•
0
0\ 0.....

-
492 FUNDATI11- F1ZICA sr MECANICA PAMANTURILOR

-~ ...
0~
0
.-
8
""'
C'i
N
0\
~
"t C'1
M

:J
N
v C"I
0
~
~
f'i
co
00
00
.-..
0\
M
r-
.-
- -
~
\0
.. .....•
M
00
'o:t
V
I'-
N 0
0\
M N .-
•
.-
•
r--
I'-
..... -
.. - -..
.....
co r-
~
00
0\
0~ ~
M
M

..
M
00
00
0 0
r-
M
\0
0\
co t- r-- r-
.. .. 0
0
00
""'
0
V
N
0 0 0
• •
N
0\
\0
M
\0
\0
..
""'
M
\0
0
0
.....
~
..
\0
0
""'
0 ~
00
N
r- 0\
\0
M
0
.-
..
M
0 .. 0
0
00
N
..
o 0 0 0
~
0 0
•
0 0 0• 0 0 0
•
0 0 0 0 0 0
•
0 0 0
h

0 0 0 0
•
0
•
0 0
•
0 0 0
0

~
s;
o
-...
0.. 8
N M N
s 00 0\ N M .-
""'- r- \0 0 0
""' V \0
-r-- 0\ 0\
- I,() 0 - 0\ 0
..... 0
gg
-.. - -.. -- -
0\ v r- 0\ e--
v 3 0 0
C"I 00 00 M 00 M 0\ N 00
""' N

-
M V"I
""'
.. s s..
~
r- 'o:t C"I 00 e- r-
~
u 0\ ""'
"t "t C"i
0 0 0
~
0
~
0
.. 0.. 0..
~
N
~
.- .-
0• 0
•
0
M

0
•
0 0
•
.-
0
•
~
.- 0
0 0•
..
0\
~
•
0
• •
0 0
0 0 0 0 0
•
00
0 .. .. 0
0
\0 \0
0• 0
0 0 0
•
0
V'\
0
0
.. 0.. ..
~
M
0
0
M
0 0
•
0 0
N
..
~

-
~

.9
c:u
E
0
00
ft
8
V"I
C"t f't
~
V
M N
v S ~
C"'t
00
00
00
0\
M
t-
M

....... .....• ......

~
00
.. .. .......
V
.-
C"I
r- r--
M N
.-
\0 0
.....
0\
-
M

....... ......
.......
""'
~
.-
M
00
0\
0 .. 0..
00
N
~
r--
t-
~
N
M
00
q
0
0\
0
C"I

""'
r- r- r- -
.. .. ..
0
\0

0
'o:t
00
I,() ""'
V
\0
\0
,,..
0 .. 0.. 0.. 0..
I,()
N ~
.-
0\
~
.....
-
g..
00
V
M
0 0 0~
00
~
00
~

0•
0 0
~
0
~
0
~
0 0 0 0 0 0 0
~
0 • • • •
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

'e
._,...::s
~

I:::S
...
0• 8 N
0\
'o:t
M N
V
N
0
V"I 00
00
00
0\
M
r-
- v
N 0
0
\0 M N
.....
s .. ....... -.. v--.. .. -.. --- .-....... -..
.-
00 r- r-- oo .-
00 0
00
0\
~
M
r-
00
\0
N
00
'o:t
00
V"I
V
r-- r- t-
~
\0
r- ~
\0
\0
.-
'.0
0\
00
0\
r--
\0
0\
M
N
M
N
00
N
C"I
V
N
.~ r- ~
0
1"'1.
0
~
0
~
0
~
0
C"t .-
0 0 0 0 0
.-
0 0 0
•
0
~

0
0
0
.. ~
•
0 0
0 .. 0
0
•
0
0
.. 00.. 0 ~
• •
0 0 0
0 .. 0 0
0• 0
'".. ~
0
•
0 0 0
• •
0 0 0
f~
.. 0•
0
E
c:u
t')

......
~

"'ti
0
0
N M
0'1
3
N
v N
0 ""' r-- oo
00 M
.....
0
00
r-
00
\0 -
r--
v
oo 0
I,() I,()
M
M
r- -
I,() \,()
-;
r-
t- M
M \0
0\
N
\0
0
M
.-
0
M
r- 0
\0
-o
r-- -
.-
M
I,()

--.. -
~ ~
0 00 r- .- .- co r- r-
0' I,()
•
""'
C"I
0
•
V
C'1
0
C"'!
0
M
~
0
N
C"'1.
0
~
C"'i.
0 0
.- .. ..
0 0 0 0
'o:t
....... .....•
I,() M N

0
..
.-
-• • • •
.-
0 0
•
0 0 0 0 0 0
0
.- ~
0'1 00
.. 0 0
•
0 0
.. .. 0.. 0.. ..
0
0
\0
0
\0
0
I,()
0
0
\0
0
•
0 0
0 '".. 0..~
M
0 0
•
0 0
M
..
N
0..
0 0
0..
N

c:u
-...
._u
~

t: 0
0
M
:J
.-
v a g ""'.- ""'r- 00 V
e-
M V'\
r- '" '"
s
~ 0\
8 r- 0\ M N V
...... e- 0'1 \0
0
-o
r-
r- ..... M V'\ 00

-• - -.. .. s..
00 t"l 0\ \0 N 0\ 00 0'1

- ,..... .....
M f"l
,,..•
0 ~
V 00
~
N .- 0 0'1 ""'
e- r--
8 0.. s.. .. 0'"• s ~

.. .. ""'•
V"I M ~ '''I ~ I,() \0 ~ N ~
~

)... ~
C"t C"'i. C"t
0 0 0
N
0
.. ~
0
C"'.
0
•
0
.- .-
0 0 0
•
.- .-..
•
0 0 0 0
•
0
0
0 0
0
0
.. 0
0•
0
0
• ~
0 0 0 0 0
0 0
0• 0
•
0
0
.. 0
0
.. 0
•
0 0
•
0
~
II
..9
...... tS

._ ._-s::
~

~
;::s
;::s
s:: 0.. 8
N M
-8 N N 0 0 M 0 \,() M 0'1 .- 0 V M r- v 'o:t r-
,,.. v M 00 \0 \0 N r-
.. -- --- --
0\ 'o:t 0'1 \0 r- r- .- I,() .- r- 0- \0 v
-
~ 00 M V"I M M 00 0 0 \0
0 V r- .- V ""' ~
0 00 co r- r- \0
M ~
.-
~
~
V ""'
C"! ..
0 0 0
N
<'!
~ M
r-t
c:- o
~
~
"t
0
00
.-
0
.. •
0 0
""' ........ M
.. 0.-
0
N

0• 0 0• 0• 0
•
~
0 ~
.. 00.. 0
0
•
0
0
.. 00.. 00.. .. ~ 0
0
.. ""'.. .. .. ..
0
0
V'\
0
0
V'\
0
M
0
0
M
0 .. 0.. 00..
~
N
0
•

"
0 0 0 0

._~

0
0
N
0\
C"I .....
V
0
0 - 0 00
M
t- o I,..
'o:t
N
'o:t
0
""'-
\0 .- .-
\0
M I,()
0
M M I,()
.,.. M f"l
0'1
r-
r-
I,() r- v N
..... .....
0'1 \0

-.. '"-.. -.. -.. -..

M 00 00 00

.. 00.. ""'..
\0 0\ \0 N 0'1 M
~
..
00 v N 00 t- 0 g..
~
0- 00
~
t- r-
~

~ M ""'
N
0
.. C"'t
0
~

0
M
C'i. C"'! C"'i. "i.
0 0
~

0 0
.-
0
•
0
~

0
M

0
N

0
.- .-
0
• •
0 0
0 0
•
0 0
00
0
0
0 0
•
0 0
\0
.. \0
0
0
••
V"I

0 0
""'
0.. 0 .. '"
0 .. 0
~
0
•
M
0
0
..
N
0 0 0
• •
0 0 0
N
.. 00..
~

S
~

\0.. 8
('I
0'1
M
--
V
0\
0'1
00
r-
v
....... I,..
oo
0'1 V"I N
'o:t
00 N M
.-
0 M
0'1 V
.- 'o:t 0 0
.-
v
r-
0 0\ 0 \,() \0 00 \0 V

- -- '"
0\ M 00 0\ V 0
..... ..... '" 8.. r-0.. V"I 00 00 00

._ ""'
~ ~

...... '"
........ r-
~ I,()
.....
.. 0.. 0.. '".. .. .. g
V M 00 M N
.....• 0 0\ 00 \0 \0 \0 .-
t:s
~
M
~
C"'i. C"'i. N .. C"t .-.. .. ....... ~ 0• 0 0 0 0 ..
0
V"I
0
V'\
0 §
N
0
~
0 0.. 0..
~
0 0 0 0 0
~
0 0 0 0 0 0 0
•
0 0 •
0 0 0 0
•
0 0 00 0 0 0
• 0
•
0 0

._
~
t:
~

0 N M 0 0'1 0\ \0 0 0 N r- r- 0 .- 0 0 \0 \0 0 \0 \0 0\ 00

-
M 00 00 V"I M V"I V
v
~
~
<::)
V
M
•
0
V"I
r-t C'i
0
0\
V
0
:J
C"'l
0
~
0
0\ M r-
0 00
C'1. C"t
0 0
.......
0
~
t-
.-.-
0
oo
'"
.......
0
V"I

-
V
0
•
M
.......
M

0
~
.-
•
0 0
M
......
....... ~
.-
0
•
r- 0
~
•
0 0
0'1
0
M
00
.. 0.. 8
0 ..
00
0 .. 0.. 0..
0 0 0 0
N
r-
00
\0
M
\,()
0'1 \0
V"I
0
0
.. '".. ..
0
0
N
V"I
0
0
0\
~
0
•
\0
~
0
""'
M
.. 0.. .. ..
0
r-
N
0
0
.-
N
0
0
r-
.-
0..
0 0
-
'".. 0

'-> •
~
'-"
:.....
--9
8 N M

-
00 r- M 00 V M 'o:t 00
'" ..... r- r- V"I N 0
- :J ..... 0 0 ..... r"l 0'1 0\ 0
- .. -..
0\ 0\ r- .- t- N \0 .- N 00
3 V"I 00 00

-
M M \0 0 \0
'".. 0.. V
~ ~ ~
rt
-.. -
~ ~
r-
'C:)
M
II')

0
V
0
~

0
M
f't C't C"'i. rt rt C"'i.
0 0
0
0
00

0 0
• -0.. 0• 0.. 0.. 0.. 0.....•
V)
..... .-
M N
0 .- ~
0
•
00
0 0
•
0 0
~
.. r- r-
0 0
•
0 0
•
\()
0
0
\0
.. .. ""'
0 0
•
V"I
0 0
0 0 0 0
• '".. ~
0
•
~
0 0
M C".
0 0
•
0 0
N
0
0
.-
0
0
..
'-i
-..
~
~

~ 0 .. N~ 'o:t .. \0.. 00 0
• C"'t
v.. \0~
.......
00 0~ C"'I V.. \() 00 .. 0,..,.. C"'t v~ \0 .. 00~ 0~
C'i V .. \0 00 0 .. 0.. 0.. 0 .. 0.. 0
•
•
-
~

II 0 0 0 0 0 --' .- _, .- M C",• C"'I ,..,1• ,.." M M M ("I -.;t V ~ V

• •
'<t' '1"1 \0 r- oo 0\ 0
c:t"I
 5. STAREA DE l"ENSIUNE DIN MASJVELE DE pAMANT 493

• Pentru primul caz, tensiunea verticala o, se determina prin insu-

marea tensiunilor corespunzatoare celor doua suprafete componente M'abe
~i
M'dce.
Deci, o; =(aJc +a2e)' P (5.24.b)
unde ale si sunt coeficientii deterrninati din tabelul 5.6., in functie de
a2e
rapoartele laturilor speeifiee fiecarui dreptunghi eJementar in parte (1) si
respectiv (2) ell l, > b, ;
•
aJ c = f (II I hi , z I b, ) ~1

• Pentru cazul al doilea, tensiunea verticala rezulta:

O"z = (ale + a2e + a3c + a4C)' P , (5.24.e)
unde coeficienti i aie, au semnificatia prezentata mai sus pentru urmatoarele
dreptunghiuri: M'ebI1, M'hag; M'gdf M'fce.
A

• In eel de al treilea caz, tensiunile O'z, pe verticala punetului M sunt

date de SUlTIa tensiunilor determinate de actiunile repartizate pe suprafetele
M'ebf ~iM'eah, din care se scad tensiunile corespunzatoare suprafetelor
M'fcg si M'gdh.
Prin urmare:
(S.24.d)

5.2.2. Determinarea tensiunii verticale din actiuni uniform

distribuite dupa suprafete de forma oarecare
"
In eazul suprafetelor de forma oareeare, actionate de 0 presiune p
uniform distribuita, stabilirea tensiunii vertieale sub un anume punet al
suprafetei incarcate este rezolvata in mod satisfacator prin uti lizarea dia-
gramei Newmark (1942) [46], [38] sau prin metod.a lnsumarii suprafetelor
elernentare [209].
• Newmark plecand de la relatia care exprima tensiunea verticals sub
centrul unei suprafete circulare incarcate uniform ell presiunea p (relatia
5.21.a):

1
O"z =p' 1----- 3/2
(5.21.a)
r2
-2 +1
z
494 FUNDATlll- FIZICA st MECANICA I'AMANTURJLOR

propune un pas incremental de crestere al raportului G"z I p lntre 0 si I, care

se poate alege convenabil 0, 10 pentru care raporturile corespunzatoare r I z
sunt date in tabelul 5.7.
Tabel 5. 7. Corespondenta (r / z) in raport de (a z / p ) si raza cercurilor

azlp 0, I 0,2 0,3 0,4 0,5

rlz
°0 0,27 0,40 0,52 0,64 0,77
cercul nr 1 2 3 4 5
r(mm)
°
O' AB 0,27' AB 0,40' AB 0,52' AB 0,64' AB 0,77· AB

azlp 0,6 0,7 0,8 09 1,00

rlz 0,92 1, 11 1,39 1,91 00

cercul nr 6 7 8 9 10
r(nun) 0,92· AB 1,11'AB J ,39' AB 1,91· AB 00

39 40 0 I

I) SCARA OJAORAMEI
5,
o 0,5 1'10 1,5 2,0
4 . ........
7
1111111111 I I
A 8
3 -_ -_
- AB - adancimea punctului M sub
9 supra tala de incarcare
30 CONSIDERATA EOALA CU l,OO
[0

arie unitara de influellla

la1 = 0,025

a) diagrams
•
Newmark 20

Figura 5.13. Principiul de trasare 0 diagramei Newmark

Valorile (r / z)
reprezinta razele a noua cercuri concentrice
(r I z :1:- 0 si :1:- (0) fata de punctul (M') pe verticala caruia se doreste
stabilirea tensiunii verticale G"z (fig.5.13. ~i
fig.5.14.).
 5. STAREA DE T'E'NSIUNE DIN MASlVELE D,E PAMANT 495

...,
Pentru reprezentarea grafica a celor noua cercuri de raza
rlzE[0,27;1,91], fig.5.13.a, se alege 0 scara grafica (fig.5.13.b) in care
unitatca (AB in rom) este considerata egala cu adancimea z a punctului (M)
in care se calculeaza tensiunea o"z. Dupa trasarea cercurilor concentrice,
pOrniJ1CIde la centrul M' (proiectia punctul ui M in planul supra fetei de
distributie a sarcinii) se traseaza un numar de raze egal distantate a fel incat
fiecare suprafata din caroiajul obtinut sa reprezinte 0 vaJoare constants,
numita arie unitara de influentd lal.
Pentru exemplificare, considerand un numar de 40 de raze gal
distantate (fig.5.13.), rezulta:
I 1
I
a
I = (nr. de cercuri ) . (nr. de raze ) = 10·40 == 0,025 (5.25.)

•
;., .
2n1
3n1 ,
.'...
.....
•

,,itr.:~
•• »)~• '.
,
~
M'
~
•
·f~"i!t
•
I. rn
31TI

a) suprafota de distributie
a presiunii (p)

A
~- scara IB
AB - adancimea punctului M (z=Srn)

l arie unitarii de influenta I(\J= 0,025

cz = I)· Ia I• fla I
2 b) pozitionarea suprafetei de distnbutie
(0z)~ ,.,11
= 225· 0,()25·80 = 450 kN/Ln
pe diagrama Newmark

Figura 5. 14. Exemplu de aplicare a diagramei Newmark

Folosirea acestei diagrame presupune suprapunerea peste caroiajul

creat a proiectiei in plan a suprafetei incarcate (fig.5. J 4.a), de forma
oarecare, la aceeasi scara de reprezentare, avand axat pe centrul diagrarnei,
punctul M', proiectia punctului M In care se stabilcste tensiunea verticala
496 FUN DATI I 1- FIZICA ~1 MECANICA pA.MANTURILOR

o., aflat fa adancirnea z egala eu segmentul AB - unitatea de scalare

(fig. 5.14.b).
"
In consecinta, tensiunea verticala o, este data de relatia:
v, == P .101• not (5.26.)
unde nat este numarul de arii unitare de influenta din diagrama Newmark
acoperite de suprafata incarcata, aproximandu-se proeentual ariile partial
acoperite.
Astfel, pentru exempJul considerat si pentru 0 valoare a presiunii
p == 225kN / n'l2 distribuita uniform pe suprafata de forma oareeare, prezen-
tata in figura:
v, == r i: .,101 == 225·0,025·80 == 450 kN / m
2
(5.27.)
"
In acest mod, diagrama Newmark ofera 0 rezolvare satisfacatoare a
identificarii valorilor O'z' sub diferite punete de pe suprafete/talpi ale
fundatiilor de forma oarecare, incarcate cu 0 presiune p uniform distribuita.

b • Principiul metodei in-

sumarii suprafetelor elementare
II [
[209], consta in discretizarea supra-
fetei
, reale de distributie, abcde
(fig.5.15.) in suprafete elementare
1 (I, II, Ill, ...) ~iconsiderarea in
III
centrul de greutate al fiecarei
suprafete elementare, a unei forte
concentrate, Pi == 1) . A i (A i, aria
suprafete
eleroelltare suprafetei elernentare), reducan-
du-se astfel problema la cazul
,,
semispatiului actionat de rnai
rnulte forte
, concentrate.
Prill urmare o, se determina
cu relatia (5.13.):
N
(5.28.)

Aplicarea acestei metode

determ il1a erori de cca. 2 + 6%
Figura 5.15. Determinarea tensiunilor [215] fata de solutia exacta.
verticale prin metoda insumdrii Eroarea se rnicsoreaza cu cat
suprofetelor elementare
latura mare (I) a suprafetei
 5. S~rAREA DE 'fENSIUNE DIN MASlVELE DE pAMANT 497

elenlelltare este rnai mica decat adancimea punctului in care se determina

%
tensiunea verticala (1/ z < I /3 ~ 3%; II z < J 14 ~ 2 )

5.3. Starea de tensiune in semiplan

Pentru anumite cazuri practice, fundatii continue, ziduri de sprijin,

baraje, diguri, te1"QSQI11ente pentru cai de cornunicatii, etc., (fig.5.16.), starea
spatiala de tensiune (cu exceptia zonelor marginale) po ate f redusa la 0
stare plana de tensiune, prin considerarea semiplanului rez- 'rat din
intersectia semispatiului cu cele doua planuri verticale paralele, la distante
unitare (fig.5.16.).
P(kN/ml)

I•• Pa I•
••
• ••
! (kN/ml) ••
• •
"
!•, -- •... .
P!(kN/l11J)
I • • •
x
-- ..---
X
...- ........_-o------' - x --. ----
zl ,
•
,
z:•
p J anun'1eve rtica Ic sepa ratoare ale •
semiplanului I
- I
•• r-r--I_,---
l
-_
__
--'
- I; ,-
•
._ -
I,
•• !• - I ....
•, • ,•
> .......
0
....
-0~..
,
... _-- ---«_ ...
!
.. _ .._ I
...
X
~

-
0
_ •.0
~

••
t-~ !
---_ ......_------- --- .....0----
••
•• -
----- .. ------ _ .. • ..
-:\-
-L
---
X
I, I
•
I
I - -
I
I
I semjp~ I ---- !I --
-I •
!
I

-•, -
yl
1
y: , Yi
•I

a) fundat ie continua b) zid de sprijin c) baraje, diguri, terasnmentc

Figura 5.16. Schema de actiune afortelor in conditiile problemei plane

Pentru astfel de cazuri se presupune cil.sarcina variaza ca intensitate

pe directia axei Oy. De asemenea, s-a constatat ca tensiunile sunt
independente de caracteristicile mecanice ale parnanturilor, reflectate prin
rnodulul de deforrnatie liniara (E) si coeficientul lui Poisson (v), relatiile
fiind vaJabile pentru orice corp cu cornportare liniar deformabila
[214]. Starea de tensiune dintr-un punct se considera deterrninata, daca se
cunosc tensiunile care actioneaza pe doua planuri perpendiculare sau daca se t _

cunosc tensiunile principale (fig.5.l7.).

498 FUNDATIII- FIZlCA ~J MECANICA PAMANTURILOR

a. Semiplan incdrcat C'U oforta concenirato'

Fie semiplanul din fig.5.17. incarcat cu 0 forta liniar distribuita pe
directia axei Oy.

P (kN/ml)
P (kN/ml)
•
.. • •
. -- --. --1'"
l • _._
"....

•
••
".
.,I X
I
oU' •• :.( •
. II r
1'\ () .#~,..
O~L-------~~--~~~~
I I
• Z
I I
~--:t:.~.1C\. !

.-_ x
Zo _- .

z
a) in coordonate carteziene b) in coordonate polare

Figura 5.17. Starea de tensiuni 'insemiplan

Determinarea tensiunilor in sistemele de coordonate carteziene sall

polare (fig.5.17.) se face cu ajutorul functiei de tensiuni Airy [43] cu forma:

F(x,z)= p oxoarctg!" sau F(,I',<p) = C· r- <P' siu tp (5.29.)'

1r Z

unde C este 0 constanta ce urmeaza a fi determinata.

Expresiile tensiunilor in raport de functia Airy sunt [43]:
• polare • carteziene
I aF 1 aF a
2 2
F
(j =-. + 2. 2 a ==--
r r Br r rp . 2 a Z ax
a F 2
. a2
F
a: = 2 sau a == 2 (5.30.)
~ & x &

r ==
a 1 8F
-. T
a
==---
F
2

"fJ or r 8rp XI 8xoy

• Aceasta problema este cunoscuta sub numelc de problema Flamant-Boussincsq.

 5. S1'AREA DE TENSIUNE DIN MASIVELE DE pAMANT 499

Derivatele functiei Airy care intervin in expresiile tensiunii CY,.

rezulta:
aF
-=:
c '(/J'SlJ1(/)
.
or
aF
- =: c . .
r . SIll qJ + c . r . qJ . cos qJ (5.3 J . )
8(/J
aF
_-
2
=: C· r- cos (/J + C· r- cos (/J - C· r (/J'
.
S10 (/J = 2C· r . cos qJ - C . r rp. sin ffJ
acp2
Introducand expresiile derivatelor date de relatiile (5.31.) in relatia
tensiunii a, (5.30.) se obtine:

ar = _!_ . C · If' . sin If' + l2· (2 . C . r . cos If' - C . r . If' . s in If') :::::>
r r

a, == 2· C· cos If' (') 12.)

r
Celelalte doua tensiuni, dupa cum rezulta imediat din examinarea
expresiilor lor, date de relatiile (5.30.) sunt egale eu zero, deci o, este
tensiune principala. Constanta de integrare C dill relatia (5.32.) se determina
din conditia de echilibru static, exprimata printr-o ecuatie de proiectie pe
verticala a fortelor elernentare 0",. . dA (fig.5 .17.b):
1r
P- a r • r . d (/J. cos rp = 0 (5.33.)
\.
v
forte
elen ten tart

"
lnlocuind 111 ecuatia (5.33.) expresia lui a, data de relatia (5.32.) se
obtine:
1T 2· C . cos" rp
p- ----·r·drp=O
r

facand reducerile si inlocuind pe cos ' rp == (1 + cos 2(/J)/ 2, se obtine:

P> 1(C·(J+cos2cp)dqJ=O => P _ 1! . C _ sin 2q; 1( =0

2 0

(5.34.)
500 FUNDATIJ 1- FIZICA ~I MECANJCA pAMANTURILOR

Prin inlocuirea expresiei lui C, data de relatia (5.34.), in expresia

tensiunii o, (relatia 5.32.) rezulta:
* 2· P cos qJ
(J,. = . (5.35.)
Ji r
Avand expresia tensiunii radiale se pot exprima tensiunile in
coordonate carteziene, prin analiza echiLibrului static al elementelor de
volum din fig.5.18.
Astfel, facand proiectia jJe orizontald a fortelor elementare (cr, . dA )
care solicits elementul de volum (1) se obtine:
• 2
ax = o, .SIll qJ

si, tinand seama de relatia (5.35.),

x
o~------------------- rezulta:
(1' x = 2· P . sin 2 qJ. cos qJ (S.36.a)
7r r
Facand proiectia fortelor pe
z verticals se obtine:
1,00
ar .sin In
't"
. cos In -
'f'
'l",rz ·1 = 0 =>
x •
----~-------------------- 1:xz = 0",. . SID rp' COS <p

si inlocuind pe a; ell expresia lui

(relatia 5.35.) rezulta:
z 2
1:xz = 2· P . sin qJ. cos qJ (S.36.b)
Figura 5. J 8. Exprimarea starii de 7r r
tensiune in coordonate carteziene Din analiza echilibrului elemen-
in raport de tens iunea a r tului de volum (2), exprimat prin ecua-
tia de proiectie pe verticald rezul ta:

a, .cos rp. COS rp - O"z ·1 = 0 => O"z = a, .cos ' rp

2· P cos) rp
az =----- •
(5.36.c)
7r r
"
in relatiile (5.36.) functiile trigonometrice sintp=x/r,
lnlocuind
2
costp=z/r si raza vectoare y2 = x + Z2, se obtin urmatoarele expresii ale
tensiunilor in coordonate carteziene:
•

• Acelasi rezultat se obtine direct prin asimilarea semiplanului cu 0 pana CU unghiul la

v arf 7t [ f 62] .
 5. STAREA DE '"fENSIUNE DIN MASIVE,LE DE pAMA.NT 501

2P Z3
O'z = ·----2 (5.37.a)
;r (X2 + Z2)
Variatiile tensiunilor intr-un plan orizontal si vertical sunt prezentate
in fig.5.19:

I
,,
I " I

1 ,
I
1
r \
,
------ ~
Figur= 5. 19.
r 'ariatia
.
tens IU'Nlr,~ •.
~
ll1
semtplan
determinate de
actiunca unei
forte concentrate

~~~~~~~(t~)

tensiuni
l2 •
tensiuni
in sectiunca I - I In sectiunea 2 - 2

Din analiza graficelor prezentate se desprind urmatoarele observatii:

• tensiunile a , cresc pe masura ce (r) scade ajungand la valoarea
infinita in punctul de aplicare a fortei;
• ten iunile a z sunt maxime pe linia de actiune a fortei;
• tensiunile (J" x si respectiv tensiunile tangentiale sunt nule pe linia
de actiune a fortei;
• tensiunile principale sunt a, = a, si 0'2 = 0, directiile lor fiind
razele vectoare, concurente in punctul de aplicare al fortei si respectiv
tangentele fa cercurile ortogonale concentrice pe razele vectoare fig.5.20.).
De asemenea, se poate demonstra ca locul geometric at punctelor din
serniplan pentru care O",.=C011.St. (izobare) sunt cercuri tangente in punctul de
aplicatie al fortei, cu centreJe situate pe linia de actiune a fortei (fig.5.21.).
Astfel, daca ecuatia (5.35.) se pune sub urrnatoarea forma [43]:
2·P 2 2·P 2
r= . cos qJ sau r :::: . r- cos (/J si se inlocuieste r2 ::::.x + Z2 si
;r. a, ;r·a r

respecti v r- cos cp = Z rezulta:

502 FUNDATII .1- FIZICA SI MECANICA PAMANrrURJLOR

2·P·z 2 2
x +z - ==0 (5.37.b)
J!. a,

care reprezinta ecuatia unui cere tangent la axa Ox. Diametrul cercului
rezulta (pentru x=O), d=2·PI(tr a;.). o

p p
0 x ~
X
b
-...
~

("'..
~
izobarc-
II
-u - /'
Or = const.
~

~6~ "- '. ;'

61- ..... / "

• ,~ ,
•
- .... "'"
?6,
Z 6\ Z

Figura 5.20. Traiectoriile (izostaticele)

Figura 5.2 J. Bulbul de presiune in cazul
tensiunilor principale in cazul semiplanului
actionat de 0 foY/ii concentratd
semiplanului actionat de jorla concentrata °
Ansamblul izobareJor, constituie asa numitul bulb de presiune
(fig.S.21), fiecare izobara corespunzand fie unei anumite vaJori a tensiunii
a", fie unei anumite fractiuni din forta P.

p
d

A B x ......

Figura 5.22. Starea plana de

deformatie

z
•

Starea de tensiune este insotita de starea de deformatie (fig.S.22.)

exprimata prin deplasarile orizontale u(r,rp) ~iverticale v(r,'(/), [60],
[162].
 5. STAREA DE TENSIUNE DIN MASIVELE DE pAMANT 503

Pentru Jinia de separatie (punctele de la lumina zilei (/J == 7r /2) a

seilliplarllilui elastic (starea plana de deforrnatie) deplasarile sunt date de
relatiile:
)

p
u= .(1-2.v)·(I+v)
2· E
2
2·.P· 1-v d
V=W= ·In- (5.37.b)
'/!·E r

Marirnea lui d, care este nedeterrninata, se va introduce in calcule cu

o valoare destul de mare, rezultand in fapt nu valori absolute ale deplasarilor
(u; v) ci relative intre doua sau mai multe puncte.

h. Semiplan solicitat de 0 forta tangeruiald pe contur

Deterrninarea tensiunilor in semiplan, cauzate de 0 forta concentrata,
tangenta fa contur (fig.5.23.), se face prin extinderea relatiilor de calcul
specifice penei incarcata In varf cu 0 forta norrnala pe axa, prin trecere la
lirnita 2a ~ 1! [43], [60].
Rezulta, constanta C = H / 1! si functiile Airy corespunzatoare:
H
F (r , cp) == . I" . cp . cos tp ~iF(x,z)= H .z.arctg~ (5.38.a)
1C 1[ Z
"
In baza relatiilor (5.30.) se obtine:
2· Ii '/! 2 .H Sill qJ
ar == - ·cos - +cp = .--
2 7! r
a =0 f/) t:r(/J == t:rpr = 0

0'
r = 0 (starea plana de tensiuni)
2· P . (5.38.b)
a = -v· . Sill m (starea plana de deformatie)
•
I' ""

Din analiza echilibrului elernentului de volum (2), respectiv (J) dill

fig.5.18, se obtine:
• proiectia pe verticals (element (2):
2 2·H. 2
G'z . '1- a, . I, cos (/J' cos (/J = 0 ~ O'z == 0',. . cos (/) ==::> O"z = . sin qJ' cos (/J
sr- r
504 FUNDATII 1- FIZICA $1 MECANICA pAMA.NTURJLOR

• proiectii pe orizontala (element (2):

· . 2·H . 2
t:zx ·1-0"' r 1·cosrn·Slnrn=>
'f'/ 't' r tx =0" r -sm ercos
'f-' e ec r 'f" L'(
= -sm ,n'COSfn't'
. 'f/
1[. r

• proiectie pe orizontala (element (1):

·
a-. I- a,.' 1 . sin
•
. 0
({J . SIn (/J = => ax = (jr .
. SIll
2
(jJ => (j x = 2 .H . (5 39
. sin t:p ..a
3 )
l
1[. r
1'\

Inlocuind
in relatiile (5.39.a), pe baza notatiilor din fig.5.l8.,
. .I I • 2 2+ 2 1+ x
stntp=x/r, costp=z/r §I r =x z, rezu ta:
H (kN/ml)
,,
•

.~ az =
2·H •
X. Z2

•
1C x2 + Z2)2
.,",. , •
I
.,...,,,,,, I,

\ . .:(
, .. .. z 2·H 2
x .Z
t\> \" " -,
\ »; -
- •

.•. +z 2
2

. ·v,
~
.' •'\"<\
t
X2
• •

\\ ..
••
\ .... .....,.

(j =-_._---
•
----~- •••• -. I(". CS?t x 2
2
x + Z2
'~,
'6~ ,
"
<5 ~ I(". tt~
ay = v .( 0"z + 0" x ) (numai
in problema de deformatie
Figura 5.23. Semiplan actionat de jar/a plana)
orizontald
(S.39.b)
Prin analiza comparativa a relatiilor (5.37.a) ~i(5.39.b) se constata
similitudinea de structura, respectiv obtinerea din relatiile (5.37.a) a
relatiilor (S.39.b), prin schimbarile de parametri P / 1C ~ If / 1! si x ~ Z
respectiv z ~ x.

c. Semiplan solicitat de 0 !Ol·,·Q concentratd de directie oarecare pe

contur •

"
cazul semiplanului actionat de 0 forta inclinata (fig.5.24.),
111
acceptand principiul suprapunerii e:fectelor In cadrul ipotezei comportarii
Liniar deformabile a pamantului, functiile de tensiuni, respectiv tensiunile,
rezulta ca suma a valorilor determinate de cele doua componente ale lui
-
R (P==R· cosB si H==R· sinB), date de relatiile precedente (5.29. si 5.38.a)
[60].
 5. STAREA DE TENSIUNE DIN MASIVELE DE pAMANT 505

Rezulta:
P
F (r, tp ) = r .lp Sin lp +
. 1-1
r ° lp cos lfJ =
R . cos fJ r . lp sin. tp +
R . sin fJ I" . lp cos lp
1! 1! 1! 1!

=> F(r,<p)= R .r·<p·sin(<p+ 13) (5.40.)

7!

R .P (kN/ml)
••
~!
--
H x

Figura 5.24. Semiplan

z actionat de 0 IorIo oarecare

In baza relatiilor (5.35.) si (5.38.b) se obtin tensiunile:

ar =
2 . P cos
.
lp
+
2 .H
.
sin lfJ
=
2 . R cos ° fJ . cos lp + 2 . Rosin fJ . cos lp =>
7! I" 7! r 1! r 1! r
a = 2· R . cos( <p-
I
13) . , (5.41.)
1! r

d. Semiplan actionat de un moment concentrat

Determinarea tensiunilor din cadrul serniplanului actionat de un
moment concentrat (fig.5.25.) se face prin considerarea unui cuplu
echivalent a doua forte p. d = M (fig.5025.a). Prin suprapunerea de efecte se
obtine:
FM(x,z)= -F(x,z)+ F(x+ d,z) (5.42.a)
unde F(x,z) este functia de eforturi corespunzatoare fortei (-P) si F(x+d,z)
corespunzatoare fortei ( +P).
Prill trecerea la lirnita rezulta:
 '" ,.
506 FUNDATII I - FJZJCA ~'I MECANI(:A I>AMAN1'URIL()R

.11m [F(x+,zd )-F( x,z )]=. lirnl "d F(x+d,z)-F(x,z) == lim

dO (10 d d-tO

d
M
x x

z z
a) b)

Figura 5.25. Semiplan actionat de Ul1 moment concentrat

Considerand expresia functie Airy, F(r,qJ) = P . r- qJ' sin qJ (relatia

1r
5,29.) specifics fortei concentrate ~iefectuand derivata partiala 8F lax se
obtine [43], [60] expresia functie Airy specifica serniplanului actionat de un
moment concentrat,

FM (r,qJ)= - M . (2qJ + sin 2qJ) (S.42.b)

2
Expresiile tensiunilor, '1' baza relatiilor (5.30.) rezulta:

==
2· M sin
._-
2qJ 8·M Z3·X
(J () = ._---
r 1r r2 z 7'C ( Z2 + X2)3
2
4. M z, x .(x - Z2 )
sau O"x =. 3
(5.43.)
1r (X2 + Z2)
2·M cos2qJ 2. M Z2. ( 3X2 - 22 )
l' == .--- Tn=' 3
r2
r 1r
1C (,x 2
+ Z2)

e. Semiplan actionat de ofortd concentrata norma/a pe planul de

separatie sau orizontald plasatd la addncimea (d)
Tensiunile O-z,(Jx si T~'Z pentru cele doua cazuri de incarcare au
expresiile stabiJite de Melan [82] sub Fortna:
a) pentru forta verticala (P) (fig.S .26.a):
 5. STAREA DE TENSlUNE DIN .MASIVELE DE pAMANT 507

2
m-l z=d 3·z+d 4·z·x
+-- --+-------
4 'In R,2 R; R:
P m+l
a = •

x " 2m

m-l
+--
4'm

p·x m+l
"z,,, = --. •
2m
(5.44.a)
m-i I 1 4.z.(d+z)
-I- - +----
4'm R~ R; R;
b) pentru forta orizontala (Q) (fig.5.26.b):

Q·x In+J
az = . --.
2m

m-l 1 1 4.z.(d+z)
---. ----
4'm

Q·x -_.
a.\. == .

m-l
+--
4'm
Q m+1 (z - d). X 2
X
2
+ 2 . d . z . (d + z ) 8 . d . z . (d + z ). x
2

'z:.r ==. . 4 + 4 - 6
2m R, R2 R2
m- 1 z- d 3 .z + d 4 . z . (d + z )2
+ + ---~-~
4'm Rl2 R; s;
unde /11. == (I - \J) Iv. (5.44.b.)
508 FUNDA1~rl, 1- FIZICA $1 MECANICA pAMAN'fURILOR

d I,
, d ,
I
i. ,
x 10 x

d d
p

,
!
M(x,z)
I
z~ z~
a) verticald b) orizontald
Figura 5.26. Semiplan actionat de forte concentrate plasate In addncime

f Semiplan actionat de 0 forta verticala partial distribuitd

Fie semiplanul din (fig.5.27.a) actionat de 0 sarcina partial
distribuita (q) pe suprafata acestuia. Se cere deterrninarea tensiunilor (J z' a.x
~i"X)1' care solicita elementul de volum din punctul M [214], [215].
Rezolvarea problemei se face prin utilizarea relatiei (5.36.c);
2P cos' q;
Oz = . Pentru aceasta se considera un element de arie dA,=dx-l ,00
1l r
caracterizat prin raza r si unghiurile f(J si dip si forta elementara concentrata
dl'=q-dx-l Dt) (fig.5.27.).
Sub actiunea fortei elementare concentrate (dP), in punctul M
(individualizat prin unghiurile rpa si (/Jb) ia nastere tensiunea:

do = 2· dP . cos) <p
z (5.45.a)
1l r

conform relatiei (5.36.c). Inlocuind in relatia (5,45.a) expresiile df'=qdx si

dx=r-do/costp (din L1 J 22', fig.5.27.a) se obtine:
3 2
2·q·r·drp COS (/) 2·q·cos cp
do, = . = .de: (5.45.b)
1r r . cos cp 1C

Ca urmare, tensi unea a z rezulta:

 5. STAREA DE TENSIUNE DIN MASIVELE DE pAMANT 509

Q2·q·COS2~ 2·q a 1 + cos 2tp d tp

(Y
z =
"d (J' =
Z
~---d~= .
(/Jh ~ n n (/Jh 2

r ~'
B
dx
r (kN/mJ) q
dP
M 0,
-
•
X X

•
•
r·
,
II
•I
I,•
I
•••
-
«J ---
• I 'r::
I I ......S
.
a:
,!
I
•
I b'
.....
'6
... __-_ ,••
• s .
,
.,'
••
.••
.' "
,
•
,,• izobara
"
z

a) schema de calcul b) traiectoriile tensiunilor

Figura 5.27. Tensiunile dintr-un semiplan actionat de 0 sarcina partial distribuitd

Rezolvand integrala definita, se obtine [75], [J 94]:

2·q
(J'
,Z
= . _!_. (tpo ± tpb)+ _!_(sin 2tpa ± sin 2tpb)
n 2 4

2·q
(Y
x
= . _!_. (tpo ± tpb)- _!_(sin 2tpo ± sin 2tpb) (5.45.b)
1l 2 4

r zx = 2· q . (cos 2tpb - cos 2tp a )

1l
Semnele (+) pentru unghiurile (rpb) se considera cand punctul M(x,z)
este in afara verticalelor aa', bb' si respectiv semnul (-) cand este intre
verticale (fig.5.27.a) [75], [194].
Cum insa sin 21'n - sin 21'n = 2. sin 2f/Ja - 2~b . cos 2(/Ja - 2(/Jb =
, Ya 'f"b 2 2

= 2 .si n ((jJ a - (/Jb ). cos( (/Ja + (/Jh ) si facand notati iIe

(/Ja + (/J" = 'If , relatia (5.45.) devine:

a z = q .(ro + sin OJ . cos 'If ) (5.46.a)

1C
510 FUNDATll r - FIZICA $1 MECAN leA I)AM,ANTl'RI.LOl~

In mod similar, pe baza relatiilor (S.36.a) si (5.36.b) se obtine:

== q . (m - sin
•
O-x (1). cos f// ) ~l t:_'I;y = q . S in UJ· si n (// (5.46.b)
7r 7r

Expresiile tensiunilor in coord onate carteziene rezulta [82]:

2 2
q z z 2· a- z· x - Z2 - a
0- == . tan-1---tarl-I--------l...-----L--
2 2 2
z 7r x-a x+a x +Z2 -a )+4.a 'Z2

2 2
I z 2 . a . z· x - Z2 - a
a = q. tan- - -- tan-I_z-+
x
1i x-a x+a ,)\:2 + Z2 _ a 2
+ 4. a 2
• Z2

2
4·q·a·x·z
t: == ------------=- (5.46.c)
zr 2 2 2 )2 2 2
1[ X +z -a +4·a·z

unde a = b/2.
Expresiile (5.46.) se scriu simplificat sub urmatoarea forma:
£.'(z == K xz . q . (5.47.)

un de KZJ KXJ Kxz sunt coeficientii de influenta, in functie de

rapoartele zlB si xlB, unde Beste latimea de distributie a sarcinii uniform
distribuite si sunt dati in tabeluJ 5.8.
Pe baza lor, dandu-se diferite valori rapoartelor zlB si xlB, se pot
construi curbele de variatie a tensiunii verticale (rr,') atat in plan vertical
(fig.5.28.a) cat si in plan orizontal (fig.5.28.b).
Din examinarea curbelor de variatie prezentate In fig.S.2S. se
desprind urmatoarele observati i:
• tensiunile verticale sunt maxirne in lungul axei de simetrie a
sarcinii partial distribuite (xIB==O);
• tensiuniJe scad pe masura ce creste adancirnea sau distanta pe
orizontala fata de axa de simetrie a incarcari i.
De asemenea, se pot construi [214] curbele de egala tensiune
(izobare), fig.5 .29., ce constituie 0 imagine intuitiva asupra distributiei
tensiunilor ax' az si r,u: in semiplan.
 5. STAREA DE rrENSIUNE DlN MASIVELE DE rAMANT 51 I

._
-..a
tj
0
0
,?..
N
0 .. 00..
V tr)
0...
t-
0
oo 00
.. 00.. 00.. 00.. 00..
t- V)
, , ,
t::~ ~
0 0 0 0
tj
t:l..
'(;3
't..
0
0r 0
g.. t-
0 ..
o
......... .......
~

-
.......
..
0\
0
00
.. 00.. 00.. 00..
V ~
I , ,
•
N ~
0 0 0 c- o 0
~

0
~
.....
tj
~' 0
0
0
0
..
0
0
0
..
N
0
0
..
~
0
0
.. 0 0
V
0.. 0 .. 0 ..
0 0
r-
..
oo
--
0 0
0
0'" 0
0\
.. , ,

._._,
t:
-.. """..
0
u
(;3
~
0 0
0
0
0
r-
0
0
o
.......
0
.. 0.. .. 0.. 0.. 00.. 00..
0
0
-
0 0
.......
r-- In
, I ,
t:
.s -..
.~

E
,,......
0
...... ~
0
t-
0
0
..
N

0
V
.......
0"
V
..
..-
0
-...
N

0
0\
=,
0
r--
0
0
.. 00.. 00.. ,
~ N
, ,
~
C"')

~
;::s
I
~
0
0
0
0
..
N
0
0
..
V
0
0
r-- o
.. 00.. 0..
...... ....... v
~

0
..-.. .......
0
~

0
-
N

0
.. 0
..
.......
.........
0
.......
0
,
h
(5 .....
.. 0-.. .. -.. ........ -.. 0..-.. V 0
tr) \0 \0 \0
~ ~
, ,
J. ~
0 0
0
.....-4

0 0 0 0
0r
0
<?..
0
I

t5
Oi
0
0 ..
....... ~
0 - ..
r--
0
.. - N
0
N
N
0
..
V')
........
0
.......
.......
0
n
\0
0
0
..
tr)
0
0
..
N
,?..
0
-
0 ,.
0
, , I

._
~

..9 ......
t:
.....
;:s
I'.)
~' 0
N
0
0
.. 0 ..
0
00 V')
.......
0"
0\
........
0
0
..
("'>1
0
N
0"
0
N
0
r-
......
.. 0..
V
........
0
-.. -..
N

0
0

0
,
t: \(;3
~

(;3 ..C)
-._
..... ......;:s
~

><
~t:1
N
M ..
0
M .. ..
\0
..
("'>.
0
N
\0
.-..
N
........ 0
..
..-
00
0 ..
\0
0.. 0.. 0 .. , ~ N
,
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
~
h
(J ,v,
'_ -s
t:
0
..
tr)
,,.....
0 In
..
f')
V
N.. ......... 0.. 0..
~

.. 0\
0.. ..
\0
0..
<o::t
0
~ N
0
..... , , ,
~ ~
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
.....
(U

,,..... ..-
--
~
0 0 00 V') r-- 0 00 0 In N 0
.. v.. .. v.. .. ..
~

£ ~'
0
V')

0 0 0""" 0
~

0
•
~

0
.. 0
~ N...
0 0
..
("'>.
0 0
.. 0
.. ,.._

t:
~

._
~
~
0
~

..
--4

0
\0
........
0
-
~

0
...
0
.......
0
t-
0
0
\0
.. 00..
V
0 ...
0
~
0
0
N
.. 0.. ..
0
.--
0
0
, ,
c.o,..
......
.. 0.. -
In 0 0\ 0\ V')
~ N•• 0 ~
..
0
.....-4 0 .. 00..
~ N
0 0 .. , I , I I

0"
A
~
0 --' 0 0 0 0
~

'(J
.......
t:
(U
~' <:>'"
0
.....
0
0'1...
0
V
t-
0
.. \0..
0
....... .-
tr)

0
,. ~

0
..
00
..
("")
0
V
C'')
0
to
- -..
C'')
0
... N
0
\0

0
..
.......
~

0 '" 0 "
<:>
....... ..-
;::s
.....
~

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
._
~
~

'i:::.
._u
t: 0 0 V)

-
00 00
.. 0V.. 0.. 00.. 0.. 00.. 00..
N ......
, , , , ,
-
~ 0 ... 0 ~ I
~
0
~
,,... ......
c3 , ~
... 0
0 .. 0\
\0
.. ..
N
00
t-
\0,. V)
..
\0
V
0
.. 0V..
V)
~
.. ..
......
C'') Nt-
\0
--'
•
~
.-..
.......
- •
--' 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
00•
\r)
.._
~
0
..
tr)
..
0
..
V')

..
0 V')
,,.....
0 V) 0
..
0 0
.. ...;r.. 0 0
..
0 N t- O...
- -
t-... O 0 0 0
V) 0
..C) ~
"1
C'\. .-. •
0 0 0 0 ---< N r') '1'1 \0
~
512 FUNDATlr I - FrZlCA ~I MECANICA pAMANTURILOR

..c..c ..c
b
00
V) 0..
~
-
o
V)

o
..
o
o••
o
r-r -----,i q
,.-;

II II II II v x
>< >< >< ><
~c---r---,-~~~~,.,~.,..;;rn"''''~~1i~
...",~:v,.. n.,;· , i;,' ~'1"~:i t"1o::':' 'I' -. fl' '~ilR, -
z-O,2Sb ~ / x = 1,5b ) ,0 O~ Q ° 0,5 1,0 1,5b
0;50b I-o-Q---<>--/-d~ ~

O,75b / ,
z = 025b
t ,00h 1---0-0--.0--'"
/ I
1125b I---<:~<r-C;r-O

l,SOb 1---0
-===::::::J:I---' _- r- 1

I~75b 1---0 v z= 1,Ob

2,OOb ~-o~ ~--6-~V
--r-- -~, --.-I-~·--~--

I Z= 2,0 b
Zl
z=.3,OOb
z , a) b)

Figura 5.28. Variatia tensiunilor cr z intr-a sectiune verticald si orizontald a semiplanului

actionat de 0 forta partial distribuitii

Din examinarea izobarelor, exprimate ca fractiuni din actiunea p,

rezulta urrnatoarele observatii cu aplicatii In proiectarea curenta a fundatiilor
(adancimea de son dare sau / si imbunatatirea terenului de fundare etc.):
• tensiunile verticale, determinate de actiunea p, se exercita palla la
o adancime relativ mare (6b) si pe 0 latime de cca. 2b de 0 parte si de alta a
axului vertical al actiunii, fapt ce indica 0 adancirne relativ mare a zonei ce
influenteaza tasarile constructiilor;
• tensiunile ax (impingerile orizontale) au valori mari intr-o zona
relativ ingusta, limitata pe verticals de adancirnea 1,5b si lateral de cca. 2b;
• tensiunile tangentiale (r xz) au valori maxime de pana la cca. O,32p,
in colturile suprafetei de incarcare, fapt ce indica posibilitatea refularii
laterale a parnantului, prin depasirea rezistentei lui la forfecare, din zona
colturilor.
,
Pentru determinarea orientarii planurilor principale sau a directiilor
tensiunilor principale «(/1' (/2)' considerand ca plan de referinta planul cu
normala (x), se calculeaza unghiul al dintre planul de referinta ~i planul
principal (I) sau (2), eu relatia [39], [147]:
 5. STAREA DE TENSIUNE DIN MASIVELE DE PAMANT 513

2·,
tg2a, = xz (5.48.)
O".T +o,

p p

-2b -b b 2b x -2b 2b x
• - .- lII'""-t---foh-.r. ~;::;:~~~~ 0, 5b
b b
Figura 5.29.
- ~~_._j~II---L...-~~ 1,5b
/zobarele
2b z
tens iunilor
;>

p 0"x , 0" z ' 'xz In

-- - - - 3b
cazul semiplanului
--- - _- - actionat de 0
-1,5b -b b 1,5b x
~r--!-. _. - - - 4b sarcina partial
-_ distribuita
b
5b

6b 2b
z

"
Inlocuind in relatia (5.48.), expresiile tensiunilor 'xz' 0"."( si o"z date
de relatiile (5.46.) si tinand seama de notatiile din fig.5.27. se obtine:
• •
sin OJ· sin 'If
tg'Ia, =. . = -tgf//
OJ - sin OJ· cos '1/ - OJ - sin ro- cos VI

al =-
'If
==-
(/Ja + CfJb =--
(J)

222
sau al = - (J) ± J! 12 (n, fiind perioada functiei tangents).
2
Deci, unul din planurile prineipale este dirijat dupa bisectoarea
unghiului (1), numit unghi de vedere (fig.5.27.b).
Pentru determinarea tensiunilor principale se lnlocuieste unghiul.
a = a" respeetiv a = a) ± J! 12 in expresia tensiunii a; (fig.5.27.a) [39],
[147] si tensiunile O"x'O"z"n eu expresiile date de relatiile (5.46.),
rezultand:
0" +0" 0" -0" .
0" = x z + x z • cos 2a +, .SI n 2a
n 2 2 .rz
 ... "
514 FUNDATfr I - FIZICA $1 MECANICJ\ PAMAN~['URJLOR

0"1.2
qq.
== . (1) - .• SIn aJ·
( )
COS 1// . COS - f// +
q ... ()
. sin (j). Sln f// . Sf I] - f//
7r 7C 1r
2 2
0"12 == q. m-sinm.(cos fj1+sjJ1 1//)]= q ·(m-sinm) (5.49.a)
, 7r 7r
si respectiv prin inlocuirea a == al + 7r /2 =>
0", 2 == q . OJ - q . sin m· cos f// . COs( - '1/ + 1r)+ q . sin m· sin 1// . sirl( - 'II + 7r) =
J 1r 7r 1r

= q.[ m+slll(1)' cos" f,l1-t-sin '1/ 2

]= q ·(m-t-sinoJ) (5.49.b)
7r 7r
Din analiza relatiilor (5.49.) si [inand seama ca 0"1 > 0"2 se obtine:

•
~l 0"2 == q ·(ev-sinm) (5.50.)
J[

si deci directiile principale sunt reprezentate de bisectoarea unghiului de

vedere (a = -m /2), directia principals (1) ~iperpendiculara pe bisectoare
( a == -(1) /2 + 1r / 2 ), directia principals (2).
Ca urmare, traiectoriiJe tensiunilor principale VOl' fi semi-elipse si
semi-hiperbole omofocale, admitand punctele 0 ~iO, ca focare [43]
(fig.5.27.b), iar liniile de egala tensiune ((J" I == constant ,0" 2 = constant)

sunt cercuri ee tree prin punctele 0 ~i0, ~j deei Cll centrele pe axa verticals
de simetrie a incarcarii.
Sub actiunea sarcinii partial distribuite, linia de separatie a
semiplanului elastic se deplaseaza pe verticala eu [82]:
2 x-a
2, I-v x-a
(5.5J.a)
1r E Ix +a .'(+(1

Tasarea pe verticala a oricarui punct sub 0 fundatie rigida de latime

2'a a fost calculata de Egorov si are expresia [82]:

(5.51.b)
1/2
2 2
- z
. .Jb +4·x 'Z2 +b
2 2 2 +C
2·(I-v) 2. b + 4 . x , Z
2 2
unde b = a - x + Z2 , iar C este 0 constanta arbitrara.
 5. S~I'AREA DE TENSJUNE DIN MASrVELE DE PAMANT 515

g. Semiplan actionat de 0 sarcina triunghiulard verticald

Dcterminarea tensiunilor a.r, a z' L.u din semiplan, induse de
actiunea unei sarcini triunghiulare, se deterrnina urrnand acelasi rationarnent
ca in cazul semiplanului actionat de 0 sarcina partial distribuita.
Astfel [214], considerand un element de arie dAr=dx-lDt) (ftg.5.30.),
forta elernentara dP ~ px -dx deterrnina, con form relatiei (5 .36.c), tensiunea:

da = 2· dP . cos ' (/J

V (5.52.a)
z
1! r

b
z- tgqi, x dx
Px dP
M' I 2 P x
•
,• ,,•
•
•I ,• '0'
,•
I

,,
I
••
,,•
• •• Figura 5.,~O.Semiplan
, ,,
z
I
•• r-dqi actionat de 0 sarcina
"
triunghiulard \ erticalii
I

cr'7.
'Czx

Cum px= p . x = p . z .(tg(/J - tgtp, ) ~i dx = r . dip / cos tp , relatia

b b
(5.52.a) devine:

2 }J ( ) r- d cp cos' cp 2 p . Z 2 ( )
da, = . z tgo: - tgtp, . . => do, = . cos (/J. tg(/J - tgCPI
7r b cos lp r 1l . b

Ca urmare, tensiunea verticals din punctul M va rezulta:

az = 2 (cos (/J' sin (/J - cos" (/J' tgtp.

I

p·z. 2·p·z 2 1 + cos 2(/J ..J

O'z = l' SIn 2(/J . d (/J - . tg(/JI . urp~
7[.") I n-b 2
516 FUNDATIII- FIZICA $1MECANICA pAMANTURILOR

1 p=z cp p·z p=z .

(J" = --. . cos 2lp 2 - • tglpl . lp fP2 - • SfI] 2lp fP2 =>
z 2 n-b ~ n -b (/)1 n-b qJJ

(J"z = pz (cos 2(/)1 - cos 2CP2 ) - pz tg(/)I ((/)2 - (/)1) - pz (sin 2(/)2 - sin 2(/), ) tg(/)I =>
2rrb 1fb 1fb
2
(J"z = pz J - 2sil1 (/), - 1 + 2sin 2 fP2 - pz tgtp, ((/)2 - (/), + sin 2(/)2 - sin 2(/),) =>
2w ~
cr, = pz (sin 2 (/)2 - sin 2 (/)1 - tg(/)I In
1 . 2m
+ -SIn -rn 1 . 2rn
--sIn (5.S2.b)
't'2 2 'f'2 't'2 2 'f"1
rrb

Pentru utilizarea practica, relatia (S.S2.b) se pune sub forma:

(5.S2.c)

unde coeficientul de influenta Kz==f(z/b, x/b) si este dat in tabelul 5.9.

b
- --1 p
0
II
..0
V)

..
r--- ,~ -- -
>< ..0 0

0,5 1,0 1,5

• • -
X
-
z = 0,25b

Figura 5.3/.
Distributia
b~- -=:r::::::::::=-TII-rT--r::::::::::::=- 7. = I, Ob I ens iunilor
vert icale Oi

2b 1-1
-==Z:=' ::::::::::::::::::r-r--rl---rl--rl-rl--:;:-=IC::::::::==- Z = 2, ()b

Diagramele de variatie ale tensiunii verticale oz, in plan vertical si

orizontal sunt prezentate in fig.S.31. ,
Din analiza graficelor prezentate se observa ca valorile maxime ale
tensiunii verticale se situeaza in zona centrului de greutate al diagramei
triunghiului de incarcare, precum ~i faptul ca de la adancimea de cca. 2,S'b-
3,O'b, tensiunile verticale sunt practic egale, pe zona limitata de planurile
verticale care limiteaza incarcarea triunghiulara.
Celelalte tensiuni (J"x ~ifxz se obtin in mod similar pe baza relatiilor
(5.36.a,b), rezultand urrnatoarele expresii [214]:
5. STAREA, DE TENSJUNE DIN MASIVELE DE PAMANT 517

N
..
V")
0
0
0 ..
0
0
0 ..
M
0
0 ..
0'\
0
0
•
M
0
-
-.. .. ~
0
0
V")
0 ...
0
V")
0 ..
0'\
~
0..
r--
~
0..
V")
~
0...
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0...
N
0
0
0 .. ..
M
0
0 -..
r-
0 0.. g..
~
N
V) N
\0
0...
0'\
\0
0 ...
.....
r-
0...
0
\0
0...
-..
V)
0
0
V")
0 ..
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

.-...
V)
0
0
0 ..
V")
.-.
0 ..
\0
V")
0...
00
.......
0
0'\

-
N
..
~
N
..
..-
00

-
0
...
0
0'\
0 ..
M
r-
0...
-
\0
0...
0
V)
0...
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8 M M
-C'i V) rf')
S V) V) M
.. -
~
0 N V") 0\ ~ 00 V) r- \0 V)
..-. ... V")

0
~

0
... M...
0
N..
0 0 0
... ..........
0 0
..
..- 0
0
.. 0...
0
0...
0

0 M r- ..-. 0\ N M 00 N M rf')

-0..
V")
r-.. V)
r- ;Z... r-... \0
..
r--
..
0
.. \0 0
..
...... 00
..
\0 V")

0 0'" 0
~

0
M
0
N
0
N
0 0
0
0 -
0• 0
0
••

0 0 0
..... V") v
0 0 00 M
V)
r- 8 V")
\n 0
V")
00
M
\0
M
I/")

~
V")

0
...
0
..
V) ~

0
... ~

0
.. 0
..
rf')
f"i.
0
N
0
... .........
0
..........
0
0
0
.. 0...
0
0
0
.. •

V) 0 \0 M 00 M 00 \0 M 00 N N
V) V") \0 N e-
.......... 0
........ r- \0 In
.. ..
~ ~
N...
0
N...
0
N~
0
N
0
C'i
0
N
0 0
..-....
0 0
0...
0
0
0
.. 0
0
..

0 V) r- M 0\ V") r- \0 V") 0'\ .....

0
0
.. 0
0
0
.. r--
0 ...
0
-...
N

0
V)

0
..
....... .......
V)

0
-... -
~

0
N

0
...
0'\
0 ...
0
r-
0...
0
V")
0
0
..
V)
0
0
..

0 ...... M N ..... \0 N 0 t> r- 0

..
''1
.. S
0 0 N \0 0'\ 0\ 00 \0 V") V)
0 I
0
0
.. ..0
0
0
0 0
.. 0
0
.. 0
0
.. 0
0
.. 0
0
.. 0...
0
0
0
.. 0
0
..

..... ......
0 ..
......
I
0
0
0
0
.. ,
M
0
0
0
.. -..
\0
0
0
V)
N

0 0
\0

0
00
0.. S.. 0.. 0
$
0
••
0
\0
0...
0
N
V)
0
0
.. s
0
r

V)
..-
t
...
0
0
0.. I
N
0
0 ..
\0
0
0 .. -..
~

0
0
N
0...
M
rf')
0 ..
0
V")
0 ..
-..
V)
0
r-
~
0
.-
.. 3..
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 V") 0 V") 0 0 0 0 0 0 0
.. .. ....... .. ..
0 N... V)
... t- o... V) 0 0... 0... 0 0...
~
0 0 0 0 ....... N rf') ~ V) \0
518 FUNDATII 1- FIZICA $1 MECANJCA PAMAN1'URJLOR

p·z 2 2
ax== [(COS (/)2 - 2·ln COS(/J2 - COS (/)J+2'ln COSqJI) -
.1l" • b
- tg(/)I·( (/JJ_- _!_ ·sin2(/JJ_ - (/)1 + _!_ ·sin2(/)1)] (S.52.d)
2 2
ixz == p' z [sin2(/>l- ..vin2rpl ,-2'(CPI - (/Jl) - tg(/JI'(eos2(/J2 - eo.~2(/)1)]
27r' b

h. Semiplan actionat de 0 sarcina orizontalii partial distribuita

Determinarea tensiunilor ax, (Tz, ixz dintr-un punct M din interiorul
semiplanului, sub actiunea unei sarcini q repartizata pe latimea 2b
(fig.S.32.), se face pe baza aceluiasi rationarnent ca in cazul semiplanului
actionat de 0 forta verticals partial distribuita, plecand insa de la relatiile de
calcul (5 .46.c).

q
2·b

x
-
Figura 5,32, Semiplan
actionat de 0 sarcina
orizontald partial distribulta

't
____ 0" X

, ,
I

a' b'
z

Se obtin in final, urmatoarele expresii [99], [J 94] 111 coordonate

carteziene:
2
In z 2 + (x + b) _ 4 .b .x .Z 2
2 2 2
(b-x)2 +Z2 (b +X2 +Z2)2 -4.b .x

oz== q . 2
(b +X2 +Z2)2 -4.b 2
.x 2
1l

b+x IJ+x b2 _X2 +Z2

arctg + arctg - 2 .b . z . 2 2 2 2 2 2
Z z (b + x + z ) -4· b . x
r:rz == K' 2z .q ( 5 .5 3 .a)
 5. STAREA DE TENSIUNE DIN MASlVELE DE PAMA.NT 519

b b I 2b J

sunt dati in tabelele 5.1 O. si 5.11., [99], originea sisternului de coordonate

fiind la mijlocul laturii 21), iar tensiuniJe oz si 'xz determinandu-se in puncte
situate pe
,..
verticala ce trece prin marginea suprafetei de incarcare,
In formulate trigonornetrica, expresii Ie tensiunilor ax,' Oi,· au 'xz
forma [194]:

ax == - q . 2 -In cos qJa - _!_. cos 2qJu - 2 -ln cos(± qJb)-..!..· cos(± 2 (71,)
n 2 2

az = - q . [cos 2tpu - cos 2tp,,]

1!

.2X == - q. qJa +.!.. sin 2qJo - (± qJb)-..!..· sin(± 2qJb) (5.53.b)

1! 2 2
Sernnele (+) pentru unghiurile (lp) se considera cand punctul M(x,z)
este in afara verticalelor aa', bb' ~irespectiv semnul (-) cand este intre
verticale (fig.5 .27.) [75], [194].
"
In baza relatiilor prezentate se pot trasa izobarele tensiunilor (Jx; (J"z)'
r\2 in mod similar ca in cazul sarcinii verticale partial distribuite (fig.5 33.).
q q

-2b 2b x -1,5b -b b 1,5b x

- . 2b
z
z

-2b 2b x

._..."....--I-I 1-~~~~-1\--~~1
0,5 b
b
5b
z

Figtlra 5.33. Traseul izobarelor a.,,; aZI· Txz pentru 0 sarcina orizon tala partial distribuitii

Exarninand, prin comparatie eu izobarele pentru forta verticala

(fig.5.29.) se constata:
520 FUNDATIIJ - FIZICA ~I MECANICA rAMANTURJLOR

Tabel 5.10. Valorile coeficientilor K2xI pentru calculul tensiunilor 0';'( dintr-un semiplan
actionat de oforta orizontalii partial distribuitd

i.
'J
0,0 0,1 0,2 0,3 0,5 0,7 I ,0 J ,5 2,0 3,0 4,0 5,0
z
b
0,0 0,0 0,128 0,258 0,394 0,699 1,105 - 1,025 0,598 0,441 0,325 0,257
0,1 0,0 0,124 0,252 0,386 0,677 1,039 1,596 0,998 0,698 0,437 0,325 0,257
0,2 0,0 0,118 0,234 0,36J 0,620 0,873 1,156 0,953 0,679 0,436 0,324 0,257
0,3 0,0 0,107 0,214 0,323 0,544 0,733 0,896 0,849 0,653 0,431 0,323 0,257
0,5 0,0 0,081 0,160 0,242 0,385 0,499 0,601 0,612 0,573 0,431 0,320 0,261
0,7 0,0 0,058 0,114 0,167 0,243 0,330 0,413 0,519 0,465 0,390 0,296 0,247
l,O 0,0 0,033 0,063 0,092 0,133 0,195 0,256 0,347 0,385 0,345 0,283 0,238
1,5 0,0 0,012 0,024 0,027 0,061 0,087 0,123 0,187 0,236 0,267 0,247 0,215
2,0 0,0 0,002 0,011 0,016 0,028 0,040 0,062 0, l06 0,l45 0,196 0,204 0,199
3,0 0,0 0,002 0,003 0,008 0,009 0,012 0,018 0,036 0,060 0,10) 0,140 0,137 ,

4,0 0,0 0,000 0,00] 0,002 0,002 0,003 0,007 0,016 0,079 0,053 0,078 0,094
5,0 0,0 0,000 0,000 0,001 0,001 0,009 0,004 0,080 0,013 0,030 0,053 0,062
Tabel 5. J I. Va/orile coeficientilor K2z, K'2t pentru calculul tensiunilor Oil Txz dintr-un
semiplan actionat de ().forlii orizontala partial distribuitd

z z
m= K2z K'2z m= K2z K'2z
2b 2b
0,0 0,3182 - 2,0 0,0410 0,0439
0,1 0,3152 1,4690 2,8 0,0360 0,0382
0,2 0,3061 1,0371 3,0 0,0318 0,0335
0,3 0,2920 0,7939 3,2 0,0283 0,0297
0,4 0,2744 0,6306 3,4 0,0253 0,0264
0,5 0,2546 0,5123 3,6 0,0228 0,0237
0,6 0,2341 0,4231 3,8 0,0206 0,0213
0,7 0,2136 0,3540 4,0 0,0187 0,0193
0,8 0,1941 0,2995 4,2 0,0171 0,0176
0,9 0,1759 0,2559 4,4 0,0156 0,0 J 61
1,0 0,1592 0,2206 4,6 0,0144 0,0 l47
1,2 0,1305 0,1679 48, 0,0132 0,0135
1,4 0, J 075 0,1312 5,0 0,0122 0,0125
1,6 0,0894 0,1050 6,0 0,0086 0,0087
1,8 0,0751 0,0856 7,0 0,0064 0,0064
2,0 0,0637 0,0710 8,0 0,0049 0,0049
2,2 0,0545 0,0598 9,0 0,0039 0,0039
2,4 0,047 t 0,05 J 0 10,0 0,0032 0,0032
 5. STAREA DE TENSIUNE DlN MASIVELE DE p;\MANT 521.

• influenta tensiunilor vertieale din actiune orizontala se extinde

palla la adancirnea de 2·b fata de 6·b ;
• impingerile orizontale (ax) se concentreaza pe colturile suprafetei
de Incarcare, asemeni tensiunilor tangentiale la actiunea verticala;
• izobarele tensiuni i tangentiale 'xz sunt aceleasi eu izobarele
tensiunii O"x de la actiunea verticala.

i. Semiplan actionat de 0 sarcina orizontald triunghiulara'

Fie serniplanul din fig.5.34. actionat de 0 sarcina orizontala
distribuita triunghiular. Determinarea tensiunilor ax, aZ, '-U se face prin
considerarea unei forte elementare dH ea forta concentrata, calculata ca
rezultanta a fortelor q, pe elementul de arie dA =J . dx si integrarea relatiilor
de tip (5.54.b), intre limitele (/JI ~i
(/J2. .

a b
x dx

1 2 q x Figura .. 1,34.
I
Semiplan actionat de
r
I o fen :.: orizontald
I
I distribuitd
z r-d t
I triunghiular
I
I
t I
t (1.) = <P2- <I> I I
crz t
I 2
1
I
I I
1 I
I <1>,+<1>2 I
I 'V= I
• 2 I

Spre exernplifieare, sa consideram eazul tensiunii oz, ell relatia de

caLcul a tensiunii Oi, pentru 0 forta concentrata H, conform relatiei (5.39.a)
este:

(5.49.a)

2·dH 2
si respeetiv pentru forta elernentara: dH => O"z = .sin (/J' cos (/J
Jr. r
2· dH. 3
~i
tinand seama ca r = z / cos rp :::::> az = . sin rp' cos' (/J (5.54.a)
1!' z

• 0 sinteza a starii de tensiune din scrniplan, dedusa de prof A. Stanciu, In aceeasi

conventie de sernne este prezentata Itl fig. 10.8.
522 FUNDATlll - FLZICA $1 MECANJCA pAMANTURILOR

Forta elernentara dH = qx . dx = i. (X - a)· dx ~i

cum x = z- tgcp I

b
a = z . tgm; si dx = r- dsp / cos cP = z . dtp / cos" cP =>
2
dH =!1.. z· (tgcp - tgcp,)· z- do / cos" rp = q. z . (tgcp - tgCPI)' dip
b b- cos? (/J

si inlocuind expresia fortei elementare in relatia (5.54.) rezulta:

do, = . 2' tglp - tg({J1 . sin cp. co·s cp. d.p =>
1t . Z . b . cos cp

do, == 2q . z . (tgq>. sin q>' cos q>- tg<p, . sin <p' cos <p)' de:
1(·b

2
do, == 2q·z. sin q>-tgq>,.sinq>,cos<p).dq> (5.54.b)
1!' b
Prin urmare, expresia tensiunii Oi se obtine din i11tegra Ia:

_- 2·q·z . 1- cos 2CPd q . z . tgCPI (1 2)

. - cp - . - - . cos ({J rp 2 _
-
n: b ~ 2 1!·b 2 ~I

O'z == qz (q>2 - <p, - l.sin 2q>2 + l.sin 2q>,) - qztgq>, 2 sin 2q>, + 2q>, sin 2q>, - 2q>,
nb 2 2 21!b 2 2
si notand: 2(1)= (/J2 - CPt ' 2 f// = (/)2 + CPt =>

az = q . z ..(2 (1J -
1 2 sin
-
. (/J2 + -J 2 sIn
. fIJI - . 2fll' sin
tgtp, . sIn " 2 {JJ ) (5.55.a)
1(·b 2 2
A

In coordonate carteziene, expresiile tensiunilor sunt [82]:

x -q
tan- ,z -taJl- I Z
- - q·z x-2·a
.-----
z=- . ( )2 2
rr
V
2·1l·a z-2·a x 1! x-2·a +z
 5. STAREA DE TENSIUNE DIN MASIVEL_E DE PAMANT 523

2
z·q I (x-2.a)2+z X·q _I z _, z
a = n 2
_. tan -tan -
x 2.f!. a x + Z2 2·f!· a z - 2· a x
q·z x-2·a
+ .------
f! (x-2.a)2 +Z2
2
q·z z·q ,z Z
!' = +. tan - - tan -, - (S.SS.b)
f! . (x - 2 . a)2 + z
2
zx 2 . f! . a x - 2 .a x
DepJasarea pe verticala a suprafetei este:

w(x,O) = . . 2· a -In 2· a - x - -ln - a· a + x (S.S5.c)

a'~ E 2 x
Relatia (S.S5.a) se poate particulariza, pentru urmatoarele cazuri :
• pentru puncte aflate pe verticala punctului (1) (fig.S.3S.), lp, = ° si
lp2 = /3, =>
= q . Z . (fJ - -1 . SIn
. ~) sa u q .K (S.S6.a)
I'T'
v z, 1r . b '2' I'T'
V
-
z, - /1,

• pentru puncte aflate pe verticala punctului (2), lp2 = ° si (/), = /32

3
q .Z (1. 2 . 2 ) q . z ( si n qJ, I. . 2 )
CYz = . -qJ, + - SIn lp, + tgqJ, Sin fIJI =. -lp, +- SIn (/J, =
z 1r . b 2 1!. b cos (/J, 2

qz -(fJ J-!sin 2lA) =q 1 I _ z (fj -!sjnp )

=- 2 2
"b (I + ctg fIJI )ctg<p, 2 2 1 1! 1+ ctg /32 br: 2 2 2

O"z =q·(Kh -Kit) (5.S6.b)

2 2'

• pentru puncte aflate pe verticala mijlocului suprafetci de incarcare

(/)1 == -rp2 = /33 =>

1 ;r.b _.f!
2
2
=> O"z J == q- K" 3 (S.S6.c)
Graficele coeficientilor de influenta K h,' K,12, KhJ sunt prezentate
In fig.S.3S., si valorile redate in tabelul S. J 2., in functie de adancirnea
relativa (z/b).
524 FUND,ATII [- FIZJCA $1 MECANICA rAMANTURILOR

0, J 0,2 0,3
o
~

2 V ~ '\
- -- _,
K \ Khl
~
I\. b2
4 - 1\.L'h3
L

6
0zl = q'Khl Figura ~,).35. Variatia coeficientilor
0z2= q·Kh2 K h , ' K" 2 , K'I J pentru calculul
~ 8 -
07.3 = q·K'13 tensiunii verticale (0-) dill actiunea
II
en 10 unei sarcini orizontale triunghiulare,
~
infunctie de addncimea relative (z/b),
12
r b
i - respectiv diagramele de variatie cu
addncimea pentru ce/e trei verticale
14 u ., ~ 2 Iq _-
(I,' 2; 3)
• O"jl' - ~ 3: ~ ~, ~:: .. '

16 Z Z -
Z ........
,/ <,
Il
18 ~/ -....:
•
"'8.....

20
y~'- 0,3'
oz2
-
°z.1

22 I I I I I I I I I I I I

Tabel 5. J 2. Valorile coeficientilor K", pentru calculul tensiunii verticale (az=K"'q) intr-un
semiplan actionat de a sarcina orizontald triunghiular distribuitii

a I b=oo (funda ie continua'

ctgfi=z/b
Kill K'f 2 Kh .1
0,00 0,0000 0,3183 0,0000
0,25 0,0868 0-,2128 0,1125
0,50 0,1125 0,1421 0,0508
0,75 0,1070 0,0967 0,0604
1,00 0,0908 0,0683 0,0405
1,50 0,0604 0,0376 0,,0208
2,00 0,0405 0,0231 0,0123
,3,00 0,0208 0,0110 0-,0057
4,00 0,0123 0,0064 0,0033
6,00 0,0057 0,0029 •
0,0014
8,00 0,0033 0,0016 0,0008
10,00 0,0021 0,0011 0,0005
12,00 0,0014 0,0007 0,0003
15,00 0,0011 0,0003 0,0003
18,00 0,0007 0,0003 0,0002
20,00 0,0005 0,0003 0,0002
 5. STAREA DE TENSIUNE DIN MASIVELE DE pAM ANT 525

j. Semiplan actionat de 0 sarcina verticala trapezoidald limitatd

Pentru 0 sarcina trapezoidala limitata (fig.5.36.), tensiunile au
urmatoarele expresii [75]:

Q·z
0' = P . a·p+x·a- R2 ·(x-b) ;
z
;r·a 2

0' = P . a·z R
aBw x-a+ ·(x-b)+2·z·Ln ' .
x 1!'a R; Ro '
2
a·z
z·a---
R22
2
2
R a RI a·z
0' =-p_ a{J+xa+z.l,l I ±z. + a---
1,2
2 (x-b)+ln R R22
R2
R2 0

2
2
p -z a R Q'Z
"max = . _.(x-b)+ln I + a--- (5.57.a)
!C·a 2 R R22
R .2 0

Tensiunea a., pentru

b
a b-a cazuri Ie practice (diguri,
baraje, ramblee, etc.), dintr-
un semipLan actionat de 0
x incarcare trapezoidala se
poate determina pe verticala
punctului (A), fig.5.37., cu
relatia:
< = p. I, (5.57.b)
unde peste intensitatea
maxima a incarcarii si [, un
z M coeficient de influenta dat
in graficuJ din fig.5.37., 'in
Figura 5.36. Sarcina trapezoidald limitatd functie de alzsi biz.
526 FUNDATIII - I~JZJCA $1 MECANICA pAMANTURJLOR

b/z=w
0,50 "I 3(~'" 0,50
, .,
"
-Ifi'~~ :;;;
==
': ~~

0,45 ~~ ~8 ::;..~ 0,45

~6;ra
~~ i- I-
1,.0 f'"
~
r-- ~
~

b/v='\ ,0_ ~ ~
v V v ~~ ~
0,40 o~ ...... ~ v ~ ~4~~
0,40
~~- -
- .,...,..... V
V

v v
V ~

V
~
v
II
II ~ 2/
~
- (), ...
V
~

II
II
Ijl°
)eO 0,35 v 0,35
+01" ,v
V V II"
t../

~ V V V
V V
"'11?~'V
.., / L II
0,30
.S 0,30
~
..... V
V 1I V
(l) {),A,l/ V II V
L V '}
'\j
_/
] 0,25 0,25
v v
t:l V V vv
()~,
I)

.~
(l)
v L V v
(.)
0,20 0,20
tH
(l)
V V V a + b ,
V v
o ()~
~

P
o
0,15 ~
.-<1"r'" . L-A' - 0,15
~v •
V " . , I

V
1,.0

0,10 ~V
(),\ ~

/ p = valoarea 013XiolR
•
a prcsiunu
••
Z
- 0,10
... ~
c7. =pl I lJ -
..
\J;~
/ t1a7_
0,05 005

-
f-
.__
'--
...... ... '" V
o --
23456789 2 3 456789 2 3 4 5 6789 °
0,01 0,1 a/z t.o 10,0

Figura 5.37. Or'ajle pentru determinarea tensiuni i cr 7. in punctele semiplanului sub

actiunea Line; ..sarcini trapezoidale limitate

k. Semiplan actionat de aile tipuri de actiuni

Pentru determinarea tensiunilor de 111 terenul situat sub lucrarile
terasamente (rarnblee, debleuri, baraje, diguri, canale, etc.), actiunile
determinate in principal de greutatea proprie a parnantului asezat sub forma
de taluzuri sau prisme dreptunghiulare pot f schematizate ca reprezentand
combinatii de sarcini triunghiulare si uniforme distribuite. Principalele astfel
de cornbinatii sunt [63], [75], [157], [197] :
• sarcina triunghiulara Cli sarcina uniform distribuita (fig.5.38.).
Expresiile tensiunilor SUIlt :
 5. STAREA DE TENSIUNE DLN M'ASIVELE DE pAMANT 527

O"z = P .(a·p+x·a)
fl·a

a = P . a. P + x ·a + 2 · z -In R2 ; (5.57.c)
x fl·a R,

Txz = p -z=a
1{'a

x-
Figura ,5. ,~8.Combinatii intre
•
I
sarcina triunghiulard si uniform
distribuita semi-limitata

Tensiunile principale rezulta:

a = P . a . P + x · a + z · In ~ + z·
, H·a R,

0"- - P . -z· (5.58.)

.2
n-o

• sarcina distribuita trapezoidal (fig.5.39.)

Tensiunile sunt :
O"z = P ·[a·(a, +a2 +a3)+b'(a1 +a3)+x'(a, -a3)]
1['a

a x = P . a·(a '2 +a +a 3 )+b·(a I +a 3 )+x·(a I -a 3 )-2.z.ln R1R4

RR
s -o 1 3

xz =
p. z (
. al - a)
) (5.59.a)
/C'a
. 528 FUNDA'I'II (- PlZ[CA st MECANICA PAMANTURlLOR

b b a

p
2 0 x
...,. ' .;r. -(- • ..,-
., ,. -"'
.".
•

Figura 5,39, Sarcina

trapezoida la

M
z

Tensiunile principale rezulta:

0"1 = P .«a·(al +a2 +a3)+b·(al +a3)+x·(al-a3)]-
!r·a

- z-
RR
In 1 4 + z . in 2
RRI 4 + (a - a )2
R2R3 R2R3 I 3

=
p ·z
.
RR
In 2 1 4 + (a _ a )2
i
max (S.59.b)
1[·a R R I 3
2 3

• sarcina distribuita triunghiu/ar cu doud pante, simetrice sau

nesimetrice (fig.S.40)
a a

p
x o x
•

M M
z z

Figura 5,4(J, Sarcina triunghiulara simetrica si nesimetricd

 5. S'fAREA DE TENSllJNE DIN MASIVELE DE PAMANT 529

Pentru sarcina triunghiularii simetrica, tensiunile sunt:

a, = P ·[o·(a, +a2)+x·(a,-a2)];
!r·a

p
""',-
.-T -

!r·a

.-T
""'2 -
- P o(a '2+a )+x(a '2-a )-z.ln R,R 2
-z·
'!r·o ~

(S.60.a)

Pentru sarcina triunghiulara nesimetricd, tensiunile sunt:

a = p. ~.a+ {a+b-x)·fJ .
Z
!r a b'

0"
p x (0
= . _·a + _
+ b - x)-. fJ + 2 . z . 1n R, + 2 . Z . In R, ,.
x 7ra b a Ro b R2

-r = p·z . a fJ
-..;...__
Zl' 1r 0 b

p. x a +b - x z R, z R,
v,-
.-T -
_·a+ ·fJ+-·lll +-·In +
1r a b a R{) b R2
2
a fJ 2
+ z- + -
a b

x a+b- x z R, Z R,
- .a + . fJ + - -In + - . In __.;_
abo b n;
R2
2
a fJ 2
- + -
a b
530 FUNDATll 1- F1ZICA SI MECANICA pAMANTURILOJ~

.,-
p·z a
-
13 2
'(rnax = . + (5.60.b)
1[ a a

• Sarcina triunghiulard si uniform distribuita serni-limitata simetrica

(fig.S.41.), [63]:

__ -_oo ~~.__ -a----.---b~~-b--~--a----t---+-OO---

Figura 5.41. Sarcina triunghiularii ~'iuniform distribuita semi-limitatd simetrica

Tensiunile dill punctul M sunt:

az = p ·[a.(1[-a I
-a 2
-a 3
)-b·(a J
+a I
)+x·(a 3
-a I'
)].
1[·a

a.r = p a(tr-a I -a 2 -a 3 )-b(a 3

-a I
)+x·(a 3'
-a )+2.z.ln R,·R
R R
4

1[·a 2
. 3
•

_p·z ( ).
r rr - . a 3 - at ,
1[·a

R·R
+ z -In I 4 ±z .
R2 . R)

'( = p=z . 1112 R·R

I 4
(
+ a -a )2 (5.61.)
max f(·a R ..R 3 I
2 :3

In relatiile prezentate, unghiurile ce intervin, a, 13, se exprirna

"
in
radiani atunci cand nu sunt parametri ai functiilor trigonornetrice.
 5. STAREA DE TENSIUNE UJN MASIVELE DE PAMAN'"r 53,1

5.3.1. Calculul si distributia tensiunllor din terasamente, diguri,

baraje

Relati iIe prezentate sunt utilizate, de regula, pentru calculul starii de

tensiune din corpul lucrarilor din pamant (terasamente pentru caile de
comunicatii, baraje, diguri, etc.,) corespunzatoare starii plane de deforrnatie
( ax ':/:.a), ':/:.O'z *- 0; ~iG.v = 0 ) .

• Astfel, In cazul unei lucrari de parnant (rambleu / dig / baraj)

fig.5.42. actionata la coronament de 0 Incarcare uniform distribuita (P),
calculul starii de tensiune se poate face considerand lucrarea ca 0 pana
infinita incarcata la varf cu 0 actiune concentrata Po [75].

b) I
I
,
I

'1',
a: I
I

,,
: M(x;z)
...:..~ I
I
,
I
•
,
I

z z:
I

..(1/111)
•

a
'.
,.

•
/ / / /. / ,. '/ ," / / " ,, a. = arctg

Figura 5.42. Schema de incarcare a rambleelor / digurilor / barajelor

Sarcina Po va fi (fig.5.43.):
Po = Ps-P' (5.62.)
unde:
• ••
• P = I)' b- ],00 este sarcina concentrata echivalenta Sal"CI m J

distribuitc pe suprafata (b· ],00).

• P' = a .(a / In) . r reprezin ta greutatea pri smei de paman t A () B.
Ca urmare tensiunile intr-un punct curent M(x,z) sunt estimate cu
relatiile specifice penei infinite actionata in varf de 0 sarcina concentrata
[43], [60], [75], [162].
2. P Z3 2· P
a = .----~- rr
Vx = .
z 2. a + Sill 2a (Z2 + x2 2 2'a +sin 2a
2·p Z2·X
(5.6.1. )
1:zx = 2. a -I- sin 2a . (z 2 +X 2)
532 FUNDATIll- FlZICA $1 MECANICA pAMANTURILOR

Distributia tensiuniJor lntr-un rambleu este prezentata in figura 5.43.

Po

o . ~__. . .__._~~
I
I
I
I \
,.. - - - .-.---
I
I I

I
\
\ ,. ,.
I
I
I I
I
I
\
\ / "
"
I I
I \ I
I I I
I \
------------
Figura 5.43. Diagramele de
.....tS'
,:
variatie a tensiunilor in
2 ramblee
--_._-------
I I'

•
3
------
I

z~ I

• Pentru lucrari eu eontur complex se utilizeaza procedura anterioara

aplicata in doua etape (fig.5.44.), astfel:
p'
o
p x
2·a, ,
I

, B x=x
--- .
....-

, .. ' ~

c
--- ---~- -----

Figura 5.44. Schema de incarcare in cazul lucriirilor din pdmdnt (rambleelor) cu contur
complex

• pentru tensiunile dill punetele cuprinse ln trapezul D,ABC, se

considera pana DJ 01 CI (fig.5.44.) actionata de Po, determinata eu relatia
(5.64.a) ;
(5.64.a)
unde P = p- 2· a, ·1,00, iar tensiunile O'"r; O"z; 'xz se calculeaza eu relatiile
(5.63.)

•
 "" '"
5. STAREA DE TENSIUNE DIN MASlVE.LE DE PAMANT 533

• pentru caJculul tensiunilor din punctele situate sub nivelul DC

se considera pana D202C2 actionata de incarcarea echi valenta P' 0, In
sistemul de coordonate z'Ox' .
"
Incarcarea echivalenta P'o se determina, eu relatia (fig.5.44.):
= P' - a; . (a; / m2)p; (5.64.b)
unde P' = 2 . at . P . 1,00 + (a, + a2) •[ (Q2 - a, ) 1ml ] • r = p' . 2 . Q; . 1,00 unde
p' este echivalenta a presiunii pe platforrna si a greutatii proprii DJABC,.
(p'= 2·a,·p·l,OO+(a~-a~)lm, 12·a;·1,00) cu care se calculeaza
tensiunile in masivul D2DCC2 cu relatii de tipul (5.63.).
Peste starea de tensiune indusa de sarcinile exterioare (fig.5.44.) se
suprapune starea de tensiune indusa de propria greutate a lucrarii.

o~ ~~x.
I I ,
I I ,
I : ,
I ! ,
I , , 2·a
--I I : \
A I : \ B
I,
,,
• •
,' .'. Figura 5.45. Calculul
p ,. ~

2·a' • ten..siuniloe produse de

."
.'

,
I i

--
8' greutatea proprie La
ramblee
, .

oZ.l11BX

Astfel (fig.5.45.), tensiunea verticala O'z pe planul A'B' se poate

estima plecand de la formulele (5.63.) corespunzatoare penei infinite ODC
~j incarcata cu forta Po pentru z = Z A'B'. Marirnea fortei Po se calculeaza cu
relatia (5.64.) in care Peste greutatea prismei de pamant AA 'B'B. 0
aproximatie suficient de buna consta in aproximarea diagramei reale (fig.
5.43.) cu 0 diagrams triunghiulara sau trapezoidala (fig.5.45.), fie egaland
ariile acestor diagrame Cll marimea fortei P, fie calculand valoarea tensiunii
534 rUNDA1'IJ J - FIZICA ~l MECANICA rAMANTURJLOR

vertieale CYz = r : z, eu Z masurat ca distanta de la planul orizontal A'B' la

suprafata tal uzu lui,
In consecinta:
p = (a + a') , Z A B ' 1,00 ' r r
•
tar Po = P - a' . Z A'B' • (5.65.a)

si prin echivalarea suprafetelor diagramelor tensiunilor eu rnarirnea fortei P

se obtine:
• pentru repartitie triunghiulara:
aZ,n'UI = P / a' (S.6S.b)

• pentru repartitie trapezoidala:

CYz
'na)(
=P/(a'+a) (5.65.e)

() x
/ ,, ~

/
I
,,
/
I
,, 07, dill incarcarea
/
Figura 5.46.
A / \
B platformei (p)
Tensiunile din
.~
..... corpul unui
......:

Ozdin rambleu si
0' "" ....
/1
I '
greutatea propne tncarcarea
a) / I
terenului de
I I
,,
•
/
• I
/
V, , fun da re
(121 I \

•I
; a) repartitia
I I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
•I tensiunii verticale
•I I
I
I
I
I
•
I
I
I
I
I
•
I •
I I
I CYz dirt actiunea
I •
I I I
I
I
I
I I I
I
I
I
I
I
Z
I

I
I
I
I
I
I
I
(p) si greutate
I I
•, I
,
I
•
proprte
I
I I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I I

~ ~ ~ V ~
h) schematizarea
~
I I I I
I
,
I I I
,
I
I
I
I
,
I
actiunii la nivelul
I I
I
I
I I
I

I
I
I terenului de
,,
I
I
I
,
I I
I
I

fundare
I
I

,
I
I I I I
I
I I
8 9 ,,
I

,
I ,,
I
I
,
6 7
b) I
I
4 I 2 •
I

5
•

0: .:'!'t'"• . '.
J
I • 3 C X
/./ / .:/ r :/ / / /' / / / //
Z

Acceptand distributia triunghiulara, mai apropiata de cea "reala'

(fig.S.43.), tensiunile din,., incarcarea exterioara si greutatea proprie sunt
prezentate ill fig.5.46.a. Tn baza acestor rcpartitii se stabileste si schema de
 5, S'fAREA D.E TENSIUNE DIN MASIVELE DE rAMANT 535

tncarcare a terenului de fundare (fig.5.46.b.) pentru a-i putea analiza

stabilitatea prin metoda unghiului de deviere.
Ca urrnare, pentru a putea utiliza relatiile de calcul prezentate in
paragraful 5.3., in baza principiului suprapunerii efectelor, actiunea de la
baza rarnbleului (fig.5.46.a) se discretizeaza 'in suprafete de inc, t nre eu
repartitie uniforma si triungh iu lara (fig.5 .46. b),
"
In oricare punet al serniplanului M(x,z) tensiunile (crz' crx' Tzr ) vor
fi rezultatul
,.
insumarii tensiunilor corespunzatoare fiecarui tip de incarcare.
In mod similar pentru debleuri efectul greutatii taluzurilor adiacente
platformei cat si a circulatiei se iau in considerare prin schematizarea in
suprafete de incarcare triunghiulare si dreptunghiulare (fig.5.47.) limitate
lateral sau nelimitate [75].

p p 1

, -:.~
I (ll. r ... ,. ''Q ::
;,
j

•
(
r"
... " .
) I~""~
( I
f 1 I

•
I\.~( . t'" ...
I r ,~~' ~ t b' ·,I
I
I ~

. 'I
'I I ., ~ I I ~
'I • I
t
.I !
• j,
t'
,
I:
1.' Figura 5,47 .
.. •
. ~) , • t
':
i
i
.,_ ,
,
,... a.- .
,
~ " Schematizarea
/"
incdrcarilor
terenului de
fundare La
a) Schematizarea debleurilor Envederea calculului tensiunilor
debleuri din
greutatea
•
proprie, a
taluzurilor si a
convoiului
5

b)DiagJ'alnele de inciircare la debleuri, provenind din greutatea proprie a

taluzurilor si a convoiului

Astfel, 'in schema din figura 5.47.a. se observa ca diagramele 1; 3 si

II sunt dreptunghiulare, 2; 4 si 6 sunt triunghiuri dreptunghice. 5 si 7 sunt
sarcini uniform nelimitate spre stanga, respectiv spre dreapta, 8 sarcina
distribuita liniar variabila nelirnitata, 9 sarcina distribuita nelimitata IJl
ambele parti.
536 FUNDATlll- FIZICA ~I MECANICA pAMANTURJLOR

Adancimea planului de referinta (AB), ho, se considera fie la nivelul

fundului santurilor adiacente platforrnei, caz in care se estirneaza ~ise
schernatizeaza efectu I con voi ul ui (cu relati ile speci fiee pentru forte
concentrate) fie se considera, pentru liniile C.F. adancimea sub traverse la
care se considera unifortnizarea tensiunilor dill circulatie:
,
ho = 0,866·/·.Jl+64/ / (5.66.)
cu I distanta dintre traverse.

5.4. Solutii aproximative pentru calculul tensiunii

verticale

Atunci cand nu se dispune de tabe.lele sau graficele necesare calculului

tensiunii vertieale oz, ordinul de marirne poate fa determinat prin utilizarea
metodelor aproximative.
Acestea admit ideea unei repartitii liniare a tensiunii vertieale sub un
unghi de 55° [Ill], [141], [192], de 26°33' [94], [141] sau 45° [87] pe
adancime si simplificarea repartitiei reale a tensiunii in plan orizontal fie sub
forma trapezoidala (fig.5.48.a) fie uniforrna (fig.5.48.b). Valoarea maxima,
respectiv medie a tensiunii (J'z se deterrnina prin egalarea intensitatii actiunii
exterioare P ell rezultanta diagramei conventionale admise pentru distributia
In plan orizontal, a tensiunii oz.
_ ______;b;:____ .., _--=-b_-i
P = pb P> pb

-
.,' 5 55°" <.
,.. , d·...I 2. r-

. . '
'.
" . Z Z
'
, .,"
' •
~ O'z r • •
••,
,
•
'. f
-
---f.':';' _'_.8.___'_.L- _"--~-1._ ,--''--''--'' ':-. - --

b "/r--- b + 2(Yl z) '--1\

t
a) repartitia trapezoidala . b) repartitia uni forma

Figura 5.48. Determinarea tensiunii 0; prin metode aproximative pentru cazul

semiplanului

Se obtine astfel, pentru distributia trapezoidala:

] p·b
P = 2 .- . rr
Vz . Z . fg 5 5° . I , 00 + }J . V
rr ' . 1 00
z
___.,,_
_.", rr =
z V o· (5 67 . a)
2 IJ+z·tg55
 5. STAREA DE FfENSIUNE DIN MASIVELJ~ DE rAMA.N'T 537

iar pentru 0 repartitie uniforrna (sub unghiul a => tga = ] /2 sau 1):

P=a.(b+z) p·b (5.67.b) => a =

b + 2· z- tga Z

Pentru cazul semispatiului (fig.5.49.), tensiunea Oi se determina in

mod similar acceptand fie 0 distributie cu panta de 2/1 [111], de 1/1 [87], tie
a = 30° [46].
Ca urmare rezulta:
P = az • (a + 2 . z . tg a ). (b + 2 . z . tg a ) =:>
a =
p·Q·b (5 f,~.a)
z (a+2.z.tga).{b+2.z.tga)
pentru tga= 1/2 se obtine:
p·Q·b
a = ~--=--~:------:-

(a+z).{b+z) Z

~ipentru a=300 rezulta:

·Q· b
P
a=~--~~:--------:- (5.6R C)
.2 (a+I,15.z).{b+l,15.z)

-,- -
.., ,. ~

~ I I '.~ \1
Figura 5.49. Determinarea
tensiunii oz prin metode
~L ,
,
• I
aproximative ill eQZIIl
:' :~ a \
•,
,, ·1 I • ••
• • • semispatiului actionat de 0 [orta
•

z
,• •
• ~,
, uniform distribuitd pe 0 . uprafata
,,• ••,
,•
,• t
,,
,
dreptunghiulorii
,• O'z •
• !
•
\,
••, \
•,
,
- I

a+2· z- tgo.
- ~

5.5. Influenta anizotropiei ~i

neomogenltatll asupra
distributiei
, tensiunilor

Relatiile de caJcul, prezentate in paragrafele anterioare, deduse in

ipoteza unui mediu liniar-deformabil, omogen si izotrop pot fi aplicate In
practica curenta, in masura ill care ipotezele prezentate flU se departeaza
prea mult de realitate.
 "
538 FUNDi\ ru r- FJZl A SI ME ...
ANL '/\ PAMANTUR1LOR

Pana inprezent, insa, stabilirea clara a domeniului de aplicabilitate a

relatiilor prezentate, astfel inca; sa nu apara erori inadmisibile, nu este
suficient de bine precizata, Erorile ce pot apare 111 deterrninarea starii de
tensiune, prin aplicarea relati ilor mentionate, se datoreaza an izotropiei si
neomogenitatii terenului rea] de fundare.
Anizotropia este deterrninata atat de particularitati Ie de geneza a
parnanturilor cat ~ide procesul ele consolidare in timp, sub actiunea greutatii
sedimentelor, care determina un grad de indesare crescator cu adancimea,
Rezulta astfel valori diferite, In Iunctie ele directia indicatorilor proprietatilor
mecanice (Ei, Vj) (crescatori Cli adancimea) ~iIn principal valori diferite aJe
modulului de deforrnatie liniara pe directia verticals tala de directia
orizontala (E; > Ell)'
De asernenea alternanta straturilor de pamant coezive ~inecoezive
deterrnina 0 neomogenitate si anizotropie cu implicatii directe In repartitia
tensiunilor In teren. Existenta unui strat suport rigid la baza unui pachet de
sedimente deterrnina modificari aprcciabile ale starii de tensiune din teren.
Abordarea teoretica' a acestor cazuri In cadrul "Teoriei elasticitatii,
corpuri lor anizotrope" ridica problerne matematice de complex itate
deosebite . Astfel, legea lui Hooke generalizata, contine, in cazul general, 21
de constante elastice, a carer sernnificatie Iizica ~i deterrninare este greu de
facut. Acest fapt face ca rezolvarile teoretice sa se refere la anumite cazuri
particulare, caracterizate prin existenta unor axe sau planuri de sirnetrie, care
simpl ifica intr-o anurnita rnasura problema.
Astfel, K.Wolff exarninand problema semiplanului liniar-
deformabil actionat ca 0 forta concentrata (P), caracterizat prin moduli de
deformatie liniara diferiti pe directie verticals ~j orizontala (Ez ;c EJ,), a
stabilit urrnatoarele expresii pentru tensiunile [45], [214]:

(I' = k . 2 . p. Z3
z 7r r2 . ti2
2
2· P x . z
0".: =k . . 2 2 (S.69.a)
7r r: r:I •

2
2,P x·z
,'=/(. ._-
n 7r r2 .~2
I

.. Referinte bibliografice
In ) Teoria elasticittiti: corpurilor anizotrope' de C, " Bors, Eel.
Acaderniei, Bucuresti, 1970,
 5. STAREA DE l"'ENSIUNE DiN MASIVELE DE pA.MANT 539

unde: r.=k-r; 2
(r2 == x + Z2 - raza vectoare a elernentului de volum
considerat) si k == ~ E.'C / Ez• Din cornpararea expresiilor (5.69.a) eu
expresiile (5.37.a) corespunzatoare semiplanului izotrop rezulta:
•

(5.69.b)

Se observa ca pentru k ==.J E, / E, == 1 se obtine relatia (5.7,)

corespunzatoare sernispatiului liniar deformabil, izotrop. Din examinarea
relatiilor (5.69.) rezulta ca diferente apreciabile intre tensiunile
corespunzatoare celor doua situatii se obtin in rnasura in care, intre valorile
celor doi moduli de deformatie exista 0 diferenta marcanta (de exernplu
pentru Ex / E, == 1/2 => In cazuJ semiplanuJui a~~ /,40 'oz, pe cand in cazul
sernispatiului ~ a'z=J,14·oz).
De asernenea, se constata C3, in cazu 1 in care k < 1 (Ez > Ex) are loc
o concentrate a tensiunilor pe liuia de actiune a fortei (a~==oz / k => ai> Oi)
si respectiv disipare «(j~
< oz) cand K > 1 (E, < E.t).
Tinand sea,nla tocmai de acest efect de concentrare Griffith (1929) si
Frohlich (1934) all coreetat relatia (5.7.), de caJcul a tensiunii OZ intr-un
semispatiu actionat de 0 forta concentrata, prin introducerea unui factor de
concentrare v(selniempiric), rezultand [183]:

, vP ZV
(J' = ._- (5.69.c)
z 2./C R,'+2

unde:
• ,,~3, corcspundc em ispatiulu i i.zotrop si omogen;
• v==4, corespunde semispatiului anizotrop la care rnodulul de
deformatie Iiniara creste cu adancimea (Ez==Eo-t-m -z);
• v==6, corespunde situatiei de dezvoltare cornpleta a zonelor plastice
" .. .
In nrsipun.
Construind curbele de variatie 1'0 plan orizontal, ale tensiuni i oz
(fig.5.50.), pentru diferite valori ale factorului de concentrare (v), se
constata ca pe masura ce v creste valoarea tensiunii creste pe linia de
actiune a fortei si scade rapid odata cu cresterea distantei fata de axa Oz.
Analizand In cadrul problernei plane, factorii ce influenteaza
distributia si marirnea tensiunilor, A.V.Slepanov pe baza solutiei generale
obtinuta de S.G.Lehtlitki, a ajuns Ja urmatoarele concluzii [183], [214]:
• starea de tensiune intr-un mediu anizotrop depinde atat de sensul
fortei, cat $i de unghiul pe cat'e aceasta 11 face cu axcle de anizotropie;
540 l:UNDATIII- FIZICA SJ MECANICA PAMANTURILOR

p
• directiile tensiunilor princi-
pale nu coineid nici Cll directiile
deformatiilor maxime, nici cu linia de
actiune a fortei;
• tensiunile se concentreaza
z pe directia care corespunde modulului
de deforrnatie liniara maxim si se
disipeaza de-a Jungul directiei modu-
lului de deforrnatie minim;
z • exista di ferite combi nati i
caracteristice de stari de tensiune,
Figura 5.50. Variatia tensiunii O"z [/7 proprii tuturor mediilor anizotrope, ce
terenuri anizotrope infunctie de valoarea conditioneaza moduri similare de
factorului de concentrare
cedare.
De asernenea, analizand alura izobarelor (curbe de egala tensiune),
Lehnitki a obtinut, pentru un semipLan, ell diferite relatii intre moduli i de
deforrnatie, curbele prezentate in fig.5.51.
p p
Se observa ca pe masura ce
gradul de anizotropie creste, izoba-
~ .
•
rele sub forma de cercuri in cazul
semiplanului izotrop (fig.5.51.a)
capata forme ce se indeparteaza din
a) b) ee in ce mai rnult de forma circu ...
p p
Lara (fig.5.51.b,c,d).
Acestea prezinta lini i ale
tensiunilor maxime (a convexitati-
lor) ce nu mai eoincid eu linia de
c) d) actiune a fortei, putand constitui
Figura 5.5/. lzobarele intr-un semiplan cu directii dupa care poate avea Joc
diferite grade de anizotropie cedarea masivului de pamant.

5.5.1. Starea de tensiune in sistemul stratificat

Analizandu-se influenta strati ficatiei asupra tensiunilor s-a constatat

[214], ca prezenta unei intercalatii cornpresibile intr-un rnasiv omogen
determina 0 rnodificare relativ putin irnportanta cu cca. 6% a tensiunii
verticale O'z. Prezenta insa a unui strat Cli cornpresibil itate redusa 'in
 5. STAREA DE TENSIUNE DIN MASIVELE DE pAMANT 541

suprafata determina modificari substantiale in marirnea si repartitia tensiu-

ni lor III teren.
AstfeJ, In cazul unui strat compresibil de grosime finita, limitat de un
strat practic incompresibil (fig.5.52.), cercetarile au indicat ca frecarea pe
suprafata de contact a celor doua straturi precum si valoarea coeficientului
lui Poisson (v) au 0 mica influenta, asupra distributiei ~i a valorii tensiu-
nilor, In raport cu grosimea stratului compresibil.
Pentru ilustrare se prezinta in
fig.5.52. diagrarnele tensiunii verticale
din axul fundatiei continui, corespun-
zatoare sernispatiului liniar deformabil
h
(2), stratului omogen si izotrop de
grosime finita (1 --» b I.; 1 2b I;
I ~

. 'l 1 Sbv; si stratului cu grosime finita

It ~
3" "1" -'1/
I .
I I (3,· 3~· 3 dar cu Ull modul de
II ),
ri f---I----
I .
I I
•
deformatie liniara crescator cu adan-
•
_4bL1-_1 I,
J.,...,' 1-+---1---- -- crmea,
I I

,'1--2
.
•

Din examinarea diagramelor

5b l '!
~~~---I~I~~--+---~-
• se desprind urmatoarele observatii:
• tensiunile O'z se concentreaza
(cresc) pe masura ce grosimea stratu-
Figura 5.52. Distributia tensiunilor lui cornpresibil scade (spre exemplu,
maxime de COI11p'1'e,~iul1e sub centrul pentru 0 grosime b t. O'z este practic
unei fundatii continue atunci cdnd constant pe grosirnea stratului), ele
baza incompresibild este situatd
fa diferite addncimi
fiind mai rnari decat cele corespun-
zatoare semiplanului liniar deforrnabil
(curba 2);
• in cazul in care moduJul de deforrnatie creste cu adancirnea, se
constata 0 micsorare a tensiunii OZ In suprafata.
Calculul acestor distributii este posibil pe baza tabelului 5.13.
intocmit de K.E. Egorov [214], [217].
"
In cazul terenurilor stratificate alcatuite din doua (fig.5.53.) sau lnai
multe straturi cu caracteristici diferite, starea de tensiune, pentru cazurile
practice, se calculeaza pe baza unor tabele si grafice intocmite de Biot
(J935) Burminster (1943, 1956), Fox (1948), Veshita si Meyerhof (1968)
etc. •

t 0 parte din aceste grafice Stint prezentate in "Cercetari pentru

precum si bibliografia
perfectionarea calculului terenului de fundare" Contract 80/1983, l.C. Bucuresti
 v "

542 I?UNDATll J - I~IZICA $1 MECANICA PAMANTURILOR

TabeI5.13. Valorile tensiunilor maxime de compresiune (fractiuni din p) sub 0 fundatie

continua intr-un strat de pdmdnt compresibil limitat de un strat incompresibil
Strat incornpresibil situat la
z/h adancimea de:
h=b, h=Zb, h=Sb,
1,00 l,OO 1,00 1,00
0,80 1,009 0,99 0,82
0,60 1,020 ,
092 0,57
0,40 1,024 0,84 0,44
0,20 1,023 0,78 0,37
0,00 1,022 0,76 0,36

Pentru cazurile curente, in cazul unui bistrat (fig.5.53.) se foloseste,

fie solutia data de Egorov [2l4], in care tensiunea oz se exprima cu fractiuni
din s arc in a p (tabelul 5.14.), fie prin solutia aproximativa data de Pokrowski
[157] sau Odemark [127], [63].

,
•

-_- .....- .''"

• • .,
--- ~ . '
• •
• Figura 5,5_1. Schema unui teren de
..
"'_- ~

fundare constituit din doud straturi

..--. - '" ."."--,,,_
.. -..
- .. . - ... .._-
_
,,_
, ,
_
__ ..... .... -_ . . .. - - _-
"" ,., •
- -..,... .
e, • ~ • '., ,.
--. ...... ""-.... . -" .. •

,- • .-- ._ ..
•
",

--
•
• .»:" . •
• •

Tabel 5.14. Valoarea tensiunilor maxime de compresiune (in fractiuni din p) sub 0 fundatie
continua (de lalime 2bJ) intr-un teren format din doua straturi, pe suprafata de contact a
celor dOUG straturi

z/b, 1= EI 1- v; = 1 /=5 1=10 . /=15

E2 1- v~
0,00 1,00 1,00 1,00 ] ,00
0,50 1,02 0,95 0,87 0,82
1,00 0,90 0,69 0,58 0,52
2,00 0,60 0,41 0,33 0,29
3,33 0,39 0,26 0,20 O,J8 ,

5,00 0,27 0,17 0,16 0,12

 5, S'fAREA DE TENS,IUNE DIN MASIVELE DE r)AMAN1" 543

Ideea solutiei aproximative consta in modificarea grosimii stratului J

(h ,-I' hec/,ivll/er,f), astfel incat sisternul bistrat sa poata fi considerat ca un
singur strat omogen si izotrop, caruia sa i se poata ap1ica relatiile stabilite
anterior. Astfel, considerand sistemul bistrat din fig.5.54., inaltimea
echivalenta a stratului (1) este data de relatia:

(5.70.)

,.
In care:
E)- modulul de deformatie liniara a stratulu i (1) ;
•
• E2- modulul de deforrnatie liniara ale stratului (2) ;
• YI.2- greutatile volumice aJe straturilor (J) si (2) ;
• a- un coeficient, egal cu 0,90 pentru pamant si 0,83
pentru beton ( ill cazul imbracamintilor de drumuri);
• n = 2 -:-3 (0 b i~n u it 2.,5).

2
1+-- _b -1
rTTT T-

a' ~
- - ••. - -- ._-- -_OJ ._--- ---_.- -_.- •• - - --.--_.--.j
+ •• I ~ ~ b' X'
- ,---.-._---.--- ,_.--- -------_.- ----- _.-----_.---.- ..
,
Figura 5.54,
Zj 0 -- (j Z .. f " .
i' ------. • ApLICQt'ea solutiei
r-r-r-r-I;:::;::;;::;-~--- _.E__ ap ro '(i rna live fn
/. teren omogen cazul sistemu/ui
a II b x
I
bistrat
oi .------r-~_fI
O'z' - -( -

•
CD
I

.. . .
"
,

.. .. ,.- -
. .
.: : . . -:':
.. --Q)2~..
. .., •
.. .' . ".,

.. .. .~... .
.- - ,
•
•
•
,

• " -. '" .
·:zz .., --_, . . •
-_
,
• ,
"
•
• . '

Ca urrnare, suprafata reala a stratului (I), ab se va considera in mod

conventional a'b', iar grosimea stratului (1) va deveni hech;"aleI11' Deci,
sistemul bistrat, alcatuit din stratul (1) de grosirne h, ~icaracteristici E t. y, a
fost echivalat cu un strat omogen de rnarime serni-infinita ell suprafata a'b'
de caracteristici E 2, Y2.
Tensiunile se vor determina cu relatiile specifice semiplanului sau
semispatiului, pentru fiecare tip de incarcare In parte, considerandu-se
544 FUNDATIII- FlZICA $1 MECJ\NICA f'AMAN'rURILOR

sistemul de coordonate o
'z'x' coeficientii de influenta calculandu-se in
functie de adancimea z'.
Trecerea de la sistemul de coordonate O'x'z' la sisternul Oxz ~i
invers se face prin intermediul relatiilor:
,
Zj
-x". /,
X i"" => Z; = ----;:::::::::::== (5.71.)

si prin urmare valorile Oi calculate pentru adancimea z', se vor transpune

grafic pentru adancimea corespunzatoare Z;, rezultand diagrarnele din
fig.5.54.
Se constata ca in cazul cand £,»E2 => hec:II.> 111 si deci tensiunile
se concentreaza in stratul din suprafata, eu rigiditate mai mare. Din contra,
daca E'<<£2, atunci hecll.<hl si deci tensiunile VOl" fi mai mici in cuprinsul
stratuJui (I) decat in cazul stratului omogen.
J:) I'
~~~~~~~~x_
p ,
p ~-~~...I...I,_---r--~'l

• •

• .
('I
..cl
• 11.
•
,

Z "

a) tristrat a) bistrat c) strat omogen

E . 'Y E .y
Z'=().'Z" I 1 z" = a .2' II 1 J
E J .y I E .1 .y 2

Figura 5.55. Aplicarea solutiei aproximative pentru sisteme tristrat (E, > £2> Ej)
•

Atunci cand sistemul este multistrat el se transforrna intr-un sistem

omogen pe baza aceluiasi principiu, conform celor precizate in fig.5.55.,
aplicandu-se apoi relatiile specifice stratuJui ornogen si liniar deforrnabil,
 5. S1'AI,{EA DE l'ENSIUNE DIN MASIVELE DE PAMA.Nl' 545

"
In afara solutiilor aproxirnative pentru sisternele bistrat si tristrat
(fig.5.55.) s-au stabilit solutii exacte, pe baza teoriei clasticitatii"
(Burminster -] 945; Acum si Fox- 1950; Peattie -1963 etc.) care uziteaza de
functii Airy, exprimate prin interrnediul functiilor Bessel de speta intai.

2a p
~--4 - 2
!'""TT'T"T"1 • p- n. a

Figura 5.56. Tensiunile

determinate teoretic in
8 sistemul bistrat si tristrat
,
8 crr3 ,
•

z z
a) bistrat b) tristrat

lntegrarile efectuate prin metode numerice au permis sa se determine

pentru anumite puncte, situate la intersectia axei incarcari i cu planurile de
separatie (ftg.5.56.), coeficientii de influenta pentru determinarea tensiunilor
•
{Jz ~l {J,..

Astfel, pentru sistemul bistrat tensiunile oz, OJ. I si O"r2 se pot calcula
pe baza coeficientilor de influenta (azlp,' (irllp,' 0",.2/ P ) prezentati In tabelul
5.15., 111 functie de raportul modulilor de deformatie (E2IE,) si grosimea
relativa a stratului (hla) pentru cazul cand se considera frecare intre cele
doua straturi (tabelul 5.16.a) ~i cand nu se considera frecare (tabelul 5.16.b).
"-
In ceea ce priveste tensiunile in sisternul tristrat (fig.5.56.b), tabelele
~i diagramele intocmite de Peattie (1963) prezentand greutati in interpolarea
coeficientului de influenta, all fost sistematizate de Whiffin ~iLisle," (1963)
in baza unei lucrari a lui Acum si Fox (1950), obtinand-se in final,
coeficientii de intluen ta (100· O"j / P), dati in tabelul 5.1 7.
Acestia se extrag din tabel in functie de rapoartele: a, = a / ~.,
fJ = 111/ h2' k, =EI/£2 ~i/{2=E2IE3, cunoscand ca valorile, inscrise intr-o
rubrica a tabeluJui 5.15 pentru 0 anumita pereche de valori k, ~ik2, au
semnificatii de rnai jos.

• Arpad Kezdi, Haudbuchdcr Bodenmcchanik, Band J I Akademiai Kiado Budapest, 1970

546 FUNDATfI 1- rlZICA ~,IMECANICA pAMANTUI~JLOR

Tobel 5, J 5, Coeficientii de influerud

k)
100, O"ZI / p 100, «,2 / p

k2 100· 0" z - 0",.

'I I J
/ p 100, '2a, - 0",.
2 I
/ p
I 00, 0" z - 0" r.
'I 2I
/ I) 1 00, 0" 2
I
- 0",.
.1J
/ p

Parametrii necesari a fi cunoscuti pentru calculul tensiunilor sunt:

• Ell E21 E3- modulii de deforrnatie liniara ai celor trei straturi;
• VI, Vl, 11:3 - coeficientii lui Poisson, pentru cele trei straturi;
• hi, h2 - grosimile primelor doua straturi.
Tabel 5,16, Coeficientii de influenta pentru calculul tensiunilor unitare in sistemul bistrat,
cdnd ~'eline seama defrecarea dintre straturi

£2IE, =0,0025 £2/£1=0,005 £2/£1=0,01

h/a
O"z 0;'2 0;" CYz O"r2 O"r' az O"r2 0;'1
0,5 -1-0,ll4 7 +0,0833 -t2,45 -1-0,1696 +0,1184 -10,08 +0,0809 1-0,0449 -3 ,52
t ,00 0,0341 0,0222 -4,706 0,0529 0)0323 -4,069 0,0676 0,0365 ,
-304
1,111 0,0282 0,0181 -4,010 0,0438 0,0261 -3,493 0,0552 0,0289 ,
-257
1,25 0,0227 0,0) 43 -3,337 0,0355 0,0208 -2,929 0,0436 (),0222 -2,10
1,429 0,0178 0,0110 -2,694 0,0278 0,0158 -2,380 0,0330 O,()] 63 -1,64
1,667 0,0133 0,0080 -2,087 0,0213 0,0116 -1,850 0,0237 0,01t3 -1 ,22
2,0 0,0094 0,0056 -1,526 0,0150 0,0080 -1,358 0,0156 0,0072 -0,82
2,5 0,0062 0,0036 -1,023 0,0098 0,0054 -0,9133 0,0090 0,0040 ,
-049
3,333 0,0035 0,0020 -0,6000 0,0056 0,0028 -0,5343 0,0041 0,0018 ,
-023
5,00 O,OOJ6 0,0009 -0,2754 0,0023 0,00 I J -0,2459 0,0010 0,0004 -0,06
10,00 0,0004 0~0002 -0,0703 0,0006 0,0002 -0~0627 ,

Tabel 5,16, a} Coeficientii de influentd pentru calculul tensiunilor unitare in si. temul
bistrat, cdnd se tine seama de frecarea din/Joe straturi (continuare)

h/a E2IE1=0,05 £2IE,=0, I E2IE,=O,3

CYz ar2 ar, az CTr2 aI" CYz ar2 0;"
) -f~0,2045 +0,0857 -2,173 +0,2916 -0,.105 -1,597 +0,4629 +0,1227 -0,6710
1,1 J 1 O,J744 0,0695 -1,924 0,2523 0,0847 -1,424 0,4108 0,0985 -(),6300
l,25 0,1451 0,0544 -1,664 0,2129 0,0667 -1,249 0,3554 0,0764 -0,5743
1,429 0, I J 70 0,0419 -1,394 0,1741 0,0506 -1,061 0,2976 0,0567 -0,5053
1,667 0,0904 0,0303 -J,117 0,1364 0,0366 -0,862 0,2354 0,0398 -0,4240
2,0 0,0659 0,0206 -0,8424 0,1006 0,0148 -0,657 0,1796 0,0258 -0,33~7
2,5 0,0441 0,0128 -0,5809 0,0681 0,0155 -0,458 0,1236 0,0154 -0,2370
3,333 0,0258 0,007t -0,3481 0,0401 0,0085 -0,275 0,0739 0,0081 -0,1453
5,0 0,0188 0,0031 -0,1623 0,0185 0,0037 -0,] 30 0,0344 0,0033 -0,0693
10,0 0,0031 0,0008 -0,0418 0,0047 0,0009 -0,030 0,0088 0,0008 -0,0180
 5. Sl~AREA DE '"rENSIUNE DIN MASIVELE DE PAMANT 547

Tabel 5.16. b) Coeficieruii de influ en f,ii, cdnd nu este frecare intre cele doua straturi
E2IE,=0, J E2/£ =0,3 E2/£ =0.,5
h/a
0'"z=a;.2 arl CTz=O"r2 O"rl OZ=O"r2 O"rl
1,0 . 0,3050 -1,8624 0,5030 -I, L068 0,5979 -0,8122
1,I 1I 0,2633 - J ,6689 0,4444 -1,02.22 0,5345 -0,7630_.
1,25 0,2221 -1,4598 0,3833 -0,9202 0,4662 -0,6l)~O
J ,429 0,1813 -1,2352 0,3198 -0,7993 0,3933 -0,6159
1,667 0,1420 -1,0006 0,2554 -0,6640 0,3 J 72 -0,5 J 81
2,0 0,1046 -0,7610 0, I9 J6 -0,5156 0,2403 -0,4074
2,5 0,0710 -0,5290 0,1314 -0,3650 0,1663 -0,2913
3,333 0,0416 -0,3184 0,0782 -0,2228 0,0998 -0,1793
5,0 0,0149 -0,0563 0,0363 -0,1056 0,0467 -0,0873
J 0,0 0,0049 -0,0381 0,0092 -0,0271 0,0 L19 -0,0220

£2IEI=0,5 E2/£,= I E2IEI=0,0005

h/a h/a
OZ O"r2 art 02 O"rl OZ O"r2 O"rl
1,0 +0,5469 - 0,1230 -0,30 10 -0,644 +0, I 16 0,5 +0,0437 +0,0355 -16,40
J ,111 0,4905 0,0979 -0,2949 0,589 0,097 0,1 0,0121 0,0099 -5,718
1,25 0,4298 0,0747 -0,2802 0,524 0,067 1,11 ) 0,0099 0,0075 -4,834
1,429 0,3638 0,0542 -0,2554 0,450 0,046 1,25 0,0079 0,0059 -3,991
L,667 0,2948 0,0368 -0,2212 0,369 °lO28 1,429 0,0061 0,0045 -3,195
2,0 0,2240 0,0230 -0, J 780 0,284 0,OL6 1,667 0,0046 0,0034 -2,,456
2,5 0,1557 0,0129 -0,1298 0,200 0,008 2,0 0,0032 0,0023 -1.782
3,333 0,()936 0,0862 -0,0812 0,121 0,003 2,5 0,0021 0,0015 -1,188
•

5,0 0,0429 0,0024 -0,0392 0,057 0,00) 3,333 0,0012 0,0009 (1 f.:C)28
10,0 0,0112 0,0006 -0,0] 00 0,015 0,000 5,0 0,0005 0,0003 -0,3164
J 0,0 O,OOOJ 0,0001 -0.0805
Tabel 5./7. C() eficieniii de influentii a tensiunilor in sistemul tristrat, 8=.2 al =1
k,
5 10 20 50 100 500
~

9,51 3,64 6,00 2,59 3,66 1,79 1,87 1,05 1, I I 0,690 0,349 0,261
5 72,70 l5,30 93,90 10,20 113,00 6,44 136,00 3,30 151,00 l,90 187,00 0,513
14,50 3,06 9,38 2,04 5,66 1,29 2,73 0,66 l,51 0,380 0,374 O,J0 1
8,24 2,38 5,06 1,69 3,01 )) 16 1,47 0,684 0,852 0,451 0,252 0,J69
10 79,30 18,70 1()3,OO 12,30 124,00 7,68 148,00 3,85 164,00 2,21 203,00 01586
15,80 J ,86 JO,30 1,23 6,2 L 0,77 2,96 0,385 1,64 0,221 0,405 0,059
6,74 0,860 3,97 0,612 2,23 0,424 1,01 0,252 0,554 0,166
50 95,20 26,00 l24,00 16,90 149,00 10,40 178,00 5, L2 198,00 2,94
19,00 0,5 '19 12,40 0,339 7,44 0,208 3,55 0,103 1,98 0,059
6,43 0,552 3,75 0,397 2,08 0,277 0,92J 0-,163
100 102,00 29,00 133,00 J 8,90 161,()0 11,60 193,00 5,75
20,40 0,290 13,30 0,189 8,04 0,1 18 3,85 0,058
-
548 rUNDA'fill - FIZJCA $1 MECANIC'/\ pAMANTURJLOf~

P = I, al = I
k,
5 10 20 50 100 500
1Ic2
30,30 9,22 20,80 7,14 13,50 5,33 7,26 3,44 4,43 2->36 1,38 0,921
5 162,00 37,80 229,00 28, I0 300,00 19,70 390,00 11,40 r457,00 7,10 594,0 2,11
32,30 7_J56 22,90 5,63 15,00 3,96 7,84 2,29 4,57 1,42 1,19 0,420
27,90 6, I I 18,70 4,73 11,80 3,53 6,13 2,26 3,60 1,55 1,04 0,599
10 173,00 47,10 ~50,00 35,00 33(),00 24,40 ft31,00 13,90 502,00 8,55 645,0 ,
246
34,-70 4,70 25,00 3,50 16,50 2,44 8,66 J ,39 5,02 0,86 1,29 0,245
35,00 2,23 16,10 1,74 9,76 1,30 4,68 0,833 2,60 0,572
50 20 1,00 68,20 298,00 50,90 399,00 35,30 523,00 19,50 606,00 11,80
40,40 1,37 29,80 1,02 20,00 0,70 10,50 0,392 6,05 0,236
24,30 1,42 15,60 1,11 9,35 0,893 4,40 0,540
100 213,00 75,10 319,00 57,80 428,00 39,80 563,00 22,00
42,60 0,76 31,80 0,57 21,40 1,400 11,30 0,22
fJ = 1/ 2, a I = I
k, )0
J,_ 5 20 50 100 500
' ...L

66,40 J 8,10 53,40 15,60 39,90 12,90 24,70 9,42 16,20 7,06 5,48 3,13
5 215,00 72,80 1366,00 366,00 1~61,00 49,80 868,00 34,00 1116,0 23,6 1687,0 8,60
43,00 14,60 36,70 36,70 28,10 10,00 17,40 6,81 11,20 4,77 3,37 1,72
63,40 12,10 50,40 50,40 37,00 8,59 22,20 6,29 14,20 4,72 4,43 2,08
10 223,O( 91,70 39600 1396,001615,00 62,80 1963,00 42,90 1244,0 29,8 1866_l0 10_)?0
44,60 9,20 39,40 39,40 30,70 6,28 19,30 4,29 12,40 2,98 3,73 1,05
59,80 4,36 46,70 46,70 33,50 3,14 10, I 2,34 ° 11,60 17,7
50 '239,00 134,00 l449,OO~~9_,OO 730_l00 93,30 1180,0 63-,90 1541,0 44,2
47,80 2,69 44,90 44,90 36,50 1,87 23,60 1,28 15,40 0,88
59,10 2,77 46,00 46,00 32,80 2,00 18,50 1,5 ]
100 ,21!~,00 152,00 ~69,00 469,00 776,00 106,0 1270,0 73,J 0
48,80 1,52 46-,90 46-,90 38,70 1,06 25,40 0,731
fJ = 1/4, a1 = 1
k,
5 10 20 50 100 500
/'2
94,70 26,50 90,70 24,90 82, I0 22,80 64,20 19,40 49,00 16,30 20,80 9,19
5 127,0 104,0 301,0 99,00 614,0 90,70 1273,0 75,20 1966,0 61,20 3991,0 30,10
25,40 20,90 30,20 19,80 30,70 18,20 25,50 15,00 19,70 12,20 8,00 6,03
92,80 18,00 88,30 16,60 79,60 15,20 61,20 12,90 45,90 10,90 18,30 6,19
10 1J 2,0 134,0 308,0 125,0 657,0 115,0 1404,0 95,60 2195,0 771_90~500,0 38,00
22,60 13,40 30,40 12,50 33,00 J 1,50 28, to 9,56 21,90 7,77 9,00 3,82
90,20 6,52 85,50 5,91 76,40 5,38 57,60 4,63 42,20 3,97
50 70,80 197,0 303,0 185,0 725,0 169,0 1657,0 142,0 2668,0 117,0
14,20 3,94 30,20 3,69 36,40 3,40 33, I0 2,85 26,60 2,33
89,70 4,13 84,90 3,71 75,80 75,80 57,00 9_,92
100 50,80 223,0 295,0 208,0 745,0 745,0 °
17452 161,0
10,20 2,23 29,40 2,08 37,40 37,40 3,90 I,61 ,
 5. srl'AREA DE 'rENSIUNE DIN MASIVELE DE PAMANT 549

8 = 2, llJ=1/2
k,
5 JO 20 50 100 500
Vc2
2,85 0,950 1,76 0,670 1,06 0,459 0,522 0,268 0,307 0,175 0,093 0,066
5 21,50 4,09 27,2 2,70 32,40 1,69 38,20 0,853 42,10 0,482 50,80 0,131
4,30 0,817 2,72 0,540 1,62 0,338 0,765 0,170 0,421 0,088 0,101 0,026
2,51 0,621 ),52 0,435 0,884 0,297 0,422 01174 0,241 0,114 0,068 0,042
10 23,10 4,96 29,4 3,24 35,00 2,01 41,20 0,999 45,20' 0,570 54,90 0,149
4,62 0,495 2,94 0,323 1,75 0,201 0,825 0,,100 (),454 0,057 0,110 0,0 J 5
2,,12 0,220 I~23 0,155 0,682 0,108 0,305 0,064 0,165 0,042
50 27,10 6,80 34,6 4,40 41,20 2,69 48,50 1,32 53,70 0,753
5,42 0,136 3,47 0,088 2,06 0-,054 0,971 0,026 0,537 0,015
2,02 0,140 J ,'17 0,101 0,644 0,070 0,281 0,041
100 28,70 7,56 37,0 4,90 44,10 2,99 52,30 1,47
5,74 0,076 3,70 0,049 2,21 0,030 1,05 0, t 5

k,
5 10 20 50 100 500
Vc2
12,0 2-,55 7,72 1,93 7,74 1,42 2,39 0,899 1,40 0,6 to 0,404 0,23 -I

5 66,1 10,90 87,10 7,89 107,0 5,43 132,0 3-,07 149,0 J ,89 184,0 (\.5"\ .-
13,2 2,18 ,
869 1,58 5,36 1,09 2,64 0,6J6 1,49 0,376 0,368 0,11 I
11,3 1,66 7,13 1,26 4,29 (),929 2,08 0_,586 1,18 0,400 0,318 0,152
10 69,1 13,30 92,30 ,
968 I,15,0 6,64 142,0 3,71 160,0 2,26 197,0 0,637
13,8 J ,33 9,22 0,969 5,74 0,664 284 , 0,371 1,60 0,227 0,394 0,064
10,5 0,586 6,46 0,453 3,74 0,336 1,71 0,213 0,927 0,145
50 76 ,1 18,70 104,0 13,70 132,0 9,39 165,0 5,14 186,0 3,08
15,2 0,374 JO,40 0,275 6,61 0,189 3,30 0,103 1186 0,_062
10,3 0,370 6,32 0,287 3,64 0,215 1,64 0,137
JOO 79,0 21,_10 J 09,0 15,40 140,0 10,60 175,0 5,75
15,8 0,210 ] 0,90 0,154 6,99 0,106 3,50 0,057
- , a'1-
B-1 -1/2
kl
5 10 20 50 100 500
1k2
36,20 5,41 25,60 4,52 17,10 3,64 9,41 2,58 5,76 1,89 1,73 0,815
5 144,0 23,20 204,0 19,0 270,0 14,70 363,0 9,69 433,0 6,63 583,0 2,3,1
28,80 4,64 20,40 3,81 13,50 2,94 7,26 1,94 4,32 1,32 1,) 6 >-(l~462
-
35,40 3,52 24,70 2,94 16,30 2,39 8,71 169 5,20 1,25 \ U,538
10 147,0 28,40 211,0 23,30 284,0 18,20 388,0 12,00 465,0 8 ,18 ;,0 2,79
-
29,40 2,85 21,10 2,34 J4,20 J,83 7,76 L,20 4,65 0,818 1,26 0,279
34,20 1,20 23,60 1,01 15,30 0,835 7,88 0,612 4,5t 0,457
50 151,0 39,60 226,0 33,00 314,0 26,10 443,0 l7,40 540,0 J 1,80
-
30,10 0,794 22,50 0,659 15,70 0,522 8,87 0,348 5,40 0,237
33,90 0,748 2,4,0 0,633 15, 10 0,524 7,72 0,390
100 152,0 44,10 230,0 36,80 325,0 29,40 466,0 19,70
30,30 0,441 23,00 0,369 l6,30 (),294 9,32 0,197
550 rUNDATII I - r~lZI'A SI M,ECANICA pAMANTURILOl~

/)=-J/4, al =-1/2
k,
5 10 20 50 100 500
Ik2
74,10 8,79 61,40 8,03 47,50 7,15 30,80 5,80 20,90 4,72 7,30 2,50
5 189,0 38,00 312,0 34,70 476,0 30,50 747,0 23,80 984,0 l8,60 1582,0 8,52
37,90 7,61 3 t,30 6,95 23,80 6,10 15,00 4,77 9,87 3272 3,17 1,71
73,40 5,70 60-,60 5,17 46,60 4,60 29,80 3,76 10,90 3,08 6,61 J ,65
10 186,0 46,50 3l5,0 42,50 489,0 37,40 783,0 29,50 1045,0 °
23, I 1713,0 lO,60
37_,10 4,65 31,50 4,25 24,50 3,74 15,60 2,95 10,50 2,31 3,43 1,06
72,40 1,90 59,60 1,71 45,60 1_1_5238,70 1,28 18,80 1,07
50 175,0 63,90 314,0 58,40 508,0 51,90 850,0 4J ,70 1167,0 33,30
34,80 1,28 31,30 1,17 25,40 1,04 17,00 0,836 1t,67 0,665
72,40 ), 17 59,40 ],04 45,40 0,934 28,50 0,79 J
100 170,0 70,70 31 L,O 64,50 513 0 2
57,50 872,0 46,60
34,00 0,707 31,20 0,645 25,70 0,575 1.7,40 0,466

5.6. Starea de tensiune de origine gra"itationala

Rationarnentele din paragrafele precedente, pe baza carora s-au

determinat relatiile de calcul pentru estirnarea tensiunilor din sernispatiu si
semipJan, s-au facut prin negJijarea starii de tensiune preexistente din
interiorul celor doua corpuri sau altfel spus, numai din actiunea fortelor
exterioare,
Starea reala de tensiune, prin acceptarea principiului suprapunerii
efectelor, este rezultanta compunerii a doua stari de tensiune:
• starea de tensiune indusa de actiuni
,
,
Ie exterioare;
• starea de tensiune preexistenta.
Starea de tensiune preexistenta este deterrninata de [l58]:
• campul gravitational. caracterizat de valoarea acceleratiei
gravitationale;
• fortele tectonice sau endogene, aparute odata sau In decursul
formarii masivului de roca studiat;
• actiunea apei subterane. •

Aceasta stare de tensiune al-e tendinta de a produce deplasari si

deformatii, care in cazul masivelor de foci fiind irnpiedicate, deterrnina
acumularea si inmagazinarea lor In masiv sub forma unei stari de tensiune
latente, al carei echilibru poate f usor perturbat prin executarea unor lucrari
(sapaturi, excavatii subterane etc.). Pentru a deosebi aceasta stare de
 5. Sl"AI~EA DE l~ENSIUNE DIN MASIVELE DE PAMAN1
1

551

tensiune, de starea de tensiune indusa de constructii, ea este dcnurnita starea

primard sau naturald de tensiune [158].

5.6.1. Definirea starii primare de tensiune, de natura gravitationala

Fie 0 particula rnateriala Mi, de inaJ~jlne hi ~i

masa m., din rnasivul de
roca dill fig.5.57 (vezi ~i§.8.3.2).
M'.I
·
, ,n
,,
• ~ l ,- -.
: 1
• I
r rJ.....
•
~i z·I
· ,
;• :• Figura 5.57. Definirea
··
• •
,,
componentei gravitationale a
G'=m ..g
, . I I
stdrii primare de tensiune
n ~ .. : a
G=5'nl·g : II
J
.. ..... ...... " ..... - ..
...

O .. .. ..
"
................. "-LL.I.

Aceasta va exercita asupra particuJelor inferioare, facand abstractie

tie greutatea particulelor de deasupra 0 forta (conform legii gravitationale):
G; == 111; . g (5.72.a)
Considerand apoi 0 succesiune de particule pe verticala, situate
deasupra elei consid rate, si re pecliv 0 succesiune de "straturi' egale eu
Inaltirnea particulelor (hi), atunci asupra planului de cola, H se va exercita 0
forta (G), datorata greutatii particulelor:
" n 1"1 n n
G= L G; = g. Lm; = g. L II; . p = A· Lhj .p g == A· r Lh; (5.72.b)
I I I I ; ••

Tensiunea verticals, care se exercita asupra planului de cota (H),

notata Cll O'z' dcnumita sarcina geologica sau litologica. are valoarea:

"
O'zM == G / A = A· r L hi /A =r H (5.73.a)
I

unde:
• peste densitatea rocii;
• r == I)' g este greutatea volurnica a masivului de roca;
552 FUNDATJI 1- FIZICA $1 ME 'ANICA pAMANTURILOR

• H= I hi - adancimea la care se gasesc particulele pe verticala M;

Directia tensiunii o"z este directia carnpului gravitational, adica at
"
verticalei locului care trece si prin centrul Pamantului, In cazul unei
suprafete orizontale, din cauza simetriei, directiile tensiunilor principale sunt
famitii de drepte, verticale (0"1) si orizontale (0"2)-
"
Intr-un sistern de coordonate Ooiz; graficul functiei (5.73.a) este 0
dreapta Cll panta tgf3 = r (fig.5.57.), (feci componenta gravitationald a starii
primare de tensiune este direct proportionald cu adancimea punctului
considerat.
Aceasta afirrnatie, respectiv corectitudinea relatiei (5.73.a) este in
ultima perioada pusa Ja indoiala de rezultatele experimentale determinate in
situ, care inregistreaza 0 serie de abateri In raport eu cele furnizate de
aceasta relatie.
Aceste abateri sunt puse pe seama distributiei neuniforme a maselor
in plan, preeum ~ia modificarilor de relief ale scoartei terestre. Acestea
deterrnina, in unele cazuri, devieri de la directia verticala (cca. 10-15°) a
directiei tensiunii principale indusa de campul gravitational.
Celelalte componente, O'X1 O"y si ,-\)", xz: tyz , se deterrnina in functie de
tipul rnasivului considerat (elastic, plastic) si de ipotezele considerate [158J,
• Astfel, acceptand ipoteza Kuhn - Terzaghi, care presupune masivul
ca fiind elastic, omogen si izotrop ~ineglijand tensiunile tectonice sau
ereditare, legatura dintre tensiuni $i deforrnatii poate fi redata prin legea lui
Hooke. Pentru deterrninarea celorlalte tensiuni, Kuhn considera un element
de volum, cu laturile unitare plasat la adancirnea H sub suprafata terenului
(fig.5.58.), supus actiunii unei star] de tell iune gravitationala cu
cornponentele: O"z, O"X1 O"y, '."C)J" n' r.vz .
Considerand ca asupra elementu lui de volum actioneaza, pe rand,
cele trei tensiuni O'Z1 O"X) OJ), deforrnatiile specifice pe directia axei x, vor fi
(conform legii lui Hooke):
""
din actiunea ~~.'
E
O'z
C.u = - v .__:::_ din acti unea oz;
E
di n acti linea OJ.
 5. S"rAREA DE TENSIUNE DIN MASIVELE DE PAMANT 553

o x

••
I
I•
I
i Figura 5.58. Starea
••
•• ! de tensiune
Oz !
• ! 1-1
gravitationala
(ipoteza Kuhn-
Terzaghi )

Ca urrnare, deforrnatia specifics totala pe directia axei x va rezulta:

CUlTIillsa, elernentul este plasat in interiorul masivului se considera

ca deformatia laterala este impiedicata (Ex=E_y=O) si deei:
ax -v. CT'z -v. CYy =0
E E E
si adrnitand prin ipoteza ea o:-~=oy se obtine:
sau (5:73.b)

unde Ke= v/(l- 0 este coeficientul impingerii in stare de repaus (§.4.2:3.).

Pentru v=O,5 rezulta Ks= 1 si ox=oy=oz, deei 0 stare izotropa
hidrostatica de tensiuni. Tensiunile tangentiale rezulta identic nuIe, iar
tensiunea tangentiala maxima este data de relatia:
1 1 l-K 1-2·v
2 2 2 2· I-v
Tn1ax = K, . CYz (5:74.)
unde:
K, = 0,5 . (J - 2 . v )/( 1- v ).
,..
• In eoordonate polare, starea primara de tensiune este exprimata
prin relatiile lui Fenner (5.75.) sau ale lui Dinik (5.76.) eu notatiile
prezentate in fig.5.59. [158]:
554 FUNDATIII - FIZJCA Sl MECANICA IlArvtANTURJLOR

.0'= O"z .[m-(m-2).cos2B]=_!_.K.0" .[,n-(m-2),cos28]

o 2.(m-l) 2 () z

." = -_!_.m - 2 . r : H -sin 2() = -}_, K . r' H -sin 28

,.0 2 In -1 2 '

O"z =r H (5.75.)

• 0',. r .(H - r . sin B) ·lK cos B - sin B J

= 0 .
2
2

0'0 = r .(H - r . sin B)· [K

2
• sin B - COS J
0 . 2 (} (5.76.)

• T = _!_ . K . r . [H - r . sin (}lsi n B . cos B

r 2 I

z z
• •
t

,•
.
,
,,

y ,.'
.. "" '
•
e
"
•"
0 0
x joo-----~
x

a) sistem de coordonate Fenner b) sistem de coordonate Dinik

Figura .5,59. Starea primard de tensiune de natura gravitationald in coordonate polare

,..
In relati iIe de mai sus, parametri i ce intervin a-u urmatoarele
sernnificatii:
• m=J lv, nurnarul lui Poisson;
• Ko, coeficientul lmpingerii in stare de repaos;
• y, greutatea volumica a masivului;
• K,=O,5'(1-2' v)/(l-v); .
•
H, distanta pe verticala a originii sistemului de
,..
coordonate fata de suprafata terenului.
• In cazul masivelor neomogene, cu 0 neomogenitate discontinue
fig.5.60. (masive stratificate de origine sedimentara) ce prezinta aceleasi
valori ale indicilor mecanici sau fizici, pe fiecare subdorneniu In parte,
tensiunea O"z se deterrnina cu relatia:
 5, Sl'Al~EA DE l~ENSIUNE DJN MASIVELE DE pAMANT 555

=> (5.77.)

Diagrarna de variatie a tensiunii O"z este reprezentata de 0 linie franta,

cu schimbari de panta In, dreptul suprafetelor de separatie dintre straturi
(fig.5.60.a), ['75], [183].
"
• Jl1 cazul prezentei apei subterane (tlg.5.60.b si fig.3.42.), diagrama
oz va prezenta 0 frangere in dreptul nivelului apei subterane, ca urmare a
rnodificarii greutatii volumice sub nivelul acesteia.
Sarcina geologica pentru verticala Oz se calculeaza deasupra
nivelului apei subterane, in stratul perrneabil (P) cu greutatea volumica y =
(l-n)·(l+w)·Ys ~jsub nivelul hidrostatic eu r' = (l-n) . (rs- Yw). La calculul
tensiunii O'z (sarcina geologica) in stratul irnpermeabil (I) se va adauga si
greutatea coloanei de apa (~v·h) ce reazema pe acesta (fig.5.60.).

o x 0
,

,(j),
.
""'.
. ,
h,
N.li.
, . - --_
-
I'-~,\ •
. PA CU,
1--'
! •
, N,lVEL
I'---H'
1---1-
•
"
® ,
•
'
L1BER

"0' .:. . ,
• • • • •
I

,
,

· ....
,
-. •
. ..
• ,
•
I-----~ , ,

,
,
.
h

'•:®''YJ " "'::".• • 1-·---1, t\\ .. .

,
,•
•

. .'." . • . •
•
'..'
•
,'
. .
· -
, "
.- ,
1---- !--A •
•
, ,

· -" . - I
•
L \
•
,

----- C!)- -t----

z
, z z
, z
a) b)

Figura 5.60. Diagramele de distributie ale tensiunilor oz in cazul unui masiv stratificat (a)
si En cQZ1JI prezentei apei subterane (b)

,
• Prezenta unui strat de apa captiva (fig.S.61.), [1.83], determina 0
discontinuitate Ja interfata dintre stratul magazin si stratul superior putin
permeabi I cu valoarea }'\I\' {H, -H2), care reprezinta tocmai pierderea de
sarcina pentru traversarea stratului (2) cu permeabilitatea redusa.
Ca urmare, diagrama sarcinii geologice (litologice) calculata cu
Y2 = Y.'ir' pentru stratul (2), este reprezentata prin linia intrerupta 2-2'.
556 FUNDATIII- FLZICA ~I MECANICA PAMAN'YURILOR

0 x o
• ••
• •
'1'
....
,
• •
• • ••
"N ,H.•.'
•
•
• • ·•
•
h,
r-, <;»:
Y rIll
•
.~"y 1 ! •
•
- .
,.
, ~I
•• --_', y,.h,+y'fh'l
• ..
• «,
. ){p,i. .... . - ,
• •,
• • • •
• •
• ••
•
-· .
• •
•
• " •
.i:,1aeJtA:
. •
1'2 hi ._
,
,,
•
H1 •
• •
• •
• •
• • p) •
•

2
•
" •,
-- "-- ,,
,
• •
• •
~
•
-
-- .... '~ . ~
, , Figura 5.61.
-T
~"
- Y2./ h2 =_--- L \\ vYrh,+y ....._

.1, .~
fh '+Y2,h2 Efectul unui
/._~ strat de apd
2'.J
• captiva
•
,
•
-
• •
• • • , · -. APA', .
• •
'\
'\
~ Yw,(H,-H2)
• • •
CA'PTIVX
... '\

·i@·
• •
• ••
•
•
•
..
•
•

•
•
•
•
•
· ·
• • •
• •
•
..
113
'\
'\
'\
Yrh I +Y' I' h'1+Y2·}12+
·•" p . ·•
0
•
•
• •
- · , : • r: • + y'3·h) -yw·(H,-H2 )
• • •• • • • • •• ~ """

5.7. Partlcularltati ale stal~ii de tensiune din masivele de

pamant
Relatiile de calcul ale tensiunilor determinate de actiunile exterioare
au fost stabilite admitandu-se ipotezele teoriei elasticitatii, printre care si
absenta tensiunilor initiale .
• Cum insa in pamant exista, COil form celor precizate anterior, 0
stare primara de tensiuni, tensiunile corespunzatoare greutatii proprii ~i
actiunilor exterioare se obtin prin admiterea principiului suprapunerii
efectelor, valabil pentru materialele eu 0 comportare liniar-elastica, In cazul
deformatiilor mici (deforrnatiile speeifice sunt neglijabile fala de unitate ca
si termenii de ordinul doi [43]).
Prin urmare, diagramele de tensiuni induse In teren de actiunile
exterioare, calculate cu relatiile specifice pentru fiecare tip de incarcare in
parte, se suprapun eu diagramele reprezentand starea de tensiune primara,
Aceasta suprapunere insa, trebuie sa tina seama de tehnologiile de
realizare a fundatiilor, de ritmul de executie al suprastructurii si chiar de
natura terenului ~i de structura lui.
 5. STAREA DE TENSJUNE DIN MASrVELE DE PAMANT 557

I
p= -y·Dr I
,I
NH
- -- -- - - - --
vt;i - ,
- I
diagrarna initiala "
a sarcinii geologice I <D
O'yz= LYi', Zi~I'
a) diagrama sarcinii ,
d' ,,
geologice indusii prin
efectul executiei gropii finalii a sarcinii
geologice,
de fundare
0'yz - 0'pz

, .' z t I

Pef
I ./
-. -- - -- 1.1-- ..,/ I- - -
~~'n:'~
~'n":'4 I
I
~~'n,~.
h-
NH I
.::1. '7 I Df
I
• ,
I
!
diagrama I
I
illitia1a, <, /"':'1
j
.'
<, fa ,I
b) diagrama tensiunii Oyz - O'pz O'pz
<, r :yz_. I

--:y ., .~ '. ,
totale crz cdnd apare °pz / ,. . .,
~

efectul de descdrcare diagrams ~.

, ~:JI.. J ·'!o.
.1/
,/

,~
~
,
J
fillala ~
.;.~ /;
prin executia gropii 0'z=O'yz+Opz <, ., J .
!" ~1 - ;

I diagrama
de fundare .f·~t.J ~;;lt' •
• • '}
I tensiunilo .. indi
•

. 1:~
'f"i ,~, r-:
I
I

O'pz de sarcina p
--. •
I

,,-
Per
-
~~h~'~~
-- r.-- ro- , -"1 ).
I
- l- - ~-
7 -- h~'~ v:
1 ,-- ~
I
I
• Of
•
, I', ,

, •~\I
diagrama J , . ~
,
sarcmn geologice
O'yz <, I~'
.
•
'

"
~ ~ t

,.. ~'
,

<.J
I I J
!
I

c) diagram a tensiunii
<,
<, '.".,
"

,
'

.{:)~.
,.'
<, • ""1'_
O'pz
totale 0'z cal id nu apare \ <, ~
r "
...
efectul de d escarcare
\
\.
O'pz
~,

, ~:~I
{
'''- . _;.:
J '1}'t
...
.I;
/

pnn• execu tia gropii '\.

\..
.' t ~l.

s,/
! '
l .,..
,,/

-: -"'""
de fut tdare "
diagrama \ ',: ~ . ~')f;'':; " I"" I
I
diagrarna
i I!lta ," "'~~;.:
i'J_;:~t',i, .' , I

.'~ ',', .,:-. ~', ..'f,;r " O'pz

~ • ," ~l '
, "
• ~,!;I

,
1~. ~
,, "
I "-,
-
'l.; ~-:!; . - ,

Figura 5.62. Distributia tensiunilor in terenul de fundare alefectul de descdrcare prin

executia gropii de fundatie; b) executia intdrziatd; c) executia rapidd afundatiei
558 FUNDATII 1- FIZICA ~I MECANICA pAMANTURlLOlt

• Astfel, prin executia unei sapaturi pentru realizarea fundatiilor, ill

functie de perioada de limp ce se scurge de la realizarea sapaturi i IJana la
turnarea fundatiei, te t'enul de fundare se poate considera descarcat sau nu cu
valoarea sarcinii geologice (r·DJ) corespunzatoare adancimii de fundare Dj
(fig.5.62.a).
Daca executia fundatiei se face dupa 0 anurnita perioada de timp,
starea de tensiune ~ideforrnatie a terenului de fundare are timp sa se adap-
teze noii stari de solicitare exterioara deterrninata de inlaturarea terenului
din groapa de fundare.
Prin urmare, starea de tensiune, respectiv tensiunea CTz se determ ina
(fig.5.62.a) dill suprapunerea diagramei sarcinii geologice preexistente cu
diagrama tensiunii 0)2, calculata prin incarcarea semiplanului sau semi-
spatiului cu 0 sarcina negativa, p = -r .D f ' 1a nivelul sapaturii.

• Realizarea fundatiei, respectiv a C nstructiei, deterrnina reincarca-

rea terenului de fundare cu 0 presiune (J7(!J ) ce induce In terenul de fundare
tensiunile 0"pz (fig.5 .62. b), ce se suprapun peste tensiunile anterioare cauzate
de greutatea
,.,
proprie si descarcarea terenul ui de funda reo
III ideea comportarii liniar deforrnabile a terenului de fundare, starca
finala de tensiuni, in baza rationamentului anterior, se poate obtine prin
I

suprapunerea starii de tensiune deterrninata de actiunea unei presiuni, redusa

ca intensitate - presiune neta, p,leI == P«: r'Pr - cu starea de tensiune gravi-
tationala
, nemodificata,
,.,
• 1n cazul in care realizarea fundatiilor, respectiv a suprastructurii se
face intr-un timp scurt de la executia sapaturii, terenul de fundare nu are
timp sa-~i revina, ca urmare a descarcarii, prin realizarea sapaturii si deci
starea de tensiune, deterrninata de actiunea constructiei (Pe:r) se suprapune
peste starea de tensiune prirnara (fig.5.62.c), fat'a a se mai lua 111 considerare
descarcarea terenului de fundare cu presiunea p:= =r Df .
• Valorile tensiunilor determinate dupa rnetodologia prezentata rnai
sus, au de asemenea la baza ipoteza continuitatii corpurilor (lipsa golurilor
sau crapaturilor interioare), precum ~iipoteza omogenitatii materialului
(proprietati le fizico-rnecanice sunt constante in toate punctele corpului).
Daca fi nem seama de structura tri fazica a pamantului ~iconsiderarn
o sectiune 1 - I prin pamant (fig.S.63.) se observa ca ea intersecteaza atat
particulele solide cat ~i golurile interparticulare.
 5. STAREA DE TENSIUNE DIN MASIVELE DE PAMAN'r 559

Ca urmare, sec-
~iunea de arie (A), con-
siderata in baza ipotezei
continuitatii mediului,
1 1
ca fi ind in in tregi me
constituita din parte
solida, este ill realitate
p data de aria aferen ta
, A
p j
I
I

·1
I
partii solide A.\. si de aria
' "
I
I
:,..-
:, I
I
I .Ag a porilor dintre par-
I
/r I
!I I
I

,·-----11- 1--- --._- - ~ • • __ .- ....

_-
I
-t- -. ticule intersectati de pla-
rr
I
I

la
j I nul considerat (fig.S.63.).
,.
I
, I I
- >
I, ~ I

I
particula por I
I
I
I
Daca avem In ve-
I
d.ere (in cazul inexis-
I
I

II

tentei apei In pori), ca

forta Peste preluata
prin contactele intergra-
nulare, deci distribuita
pe aria A.\. < A atunci
I diagrama presiurui re-
~-----------~--------~
I

,,
I
zuJ tate ar avea alura
prezentata in fig. ,')3 .b,
Figura 5.63. Distributia tensiunilor verticale pe ee difera evident, de
.
o secttune . pamant
1)I'ln ""'''
diagrarna tensiunii CYz
(determinata prin relatiile precedente), considerata constanta pe sectiunea
(A).
Deci, notiunea de tensiune 'in pamdnt, nu exprimd valoarea efectiva
a tensiunilor de fa contactele intergranulare ci trebuie privita ca 0 medie

,.
• In cazul in care, la un anurnit timp t, porii sunt pJini eu apa ~i
gaze, atunci idealizand situatia sub forma a doua particule (fig.5.63.c), aria
de distributie a actiunii Peste constituita din aria particulelor solide (As),
aria apei (All\}) si aria gazelor (Ag). Considerand ca pe suprafetele respective
se exercita tensiunile corespunzatoare PSI p.«, l'g1 se poate scrie urrnatoarea
ecuatie de ech i libru [89]:
560 FUNDATI] I - FIZICA Sf MECANICA PAMANFrURILOR

p = Po'; . A,\. + P 11' • Al.., + P g . Ag ( 5 .78. )

Introducand rapoartele:
tp, = A,\,/ A , (/JMI = A,v / A ~j (/Jg = Ag / A (5.79.)
tensiunea totala, care actioneaza pe sectiunea A, in baza relatiei (5.78.) va
rezuJta:
p
a = A = P, . CPs + P ..v 'CPw + Pg .rpg (5.80.)
in cazu1 unui parnant saturat (porii umpluti complet cu apa) (/Jg = 0
si (/Jw = J - Q'Js si deci
(5.81.)
Daca se are in vedere faptul ca (/Js este mic in comparatie eu unitatea,
ecuatia (5.81) devine:
a = ps . (/Js + P \1' (5.82)

Termenul (Ps' <Ps) este cunoscut In mecanica pamantului drept

presiunea efectivd si se noteaza cu (d / (j), ea reprezentand partea din
tensiunea totala (0') care se transmite prin contactele intergranulare, deci
care Incarca si deformeaza efectiv scheletul pamantului. eel de al doilea
termen (Pw), care reprezinta presiunea apei din porii parnantului este
denurnita presiune neutrald si este notata CLI ("I).
Ca urmare ecuatia (5.77.) devine:
0' = 0" + u = (5' + (ti' + tto ) (5.83.)
\. .I
V

tl

unde presiunea neutrala u a fost pusa sub forma u' +ua; Uo, reprezentand
presiunea apei din pori de natura hidrostatica (gravitationala), iar u',
presiunea apei datorata altor cauze.
Ecuatia (5.83.), verificata experimental de Terzaghi In anul 1923,
constituie una din ecuatiile de bazd ale mecanicii parnanturilor si indica
faptul ca tensiunile normale a; pe oricare element de arie dill interiorul
masivului de parnant este suma tensiunii elective a', preluata de catre
"
scheletul solid si a presiunii apei din pori. J n cazul In ca,re presiunea apei
din pori este egald cu zero, tensiunea totala este preluata integral de catrc
schelet ((J = (5' ), iar parnantul se considers consolidat.
Relatia (5.83.) a fost pusa sub diferite forme [3], in functie de modul
de explicitare a presiunii fluidului (apa+gaze) din pori.
 5. Sl'AREA DE TENSIUNE DIN MASIVELE DE PAMANT 56)

• Astfel Bis110P, facand un rationament simi lar celui anterior, bazat

pe notatiile dill fig.5.63.e, considera rezultanta presiunii fluidului,
repartizata pe aria Af = AR + A,,,, egala eu:
A Ag
U.Af = u ... AI' + ug . Ag sau U = Uw • A W
+ ug . A (5.84.)
I I
Facand notatia X = A H' I A I ' se obtine:
A~=AI-A,V => Ag/Af=l-~/Af AgIAf=l-X

~i
care inlocuita in relatia (5.84.), permite explicitarea presiunii fluidului:
U = U \11 • X + (1- X)· U g ( 5.85. )

Aceasta relatie se recornanda [3] sa fie pusa sub urrnatoarele forme:

• pentru parnanturi cu grad de umiditate redus:
U = U g - z :(ug - U,") (5.86.a)
• pentru pamanturi cu grad de umiditate apropiat de 1:

sau u=uw·l+(l-X)·Ug-U", (5.86.b)

Uw

Coeficieutul X, aJe carui valori

I
- .- -- se pot determina experimental are
0,8 -.
valorile extreme % = I pentru Si=I si
-
?'<

% =0 pentru St·=O. Alura probabila a

._
~(1) 0,6
o --
•

tPQ) 0,4
graficului % =j(Sr) este data In fig.5.64.
o
o Pentru a reliefa deosebirea dintre
0,2 tensiunea efectivd si cea neutrala, se
- -- -..
considera 0 proba de pamant pia ata
o 0,2 0,4 0,6 0.8 I intr-un vas (fig.5.65.a) si incarcata pe
grad de saturatie S, suprafata eu sarcina aplicata prin
0
intermediul unol' alice (fig.5 .65.b) si
Figtll·a 5.64. Alura probabila a relatiei respectiv cu 0 coloana de apa
dintre coeficientul % ~igradul de (fig.5.65.c) echivalenta ea presiune cu
umiditate S, cea indusa de greutatea alicelor.
'"
lncarcarea probei cu presiunea p, aplicata prin intermediul alicelor
deterrnina ridicarea apei in tubul piezometric, ea urrnare a compresiunii
exercitate de schelet asupra apei din pori, prin tendinta de a se micsora
volumul probei sub actiunea sarcinii exterioare.
562 FUNDA'flll- FIZICA sr ME(1ANI 'A f>AMAN'I'URILOR

Ridicarea apei din tubul piezometric (hw = P / r",) In prirnul moment

at aplicarii
....
sarcinii, arata ca apa preia integral sarcina aplicata, deci u=p si
a' =0. In continuare se observa 0 scadere treptata a nivelului apei din tubul
piezometric, concornitent cu deforrnarea probei de pamant, ajungandu-se
dupa un anurnit interval de timp, ca prcsiunea apei sa fie egala cu zero, iar
deformatia probei sa atinga valoarea maxima L1H. Acest lucru indica un
transfer treptat al presiunii 1) = (1, scheletului solid astfel incat in orice
moment intr-o sectiune a probei se respecta relatia:
(5' = (5 - u = (5 - h", (t)· r lV 0
(5.87.)

N.H.
t=O •

p p
N.I-J.

I-f

Figura 5.6_5. llustrarea notiunilor de pre iune efectiva si neutrald

Daca proba este incarcata cu aceeasi pl·e june p, a igurata lnsa

printr-o inaltime corespunzatoarc de apa, 11,v = 1)/ rlV (fig.5.66.c), se
constata ridicarea apei din tubul piezometric la aceeasi inaltime (pe
principiul va cl I' cornunicante), Tara Illsa ca proba sa se deformezc. Aceasta
se explica prin Iaptul ca presiunea coloanei de apa a deterrninat 11UJ11ai
cresterea presiunii neutrale (111 = I)) si micsorarea presiunii erective
( (5' = (5 - U = r..,1' . [1 - rill 11 = (r,\,,. - r"v)'
0 II => (Y' = r' . 1{ ).

5.7.1. Parametrii presiunii fluidului dill pori •

Porii pamantu lui sunt ocupati, COil forrn celor precizate mai sus, intr-
o anurnita proportie, de apa ~i aer la anumitc presiuni corespunzatoare starii
de echilibru. Prin executia unei constructi i, starea de tensiunc primara este
modificata si insotita totodata de 0 stare de deformatie corespunzatoare.
Cum dcformatiile, pentru anurnite limite ale tensiunilor, stint determinate de
 5. STAREA DE TENSIUNE DIN .MASJVELE DE pAMANT 563

reducerea porozitatii pamantului, rezulta ca posibilitatea consurnarii aces to r

defol~matii este dictata de posibi litatea rnodificarii volurnului fluidului dill
porii pamantului, fie prin eliminarea acestuia, datorita gradientilor de
presiune, fie datorita cornpresibilitatii fluidului.
Prin urrnare, tendinta de rnicsorare a volumului scheletului solid sub
actiunea tensiunilor induse de constructii deterrnina, intr-un anurnit moment
(t) prin cornprimarea fluidului din pori si irnposibilitatea eliminarii lui
instantanee, cresterii presiunii acestuia, deci a presiunii neutrale (l/)
respectiv rnodificarii valorii tensiunilor efective. Pentru a determina
expresia cantitativa a variatiei presiunii fluidului din porii pamantului se
analizeaza [3], [16], [89], [183], cazul unei probe din aparatul triaxial
(fig.5.66"a) supusa incercarii astfeJ J'ncat sa modeleze cazul unui element de
"
V01Ulll situat pe vertieala axuJui unei constructii (fig.5.66.b). Incercarea se
desfasoara in urmatoarele etape (fig. S.66.b si c):
I - proba netulburata se supune unui tensor sferic p
(p = 0-, = (j2 = (j3)' eu valva aparatului triaxial deschisa pentru consol idarea
probei, ce 0 aduce la 0 stare apropiata de cea din situ (u==O);
II - dupa consolidate, val va se Inchide si proba se incarca cu
tensorul sferic ~(j3' presiunea fluidului din pori devenind Au; $i variatia de
vol urn LJ V(I ;
III - se a 1"( ica deviatorul 6.0- = 6.0-1 - 6.0-3 sub actiunea caruia
presiunea fluidului va inregistra 0 110ua crestere LlUd si 0 noua variatie de
volum a probei LI Vd.
a urrnare a tuturor acest I' stari de tensiuni La care este supusa
proba variatia presiunii fluidului din pori si respectiv variatia de volum, va
inregistra valorile:
Su = tJ.U'7 + Su, ~,irespectiv tJ.V = 6. Va -I- i1Vd (5.88.)
Pentru a stabili relatia de legatura dintre variatia presiunii apei dill
pori si starea de tensiune aplicata in diferitele etape ale incercarii se
considera, prin ipoteza, ca variatiile de volum ale probei de parnant sunt
egale Cli variatiile de 'V01UI1l ale fluidului (apa + aero) dill pori (L1V=L1~r).
Prill urmare, variatia de VOiUlTI a probei de parnant, In baza relatiilor
stabilite anterior (4. 72.b), rezulta:
~V ~(jo flV = ~O'o . V
8v = =---- => (S.R9.)
V K K
unde:
564 FUNDATIII - FIZ,ICA ~I MECANICA PAMANTURlLOR

-------,
:
I
I
I
t
I
I• ::s I
I
• I
I <J t
~
~
I
,,
I

'"-- _'_ --I

1
II
t
b'
<1
b
<J
M
_
>~

S ..91_---.:" Ib....<J
'"lj ::;s'J
I~ .: ~- <l
I ,
'-J I
I
'<J
t

--- ---
i ,_' '.,

----- -----
I r-r-:-:----L-...,..,...._..,
I l,;- " ••
I
I
I ' I
I 0 I
I ~
I
I
<J I
I
I I
I .
'__--r--~ ,
l-----r-----,

M
b
<J
 5. STAREA DE TENSIUNE DIN MASIVELE DE pAMAN'" 565

3· 1-2·v
• ~o-o =(~O-I +~0-2 +~0-3)/3, tensiunea octaedrica.
Particu larizand relatia (5.89.), pentru etapele II si III de incar care si
tinand seama ca deforrnatiile de volum, in baza rationamentului anterior,
sunt cauzate de tensiunile efective (at = 0- -u ), se obtin:
• variatia de volum pentru etapa II:

~v =- 1 .-.
I ( Sa -~u +Ao: -~Ll
)
+~a3 <Sua ·v • --"
Q K 3 3 a 3 a

~v =_~a3-~Ua.v ( 90.)
a K
• variatia de volum pentru etapa ]II:
I I
~V ,I = - K ._.
3 (~o-I
-~a3
-~ud
+0- ~u
d
+ O-u d
). V =>

(5.91.)

Variatiile specifice (8vf) de volum ale fluidului (apa+a 1) sub

actiunea unei variatii de presiune (Llu), prin sirnilitudine cu relatia (4.28.a)
rezulta:
(5.92.)
•
Linde n1/este eoeficientul de compresiune volumica a) fluidului,
"
In baza relatiei (5.92.), variatiile de volurn ale fluidului p ntru cele
doua etape de incarcare, vor rezulta:
• pentru cazul II:
~Vfa = -nlf . ~ua . Vf => ~Vfa = -n'l.f . ~ua . n- V (5.93.)
unde n= Vjl V, porozitatea initiala a probei;
• pentru cazulIJI:
~Vfd = -m . ~Ud . n V
f
(5.94.)
Egaland variatiile de volum ale probei, pentru fiecare etapa In parte,
date de relatiile (5.90.-:- 91.) eu variatiile de volUITI ale fluidului (dat de
relatiile 5.93.-7-94.) si tinand seama de relatiile (5.88.), se obtine:

~ Semnul (-) indica micsorarea volurnului prin cresterea presiunii. ,

566 rUNDAT1II- FIZICA $1 MECANICA rAM'ANTURlLOR
~~------------~
• pentru cazulll (tensor sferic):
!lO'3 - !luo J flO'
-
K
.V = -m f
. flu .n .V => flu a . -+111 .n = 3
(1 K j K
1
!lua = I .flO'3 (S.9S.)
+n·K·mf
B= l __ 1
cu parametrul sau B = --- (5.96.)
l+n·K·mf 1 + n- mf
mv
mc=I/K, reprezinta coeficientul de compresiune volurnica al pamantului;
• pentru cazullli (solicitare monoaxiala):
!l0' I - 80' - 3 . flu (I V -
- 3 . - -1'11 A
. uU .n .V
3.J( f d

J L.\0"1 - 8O'J
=> ud' n.mf+ = (S.97.)
K 3·K
1 I
6.ud = _. . (8a, - fl0"3) => Uri = A· B· (flO"t - 80')) (S.98.)
3 l+n·K·mj.
unde parametrul A = 113.
Tinand seama de relatia (5.88.) ~j respectiv relatiile (5.95.-96.-98.),
variatia totala de presiune neutrala, ca urrnare a variatiei starii de tensiune
capata forma:
(S.99.a)

Expresia (5.99.a) ce constituie relatia indicata de Skempton

(J 948/] 9S4), iar A si B sunt denumiti parametrii presiunii apei din pori.
Aceasta se poate pune ~i sub urrnatoarele forme:
(5.99.b)
sau
-
flu = B· 80", •
(S.99.c)
- -
unde A = A . B, iar Beste coeficientul general aJ presiunii apei din pori
avand expresia:

B= J-(l-A). (S.100.)
 ~ ....
5. STAREA DE TENSIUNE DIN MASrVELE DE PAMANT 567

De asemenea, relatia (5.99.) poate f pusa sub forma:

I ( )
Su = 8· -. !la, +2·!lu3 + 3·A-l (
. !la, -!la3 )'
3 3
care, pentru A=JI3 deterrnina relatia (5.99.c), in concordanta eu teoria
elasticitatii, iar pentru A;t: J 13 arata dependenta presiunii apei din pori de
tensiunea deviatoare (!lu, - !lu3 ), (5.99. a si b).
Lirnitele de variatie,
1,0
I I I ale parametrilor presiun. pei
nisip prafos /'
t:O 0,8 wL=17%
1> dill pori se pot deduce pnn
__..
Ip=2% c analiza relatiilor ce-i definesc
~d) 06,
...... w=7,2% 3 (5.96.-:-5.98.). Astfel [3], [16],
o
l&:l y=2 J ,8k N/m 2 J
d) 0,4 [89], pentru pamanturile satu-
o
u
6p=350kN/nl
0,2
0
-0
.... ""
./
~
rate, raportul 111f / 111v ~ °de-'I

0 oarece cornpresibilitatea apei

-
0,65 0,7 o8 0,9 1,0 este neglijabila in raport GU
gradul de urniditate (Sr)
compresibilitatea scheletului si
a) coeficientul B
prin urmare 8=1.
Deci, In cazul unui
< 0,75 pamant saturat, aplicarea unui
..... tensor sferic (fla 3) determina
ij 0,50
.-
o
I--l~i--
• v
o crestere izotropa a prestunn
•• •

~ 0,25 I--t-,"---I--
o
o
coeficientul de apei din pori (~u = ~(3)'
upracon. elida e
o "In cazu I pamanturil 0'"
I r - 1 (f-t"Z'20fi"""'[-L-og-(0-. C.R.)]·
-0,25 --r-I-~"1-=~=--- uscate, compresibiJitatea flui-
dului (aer + apa) este foarte
mare in raport cu cea a sche-
b) coeficientul A
letului mineral si deci B ~ O.
Figura 5.67. Parametrii presiunii apei din pori si Pentru pamanturile nesaturate,
curbe core/ative In functie de S; si RS'C (OCR) rezulta in baza rationam n-
telor anterioare, 0 < B < 1, iar
pentru parnanturile cu 0 umiditate apropiata de urniditatea optima de
compactare, B variaza de la 0,10 - 0,50. Relatia dintre parametrul presiunii
B si gradul de urniditate, pentru un nisip prafos este prezentata In fig.S.« 7.a
[89].
568 FUNDATII 1- FIZICA $1 MECANICA E'AMANTURILOR

Tabe/5.J8. Valori ale parametrului presiunii apei din pori (AJ

Tipul parnantului Modificarea de velum A
Argila foarte sensitiva Scadere semnificativa 0,75 - 1,50
Argila normal consolidata Scadere 0,50 - 1,00
Argila nisi poasa indesata U~oara scadere 0,25 - 0,75
Argila U sor su praconsolidata Nici 0 modificare 0,00 - 0,50
Pietri argilos lndesat ere tere ,
-025 ,
- 025
Argila outernic su oraconsolidata ere stere -0,50 - 0,00

Coeficientul A, (tabel 5.l8.) determinat In stadiul de cedare al probei

are valori (fig.5.67.b) cuprinse lntre 0-0,5 (pentru argile puternic
supraconsolidate) ~i0,5-1,00 (pentru argile normal consolidate), atingand
valori de pana la l,5 pentru argi Ie suprasensitive. Parametrii presiun ii apei
din pori se pot determina pe cale experirnentala, cu ajutorul aparatului
triaxial in baza ecuatiei 5.99., impunandu-se L\O"), respectiv L\crl-~(J3 si
determinand presiunile L1ua si respectiv Parametrul B se determine cu
L1Ud.
-
relatia (5.95.), iar parametrul A = A / B se obtine din rezolvarea ecuatiei
-
5.99.b in raport ell necunoscuta A.

•
 Tasarea constructiilor
,

6.1. Consideratii generale

Sarcinile exterioare transmise de constructii la nivelul talpii

fundatiilor se pot eonsidera ca actiuni pe suprafata sernispatiului sau
semiplanului (fig.6.1.), si care indue In punctele acestuia 0 stare de tensiune
[To-] , insotita, ea urmare a deformabilitatii pamantului, de 0 stare de defor-
marie [Te] (§.4.1.), [220].
Starea de deformatie [Tt.]din punctele masivului de pamant se
exteriorizeaza In planul suprafetei de incarcare (z=O), La lumina zilei, prin
deplasdri pe verticald ale punctelor acesteia, numite tasari (sx - settlement)
(fig.6.1.a).
Tasdrile sau deformatiile fundatiilor si, respectiv, ale COIl tf uilor
pot fi:
• dupa Burland et all, 1977 n [92] si WahIs, 1981 I"), [37],
(fig.6.1.b.):
• tasari (s) definite ca deplasari totale pe verticala ale pu '~~r~lor
fundatiei rigide / flexibile;
• tasarea diferentiala (s 8A -:= s B - SA) ca diferenta a tasari lor totaJe intre
doua puncte (AJ B);

[*] Burland, J.B. and Worth, C.P. (J 974) - "Allowable and Differential Settlement of
Structures Including Damage and Soil -Structure Interaction", Proceedings, Conference on
Settlement of Structures, Cambridge University, England pp 6 J 1-654.
[.*] Wahls, H.E. (198 J) - "Tolerable Settlement of Buildings", Journal of the Geotechnical
Engineering Division, A.S.C.E. vol.t07 No. GT 11, pp. 1489-1504.
570 FUNDAT1Il- FIZICA ~l MECAN.lCA pA.MANTURILOR

• rotiri (f3) definite ca schirnbarea pantei liniei drepte care uneste doua
puncte invecinate (A,' B) ale deforrnatei talpii fundatiei;
• rotiri relative (f3r) care descriu rotirea Iiniei drepte ce uneste cele
doua puncte (A',' B), raportata la linia de inclinare (A'D') sau distorsiunea
unghiulard [flAB = (s[)- S /1) / L/'B - (j)];
• inclindri (co) care descriu rotirea (I,e corp rigid a fundatiei (A'D' - linia
de lnclinare);
• deformatia relativd unghiulara (a), parametru de referinta pentru
predictia deschiderii fisurilor ill cladiri, la care deformatiile maxirne sunt
localizate ill dreptul sectiunilor slabite (usi, ferestre, etc.)
a1nax = ~AB / LAB +!l/i8C')/ LBG, (6.1.)
• deflexiunea relativd (Ll,nax) definita ca. fiind deplasarea relativa a liniei
drepte care uneste cele doua puncte de referinta (A,' D), plasata la distanta
(L);
• raportul deflexiunii (~/ L respectiv ~max / L ).

La baza aparitiei acestor tasari stau deformati iIe suferi te de mul timea
elementelor de volum (Aft), care pot fi (fig.S.l .a. si tabelul 6. J .):
• de modificare a volumului acestora sub actiunca componentei
sferice (o 0 ) a starii de tensiune;
• de modificare a formei, [ar'a 0 modi ficare a volurnul ui elernentului
considerat, ca urrnare a actiunii cornponentelor deviatorice aJe stal'ii de
tensiune (rr, - O"() , vezi paragraful 4.1.1).
• verticale prin indcsare, ca urmare a reducerii por zitatii sub
actiunea, in principal, a tensiunilor verticale (O"z );
Aparitia acestor tipuri de deforrnatii, contributia Jor In cadrul valorii
totale, precurn si intensitatea procesului de deforrnare este dictata, in
principal, de urrnatorii factori:
• tipul actiunii exterioare si intensitatea acesteia (P), viteza de
incarcare, durata aplicari i acesteia; •

• mdrimea suprafetei de incarcare si rigiditatea fundatiei;

• tipul de structura a parnantului si valorile indicilor structurali
(porozitate, pararnetrii curbei de compresiune-tasare etc.);
• gradul de saturatie al pamantului ~iposibilitatea de migrare a
•
apei;
• istoricul incarcarii masivului de parnant (presiunea de precon-
solidare).
 571

---~.
X I
I
P
'

tasarea s,
-
pentru Prlct = Per - y. Of ....
, 0
o un atie

',
ax flexibila z=O ,Ir , ,,
T
~(~ ,r t t-.' , t t ., t //,; ,/",
,

A B C 0
IO'Z
I J
L
,
I

r-"··l modi ticare LAO t ~LBC

A B ~ C (.t) D
l_~~! de velumI sA _...=0._ • So
I
,
I
A' '_')""1-; .,r
I . I
------
Sb::XSrriox,I I >
,
P
0'
6Sl11IlX
I
...
f~'M~-'J 1110d i ficare _- ...
I: 1-- ..... ~J de forma
, - -
S....... _'2n IL'C
I
, ........ profiJul
~ ...-. lndcsare protilul sc iemauzat
Mj (verticals)
• real u al tasarii
... ,.
--------------------1--------------------------
Zt tasaru

a) cauza interns a deformatiilor/tasarilor b) tipuri de deforrnatii/tasari

FigUIAQ 6.1. Tipuri de deformatii si tasdri ale suprafetei de inciircare

Acesti factori determine 0 serie de modificari ale parametrilor care

concura fa asigurarea rezistentei si stabilitatii structurii pamanturilor ! 214],
tabel 6. J., materializate in deformatii elastice sau neelastic. .. ptas I;, J

(remanente ).
• Astfel, deformatiile elastice / instantanee (de cornpresiune sau
intindere) se produc de regula in cazul actiunilor periodice sau a incarcarilor
aplicate instantaneu, care deterrnina variatii de forma, tara modificare de
"
volum. In cazuJ pamanturilor saturate, cantitatea de apa din pamant r~malle
practic neschimbata, datorita tirnpului scurt de aplicare a incarcarii.
• La incarcdrile statice, de durata, predornina fenomcnele ce
deterrnina reducerea porozitdtii parnanturilor, reducere ce nee ita un
anurnit interval de timp, necesar migrarii apei si aerului din porii
parnanturilor. Deformatiile care apat' sunt de regula neelastice (rernancnte),
[apt confirrnat de diferentele inregistratc intre curbele de incarcare si
descarcare ale unu i pamant (vezi fig. 4.12).
"
• III ceea ce priveste intensitatea actiunii (P), dupa CUIll s-a
prezentat anterior (vezi §.5.1., fig. 5.1. si fig. 10.1.), ea trebuie limitata la 0
valoare a presiunii limita (Ppl- presiune de cedare plastica locala) astfel incat
starea de tensiune din interiorul masivului de pamant, stabilita pe baza unui
comportarnent liniar - deforrnabil aJ parnantului, sa fie, 'in cadrul LI11()I- limite
"
acccptabi lc, apropiata de cea reala, In caz contrar, deforrnati iIe, respcctiv
572 I:iUNDATlll- FIZ1CA $1 MECANICA PAMAN'"rUf{ILOR

tasarile obtinute prin calcul, cu diferite metode, se indeparteaza mult de cele

reale, masurate in situ, datorita aparitiei ~idezvoltarii zonelor plastice,
• Suprafata de incarcare, prin marimea ei deterrnina (pentru aceeasi
presiune transmisa) tasari diferite datorita adancimilor diferite ale zonelor
active (ZI > Z2) corespunzatoare (fig.6.2.).
Tabel 6.1. Tipurile de deformatii si cauzele lor

TJPUL
TASARE DEFORM A"fJ EJ
CAUZA INTERNA

A. • Variatii de volum • Modificarea reversibila a valorii

ELASTICA fortelor interparticulare si a grosimii
~NSTANTANEE peliculelor de apa adsorbita precum si a
volumului aeruJui lnchis in oori.
• Modificarea formei • Modificarea reversibila a vaJorii
fortelor interparticulare, deformarea
retelei structurale,
e
B. • Indesarea • Reducerea porozitatii ca urrnare a
NEELAST1CA /Compactarea indesarii, prin rearanjarea particulelor
(co n.."t 0 lidare structurii pamantului sub tensiunile induse, pe rnasura migrarii
primard) apei g,t'avita ionale.
PLASTICA • Umflare • Efect de despicare al fortelor
interparticulare ~ia peliculelor de apa
adsorb ita.
• Curgere • Alunecari reciproce ale particulelor
prin depasirea rezistentei la forfecare,
fiirii modificari de volum.
• Colaps / • Deplasarea particulelor unele ln
Distrugerea structurii raport cu altele, insoti ta de variati i de
volurn, ruperi de particule sau dizolvarea
cimenta iei internarticulare.

Studiindu-se [214], [2l5] pe cale experimentala dependenta tasarilor

2
de marimea suprafetei de incarcare (.fA., A - aria in In ) s-a obtinut 0
corelatie empirica de tipul celei din fig.6.2., care poate fi exprirnata analitic
prin relatia:
Sc = K .p . .fA pentru (0,5 < p < 7), (6,2.)

unde K este coeficient de proportionalitate si p, presiunea de incarcare.

 6. rrASAREA CONSTRUC1'[]'LOR 573

tasari S tasari S
x 0,05 5 7 10 VA [In]
• I I

I
I
I
I
I
,
I

I
I I I

Sll~)USe I
I
I
I
I
I • irnental
... • I I I
111
corespunza are [: Jl I
I
I I
'" , " •
latilnii I
- ............... ~""oretlc
.,
I
I
,. ,
I

I
ZI I
,
I
,,
I
... ........
velum de pal~~nt
i'
I I
I
I
I
"-/' ..
,
I

supus deformajii ,tot I I

corespunzatoarej
latitniii s

a) Miirimea relativd a zonelor active pentru b) Relatia dintre tasarea piimdnturilor §i 1"lf'f,,-imea
suprafete de inciircare diferite suprafetei de incdrcare

Figura 6.2. Influenta mdrimii suprafetei de incarcare asupra extinderii zonelor act : P a) si
a mdrimii tasdrilor b)

Analizand alura curbei experimentale se pot face urmatoarele

observatii privitoare la influenta rnarimii suprafetei de incarcai., upra
tasarii [214], [21.5]:
2
I - pentru suprafetele mici de incarcare (~0,25 m ), se constata 0
scadere a tasarilor cu cresterea suprafetei de incarcare, in opozitie eu
rezultatele teoriei elasticitatii;
II - la valori ale suprafetei de incarcare medii de la (0,25 - 0,50 lTI2)
2
la (25 - 50 m ), pentru terenuri omogene, tasarile sunt proportionate cu
..fA, predorninand ill teren fenomen.ele de indesare, deci de redi icere a
porozitatii;
2
III - pentru suprafete mai mari de 25 - 50 corelatia s=fl. ..fA)
m,
devine neliniara, iar tasarile observate sunt mai mici decal tasari Ie obtinute
pe baza rnodelului ce admite comportarea Iiniar-deformabila a pamantului .
• Rigiditatea fundatiei, deci a corpului prin care se aplica sarcina
exterioara, determina distributii diferite ale presiunilor (vezi Jig.4.45.) [95J,
[98], [214] in planul de contact (z=O) si prin aceasta tasari diferite .. atat ea
"
valoare absoluta, cat si ca distributie In planul xOz (vezi §.4.2.5.1.). 1n
general se poate considera [42] ca sporirea rigiditatii fundatiei, la -easi
presiune medie de incarcare transrnisa terenului (P,rled. =PIA) deten \3 0
uniformizare a tasarilor sub suprafata de incarcare, rezultand valori mai mici
(in raportul ~ 1,57/2,00) decat cele corespunzatoare centrului fundatiei
 ... "
574 FUNDATIIl - FIZICA ~I MECANICA PAMANTURILOR

perfect flexibile (membrana de cauciuc incarcata cu 0 coloana de apa de

Inaltimea hlil = Pn,ed / Y"'I) si respectiv mai rnari pe margini,
Tasarea medie a unei placi rigide ill raport de tasarile placii flexibile
este (Poulos si Davis, 1974), [92]:
• pentru fun dati i circulare
)
Srigid = 2" (smarg;nal +scenlru)'lexibile (6.3.a)

• pentru fundati i rectangulare

1
s rigid = 3" (..5 marginal + 2 . S centru ) Ilexibile (6.3.b)

Aprecierea tipului de fundatie (rigidii / jZexibilii) se poate estima pe

baza rigiditatii relative (K) dupa Fraser si Wardle (J 976), L92] astfel:
• pentru fundatii circulare

(6.4.a)

• pentru fundati i rectangulare

2
K _ 4· EF . 1- v • t J
(6.4.b)
rectangular - 3. E' 1- v 2 B
r
unde:
• E,.. - modulul de elasticitate al materialului dill care este realizata
fundatia / placa;
•t - grosimea medie a talpii fundatiei / placii;
• E' - modulul mediu de deforrnatie at terenului de fundare dill zona
activit [92];
• v, V F - coeficientii lui POiSSOll pentru terenul de fundare si respectiv
pentru materialul din fundatie / placa;
• R; B - raza, respectiv latimea talpii fundatiei.
"
In raport de rigiditatea relativa fundatiile pot fi considerate:
• pentru fundatiile de forma circulard
•
KcirclIlar > 5 - rigida
< 0,008 - flexibila
Kcircular

• pentru fundati iIe rectangulare

Krectangu,ar > j rigida ° -
Krectftngu,ar < 0,05 - flexibila
 6. '['ASAf{EA ONSTRUCTII LOI{ 575

Pentru valori intermediare cornportamentul se apropie mai mult sau

mai putin de unul specific celor doua tipuri de cornportament, flexibi 1 I
rigid" 111 raport de valoarea rigiditatii relati ve (K) fata de limitele
mentionate.
• Structura pdmdnturilor considerata ea rigidd (In cazul nisipurilory
si flexibild (fa pamanturile coezive) determina atat rnarimea absolute a
tasari tor cat si procesul de desfasurare al lor in timp, In stransa dependents
eu gradu 1 lor de urniditate.
Astfel, tasarile observate la constructiile fundate pe pamanturi cu
structurd grduntoasd (nisipuri, pietrisuri), independent de gradu I de
umiditate, se dezvolta intr-un ritm rapid, imediat dupa aplicarea 'ill .arcarii
(fig.6.3.).
Tasarea este, in principal,
timp(t)
rezultatul reducerilor de porozita-
te si 111 rnai mica rnasura al alune-
carilor reciproce dintre particule.
La parnan turi Ie coezive, de
tipul argilelor cu structure dis-
persa sau floculara (vezi fig.2.13.),
ce includ, in majoritate, apa ill
... ...
pori, vi teza de amortizare si
...
stabiJ izare a tasari lot, este dictata
de posibilitatea evacuarii apei,
Figura 6.3. Tasarea pdmdnturilor in limp deci de coeficientul de perrneabi-
(J - structurd grdunioasd; 2.3 - structuri
disperse saufloculare) litate at parnanturilor, rezu ltand,
in general, un tirnp de stabilizare
mult mai mare decat la parnanturi le necoezive. Prezenta unor straturi
permeabile (nisip, pietris) fa partea superioara sau la baza straturilor coezive
determina Ull timp de stabilizare mai mic prin posibilitatea de drenaj a apei
din pori i argi lei,
Curbele (2), (3) (fig.6.3.) arnbele pentru parnanturi coezive, indica
doua cazuri distincte si anurne [214]:
• cresterea tasarilor ill timp tinde catre zero (eurba 2), valorite
acestora atingand limita tasarii finale ~iindicand prin aceasta ca presiunea
limitd a terenului de fundare a fost stabilita corect;
• alura curbei tasare - timp indica 0 tendinta de nestabil izarc a tasa-
rilor (curba 3) si prin aceasta faptul ca presiunea transmisa terenului a
detcrrninat aparitia curgerilor plastice. Se citeaza 111 acest sens rnonumentul
576 FUNDATIII - FIZICA SJ MECANICA pAMANTtJRIL.()'~

lui Washington care inregistra 0 tasare de 0,60 rnrn/an, constatata pe

parcursul a 34 de ani si respectiv a UI1Ui birou postal dill Austria (fundat pe
argila moaJe), ce inregistra tasari de 8,4 mrn/an, rara a rnanifesta timp de
15 ani 0 tendinta de stabi lizare.
Analizand prin prisrna celor prezentate anterior alura curbei de
amortizare a tasarilor unui masiv de pamant sub 0 incarcare constanta, ca
exteriorizare a procesului de defonnare in timp al unui pamant in general si
in particular al unui parnant coeziv, se poate concluziona ca acesta cuprinde
urmdtoarele etape (fig.6.4.):
• Etapa 1, corespunzatoare aplicdrii instantanee a sarcinii exterioare
(in cazul sarcinilor dinamice) sau un timp scurt de aplieare a sareinii statice
(0 -:- 10 zile [31]), cand, in eazul pamantului nesaturat, au loe deformatii ale
elernentelor de volum dill interiorul masivului, de tipul variatiilor de volum
sau modifieare a formei (punetul A din tabelul 6.1.), insotite sau nu de
eliminarea partiala a aerului din porii deschisi ai pamantului.
conditii drenate
ETAPA 11 El"APA III ETAPAIV
e~ulzarea ~e~~~area a ei din ~..':i ~ il?,roces~ coloidale ctlimi~
aerului : si reducerea porozila,tii: ~1alte procese :
ti~: t : tilnp
E'fAP/\ J
variatii ale fonnei 0
l tl
, ...__ ~ -.JI!!I!!!I--------'"
t ' Tasarea
rara variatii de velum ,:t~'" c:, :
I instantanee
in conditii nedrenate 0' c>.i_________ --------------i-----------------------~3>+ (elastica)
I I

:
I ~
!
I
(S i)
:
1:
I
~

S==S·+S
l I C
+s S :
I
Tasarea din
I
I I I
I consolidarea
I
I
I
: Au=O
I
t
I
I I
I
I
I traseul teoretic :
, .I
I
2: -ai curbei :
I
!
I
I
------ ----------------- --~
------------------- --r-'
~

I
- traseul
- - experimental
- - - -
I
Tasarea din
•I _-/

cu I
I a' curbei 3 consolidarea
~ I
I
timpul consolidarii timpul corlsolidiUjj sccundara
~ 1-<:-- r--~-~. -------'3!o--.rE-- -- -
.. I pnrnare secun are
~

Figura 6.4. Elementele curbei de amortizare a tasdrii, tasare-timp, a pamdnturilor sub °

incdrcare constanta si componentele acesteia

Aerul oclus este comprimat, el contribuind la cresterea componentei

elastice a pamantului, Apa din pori, pusa sub presiune, fie prin cresterea
presiunii aerului oe]us, fie de propria deformare a structurii in ansarnblu sau
a particuleJor componente, nu are tirnpul necesar, dill eauza vascozitatii ei,
 r

6. TASAREA CONS rRUC1'11 LOR 577

respectiv a coeficientului de penneabilitate redus, ca urmare a prezentei

aerului (vezi fig.3.26.) neexpulzat ,.. in totalitate, sa migreze prin si ILl
exterioruI zonei incarcate din masiv. In cazul parnanturilor saturate. 111 prima
1'aZ8 a procesulu i all loc deformatii determinate de modificai formei
elernentelor de volum, fara 0 modificare a volumului (coeficie.i 1 lui
Poisson v = 0,50) si respectiv tara eliminate de fluid (conditii nedrenate
u -:j:. 0).

• Etapa a II-a, ce se desfasoara pe un anumit interval de tirnp

relativ scurf (O-tl), sau poate chiar lipsi III cazul parnanturilor ~. turate,
• • v ••
corespunde deformarii posibile a structurii pamantului pe mfi~ll"~ r 1111narl'l
aerului din pori neexpulzat 10 prima faza,
• Etapa a Ill-a, desfasurata pe un interval relativ mare de timp
(tl-t2), eorespunde deformarii progresive a pamantului prin mi sorarea
volumului de apa din pori, datorita migrarii continue a acesteia, sub actiunea
presiunii neutrale (u -:j:. 0) indusa de structura ca urrnare a tendintei acesteia
de a se conforma tensiunilor ce 0 solicita, Procesul de deformare ontinua
pana cand intensitatea fortelor rnobilizate in interiorul structurii parnantului
echilibreaza tensiunile ee-l solicita. Apa dill P01'j 111 acest moment, uu rnai
este presata de structura (vezi fig.4.9.) si deci migrarea ei inceteaza, pre-
siunea neutrals fiind egala eu zero iar presiuni le efective (0"; = a, - U ), pre-
luate de schelet, egaleaza tensiunile exterioare ( 0", = 0"1; ).
Acest proces de evolutie 111 timp a deformarii pamanturilor prin
reducerea volumului pori/or sub actiunea unei solicitari exterioare con-
stante, prin clirninarea corespunzatoare a fluiduLui din pori (apo + aer),
poarta numele de consolidare (consolidare primard). Presiunea corespun-
zatoare, sub care a avut loe procesul de consol idare reprezinta presiunea de
consolidare (Pc).
• Etapa a IV-a, numita consolidare secundara cuprinde to' Iitatea
proceselor chirnico-coloidale, ce se produc la ni velul contactelor inter-
particulare sau al peliculelor de apa adsorbita, materializate in modificari ale
vascozitatii si densitatii apei, a potentialului electrocinetic, a fortelor de
atractie intre particule, care determina In final (pentru unele parnanturi) un
fenomen de deformatie lentd, in limp, a pamdnturilor sub sarcina constanta
denumit curgere lentd (fluaj).
Existcnta acestor etape, ponderea lor in procesu I de dcformare,
precum si durata lor in timp, este conditionata In principal dupa curn a
578 FUNDATIII- F1ZlCA Sf MECANlC/\ ['A.MANTURTLOR

reiesit din ce]e prezentate anterior de ..structura parnanturi lor, gradul lor de
umiditate ~i nivelul de solicitare.
• Astfel, la pamanturile eu structura granulard (grauntoasa), pre-
cum §1 pentru cele cu structura dispersa sau floculara, eu un grad de umi-
ditate scazut, predomina procesele corespunzatoare etapelor I-II, celelalte
etape lipsind sau avand 0 ponclere relativ putin insemnata in procesul de
deformare. Deci pentru pamanturi Ie nis ipoase, cota P'''il1.C ipala dill tasarea
totala apartine tasdrii in..stantanee.
• Din contra, la pamanturile cu structurd disperse sau floculard
saturate predornina procesele dill etapele 11[, IV iar cele din prime1e etape au
o pondere putin importanta, Ca urmare pentru pamanturile argi 10ase, cola
principala 0 detine tasarea din consolidarea primard.
A .

In concluzie, III cazul general, se poate considera ca deforrnatiile din

interiorul masivelor de pamant sub actiunea unei sarcini constante aplicata
la suprafata, se materializeaza la nivelul suprafetei de incarcare, dupa fiecare
etapa a procesului de deformare, III urrnatoarele tipuri de tasari, ca parti
componente ale tasarii totale (finale) (,SI):
• s, - tasarea instantanee (irnediata / de distorsiune sau elastica) ca
rezultat al etapei J si dupa unii autori, si al etapei a II-a) predominanta la
0' •
nistpurt;
• Sc - tasarea din consolidarea primard, determinate de procesele care
au loe in etapa a 11I-a a procesului de deforrnare si dupa unii autori s-ar
include si procesele din etapa a II-a ill cazul parnanturilor nesaturate, pre-
dominants la argile;
• s, - tasarea din consolidarea secundard, ca rezultat al proceselor ee
au loc 'in etapa a IV -a, inexistentd fa nisipuri, si poate detine 0 pondere
irnportanta la argilele organ ice, turbe, dar ~iin raport de nivelul de
"Incarcare,
....

Oeci, tasarea totala inregistrata la sfarsitul procesului de deformare

este data de relatia:
,
S==s i
4-('
"c
+('"s (6oS.b)
•

sau pe parcursul deformarii:

s( I) == s, + U(t) ...sc (6.S.c)
in care Vet) este gradul de consolidare iar (t) tirnpul trecut de la aplicarea.
mcarcaru.
"" .,.,,; "Wi' •

Estimarea tasari i totale sau a fiecarei cornponente in parte se poate

face printr-o serie de metode care se pot grupa IaJ'a 0 separare totala, astfel:
 6. TASAREA CONSTRUCTIILOR 579

• metode de estimare a valorii fiecarei cornponente in parte a

tasari i (Sij',,~c,'ss);
• metode de estimare a valorii totale a tasarii (s);
• metode ce permit calculul tasarii finale (totale) si respectiv
calculul cornponentelor acesteia,
De rernarcat ca 111 fapt, relatia (6.S.b) se reduce practic la :
• pentru nis iput ..j la care s s ~ 0 iar scare 0 pondere de regula
redusa in ra port cu Si

(6.5.d)

,
S ~ s (
CU (6.5.e)
III sprijinui celor afirmate stau si cercetarile lui Simons si Sam (J970)
[92], care observand tasarile a 9 cladiri, fundate pe argile, au constatat ca
tasarea irnediata reprezinta 0,15% din tasarea totala. Aite cercetari au
apreciat valoarea tasarii imediate la 10% din tasarea din consolidarea
"
prirnara, In schimb la argilele supraconsolidate tasarea imediatd este relativ
irnportanta reprezentand 34 -74 % din tasarea totala,
Ca urrnare, In cele ce urmeaza, prin metode care estirneaza tasarea
totala apreciem pentru nisipuri ca facandu-se referire la relatia n. 1.(1, iar
pentru argile relatia 6.5.e .

6.2. Estimarea tasarii imediate (instantanee)

Metodele de calcul aJe tasarii instantanee (imediate I elastice) se

diferentiaza dupa tipul parnanturilor tnecoezive sau coezive), respectiv dupa
posibilitatile practice, de uz curent, de recoJtare a probelor ~'ide deterrninare
a indicatorului proprietatilor mecanice (modulul de deformatie liniara E si
coeficientuJ lui Poisson - v) .
• Astfel pentru pdmdnturi necoezive, Linde nu exista posibilitatea
recoltarii, cu tehnologiile obisnuite, a unor probe netulburate in vederea
deterrninarii valori lor EJ V, se utilizeaza pentru estirnarea tasarii instantanee,
care reprezinta componenta principala a tasarii totale, celelalte fiind negli-
jabile (s, ~ s,), metode bazate pe rezultatele penetrarii statice, dinamice,
presiometrice sau prin incercdri cu placa.
580 FUNDATII 1- FIZICA st M,ECANJ A PAMANTURrLOR

• Pentru pdmdnturile coezive tasarea instantanee se estimeaza, In

principal, pe baza relati ilor teoretice furnizate de teo ria elas tic itatii cu
introducerea parametrilor E, V, corespunzatori starii nedrenate Eu) VU1 cu
unele corectii,

6.2.1. Estimarea tasarii instantanee a pamanturilor necoezive

Dificultatile legate de recoltarea probelor netulburate din nisipuri, Cll

tehnologiile uzuale, ca si necunoasterea influentelor perturbarii probelor
asupra rezultatelor obtinute, a facut ca pentru estimarea tasarii instantanee a
pamanturilor necoezive sa se prefere relatii empirice intre tasarile
inregistrate ~j rezultatele incercarilor in situ (penetrarea statica, penetrarea
dinamica standard, incercarea cu placa, incercarea presiometrica /
dilatometrica) [20], [38], [92], [94], [210], ri
[**].

a. Metode bazate pe rezultatele penetrant statice pe con (CPT)

Principiul rnetodelor de estirnare a tasarii pe baza rezistentelor la
penetrare pe con consta In determinarea rnodulului de deforrnatie liniara a
pamanturilor pe baza corelatiilor empirice dintre E ~jRpc (qc), stabilite prin
metodologia indicata In §.4.2.5.4 b .
• Astfel, De Beer $i Martens (1957) [38], [92], [210] plecand de fa
relatia de calcul a tasarii unui strat de grosirne 11;, actionat de 0 presiune
activa, verticals, considerata constanta pe toata grosimea (cr vi = /).,(j') si cu
deforrnatie laterala impiedicata ( ituatie care core punde punctelor ~ituat pe
verticala ce trece prin centrul suprafetei de incarcare);

~(j' h.tsa'
dh, = C .19 I + I -h, = -ln 1 +1 , , I.
(6.6.a)
I Be !l ' C I
CY,J ~(j"

unde C = 2,30/ C 6C
(vezi relatia 4.39.b) si Inlocuind constanta C prin relatia
,

ernpirica a lui Buismann, C == 1,5· R,]C / a;) , obtin:

[lit] Schertmann 1.H. (J 970) Static cone to compute static settlement over sand. Journal of
Soils Mechanics and Foundation Division, A.S.C. E., SM 3: 101 1-1043
[•• ] Nixon J.K. (1982) Standard penetration test - State of tile Art Report In Verruijt A.,
Beringen F.L.& De Leeuw E.H. (eels.) Penetration testing, Proc. 2nd Eur. Syrnp.,
Amsterdam : 2-24, Balkerna, Rotterdam
 581

,
2 O'pi da;
/1h. =_. . In I+--
, (6.6.b)
, 3 RpC1 <,
unde R,)(.' este rezistenta la penetrare pe con, iar O'~ presiunea de
preconso Iidare.
Pentru 0 succesiune de straturi elementare, in care este impartita
zona activa / zona de deforrnatie, situate sub suprafata incarcata rezulta:
n 2' A ,
s( = a . 'I11 I + /J. a, . h
i=l
_.
3 L IJI

Rpc ap ' I
(6.7.a)

sau inlocuind logaritmul natural prin logaritm zecimal, relatia 6.7.a deville:
t,

s, == L 1,534· -Ig (6.7.b)

i=1

unde:
• O'~i - este presiunea de preconsolidare pentru stratul i, in kPa;
• dO'; - tensiunea efectiva verticala, indusa de actiunea exterioara, ill
kl'a:,
• /1; - grosi mea stratu lui elementar (i), in metri:
• n - numarul de straturi elernentare de sub suprafata de incarcare
(fundatie) in care este impartita zona activa,
Ulterior, De Beer (J 965) a propus pentru C valoarea
C=1,90· Rpc / (J~.
• Schmertmann (1970' 1978) [38], [37], [92], [94], [176], [206]
constatand ca deforrnatiile specifice 8z' sub actiunea presiunii active Sp ,
intr-un sernispatiu liniar deformabil, sub 0 suprafata de forma regulata (de
exernplu circulara), sunt date de expresii de urmatorul tip:
(G.8.a)

unde coeficienti i A, B [94] sunt functie de coordonatele punctului, deci de

pozitia acestuia in sernispatiu, si a dat relatiilor de tip (6.8.a.) urmatoarea
forma:
e ==~P.l (6.8.b)
Z E Z

unde I, reprezinta coeficientul de influenta al tasarii specifice, in functie de

coordonatele punctului in semispatiu si de coeficientuJ lui POiSSOtl.
582 FUNDATIII- FIZICA SI MECANICA PAMANTURILOR

Ca urmare, tasarea imediata (s; ~ Sf, pentru parnanturile necoezivey

se obtine prin integrarea relatiei (6.8.b):
IX) 00 Sp
s. =
I o
8'
zOE
dz = -I z . dz ( 6.9. a)

~ 0 r-=:::_:;~:::::::::~v;v=_-;C0[4,4 ~ 0
0,5 0,5

1,0 , ,() 1,0

...... Ilt'ik$>
, ,5 1,5 1,5

lz Iz
2,0 2,0 2.0
0 0,2 0,4 0,6 0,8
° 0,2 0,4 0,6 0.8 0 0,2 0,4 0,6

a) b) c)

Figura 6,5, Variatia coeficientului de influenta al deformatiei specifice Cz

(0 - calculatii, pentru semispatiu [inial" deformabil; 11 - determinat experimental

pentru un nisip cu doud grade de indesare si calculat cu metoda elementului
finit - MEFJ' C - diagrama simplificata IJrOptlSQ de Schmertmann, 1970)

Analizand forma diagramelor coeficientului (factorului) de influenta

lz al deformatiei specifice, pentru verticala centrului suprafetei de incarcare
pe baza datelor fumizate de relatia (6.8.a), (fig.6.S.a), a rezultatelor expe-
rimentale si respectiv a metodei elementelor finite - MEF (Gg.6.S.b),
Schmertrnann (1970) propune inlocuirea 101" cu 0 diagrarna simplificata,
triunghiulara, infdsurdtoarea diagrarnelor precedente, definita prin urmatoa-
rele coordonate (6.7 .c.):
z/ B =0 I Z =0
z / B = 0,50 => 12 = 0,60 (6.9.b)
z / 8 = 2,0 I z =0
•

Acest coeficient, perrnite punerea integralei (6.8.a), sub urmatoarea

forma:
213 1 0.58 1 28 I
S: = I1p . z • dz = 11]7 . Z ° dz + 6.p . z . dz (6.9. c)
I 0 E 0 E 0,58 E
unde factorul de influenta lz devine, III baza diagramei simplificate, 0 functie
liniara pe adancirnea z,
 6, TASAI~EA CONSTRUCTIILOR 583

Pentru terenuri neomogene, stratificate, pentru care valori le rezis-

tentei La penetrare pe con (R,Je,), respectiv ale modulului de deforrnatie
Iiniara (E; == 2R prezinta valori diferite, integrala (6.9.c) se aproximeaza
IJCI )

prin surna corespunzatoare:

(;( () d)

unde:
• /1 - numarul de intervale (straturi elementare In care este impartit
dorneniul de integrare (zona activa a fundatiei);
• L1z; - marirnea intervalului (stratului elernentar);
• J z, - factorul de influenta corespunzator rnijlocului intervalului (stra-
tului elernentar), determinat pe baza diagramei din fig.6.5.c;
• E; = 2· R pC rnodulul de deformatie liniara al pamantului corespun-
I
-

zator 111ij locului stratului elementar;

• R i«, - rezistenta la penetrare pe COIl, In dreptul mij locuJui stratului
elernentar, exprirnata In daN/cl112;
• Pnet - presiunea activa / neta transrnisa la suprafata sernispatiului sau
semiplanului.
Pentru a tine seama de efectul adancimii de fundare si a factorului
timp III procesul de deformare, se introduc 111 relatia (6.9.d) doi coeficienti /
factori de corectie, rezultand expresia finala de calcul a tasarii In (rnrn):
n

I~ i = C, -C2 . PileI ' L, lz

E,
'/)Z.
I
(6.9.e)
I

unde:
,
• CI = 1 - 0,5· 0"0 ~ 0,5, cu pnel = p - CT~, presi unea neta (P/7el)
P'TCI
transmisa de Iundatie, rezultata prin diferenta dintre presiunea totala (p) si
sarcina geologica efectiva ( O"~) la nivelul talpii fundatiei;

• C'2 = J -1- 0,2 . log· t , unde timpuJ (t) se exprima in ani.

0,1
Ulterior Schmertmann [38] a pus relatia (6.9.e) sub urmatoarea
584 FUNDA'"f'fl I - FIZICA $1 MECANICA PAMAN'rURJL()R

CD' CI 11 1
s, mm
( ) = ""'"
. Pnef . L..J Zj flz
. i (6.9.f)
f3 i=t E,
A

in care:
• Ei; are urrnatoarele valori lirnita:
- E,= 2,5 . R P(', ' pentru fundati i patrate;
- Ei==3,5 . Rpc l
' pentru fundatii continui;
• fJun coeficient depinzand de forma fundatiei:
- f3 = 2,5, pentru fundatii patrate (axial sirnetrice);
- fJ = 3,5 , pentru fundatii continui (stare plana de
deformatie );
• CD; C, - factorul de adancime si factorul de limp (curgere) egali CLI
C, respectiv eu C2, cu expresiile anterioare;
• Pnet = p - a~
- presiunea neta la nivelul talpii fundatiei In kPa;
• 1Zr - factoru) de influenta care se deterrnina pe baza unor diagrame
triunghiulare, similare celei din fig. 6.6.c, astfel:
- pentru fundatii pdtrate

1 Z'I z, B
IZI =0,1+ • pentru t <_
1,25· B B B 2

1 Z. B z,
IZI = 0,5- •
I
pentru 2· B 2 I >- (6.10.a)
3· B B B 2
- pentru fundati i continui:

J z.,
1z, = 0,2 + • pentru z, ~ B
,
333·B B B

1 . z.
]'2 = 0,5- • pentru 4· B 2 I >B (6.10.b)
I
6·B B B

unde z.; B; flz, se introduc In metri si Rpc in MPa iar P,leI; p; a(, In kPa.

VaJoarea maxima a factorului de influenta /ZI se deterrnina cu

relatia:
 6. TASAltEA CONSTRUCTIILOR 585

l. = 0,50 + 0,1 0 . P"et (6.10.c)

,
L/;1
o;
unde O"~ = Lr: . z; , reprezinta sarcina geologica efecti va (tinand seama de
subpresiunea apei, daca este cazul) la adancimile E12, pentru fundatiile
patrate si respectiv B, pentrufundaliile continui.
Etapele de calcul ale tasari i prin metoda Schmertm/ ';11 modiftcatd
sunt (fig.6.6.):
• desenarea la aceeasi scara a profilului terenului, a diagramei de
penetrare statica si a factorului de influenta pe baza coordonatelor
prezentate anterior (relatiile 6.9.);

I~ JEJ 1
Poet I

~~
rezistenta la penetrate pe con
2 factorul de influenta lz

,
._ Q) o
daN/cln
'00 20() o 0, I 0,2 0,3 0,4 0,5 (),6 0.7
- -(1)- - --
- - .._..-_ - - - - -- --
'.o~
~ 0 - 1 o
o ,5B'
'.""
----:~~ ,.~=-..-.. .. ...
.-.
-
..••• ,f/'
1-
zp
.

-
Q)
._
~
:;:::l
100
citire 111edie
.
.... _ ....... _~ ..... _ ....... J ..........
.... ,.:
I
'~I
.'
.'
,'.
_'J

------------ -----J------- 0. B
~
D
~ ft 1

.'
_ -t-......,.,--t----l

-!-l2--------. ---~ ------- ;g 200 pe strat

~:-:: ~:2._Q.lt\-iiiie ...»
• ~ #' , ;'.

_J~) _
-·S
"'3
Q)

300
._.. . citire reala
28 .'
,.... Matrotii
. 1"
.I .
~ - .t--!
r,
. . .,L -, ..
_!.._.. ....... .. --- •••
c

.0
~ 400 Iundatie
------------ ------------- ~
Q)
3D .............
-t-'7'1--t ('('l1l"\lla - ---
-§ 500 1---"-----'--
------------ ------------- U
~

~ 600 .____..__

a) b) c)

Figura 6.6. Schema de calcul a tasiirii imediate prin metoda Schmertmann (a - impauirea
[,1 straturi elementare; b - diagrama de penetrare statica; C - factorul de influentd 11)

• delirnitarea zonei de deformatie pe baza valorilor adancimii maxirne (28

la fundatii patrate si 4B la fundatii continue) si impartirea ei III straturi
elementare, in functie de valorile medii relativ constante pe verticala
straturi lor, ale diagramei de penetrare statica;
• determinarea valorilor factorului de influenta, pentru mijlocul fi ~"lli
strat eJementar in parte, pe baza diagramei (fig.6.6.c) sau eu relatiile
6.10.;
• calculul tasarii pe baza relatiei (6.9.f).
586 FUNDA'rll I - FIZICA SI MECANICA pAMANTURILOR

b. Me tode care au la bazd rezultatele penetrarii dinamice standard

(SPT)
Metodele care au la baza incercarea de penetrare dinamica standard
(Spn cunosc doua directii de abordare [20] [38], [37], [92], [160], [210]:
• utilizarea metodelor specifice penetrdrii statice prezentate
anterior, prin utilizarea unor corelatii intre penetrarea dinamicd standard N
(numarul de lovituri / ft - picior = 0,3048 m) si rezistenta la penetrare pe
2
con Rpe (dalv/crrr' sau tf/ft ) de tipul celor din tabelul 6.2. pentru a se

estima RIle = feN) a face posibila utilizarea relatiilor de tip 6.9,

~i

TabeI6.2. Corelatia intre rezisterua Lapenetrare pe con ~ipenetrarea dinamica standard

Ti pul oamantului RJ)e/ N

Praf, oraf nisi DOS, nisi) orafos 2,00
Nisi D 'fin eurat la nisi D mediu i nisi p pu il1 orafos 3,5
Nisi J mare i nisi J eu pu in oietris mie 5,0
• • •
Pietris nisi )OS 1 pietru 6
• Estimarea tasarilor pe cale empirica, prin corelatii intre tasdrile
inregistrate la fundatiile llnor cladiri reale, rezernate pe parnanturi
necoezive, si rezultatele penetrarii dinamice standard inregistrate pe teren
(N) mai mult sau mai putin corectate In raport de sarcina geologica (r· z )
sau de nivelul apei subterane (D"I/)' In raport cu suprafata sau talpa fundatiei
sau de energia de batere (N60) .
• Astfel, Mayerhof( 1965) propune relatii de urmatorul tip:
1,9, q
Si =, pentru B < 1,.25 In (6.ll.a)
N
2

s ,-
- 2,84· q . B
, (6,ll.b)
N B+0,33
unde:
• q - presiunea neta transmisa de fundatie; ,
• N - valoarea medie a penetrarii dinarnice standard la 0 adancime
egala cu. Jatimea fundatiei (B). Valoarea standard este considerata
2
pentru cr: = 9,56 kN / n1 ,
Pentru a se tine seama de efectul sarcinii geologice, respectiv de
diferitele combinatii ale starii de tensiune care pot deterrnina aceleasi valori
ale penetrari i standard N, s-a afectat valoarea determinata in situ eu un
 6. TASAREA CONSTRUCTIILOR 587

coeficient de corectie (eN) (fig.6. 7 .a.) eN = Nenreelo, / N masurot in raport cu

sarcina geologica de la adancirnea La care se deterrnina N. Din graficul
prezentat 'in figura 6.7. rezulta pentru valoarea O'yz coeficientul a, si
respectiv Neor. = at' Nmos. cu care se intra 'in relatiile 6.1 ).
c, = N I N'n.b. Cl" 5
o , 234
o V~...- 7 4 -
50 - -1~~,I" "eck§j v
r-. I()() : ~..
!
V <, . _ Bum;( 19(9)
3
cJ2 V
'"
i 150 I
I
", "
-.-;"
<,
f~ck
..... ~Ian~on
$i
Thorburn (1987)
--
N
•
•
I
>- 200 ~.Ig!~lil}~~!!"(
t96~)
- > "
b 250 .
(dupft Gibbs si Holtz)
0
~
I
0 2 4 6 8 10
o
'60 OfB
..2 300 - , . -
e
ell 1,0
~ 350 I- . - t-
'e... U 0,5
~ 400 . -1- --1- -

-,- -- -- o
450 -
o 0,5 1,0 1,5 2,0
500 -- ._- T/B

a) Factorul de corectie eN al penetriirii b) Factorii de influentd

standard in raport de sarcina geologica in metoda Perry
Figura 6,7. Factorii de corectie in metodele bazate pe rezultatele penetrdrii dinamice
standard

Corectia poate fi realizata si cu relatia lui Liao §i Witman (L986)

[37]:
1
NC(},.. = c; N cu CN=9,78· (6.12.)
,..
111 [160] relatiile lui Mayerhofsosa prezentate sub urmatoarea forma:

pentru nisipuri si pietrisuri (6.11.c)

2·N

ItS; = L,485·
q.JB pentru nisipuri prafoase (6.1 I.d)
N
cu :
• s, - tasarea instantanee (ern);
• q - presiunea neta (dalv/cm");
• B - latilnea fundatiei (em),
588 FUNDATlll- FlZICA $1 MECANICA pAMANTURILOR

• Perry (1971) a propus urmatoarea formula empirica:

a·q·B
Si = . CD· C~y. CT (6.13.)
N
10 care:
• a =200·,
• q - presiunea transrnisa de fundatie in MN/m2;
• CD - factorul de influenta al adancirnii la fundare (fig.6.7.b);
• Cw - factorul de influenta al nivelului apei subterane;
• Cr - factor de influenta al grosimii (7) a stratului, cornpresibil
(fig.6.7.b);
• B - latimea fundatiei in metri;
• N - va)oarea penetrarii standard la adancirnea 3B/4 sub talpa fundatiei.

"
In cazul cand N variaza sub talpa fundatiei se va lua vaJoarea
ponderata:
(6.14.a)

unde:
• NJ - valoarea rnedie inregistrata intre talpa fundatiei ~i
3B14;
• N2 - valoarea medie inregistrata pe adancirnea 3BI4 + 3B12·
• NJ - valoarea corespunzatoare adancimii 3812 + 2B.
Factorul de influenta Cw are expresia:

• C = I+ Dw pentru 0 < Dw :S Dji (6.14.b)

w D/+3.BI4'
sau

• , pentru Df < Dw s 28 (6.14.c)

unde:
• Dw - adancirnea apei masurate de la nivelul suprafetei terenului,
• Df - adancirnea de fundare .
• Burland si Burbidge [*], (1985) [38], [92], in baza a peste 200 de
corelatii intre tasarile masurate pe contructii executate si incercari de tip

[..] Burland .1.8. and Burbrige M .C. (eds) (1985) - "Settlement of foundations on sand and
gravel " Proc. Inst. Civil Engineering Part I, 78, 1325-138 J
 6. rrASAREA CONSTRUCTl1LOR 589

SPT pe nisipuri normal consolidate au propus urmatoarea expresie pentru

ealeu lu I tasarii:
(6.15.a)
unde:
. ~

• s, - tasarea instantanee In mm;

2

. f. == 1,25· L / B _ factor de forma a talpii fundatiei;

LI B+O,25

• ~ = (Ho / z,). (z - Ho / z,) - factorul de corectie in rapo t de

grosimea H 0 a stratului de nisip aflat sub talpa fundatiei (daca
Ho> Zl atuncifi=l);
• z - adancimea in (m) masurata de la suprafata;
• a, - presiunea acceptabila / adrnisibila transrnisa de talpa fundatiei
in (kPa);
• J c = 1,71 I N~:T- indice de cornpresibilitate;
• N,f)PT - valoarea necorectata a penetrarii dinamice standard la nivelul
Ho cand Ho> ZI si la nivelul B cand 110 < zr.
Grosimea zonei de deformatie z, a fundatiei influenteaza valoarea
tasarii, iar aceasta se ia 111 consideratie astfel:
• daca NSPT creste eu adancimea sau este aproximativ con tau'
pe adancirnea zonei active I de deformatie z, = B()·763
respectiv
--.
B(rn) 2,0 3,0 5,0 10,0 30,0 50,0 ]00,0
z, (In) 1,63 2,19 3,24 5,56 13,0 19,86 34,0

• daca N SPT seade eu adancimea, zona de deformatie se

considera z, = 2· B .
Pentru nisipuri supraconsolidate relatia de ealeul propusa este:

(6.15.b)

(6.1S.c)

unde cr;r este sarcina geologica la baza excavatiei 'in kPa.

590 FUNDATlll- FIZICA ~l MECANJCA PAMAN1'URILOJ~

"
In lucrarea [92] relatia de calcul care estirneaza tasarea totala (.S'.~.~ 0)
a nisipurilor este prezentata sub forma:
,
a ·a
Sf = JI's • J.r,'
H •JI • vO f + ('q - (Y vO') • a f (6.15.d)
3
unde:
• If; fH = It; Zj = z, au sernnificatiile prezentate mai sus;
• af = 1,7 J. BO,7 / N~:T - compresibilitatea in (mm/kl'a) cu latirnea B
exprimata in (m)
• q' '# q:et - presiunea efectiva la baza excavatiei;
• (Y:o - sarcina geologica la baza excavatiei;
• .fr - factoru I de compresi line secundara cu expresii Ie:
- j; = 1,3 + 0,2 -log (t / 3), pentru sarcini statice,
- /, =1,7+0,8·log(t/3) pentru sarcini osciJante, cu tirnpul
(t) exprimat in ani (t 2:: 3 ani de la terrninarea constructiei).
Daca nisipul este SUpJ"QCOI1Solidat, atunci terrnenul din paranteza
relatiei de calcul a tasari i se reduce la valoarea (q' . aj' /3).
Influerua apei, pentru nisipuri sau prafuri nisipoase dense se
propune a se lua in calcul prin corectarea penetrarii dinamice standard
pentru (NsPT> 15) conform relatiei propuse de Terzaghi ~i Peck:
NCV/,(!('LO( = 15 + 0, 5· (NSPT - J 5) (6.16,a)
Pentru straturi din pietris sau nisip eu pietris corectia se propune a fi:
N corectat = I, 25 . NSPT ( 6. J 6, b)

De remarcat ca relatiile prezentate servesc, in conceptia autorilor, si

pentru determ.inarea presiunii acceptabile / adrnisibile a terenului de fundare
pentru 0 tasare adrnisibila sad = 25 mm ;

(6.17.)
PCI. = v, = I, ,f' . BO.7 ,]
s I C
•

Etape/e calculului In metoda Burland - Burbridge sunt:

• determinarea adancimii zonei de deforrnatie (ZI = Zi);
• identificarea valorii NSPT de la adancirnea z, sub fundatie si
eventuala corectie;
• calculul indicelui de compresibilitate l.;
• determinarea tasarii (s) cu relatiile prezentate sau a presiunii
acceptabile (p aCI / P"on\I) pentru 0 tasare adrnisibi la "''>(Jd = 2,5 em .
(1. /
 6. TASARI~A CONSTRUCrlILOR 591

• Liao si Whit/nan (1985), [38] au stabiJit urmatoarea exprcsie

pentru presiunea acceptabila / adrnisibila (qa) a unei fundatii plasate pe un
nisip care prezinta valoarea N SPT a penetrarii dinamice standard (S PT) La
adancirnea B sub talpa fundatiei:
q a = 0,41 . Ncorec .: s i [kPa] (6.18.a)
unde:
• S, - tasarea adrnisa (acceptabila), in mm;
• Nc()rec. - valoarea corectata a penetrarii dinamice standard.
"
In baza relatiei 6.16.a se poate estirna tasarea instantanee:
r:
S.=-·-~--
I
(6.18.b)
0,41 . N coree.
cu:
- pnet , presiunea neta la nivelul talpii fundatie (Pnef = qu - r D f) in kPa;
- N C
()1'ec. = CN . C~JI. N SPT , unde:
CN - factorul de corectiei al penetrarii dinarnice standard 111 .aport
de sarcina geologica sub talpa (0-;0 =: rz in kPa, z=F
Cw - factorul de corectie functie de adancimea apei subterane, Z~V,

o < z ~v~ (DJ' + B) .

Factorii de corectie sunt calculati cu relatiile [38]:
• C; = ~95,8 / 0-;0 pentru C; S 2 (Liao si Whitman, 1985) (6.18.c)

• 'IV == 0,77 -Iog., (J 91610-;0); pentru valori C; S 2 si 0-;0 >24 kPa

(Peck et all) (6.18_d)
1 Zw
• C~V = - + ~ I si pentru Zw 2 (D f + B); C"w =1 (6.18.e)
2 2·(Df+B)

• Mayerhof (1965) [37], [210] considers ca IlU ar fi necesara

corectia in raport de prezenta apei subterane, ci numai in raport de (o-~o),
deoarece valoarea N ~iPT inregistrata pe teren at· cuprinde implicit aceasta
corectie. Totodata considera ca rezultatele furnizate de relatia (6.16.a)
pentru qa utilizand Ncorec. = eN . N,C;PT ar fi cu cca. 50% mai mari decat in
cazu I uti] izari i valorii inregistrate N.~rT'
592 FUNDATIII - FlZ[CA~' MECANICA pAMANTURILOR

c. Estimarea tasarii instantanee prin incercarea cu placa

Tehnologia lncercarii eu pLaca a fost prezentata In §.4.2.S.]. De
regula incercarile se fae pe placi de otel eu diametrul/latura de 150-720 rnm,
dar eel mai des se folosese placi cu diametrul/latura de 305 mm si
grosimea de 25 mm. Groapa va avea adancimea de fundare propusa (Df) si
Iatimea I diametru I de eea. 4· B p (B p - latimea placi i) [38] .
• Estimarea tasarii fundatiei reale (SF') sub actiunea unei presiuni (P)
presupuse uniform distribuite pe latirnea acesteia (Bpoo), pe baza tasarii placii
S p = f(p~ se face [20], [38], [39], [68], [2l0] in baza relatiei empirice
stabilita de Terzaghi si Peck, pe plaea eu dimensiuni de 0,305·0,305 (m")
[46]:
2

6,86· BF
S I'r: =SP . (6.19.a)
3,25· B" + 1

adaptatd de D 'Appolonia [31] sub forma:

2

2
SF = .s'p . (6.19.b)
1+Bp1Bp

modificata de Bjerrum si Eggestad [31], [2 J 0] si adaptata ulterior sub

urmatoarele forme [39]:
2

BF
SF =: , (pentru argi Ie) (6.19.c)
B,)
•
~l
2 2
B 3 28· B -J-l
SF=S,)' F .' P ,(pelltrunisip) (6.19.d)
Bp 3,28 . Br + 1
• Bond (] 961) in baza a numeroase incercari ell placa (B p = 300 -
•

500.mm) recomanda urrnatoarea corelatie intre tasarea placii ~i

a fundatiei
[31]: .
n

(6.19.e)
 6. TASAREA 'ONS--rRUCTIILOR 593

unde (n) este un coeficient cu valori, in lipsa altor deterrninari, de urrnatorul

ordin de rnarirne:
• • . ,
Tipul argila rusip cu OlSlP
argi la • • nisip indesat
pamantului nisipoasa indesare medie afanat

n 0,03 - 0,05 0,08 - 0,10 0,40 - 0,50 0,25 - 0,35 0,20 - (),25

Relatiile de tipul (6.19.) pot fi utilizate prin trasarea diagrarnei

""F = .(1)) functie de diagrama presiune-tasare s p = f(p) rezultata prin
"
incet"carea eu plaea. In baza aeestei diagrame SF = f(P) se poate determina
si [37] p,·e ..siunea acceptabild neta pentru fundatia reala, fundata np ni 11),
de latime BF" prin intrarea in diagrama eu 0 tasare admisibila de 25,4 mm
(1 inch). De rernarcat ca zona activa sub placa si sub fundatie difera
(fig.6.2.) si rezultatele vor fi mai indepartate de reaJitate cu cat diferenta
dintre dimensiunile placii si fundatiei este mai mare,
o
solutio [210], e drept, costisitoare, ar fi determinarea tasarii placii
ea medie intre mai muJte determinari (..~pi) efectuate la adancimi diferite.

6.2.2. Estimarea tasarii imediate (elastice) sau a tasarf totale, in

cazul pamanturilor coezive, pe baza extrapolarii rezultatelor
teoriei elasticitatii,

Aceste metode elaborate initial pentru estimarea tasarii "totale' a

semispatiului sau semiplanului, pot servi prin introducerea valorilor
corespunzatoare a modulului de deformatie liniara si a coeficientului lui
POjSSOll (E,f; VII) determinate prin incercari nedrenate, la calcu lui tasarii

instantanee, a pamanturilor coezive.

Ca urmare se vor prezenta cazurile generale specifice masivelor
considerate liniar-deformabile, izotrope sau anizotrope eu particularizarile
necesare ealculului tasarilor "totale" (Ed; V d) sau imediate (Eu; '/u ),
actionate de fundatii elastice, respectiv de actiuni uniform distribuite. De
remarcat ea relatiile pot fi utilizate atat pentru calculul tasarii din
consolidarea primard si / sau instantanee pentru argile (s; = s; + sc) si
numai ill cazul nisipurilor se poate accepta ca relatiile pot exprirna tasarea
totald ('S'I ~ .S'; + .S'", .S's ~ 0 sau chiar s, ~ ';' s; ~ s, )
594 FUN DATIL 1 - FIZICA $1 MECANICA PAMANTURlLOR

6.2.2.1. Calculul tasarti masivelor omogene ~i

izotrope

Metodele care au la baza rezultatele furnizate de teoria elasticitatii

pleaca de la expresia deforrnatiei specifice &z' data de legea generalizata a
lui Hooke.
• Astfel, pentru calculul tasarii unui punct M(x,y,z) din interiorul
semispatiului (fig.6.8.a), actionat de 0 forta concentrata, se considera
deformatia specifica In raport de tensiunile din punctul M [43], [162].
p
P (kN/ll11)
x

. M I

I .
:
,:>0
t:>-
':
R\\ :l 1 x_--I
,
I• ... Z II r-----
d::»x
•
: _ -t... __.._ ,J

.:
,
t

I
.,
I

I,'
.,'
'. ,.'
~'

I ··-- ..
: ~ ....--
\: ~xy.z)
~~
z

M'

a) Tasarea punctelor din semispatiul liniar b) Tasarea punctelor semiplanului sub

deformabil sub actiunea unei forte actiunea unei sarcini liniare distribuite
concentrate
Figura 6.8. Tasarea punctelor semispatiului si semiplanului

W= 8z -dz (6.20.a)

care, prin integrare, in cazul unui masiv izotrop (E=const.), perrnite gasirea
expresiei generale a tasarii punctelor sernispatiului:

W = 1. [0" z - v .(0"r + 0"II ). dz + f (r) ] (6.20.b)

E
,...
Inlocuind
in relatia (6.20.b), tensiunile prin expresiile lor, pentru 0
sarcina concentrata (P) [162] si punand conditiile initiale:
W = 0 ~ j'(r) == 0
se obtine urrnatoarea expresie de calcul a tasarii intr-un punct oarecare a)
semispatiului [45], lI62], [2l4] actionat de 0 forta concentrate P:
 6. TASAREA CONSTRUCTIILOR 595

W= P . 2· (1- v +1 Z2
(6.2().c)
•

4·;1l"·G R R3
"111 care:
• G - modulul de forfecare sau modulul de deformatie '1 . " nl;
• R - raza vectoare a punctului in care se determina tasarea:
• z - cota punctului considerat;
• P - intensitatea actiunii exterioare;
.( v - coeficientul lui Poisson.
Tasarile punctelor situate In planul suprafetei semispatiului, la
lumina zilei, se obtin prin introducerea in expresia (6.20.c) a nl(.l'; . () si
R = r, rezulta:
2
p. 1- v
W (x, y, 0) = _...:...,______;_
si inlocuind
2·/{·G·r
p
sau ~=--- ~ .)
n=E:» n=C:»
unde:
2
• C == E' /(1 - v ) este constanta elastica a semispatiului;
• r - distanta intre punctul de aplicare aJ fortei si punctul d J'~
semispatiului (}\1, ) pentru care se deterrnina tasarea (fig.6.8.a.).
•

"
• In cazul semiplanului elastic (fig.6.8.b.), tasarea unui pu: t al
suprafetei se obtine prin acelasi procedeu, rezultand:

W (x,O) = 2· P . In d . -., )
4 _.

fr·C x
unde:
• x - abscisa punctuJui in care se deterrnina tasarea relativa (lfl •
• d -distants arbitrara cat mai mare (d » x).
0
De rernarcat ca In cazul serniplanului elastic expresia (6.22.) nu
furnizeaza valoarea absoluta a tasarii 111 punctul (A4I ) ci valoarea relativa a
acesteia.
• Pentru sarcini uniform distribuite pe suprafete de incarcare de
.forme regulate (dreptunghi, cere, patrat, etc.) tasarile puuctelor sernispa-
tiului se obtin prin integrarea relatiei (6.21.) pe suprafata respectiva.
Considerand 0 suprafata dreptunghiulara de incarcare din f.lg.6.9.,
care transmite sernispatiului 0 sarcina uniform distribuita p(x,y) = constant,
596 FUNDATll1 - FJZICA $1 MECANICA PAMANTUR1LOf{

expresia tasarii intr-un punct oarecare M(x,y,O) se obtine prin aplicarea

principiului suprapunerii eleele/or.
Astfel, pentru forta concentrata elernentara dp = 1')' d~ . d17 ,
actionand intr-un punet oarecare M( ~,17,0), tasarea elementara, COil form
re Iatiei (6.2 J .) va fi:
,
" ,

Figura 6.9. Calculul

tasdrilor semispatiului
actionat de ofortii
uniform distrlbuitd
,
a = 2a, .:' A c
,.
".'
y, "
~

dW(x,y,O) = p' dll' d~

1£·C·r
Cum r2' = (~- X)2 + (17 - y)2 , relatia devine:
dW'(x 0) = p. d~ od17
,y, x-C ()2~-x + ( 17-Y )2
si deci:
W(x,y,O)= p . d~ ·dll (6.23.)
rc . C (; - X)2 + (17 _ Y )2
Rezolvand integrala se obtine [75], [126]:
,---------

W(x,y,O)= p. 0l-X -In 2 2 +

1£ . C (a, - x) + (Il, + y) - (b, + Y)

(a, + X)2 + (hi _ y)2 + (b, _.Y)

+ (a, + x) -In ~======----
2 2
(a, + x ) + (b, + )1) - (b, + y)
(a, - X)2 + (hi - y)2 + (al - x)
+ (hi - J/) -In -7=======----
2 2
(a, + x ) + (bl - Y ) - ( a, + x )

•
 6. TASAREA CONSTRUC]'IILOR 597

(6.24.a)

Facand notatii Ie:

a =a, Ib,~i As=a b=sai b i, rezulta a, =,Ja·AI2 si b, =O,50·J 4,'a care
inlocuite In relatia (6.24.a), permit obtinerea tasarilor ill puncrele " B, C
din planul z = 0 sub urmatoarea forma [37], [108]:
• pentru punctul 0, din centrul suprafetei de incarcarc
pe x=y=O se obtine:

• pentru punctul C, dill coltul suprafetei de incarcare, de

coordonate x=al, y=bi, rezulta:

p.JA J 1 a
2 2
C rc a l+a -a 1+a -1 C
pentru punctele A si B, corespunzatoare
• mijlocului ], =ilor
suprafetei de incarcare, de coordonate x=O, y=b, si respectiv x==al, y=O,
rezulta:
2
___ -=. In 1 +a.1n-Jl+4a +1 =" ..f1_.(l)
'I C rc.[;; -Jl+4a2-2a .J1+4a2-1 C A

({ . I.d)

.J4+a2 +a J a p . .JA
--- --.............,.
. 1n + a· n --;:::===-- = C . (JJL1
2 2
C 1C''[;; .J4+a -a .J4+a -2
(6.24.e)
Tasarea medie a suprafetei de incarcare se calculeaza cu relatia:

W -
Volumul limitat de suprafata de incarcare si suprafata deformata [W (. ". )]--
med - aria suprafetei de incarcare (z«, .2b,) -

w ( x, y ) .dx .dy
=>
4· a , . b ,
598 FUNDATIII - FIZrCA $J MECANJ(~A PAMANTlJRJLOR

(6.25.a)

Relatia 6.25.a, confirmata de lncercari experimentale (fig.6.2.b) arata

ca tasarea medie si implicit a unui punct de pe suprafata semiplanului, sub
actiunea unei incarcari locale, este direct. proportionald , (coeficient de
proportionalitate mn1 / C) Cll presiunea aplicatd (daca presiunea nu
depaseste limita de proportionalitate) ~i cu rdddcina pdtratd a suprafetei de
incarcare ( .fA ).
"
In mod similar', pentru 0 suprafata circulara se obtine [214]:

• tasarea 111 centru: W(O) = _2_._p_'_r (6.25.b)

C

• tasarea punctelor de pe circum ferinta, W(r) = 4· p. r (6.25.c)

Jr·C
"
• ln concluzie, expresia generala a tasdrii unui punct al suprafetei
semispatiului stabilita de Schleicher (1926) este:

s. = W~ == _p_' fl_A_, W_i (6.26.a)

I I

C •

2
Introducand in relatia (6.16.a), A == 4· Q
1 '/J1 == 4, a .bl I rezulta:

W == 1 ·(p·21) .J;;.f1).) =>

I C I" v~

{Of

p .b . W;
"~I == W; == --- (6.26.b)
C
Coeficientii ( m; ) care depind de forma fundatiei (a == a / b ) SUIlt dati
in tabelul 6.3. [157], [2t4], [215], atat pentru semispatiu
,
(z~oo) cat ~j
pentru calculul tasarii medii lIlt) «(V:
a UI1Ui strat deformabil, de grosime H
(0 ~ z ~ H ), limitat la partea inferioara de un strat nedeforrnabil.
Coeficientii m; (pentru calculul tasarii in co/lui fundatiei), cv~
, .,.
(pentru calcu lul tasarii in centrul fundatiei) si ai; respectiv (i)",Jl (pentru
calculul tasarii mediii sunt deterrninati pentru fundatii perfect flexibile
(actiunea transrnisa direct sernispatiului).
 599

Tabel ti.La. Valorile coeficientilor cu; pentru calculul tasdrilor semispatiului actionat de 0

sarcina uniform distribuitd

Raportul , .. (j)~h - pentru un strat de grosime

laturi lor cu - pentru sermspatiu
relativa II . J.
a = a/ b , -
cu'c (I)'
0 w'm (1)e'o"s I 0,25 0,5 1 2 ~I

,
I cere 0,64 1,00 0,85 0,79 0,22 0,38 0,58 0,70 0,78
I :Jatrat 1,12 0,95 0,88 0,22 0,39 0,62 0,77 0,87
-
I ,5· 1,36 J , 15 1,08 - - - - -
, t-I
2· 1,53 1,30 1,22 0,24 0,43 0,70 0,9() 1,16
tb
3· I/2 r.u~
a
~
Q) 4
1,78
1,96
1,53
1,70
1,44
I ,61
0,24
-
0,44
-
0,73
-
1,0 l
-
I,3 1
-
..a 5- 2, 1O 1,83 1,72 - - - - -- - J .-
-
10 2,53 2,25 2,12 0,25 0,46 0,77 I, )5 ~,02
Valorile • all fost calculate de Schleicher, celelalte de Titovici

• Gorbunov - Posadov [214] a calculat coeficientii (1)~h si m;'""

care pot f utilizati in relatiile 6.24.b pentru un strat de grosime fini .If/h)
limitat la partea inferioara de tIn strat practic incompresibil. alorile, cu
abateri de cca. 2% fa~ade cele exacte, sunt date in tabelele 6.3.b ~it; '.

Tabel 6.3. b. Valorile coeficientilor (1)~/ pentru calculul tasdrilor imediate (,1..ist ice In axul
fun dat ie i .11exib iIe
Ore ptun gbi Banda
Hlb Cere
0.=1 0.=2 0.=3 0.=10 0.=00
0 0 ()
°
0,25 0,13 °
0, l3 °
0,13 °
0,13 0,13 0, l3
0,5 0,26 0,26 0,26 0,26 0,26 (). '26
-)
0,75 0,39 0,39 0,39 0,39 0,39 •
()
1 0,50 0,51 0,52 0,52 0,52 0,52
.... 1,5 0.64 0,68 0,73 0,74 0,74 ,
074
2 0,73 0,78 0,88 0,89 0,89 0,89
2,5 0,78 0,84 0,99 1,02 1,03 1,03
3 0,81 0,88 L,08 1,13 1,14 J ,14
4 0,86 0,94 1,18 1,27 1,31 1,3 I
5 0,89 0,98 1,25 J ,36
-
1,46 , • t- -
--1.(.,; - "-
7 0,92 1,02 J ,33 1,48 1,67
- --
1O 0,94 J ,05 1,39 1,57 1,89 I.
- --
20 0,97 1,09 1,46 1,67 2,19 2,34
50 0,99 0,11 0,50 1,74 2,40 2.92
- ---
00 I,O() 1, 12 1,53 1,78 2,53 I
•
600 FUNDATII r- FIZICA $1 MECANICA pAMAN'('URILOR

Tabel 6.3.c. Valorile coeficieruilor CO:"II pentru cCI/eLI/LII tasdrilor medii imediate / elastice
ale fundatiilor flexibile

Dreptunghi Banda
11/ b Cere
a=1 0.=2 a=3 a = to a=oo
0 0 0
0,25 0,12 0,12 °
01_J2 °
0,13 °
0,13 °
0,13
0,5 0,22 0,22 0,24 0,24 0,25 0,25
0,75 0,31 0,3.1 0,34 0,34 0,35 0,36
L 0,38 0,39 0,43 0,44 0,46 0,46
1,5 0,50 0,53 0,59 0,6J 0,63 "
0,64
2 0,58 0,62 0,70 0,73 0,77 0,79
2,5 0,63 0,68 0,79 0,83 0,89 0,92
3 0,66 0,72 0,87 0,92 1,00 1,03
4 0,70 0,77 0,96 1,04 1,15 1,20
5 0,72 0,80 1,03 1,13 1,27 1,34
7 0,75 0,84 °
J, I 1,23 1,45 1,54
to 0,78 0,87 1,16 1,3 J 1,62 1,77
20 0,81 0,91 1,23 1142 1,90 2,19
50 0,83 0,93 1,27 1,48 2,10 2,66
00 0,85 0,95 1,30 J~,63 2,25 00

fundatiile
Pentru rigide (la care distributia presiunii este
neuniformiii, tasarea rezulta constanta pentru toata suprafata si se calculeaza
cu coeficientul (i)consl8I1l' obtinut prin incarcarea semispatiului CU 0 distributie
similara celei din fig.4.45.
Pentru calculele practice, se pot considera urmatoarele relatii de
legatura lntre tasarile fundatiilor perfect elastice si cele corespunzatoare
fundatiilor rigide [192] rezultate din compararea rezultatelor teoretice
corespunzatoare fiecarui caz In parte (w == s):

Wrncxibila medic) ~ 0,90· U/(flexibila maxim] ~ 1,10· U/(rigida)

- pentru suprafata de incarcare:
• circulara => ~..( rlg"ia) ~ 1/2· (W rentru
+W 11/
.)
arg tne flexibila
•

• dreptunghiulara => ~rigi(I(7) ~ 1/3 .(2 . Wce",rll + ~olt ) flexibila

• continua => ltV..(rl~,dfl) ~ 1/2· (w centru

+ Wn. arg tne
. flexibila
"
In general se considera de catre Schleicher (1926) [31 J si alti autori
ca factorul de influenta pentru fundatii rigide este cu cca. 7% mai mic decat
eel pentru fundatii flexibile, respectiv reprezinta 93% dill valoarea acestuia.
 6. T/\SAItEA CONSTRUCTI! LOR 601

Alti autori [J 55] considera rapoartele tasarilor pentru cele doua tipuri
"extreme' de rigiditati ale fundatiilor, respectiv ill anumite puncte ale
acestora, raportate la valoarea medie a tasarii (tabelul S.d.)
TabeI6.4. Raportul dintre tasdrile punctelor caracteristice ale suprafetei de inciircare si
tasarea medie pentru fundatii flexibile si rigide
---
Fundatie flexibila Fundatie ri gida
Raportul I
scoll .~centru lY mij .Iatime S rig ida
H/L
S "led. S med . Smed. .f\ med .

CO 0,50 1,20 0,90 0,90

1 0,50 1,30 0,70 0,80
1/4 0,40 1,30 0,70 0,8()

Relatiile 6.24. puse sub diferite forme permit atilt calculul

deformatiei totale (SI) cat si a tasarii imediate (instantanee) (s;).
2
Astfel relatia generala, prin inlocuirea C = E / 1- v ) poate f pusa
sub forma:
2
W = 1 . p . b . 0/' J - v =>
E __ ----..',---
__
I
W==p·b.! (6.26.c)
E
unde:
2
Ito; v) = OJ'· (1- v ) este denurnit factor de influenta
/ coeficient de
influenta al tasarii si este functie de raportul laturilor (a) si coef i -itul lui
Poisson.
Daca In relatia (6.24.c) se introduc valorile modulului ,I ~deformatie
liniara (Ed), respectiv coeficientul lui Poisson (Vd), determinate in conditii
(C.D.), consolidate - drenate atunci, tasarea obtinuta reprezinta tasarea
totala (W == 1St ):

(6.27.a)
"
In cazul in care, pentru pamantul saturat, parametrii (El,) si (, sunt
deterrninati prin incercari (U. U .), neconsolidate - nedrenate, atunci tasari Ie
obtinute cu relatia (6.26.c) reprezinta tocmai tasarea instantanee:
p ·b
s, == n • 111 (n 27. b)
Ell
 ... "
602 FUNDATlf I - PIZICA SI MECANICA PAMANTURILOR

• Steinbrenner (1934) [31], [70], [2l4] a propus 0 relatie similara

pentru tasarea coltului fundatiei (fig.6.1 0.), [46]:
2
. l-v
t:J{ = s, == qo . B· . If} [em] (6.28.a)
Eu
cu coeficientul de influenta Ip avand expresia [46]:

I L 1 +~(LI B)2 +1 L L 2
J I) = . - ·111 +In -+ +1 (6.28.b)
1l B LIB B B
unde:
• BIL - latilnea I lungimea talpii fundatiei (vezi nota de Ia fig. 6. J 0.);
• E - modulul de deformatie liniara al argilei, 111 daN/cn12;
• v - modulul lui Poisson pentru argila (care se ia In general == 0,5);
2
• qo - presiunea neta exercitata de fundatie, 'in daN/cm .

• Terzaghi (1943) bazat pe relatiile deduse de Steinbrenner [95],

[2 J 4], [70], (fig.6. IO.a) propune pentru factorul de influenta:
2 2
• I P = (1 - v ) . F.I + (1 - v - V ) . F 2 ,.
• 11' = F; + F2 pentru un coeficient a lui Poisson egal eu 0;

= F"
[214], sau If) =- 0,75· ~, [95], pentru modulul lui
• Ip
Poisson egal cu 0,5.
Coeficientii F" 172 eu expresiile grafice din figura 6.l0.a. depind de
raportul laturilor nl,==LIB si n==HIB si sunl date de relatiile:

_
F.1- /11 . I 1 + -J.I +
m n
n1
2
. .J /112 + n
2
+In 1+.JJ+m2 ·.JI+d
2 •

7r m- ,) + -J ln2 + n 1
+1 2
1+-Jm +n +1 2

(6.28.c)
•
11. 111
F2 = . arctg --;:=======::::::- (6.28.<.1)
2·1[ n. .Jd +/ +1
2 2

unde H ~ 4· Beste grosirnea stratului compresibil de sub talpa fundatiei .

•

• Bowles [31] introduce si efeetul adancirnii de fundare (D! 18)

prezentand relatii Ie 6.26. sub urmatoarea -[Ofl113:
 6. TASAI~EA CONSTRUC1'IILOR 603

._
Q)
.~~

•
.~
~
u
~
o
cS ~

t:s
Q)
"'d
S. .....
~
......
._~

It;'
.._.
~

e-
~
.....'"=
. •" ..• ._ . _.
~
...... "'ti
g
I •
CI)
• ,..-.,
.
~

.\,

•
..0
....;:s
c., ~
't:s
~
~
;:s ;:s
........
.st ~
~
\:! .......
E ~
~
~
c., ~

4.. ~

o
..
00 ~
t:s
......
~

c.,
~

--
~ <:)
- tt ~

~V .....
~
t:s
~
t-... - 0
..- • L~ .....
-c ~
o c.,

1- -
II
~
./

V<8 ._ ~

....'.-..
_ ....
•

V') ~ V II
Q) 'a~
Q)
~
~

II \ ',p_ .@ too:>.
\0
0'"
- --- ~~ ..""..... ~

~
•
I:l
~

§ ~

,
~
'"= ~

,
,-...
_- - ~~
~
~?!' ~
tE
cd
....
Q)

.0 .....
~
~

~
.D Q)
.9 ~
......
~

·R
~
~
,., __. ;:::3
....
el.) ~
;:s
V)
- ~- 1/.,/ - ~
- -- CI)
..._
~
t:s
~
......Ih 0'" Q)

._-
"'C -, ·S-)cd (/)
t:s <:)

f}
~
V " ._
.0 ~ cd
~

.....t:s {S
.....

~
... V --
~

II . ,.
~
~
'S~ ~
..... ~

...
~
..__.. P- el.)
..... .
V
0
._~ ~
;:::3
- ~ 8 ..... ~
l.Lc 1,-- -- -._ ~ _.
._ ._.....
0
u ~ {j
-
'3 ~
Q)
't:s '"=
cd
- ]
;:::3
.... ~
Q)
"'d ti .._
M
0
... :a "-
..._
~

£
~

0
~

..-
- _.
--
~
til ~
._5
0
.2!
;:s ~
~
cd ~
(.)
Q)
d
~ ~ ~
Q)
N... .§ 0 ~5
0
f-- 1-
CI) .~ o <:;::)
• .....
.......
§ r~... -. .....
~N
-I- r __ - -::-=-
r- - ~ _ - _ _
...__ ~_______
._ - - -
0 1=8/1
-= ~_ _
~_____
00 =8/',-' ~
, -, '<:) 't:s
1- - - _
::r:
- .._ ~

c'" fl"T .....l

... -#i......,,_- ... .)~
-~......... /1- -- t- "!!o.._
- - - - -. - -'I- - -
~
;:s
.......
.~ ;:s
,'/ ....
,............~fV1--
o to __

- - - ~- 1--_
ti:
~ "'$"
_ . I (
-1- - - - - - I- - - to- -
- __ " __
- - - .~ - -
>- _":
to- - -
~
t:s
~

t:s
o ~

o 00
-
o • •
't:s
......
~

•
604 FUNDATJJ J - FIZICA $1 MECANICA pAMANTURILOR

2
' 1- Vu ) -2·vu ·F (6.29.a)
Si == P n • B . E . F.1+ 2 ·F3
II
J -V u

cu:
2
J +.Jl + M2 . .J M2 + N M+.Jl+M2 ·.Jl+N2
F; = 1. M -In +In ~--~========~-
1! M·l+.JM2+N2+J 1+.JM2+N2+1
(6.29.b)
(6.29.c)

unde:
• M = L' / B'; N == H / B'; B' = B /2, pentru centru; B' = B pentru colt;
• L' = L / 2 pentru calculul tasarii 1n centrul fundatiei;
• L' = L pentru calculul tasarii coltului fundatiei;
• F3 - definit ca raport intre tasarea corectata pentru adancirnea Dj si
tasarea pentru 0 fundatie cu Df == 0 cu valorile prezentate III
graficul din fig.6.11 .
10 - .
I I I I I
- -
<,<, •
-
9
~
r"l

...
, ~'"
r-.... Z --
f "~~ ...,.,

d)

.§
<, <,
r-,r-..... ~~
~ :Z
~
8
"-<,
.......
r-, ~~~ <, -
tU
V
"'0 <,
~

'K~~
~~

<, -- -
i" ~ ~"
7
a
0
~
,,~ r-......
'~.
~., v'¥)
u
~ <, I"~ ,3 ~
~
.,5 ~ <,
6 .........
~

:..:.1 ............ ....

- :""
"'"
5
0,5 l,O 2,0 . 5,0 10,0
adancirnea relative, Drl B

Figura 6.1 I. Coeficientul de corectie FJ in raport de addncimea relativd de fundare (0/8)

Daca punctul (N) nu este situat pe coltul fundatiei fig.6.1 O.b, atunci
coeficientul de influenta IpN se calculeaza ca in cazul starii de tensiune, prin
metoda punctelor de colt:
 6. TASAREA CONSTRU TIILOR 605

(6.30.)

Pentru modulul de deforrnatie liniara (E), in [214] se recornanda

considerarea modulului tangent cand curba ~(J" = .fC&,) prezinta 0 portiune
rectilinie clara ~imodulul secant cand curba deviator - deformatie (6.a - &, )
J1U prezinta clar 0 portiune dreapta, Curba tensiune - deformatie
[~(J" = ( (J", - (J")) - c,] se propune [214,] a se obtine printr-o incercare
triaxiala, avand presiunea laterala (J"2 = (J"3 = r. Z (sarcina geologica).
Modulul secant (tga = 6.(J" I 6.&) s-ar obtine prin unirea originii curbei
1l(J" - C, cu punctul de pe curba care ar corespunde aproximativ tensi uni i
6.(J"z induse asupra probei de catre presiunea neta P1'1'
Rezultatele furnizate de relatia 6.30. VOl" fi corectate in functie de
adancirnea de fundare (fig.6.11.) .
• Harr (J 966) indica practic aceeasi relatie (6.24.) pentru estirnarea
tasarii imediate a unei fundatii flexibile actionand la suprafata semispatiului
(Df=O) de marime serniinfinita (H=oo) [37]:
• s, = Pn . B . (1- VII)' a (pentru coltul fundatiei) (6.31.a)
Eu 2

• S.= p n . B .I-v.a
( ) (pentru centrul fundatiei) (6.31.b)
I II

Eu
unde:
.Jl+ln2 +1
(6.31.c)
1l .Jl + nl
2
-1
• m=BIL
• B, L - latimea si respectiv
lungirnea suprafetei de distributie a
presiunii nete uniform distribuite p.;
Relatiile de tipul 6.29., 6.30., 6.31. pot fi utilizate ~ipentru estimarea
tasarii totale a fundatiilor flexibile cu utilizarea parametrilor (E(l: ,I d)
deterrninati prin incercari de tip CD. Pentru tasarea fundatiilor rigide se pot
aplica coeficientii de corectie de tip a; aov; aor prezentati III [3]] sau pot f
utilizate aproximarile prezentate mai sus .
• Fox (1948) [2 J 0], [) 9], pentru a tine searna de faptul ca actiunea
exterioara nu se aplica pe suprafata sernispatiului, ci la 0 anumita adancime
606 FUNDATU I.- FIZICA $1 MECANICA pAMANTURILOR

(D), recornanda corectarea tasarii instantanee data de relatia (6.27.b) Cli un

coeficient de corectie dat in fig.6.25.
• Tomlinson [23], [210] recomanda aplicarea aceluiasi coeficient de
corectie ~itasarii totale data de relatia (6.27 .a) .
• Janbu, Bjerrum si Kjaeonsli (1956) au calculat, pentru un
coeficient de contractie transversala (v = 0,5), ceea ce implica absenta
deformatiilor de volum, factorul de influenta l,,=f.j J Po care este dat in
fig.6.12. Graficele, respectiv coeficientii J~oIA2 ~i,£lIlA I au fost corectati de
Christian ~i Carrier (1978) [37] care au pus relatia 6.27.b sub forma:
SI = A,
. A2 . P n . b ( 6.27 .c)
En
eu coeficientii A2 si A I din fig.6. 12.
Graficele Janbu, stabilite pentru terenuri omogene de grosime
lirnitata, pot fi folosite si pentru terenuri stratificate [160] prin considerarea
unui modul de deformatie Iiniara mediu En1 calculat cu relatia:
n
Ld;. hi
E = __.:;.__l -- (6.32. )
m ~
L..J
d. '/1.
___;__I, I

I E. I

"m care:
• E, - rnodulul de deformatie liniara al stratului i;
• hi - grosimea stratului i;
• d, - distanta masurata de la limita zonei active (§ 6.2.3.) palla la
mijlocul stratului i;
• n - numarul de straturi dill cuprinsul zonei active.
"
In cazul unui strat de argila cornpresibila lirnitat de doua straturi de
nisip, eu limitele de stratificatie aflate la adancimile H". ~i IIi, masurate de la
talpa fundatiei, tasarea imediatd prin metoda Janbu and all. se face prin
considerarea unui coeficient 1-'1 = !-Lli - f-Lis' calculat in baza coeficientilor
JLli = ft H, / B)si /-LIs = ft H, / B) dedusi din Figura 6.12. in baza
adancirnilor relative corespunzatoare suprafetelor de stratificatie.
Pentru aflarea tasarilor in alte puncte ale suprafesei de incdcare se
pot utiliza principiile metodei punctelor de colt co in cazul ..starii de tensiune
in raport cu Iu (relatia 6.30.). .
 6. TASAREA 'ONSTI{UCTIILOR 607

0
0
0
.......
•

0
C"-I
._,...tS
s:

-s 'E
-
0

II •
'(I;J
0.
~
cJ
6
\tS
•
~ ~
"'t1
• 8
-
0
-
""' -i3
c.u
,tS
c.u
""' E
S
II
0
M
'._'-_
)~

s -
0 0
....... 0
~
~

tS
'n ~ ~

~
• '.t::
• • ~
•
• •
I r-' ts::
• ~OO'
11"'1
I-
s::t.~
......0'\
0 ......
. _
~~

c-t
0 ~
~

._
<.J
~t
.....
c:u

.. -
- •
0~
80._
- -
0~ 0 00
__....
V"\~ 'I') 0 11"'1 0 0\ 00°
• • •
M N ('I ....... 0 0 0 0"
...(:)
(I V) '1'1 IrllU~!O!J~O:l ('V)Crf In)Un!~U;lO:l ~

0 0 0
-
0 C't
•
g • •
• • 0
0
~
-
0 V"\ ('II

tu •
.......
•
0
.......
• •
.~ ~

0.
• •

o
8
- I o
-
,

o
8 "I

"
~
-
«:) o
.....

C'I

·1] ,-,
cq
......
I:
I~ - -
.~ 3
L ..
V"\ V"\
1 h
~
ICXl •
0 0
II

n.
? I-
-
e., •
• I •
• \I • I
f'i,
• ~I

c--t
0 0
{] , 1" .
--
~

....... ..
..
o
M
o
<""I
" V)

-
.. 0
.......
.. ""'..
o
00
o
... o..

-00000
0\• 00 ...
r---
t"o
\0.. ""'.. 0

(' V) 't1 Inlt,a!Jy~OJ (tV) 'i1 fnlUa!~tl~O:l

608 FUNDATIII- .FIZICA ~j M.ECANICA pAMANTURILOR

". Buttler (1975) [192] a calculat factorul de influenta prezentat 111

figura 6.13. pentru cazul unui sernispatiu anizotrop, In functie de raportul
LIB, grosimea stratului compresibil / limita zonei active (zIB) si coeficientul
lui Poisson. Anizotropia semispatiului este caracterizata, if] acest caz, prin
cresterea Iiniara a modulului de deformatie liniar, In raport cu adancimea
(Eu==ElIO.pentru z=O):
Z
Eu=Etlo' 1+ k B (6.33.)

Graficele pot fi utiJ izate si pentru estimarea determinarea tasarii

[male prin introducerea parametrilor corespunzatori (Eel), (Vel) .
• Gazetas et. all (1985) [38] a pus relatia de tip 6.27., pentru 0
fundatie cu un contur oarecare, actionata de incarcarea P, ell luarea in
considerare si a contactului lateral intre fundatie si teren (deci imp] ieit a
frecarii laterale) sub urmatoarea forma:
p 2
S~i == Pe == . 1- VII . 1-1.\.. J..Lb • JL, (6.34.a)
E" ·.L
unde:
• P - incarcarea verticals P == P n . Af ;

• Eu; Vu - modul de deforrnatie liniara si eoeficientul lui Poisson;

• f.1s; f.1b; Jl, sunt factorii de forma, de incastrare ~i
respectiv de frecare
laterala ell urmatoarele expresii:
-0,38

II
r.t; =045·
, (6.34.b)

D 4
JIb == 1- 0,04 . f. 1+ - (6.34.e)
B 3
0,54

AI
f.11 == 1-0,16, (6.34.d)
•

eu:
- Ab , aria talpii fundatiei de forma oareeare;
- AI, aria laterala a fundatiei de adancime Df in contact Cll parnantul;
- 2L x 2B SU1lt dimensiunile conventionale ale talpii unei fundatii
rectangulare care circumscrie I incadreaza in plan talpa fundatiei de forma
oarecare si are suprafata A b,
 6. TASAI~EA CONSTRUCTJILOR 609

Iu
0, I 0,4 0,5
° 0,2 0,3 0,6 0,7

°1 1- ~ ~
1 r

LIB
I

-
=
T

1
•

2
~
K~
, ..... v = 0,5 -
3 1.\ " '\
t'\.
0/ L 7 -
4
5 I~ I- \ z
-
6
7
8 - .. ._
9 k= 10 k=3 k=2 k= I k=O,5 k=O

Iu
0, I
o ° 0,2 0,3 0,4 0,5
, I
0,6 0,7
I I

1 LIB =2
2
l\ ~,..... v = 0,5
\
•

'~
,
~

3
r-, 0/. L 7'
4
5 I- -
-, z •

6 \,
7 - _. 1-

8 -- '- .-
-
9 k=IO k=3 k=2 k=1 k=O,5 k=0

Iu
0, I 0,2 03
o ° 0,4 0,5
I I
0,6
I I
0,7

I LIB 5 -
r-r-, =
~~

2 1-
i\ <, V = 0,5 -
3
~'\J\.
, r-,
r-, y-
4 \ ~

L
-
~
z
5 1- - I· ~ 1- ~ o.

- -
6
-,
~

7 -I.

8 ~

\
9 k= I 0 k=J k=2 k= I k=O,5 k=O

Figura 6. J 3. Coeficientii de influenta pentru calculul tasdrii imediate in coltul uneifundatii

jlexibile actionate de 0 sarcina uniform distribuitd, asezata pe un masiv saturat (argila)
(l)rO) cu un modul de deformatie, liniar crescator cu addncimea
1
610 FUNDA1'U I - FLZ1CA $,1MECAN[CA PAMANTURlLOR

Acuratetea rezultatelor obtinute CU rnetodele prezentate depinde III

mare rnasura de modul CUln se obtin valorile modulului de deformatie
liniara Et,IEd si respectiv a coeficientului de contractie transversala v V(i lI
/

[20], [3,1], [37], [46], [192].

Obisnuit, modulul de deformatie liniara Ell se deterrnina printr-o
incercare triaxiala nedrenata de tip U. U., ca panta a secantei
corespunzatoare la jurnatate din incarcarea de cedare a probei (vezi
fig.4.35.), respectiv cu relatiile 4.64.

6.2.2.2. Estimarea tasarii imediate sub actiunea

, unei sarcini
excentrice
'"In cazul
in care fundatia este actionata de 0 [orta excentrica, aceasta
prezinta 0 tasare (Si) si 0 inclinare (rotire t) (fig.6.14.a).
Acestea se pot deterrnina astfel:
• Georgialis $i Butterfield (1988) [37] recomanda, pentru estimarea
tasarii si rotirii unei fundatii actionata excentric (fig.6.14.a) parcurgerea
urrnatori lor"pas i:
• se CUI10SC dimensiunile fundatiei B x L - Df , actiunea care se
exercita asupra acesteia (Q) ~i punctul de aplicatie al fortei, caracterizat prin
excentricitatea (e) preCUI1) si caracteristicile terenului ELl; vu; )'~ ¢u ~elf ,
respectiv aceleasi caracteristici determinate prin incercari de tip C.D.;
• se cere determinarea tasarii imediate s, (e =1= 0) si respectiv rotatia /
Inclinarea t (e :;t 0) fig.6.14.a.;
• se calculeaza capacitatea portanta (Qtlll.) pentru fundatia In cauza
pentru e:f:: 0 cu una din relatiile prezentate in capitoJul 10;
QlIlt.(e~O) == PCI' . Bf. L' (6.35.a)
• se determina un facto." de siguranta (F1) raportat la actiunea
excentrica Q;
-
Fs - Qull.(e:f.O) - F. (6.35.b)
- I
Q
• se estimeaza capacitatea portanta (Qull.(e=O») pentru. aceeasi
fundatie pentru acti une centrica e == 0 ;
• se determina incarcarea acceptabila Q(e=O) pentru fundatia data, In
conditii de solicita.re centrica, pentru acelasi factor de siguranta .F: == ~ .
 6. TA.SAREA CONSTRUCT1ILOR 611

Qult.(e=O) == Q (6.35.c)
. [e=D]
~

I
• • 2,0 9
• I
I, ~.." 'I punctul de
+\ ..
....:.. .. •
~
..
- ..':
.....
;
II t'!'!
·I
•
•
~
aplicatie
al fortei Q
, I
,•
•

1"'1- I I
I I
.!·
L·· •
.
, , . I
-'1"
• •
'"!"~-'-'.-'""'-'-'--"'-T"-'-'

(' i ,.
.,_._,'''---.

I'
,_.-
-
l I_I~~ ~lf. ,.
. ..,! e 1,5 7
. I
I~ r

I I: lI
v-
, "\
1. t.-..~. I',,.,.f' r. I
; I \',t,;.I', •• •
II" V
,_
, '\' ~, <t , ,t
• '\.I.ft
· , -.
v
• •
...
.',•• ,'
.,
-
I
,. ',oj'~
I
~ .. "

I
I"'!'
'''!.

',
I

(Whitman si
r- o»
~
- N
.chart, 1967) 4 J- ~
co..

,
I I-- "
" '" ('.
I 0
1,0 - I
:excentricitatea = e ,,' " __ - - 5

y
" v
,,' _-
--
" " L)/ r32 (Lee, 1963; Whitm au
I4--B " " .L f},j Richart, 1967)
V
-
""
s 0,5 - - 3
--_ -- .......... -_ 1 1,5 2 3 4 5 6789 10
--- l,/8
a) tasarea si inclinarea fundatiei b) variatia coeficientilor 8,,' 82; C
Figura 6.14. Estimarea tasarii instantanee pentru 0 fundatie rigidd actionatd excentric

• se estimeaza printr-una din metodele prezentate anterior, tasarea

irnediata I totala pentru actiunea ("~i(e=O») pentru presiunea uniform
distribuita Q(e=O) I L· B ;
• se estimeaza tasarea instantanee I totala pentru "mcarcarea --
excentrica Q(e;to) ell relatia: '
2
e
si.(e*O) = si.(e=()· I- 2. B (6.35.d)

• rotirea I inclinarea fundatiei, in radiani, se aproximeaza eu relatia:

•

el B
t = aretg C· ,si,(e;eO) • (6.35.e)
.JB· L
unde C = /31 . /32 , coeficienti prezentati In figura 6.14.b in raport de LIB.
612 FUNDATll J - FJZICA $J MECANICA pAMANTURILOR

• Lee (1962) [31] a indicat pentru estimarea rotiri i fundatiei rigide

sub actiunea rnomentului incovoietor (M = N . e), pentru 0 distributie
liniara a presiunilor pe talpa acesteia a = N I (B· L) ± 6· M I (L2 . B)
relatia:
M l-v
t = arctg -_. (6.35.t)
L2·B E
cu factorul de influenta, L; avand valorile date in tabelul 6.5.:

Tabel6.5. Valorile factorului de influentd Jm pe1'111~U

calculul rotirii fundatiilor rigide

Forma Dreptunghi LIB

Cere Patrat
fundatiei 0,2 0,5 1,5 2,0 5,0 10 100
i; 6,0 3,7 2,29 3,33 4,J 2 4,38 4,82 4,93 5,06

• STAS 3300/2-85 recomanda urmatoarele relatii pentru estimarea

inclinarii / rotirii fundatiilor rigide:
• pentru inclinarea longitudinala:
-
tg e1- 1- V~, K
. I .-~-
N . el
(6.36.a)
Em (LI2)3
• pentru inclinarea transversala:
1- V/~ K N . e2
tg Otr. = . 2' _-----"'-- (6.36.b)
'En' (B I 2)3
• pentru fundatii circulare sau CLIO forma poligonala:
2
3· (1- v ). N . e
{gO = nJ (6.36.c)
4· E In . r3
• pentru fundatii continui:
0,04 . (1- v;,) N . e
tg O = ._-- (6.36.d)
E", (812)3 •

unde:
• N - incarcarea verticala de calcul care solicita excentric fundatia;
• e, - excentricitatea punctului de aplicare a fortei N rnasurata din
centrul talpii dreptunghiulare, paralel cu latura mare;
• ei - excentricitatea punctului de apJicare a fortei N, masurata din
centrul talpii dreptunghiulare, paralel cu latura mica;
 6. TASAREA CONSTRUCTIILOR 613
•

• E m ». V''I - valorile medii ale modulului de deformatie

t liniara si
v
respectiv eoefieientul de deforrnare laterala, pentru lntreaga zona
activa, calculate eu relatiile 6.40;
• K" K2 - coeficienti adimensionali determinati in functie de raportul
laturilor (LIB) din graficele prezentate in figura 6.] 5. [194];

2,4 - --
-- - -- 0,50 - ----

2,0 - - - - • -
»: V
- - 0,40 - r--

V
1,6 -- -- - v
./ - r

r- -- L •
0,30
\ 1-, ,
--
7
•

1,2 \
V- - (),20 --- -
\ \.
- -. --~
0,8 V-
I- --- - -
-. <,
...... -
- (),]0 '-..... - --
0,4 . --- - -
J 2 3 4 5 6 7 8 9 10 I 2 3 4 5 6 7 8 9 10
n = LIB 11 = LIB

Figura 6.15. Determinarea coeficientilor adimensionali KJ, K2 pel1I"1-1 calculul inclituirii

fundatiilor rigide

• r = .J A / 1l -
raza conventionala a talpilor de fundatie de forma
poligonala cu suprafata (A).
Relatii similare ea structura, aproximative, pentru fundatiile eu talpa
dreptunghiulard cu laturile (a· b), rigide si incarcate exeentric eu forta N si
momentele M).. ; My dupa cele doua axe, sunt [98]:
• tasarea pe verticala centrului talpii;
tsr _ K . 1- V~. N (6.37.a)
"0 - 0
E", ab
• lncl inarile fundatiilor rigide dupa cele doua axe de actionare
a momentelor:
K
5: 1-v~, _
tgo -' I E ._.;.;_ u, (6.37.b)
'.f 2
m a

•
614 FUNDA1"IJ l- FIZICA $1 .MECANICA pAMANTUJtJLOR

1. - V2In M Y
tgo~ -. K .-"'-- (6.37.c)
y - 2 E b2
",
unde coeficientii KO; K,; K2 sunt prezentati in tabelul 6.6.
TabeI6.6. Valorile coeficientilor de influenta pentru calculul tasdrii §.j inclinarii fundatiilor
solicitate excentric

a =a/b J 1,5 2 3 5 7 JO
Ko 0,92 0,92 0,90 0,87 0,81 0,76 0,71
K, 0,57 0,81 0,96 J ,28 1,62 2,00 2,24
K2 0,57 0,43 0,322 0,236 1,39 0,J05 0,07

La fundatii continui rigide, de latime (b) solicitate de Ull moment

(M), inclinarea este data de relatia [98]:
,,
N , N 4· 1- V';I)
a) I tgo = .2 .M (6.37.d)
I 7r·E -b "1

• i11
cazul a doua sau trei fundatii
- -, continu i rigide, care SUi1t pozitionate ~i
.... _-
,-----~ _- --_-
. -'
,------_ ---,
I
-_
--- --- -- incarcate ca. In figura 6.16., B,M.
o
Lamidze [98] a dedus urmatoarele
relatii pentru calculul inclinarii
b) acestora:
2
2.(1-v
,/., /
tgu
.-
s: = I"' . A (6.37.e)
____ J_____ ~
.\,... ---- -, CC
_- _-' ~ - - - _,_ - - - _I ~ _ -_ - - ___ 7r' E,n
I .. ,..,:.... -I () ell expresii aJe factorului de influenta:
-,.f ~

a -,., I a .. I
--
- penlru cazul (a)
7r rc·e N
,. A = . 2- . 2 (6.37.f)
Figura 6.16, lnclinarea a dOUG sat' trei 2 a a
fundatii invecinate - pentru cazul (b):

1 12 2 C
( e - c ) . N, - ." a - c - C . al·CCOS -
A= rc Q (6.37.g)
2 2
1 . 2. c . In ~ - a - c
2
1C a
 6. TA,SA,I{EA CONSTRUCTI.ILOI{ 615

"
cazul cladirilor extinse in plan [194], estimarea tasari i trebuie sa
III
tina cont de ordinea etapelor tehnoJogice in realizarea constructiei, respectiv
"
de succesiunea aplicari i incarcarilor pe teren. In estirnarea tasari i Lin i
constructii se tine cont si de aparitia unor suprasarcini ulterior realizarii
acesteia. La pamanturi necoezive, efectul suprasarcinii asupra tasarii
constructi ilor invecinate este considerat nesernnificativ, iar la pamanturi Ie
coezive se ia in considerare, de regula, numai 50% dill valoarea supra-
sarcinii. Aceste recomandari au in vedere faptul ca tasarea pamanturilor
necoezive se consurna "imediat' dupa aplicarea incarcari i, In timp ce la
pamanturilor coezive, tasarea se dezvolta in tirnp lndelungat.
Efectul noilor constructii, aflate in vecinatatea unora deja executate,
se poate lua In considerare prin estimarea inclinarii acestora sub actiunea
unor suprasarcini uniform sau triunghiular distribuite (fig.6.17.)

0,072 -- ---
-- ---
O,()9() ~..,- • - - --. -.--,-'--, ,---,-- 0,()66 1--1---1--

•
- -_.._ -----r~-::..-rr-rl '-_ ..- ._. -
0,084
_._ 0,()60 _._ - -/ +--1--
I
I
-- - - - ~
.....

0,07R - - - (),()54

--f--+--f-

0.072 - .- - bf2 b
0,048 - .. ~_h12
I.
I. b=:j
L.
I-
_1 _I
~
__L
.. -
Rq
L - •
0 2 4 6 8 10 12 0 2 4 6
2.aqlbq 2·a",/hq
a b
Figura 6.17. Varia/fa coeficientului kJ pentru stabilirea inclindrii constructiei
co efect al suprasarcinii a. - suprasarcind uniform distribuitd; b. - suprasarcina
deformd triunghiulard
...
I ncl inarea sau rotirea constructi ilor deja executate, ca efect al supra-
sarcinii (q) este data de relatia:
2
l-v
tgw = k3 . q . ", (6.3R.)
q E
",
unde:
616 FUNDATU 1- FIZICA ~I MECANICA pAMANrrURILOR

• k3 - coeficient deterrninat pe baza caracteristicilor geometrice aJe

cladirii si tipul suprasarcinii, pe baza graficelor din fig.6.17.;
• q - intensitatea suprasarcinii;
• Ern; Vm - valorile medii ale modulului de deformatie liniara si ai
coeficientului lui Poisson calculate ell relatia 6.40 .

• Normele rusesti S.N'.I.P. 2.02.01-83 indica urmatoarea relatie de

calcul pentru inclinarea fundatiilor rigide:
2
i = t 8 = 1- v • K . N· e (6.39.)
g E.Km e (aI2)J

"In care:
• E; v - modulul de deforrnatie si coeficientul lui Poisson considerati
ca valori medii pentru pachetul de straturi din cuprinsul zonei
acti ve, calculati cu relatia 6.40.;
• N - eomponenta verticals a rezultantei tuturor sarcinilor de pe fundatie
la nivelul talpii acesteia;
• e - excentricitatea cornponentei verticale (M=N'e);
• a - diametrul fundatiei circulare sau latura fundatiei dreptunghiulare,
in directia careia actioneaza mornentul (pentru fun dati a poligonala
a==2·.JAltr);
• Ke - coefieient care se ia in calculul inclinarii fundatiilor din Tabelul
2
6.8. (pentru a 2:: -10,00 m si E' > 100 daN/em se considera modelul
sernispatiului liniar deforrnabil H »00);
• H - grosimea pachetului de straturi compresibile iHs=z« adancirnea
zonei active);
• Km - coeficient eu valorile date in §.6.2.4.a.
Valorile coeficientului lui Poisson recornandate In nonnele S.N.I.P.
2.02.0l-83 sunt date in tabelu16.7.:

Natura pamantului v •

pietrisuri 0,27
Tabel 6.7. Valorile coeficientului
nisipuri si nisipu.ri argiloase 0,30 lui Poisson dupd Normele S.N!.P.
2. {)2. 0 J -83
argile nisipoase 0,35
argile 0,42
 6, TASAREA CONS"rRuqIJLOR 617
I

o t- 00 N 00 0 N t-
8 ..
V)
000
..
V)\0.. 00...
o
N .. .. - .. o
000
C"'I
o
..
r--'---r--;---r-~r--+---r--;---+-~~-+---r--1---+---r--------------------~
N o 00 N \0 V)
00
••
V)

a
...
o
..
C"'I
o
.. ..
........
0
o
..
t-

° 0

l- 00 ........
°..
V)

o o
..
V) \0...
a
00...
0
00
c--t
o
\0
o..
o o •

o o.. r-- '0 00 V) 00

V)
... V)... ..
\0 r-... ~
.. C'i.
o o
° a o o

..
\1') -..
V)

o
0\
~
..
o o
..
N
~
V)t-aV)
N'"
a
-n -"
0 0
a
0
....
-..
<::)

N
00
~
o
.. V)
<::)
...
00
C'i.
o a
NV)O\V)
N'
~
........
~ ...
a
°
a
a"
a
r~
'0
o"

N 00 \0 ~
V)
... ~
... C"1 ..
a <::)...
° a
° o a

.... ..-"......
aN .. V)aaoo
- ........
........
°
N ~ V) _
.. <::)
••
........ ........ -
V)
... I

:
I
"
I

I
, , :1"JJ,f ..t
:

I
• ,I
i
, \
~, I
,
• ,I .l I

"3
o _ ._._.-
•
I
I
•~ -.~1'\-·-·r·,
, t ..'
f. 0

_._._o_ - r ~~ - -.-~ o I '"

•
•
"I
II
•
I
•
J
I
, -_,:-
I

I
•

"
I
I ,. ,
•I

• • •

,
618 FUNDATII [- FlZICA $1 MECANI A PAMANTURlLOR

Valorile medii (E,u; V nl)' in cazuJ terenuri lor de fundare

stratificate, in limitele zonei active, se propun a se calcula cu relatiile:

(6.40.a)

n
vm = LV; ·hi (6.40.b)
;=J
,..
In care:
"
• A; = a(JZ; • hi - suprafata diagramei tensiunilor verticale apz! In
lirnitele stratulu.i elementar (i)'
• E,; VI - corespunzatori stratului (i);
•n - numarul de straturi elernentare, care se deosebesc prin valorile
E,; vii 11 lim j te Ie zo n e i ac ti ve J-T =z o.

6.2.2.3. Estimarea deplasarilor orlzontale instantanee ~ja rotirilor

fundatiilor de forna oarecare

Sunt constructii, ca turnurile pentru cornunicatii, radare, etc., sau

cladirile inalte, puternic solicitate la actiuni orizontale, respectiv momente ,
;
.
incovoietoare pe una sau doua directii ~j care impun in consecinta limitari
ale deplasarilor orizontaJe (S'1/ = PI ) respectiv a rotiri lor (8).
Un raspuns la aceste problerne a incercat sa-l dea Gazetas §i
Hatzikonstantinon (1988) [38] prin relatiile date in tabelul 6.9., stabilite
pentru un teren Iiniar-deforrnabi 1 $i fundatii de forma oareeare cu
Df1Bs2.
"
In relatiile din tabelul 6.9., care trebuiesc tratate eu precautie [38], IIi
si M se vor considera , dupa caz, f-Ix; Hy respectiv Mx; My. Acelasi lucru si
pentru JLs $i Or care pot fi f-Ls = IL.vx sau 0,. = Or,,, respecti V f-Ls = JLsy ~i
Or = B,.y. Ix; Iy sunt mornentele de inertie specifice suprafetei talpii pentru
eele doua axe Ox ~iOy.
 6. T ASAREA CONS1'I~UCTIILOR 619

Tabel 6.9. Ecuatiile pentru estimarea deplasdrilor elastice I instantanee respectiv a

rotatiilor pentru fundatii de forma oarecare

Suprafata talpii fundatiei de forma oarecare

y

Fundatie realizata in
..- .....••.••••. - .. transee deschisa

x
28
D
d

- '• - .. _ -.--- .._ ..

2L
~.

)a;S
..-
Po = Hi .(2-v}·(1+v},,uz
~~~
E·L
o 0 0.45
~ .~ I-B / L
o /-L.rv = 0,5 - 0,2
-
P,,,, = 1 + 1, 12 . /-i,.. P,.",b = 1- 0, 14 .
1- v
~--~------------------r-----------------------+---------
2 0,25
o = M 2(1-V ) !!_
rx (,us) ')'
E ,0.75 L
:r

B B O.IS

(P,f)rv ~ 0,43 - 0,1 0- (p) ~ 0,33· -L

L .f I'T

Fundatie incastrata, cu suprafata de contact lateral de arie totala A;

Du a direc 'a Y

Pe ::::1 (p~)emb . /-lwall

h A 0,2

(,u "'Oil ) .I' ~ I - 0' 35· B

.
L2
It' ~ ( II
r: «at!
)
.f

..... Pe ~ (Pe)",mb '/-1'14'011

t::J
V -I -I
0,6 1.9 0.6 0.2 0.5
8
0 d d Df d d Of B
(P'mll),." ~ 1+ 0,92 - 1,5 + - (;Lwall ) I'X' ~ 1+ 1,26- 1+- -
~
L L d B 8 d t.
620 FUNDATIII - flZJCA ~I MECANIC/\ pAMANTUI~lLOR

6.2.3. Aplicabilitatea relatiilor de calcul a tasarii instantanee

stabilite pe baza teoriei elasticitatil

Deformatia unei bare (l1h = e h), de inaltime (h) si sectiune

transversals (A), sub actiunea unei forte axiale (N = (5' A), in baza
aplicabilitatii legii lui Hooke (5 = e E , rezulta (fig.4.8.):
I1h =
N . h = (5. h (6.4l.)
A E E
Analizand structura relatiei 6.41. rezulta ca pentru a putea calcula
scurtarea ("tasarea") unei bare de sectiune unitara este obligatoriu sa se
defineasca si sa se cunoasca marirnea a doi parametri (considerand (5

aceeasi pentru orice bara):

I) inaltirnea/ lungimea barei (/1IL);
2) modulul de elasticitate E al materialului dill care este realizata
bara.
Daca anal izarn struetura relatiilor de calcul a tasari i instantanee, a
pamantului in general si a argilelor in special bazate pe teoria elasticitatii
(6.27 - 6.34), prezentate anterior, observarn ca acestea (practic aceleasi eel
putin formal pentru toate relatiile 6.27. - 6.34.) pot f identice cu relatia
6.41., gasind echi valenta intre termeni.
Astfel, daca se considers relatia lui Steinbrenner:
2
I-v
s. = p .B .
I
., p ,
(6.28.a)
Ell
rescrisa sub urrnatoarea forma si cornparata cu 6.41 .
B. ] - y2 .,
p h
(6.28.a) si I1h == (5.- (6.41.)
~{ . E
rezulta, eel putin formal, urrnatoarea echivalenta Intre parametrii
parametrii semispatiului liniar-deformabil:
2
,f}, == flh ; B· 1- Y • I p == h ; E u == E .
Ca urrnare a celor prezentate si a similitudinii 'aparent forrnale intre
cazul barei ~ial semispatiului, dar si a experientei aCUll1Ulate in aplicarea
relatiilor (6.27. - 6.34.), bazate pe teoria elasticitatii, intervin doua probleme
esentiale, dar eu adevarat formidabile [38 J, [47] In aplicarea practica a
acestora, in comparatie cu cele doua problerne ale barei:
I) stabilirea extinderii in adancirne a zonei active / de deforrnatie
( h == If ) avandu-se in vcdere cresterea In adancirne a tensiunii preexistente
 621

(sarcina geologica (Jyz:= r : z) simultan cu scdderea actiunii (~(Jz) si

respectiv cresterea modulului de deformatie liniara;
2) precizarea valorii modulului de deforrnatie liniara a pamantului
(Ell == E), de utilizat 'in relatiile (6.27.- 6.34.) in conditii nedrenate (pentru
tasarea instantanee) sau chiar drenate (Ed) pentru estimarea tasarii totale
pentru un "material' asimi lat ca fiind omogen, continuu, izotrop, caruia
insasi geneza ii confera an.izotropie si neomogenitate.
Pentru aceste doua problcme, de care depinde rnarimea di ferentelor
dintre tasarile 111aSLIratesi cele calculate cu relatiile de tipul ceior prezentate
(6.27. - 6.34.) nu s-au gasit solutii exacte, certe si definitive.
Pentru fiecare in parte se fac precizari in literatura de spccialiuue
bazate, mai mult sau mai putin, pe unele corelatii intre rezultateJe teoretice
si observatiile facute pe constructiile reale cu masive de parnant .. dill zone
compresibile, bine instrumentate si urrnarite 111 cornportamentul 1()J'in timp.
Cu toate acestea In practica curenta se intalnesc, pentru fiecare caz in
parte diferite recomanddri.
• Astfel, pentru stabilirea zonei active se accepta, 10 termeni de
tensiuni, 0 extindere a zonei active I de deformatie / de influenta la cca.
(2,0 + 2,5)· B [31] adancime, ee ar lirnita la partea inferioara izobara de
O,l· p , pentru sernispatiul actionat de presiunea uniform distribuita.
"
In termeni de deformatie limita zonei active corespunde adancirnii
HIS, [92] adancirne pentru care tasarea calculatd la nivelul talpii pentru
stratu1 compresibil de grosirne HIs reprezinta 85% din tasarea totala
estirnata pentru adancirnea H 0 -> 00 .
Rezulta astfel urmatoarea limita a zonei active:
• D ~ HIS ~ 2· D , pentru fundatii circulare cu diametrul D;
• 2· B ~ HIS ~ 4· B , pentru fundatii rectangulare B x L.
Pentru terenuri neomogene, eu E crescator pe rdancime
(E = Eo + E; .z ; El) - modulul la nivelul talpii fundatiei) Berardi et all
au stabilit corelatii grafice de tipul 1-1'5 / D sau HIS / D == ./(fJ); UJ)d
•

fJ = Eo I(En / D) [92].
Cele mai frecvente aplicatii in practica, le au recornandarile in
termeni de tensiuni, 111 functie de nivelul solicitarii indusa de actiunea
fundatiei la lirnita zonei active.
Astfel se considers limita zonei active (l-l) (fig.o.Ztl.) adancirnea
rnasurata de la talpa fundatiei pentru care tensiunea maxima C5z indusa de
622 FUNOAT1Il- FIZICA $1 MEC,ANICA PAMANTURILOR

presiunea 'leta transrnisa de fundatie este [215] (STAS 3300/2-85, SNIP

2.02.01-83):
o 20· r H
• max. O"z <
- '
O,lO·y·H
• max. a, ~ 0,5 . r : 11 , pentru constructi i hidrotehnice (diguri / baraje
/ terasamente, etc. SNIP-II-16-76)
• max. O"z ~ 0,1' P,leI'

• A doua problema, estimarea valorii modulului de deformatie

liniard E,l, este cea mai dificila problema, Aceasta atat datorita
imposibilitatii, prin metodologiilor existente, de a urrnari si reconstitui
drurnul de efort al probelor recoltate cat si dependentei Ja acelasi pamant, a
valorii modulului E, de densitate, porozitate, umiditate, strati ficatie si
istoricul incarcarii n
Valoarea E decide practic valoarea tasarii si de aici ~iirnportanta
determinarii cat rnai aproape tie realitate a vaJorii acestui parametru.
De regula se ia in calcul fie rnodulul initial (tangent), fie modulul
secant (fig.4.30. / 4.35.).
Deterrninarea valorii modulu lui de deforrnatie Iiniara In conditi i
nedrenate ELI se poate face prin [31]:
• A. incercari de lab arata I;' :
a) Compresiune monoaxiala (§.4.2.2.2.)·
b) Compresiune triaxiala (§.4.2.2.3.).
• B. incercari in s itu:
a) SPT (Standard Penetration Test) - penetrare dinarnica
standard (§ .4.2.5 .4.1).);
b) CPT (Cone Penetration Test) - penetra.re statica cu con
(§.4.2.5.4.b);
c) PLT (Plate-Load Test) - incercarea Cllplaca (§.4.2.5.1);
d) PMT (Pressurerneter Test) - incercarea cu presiornetrul
-
(§.4.2.5.3.);
e) VST (Vane Shear Test) - forfccarea in situ (§.7.4.4.4.).
Aparatura de 'incercare , tehnologia incercarii, obtinerea si modul de
interpretare a rezultatelor sunt descrise in paragrafele mentionate,

[.] Marcu A. - "Contributii la studiul deformabilitatii pamanturilor. Stabilirea valorilor

reprezentative ale caracteristicilor de deforrnabilitate pcntru calculul tasarii constructiilor",
l'ez8 de doctoral res, J 976
 6" TASAREA cONs'rt~UCTIILOR 623

"
III acest paragraf se vor prezenta cateva observatii, venite sa clarifice
oarecum gradul de precizie al rezultatelor obtinute si nivelul de incredere
acordat tipului de incercare, in determinarea valorilor modulului de
deforrnatie liniara (E1J) in conditii nedrenate [20], [31], [72], [160].
""
• Incercarea monoaxiala furnizeaza corelatia a = j~(£) jar din
curba caracteristica se determina Eu ca rnodul tangent, Sunt cele mal mici
valori inregistrate, in raport cu toate celelalte metode de incercare si
utilizarea lor determina de regula supradimensionarea sau chiar selectarea
eronata a sisternului de fundare,
""
• Ineerearea triaxiald ofera rezultate mai putin conservatoare decat
incercarea monoaxiala dar si in cadrul acestei incercari s-au constatat, prin
unele calcule inverse (Craw.ford si Burn, [31]) valori sensibil mai mici decst
cele "reale", rnergand de pana la (4-:-13) ori mai mici decat cele rezultate dill
prelucrarea rezultatelor dill incercarile ill situ, ln ceea ce priveste qull ~ide
(1-;-I 5) ori mai mici lata de valori Ie E'l (situ),
S-a constatat ca gradul de exactitate al rezultatelor in privinta
stabilirii valorilor E; depinde de rnetodologia de incercare adoptata [20]:
• Davis si Poulos (1968) propun, pentru parnanturi le 11()IIJILll
consolidate, 0 incercare de tip CAKo-U (Consolidare Anizotropa ele tip J«)
U.nedrenata) In scopul readucerii probei ill starea initiala din situ
(0", = r : z; CT2 = 0") = K() • 0",) tcnsiuni sub care sa fie consolidata anizotrop
si apoi supusa incercari i 'in condi]i j nedrenate (U). OJficuJ tatea acestui tip de
incercare consta in necunoasterea, cu suficienta prec izie, a V?' )t'j i
coeficientului presiunii lateraJe (§.4,2,3.).
'"
In lipsa Ull0J' valori Ko stabilite in situ, prin incercari specifice
(presiornetrice, celule de presiune Glozl, fracturare hidraulica, incercari de
tip Camkorneter, etc.) [31] se poate adopta valoarea:
Ko = 0,95 +sin ¢' (4.68,c)
uncle ¢' este ungh iu I de frecare interna efecti v.
,..
r n cazul parnanturilor supraconsolidate Poulos si Da is [20 J
recomanda sa se faca consolidarea la 0 presiunea laterala 0"2 = 0"3 = 0,4· a,
sau sa se estimeze Ko 111 baza corelatiilor existente (fig.4.37,).
• Raj mond et all [20], recornanda consolidarea probei sub un
tensor sferic (a, = 0"2 = 0") ) a carui intensitate sa fie egala cu (1/2 +1/3) din
tensiunea verticals initiala, din situ. Pasii acestor 111CerCa,"j triaxiale pot f
apl icati COil form schernci , rezentate 1n figura 6.22.
624 FUNl)Al'II 1- FIZ1CA $1 ME ANJC:A pAMAN1"URILOR

"
In baza incercarilor triaxiale efectuate pe probe din cuprinsul zonei
active, iar dupa unii autori de la 0 adancime egala eu latimea fundatiei in
masive omogene, se obtine eurba deviator - deforrnatie s, = .f·(!la) cu
~cr=(J1-0"3' De obicei [160], [2l4], daca eurba 11U prezinta 0 portiune
dreapta clara pentru a se defini E7J ca modul tangent (fig.4.38.) se defineste
E; ca modul secant:
E = 0,65· (al - a))max .
11
(6.42.)
!lci
corespunzator punctuJui de pe curba care corespunde Ja 0,65 din valoarea
maxima a deviatorului (eedarea probei) si deforrnatia axiala (~s,)
corespunzatoare acestui nivel de sol icitare. A Iti autori [214] recornanda ca
Ell sa se determine pentru 0 valoare (Ao ) a deviatoruJui egala cu presiun.ea
neta (Pnel) transmisa de fundatie,
Pentru a tine cont de efectul tulburarii probei se recornanda [160]
ca vaJoarea de calcul care se introduce 111 relatiile (6.27.7 6.34.) sa fie
corectata prin inmultire cu un factor de corectie egal eu (2+3) obtinandu-se
valoarea pentru parnantul netulburat.
)600

- r-; -
1400 E1Ll =Kc -
r-, -, 1.1

1200 - - - -- -
<, -,
1000 - - - -,

~
......
lp~O
~ 800 - -- ~
Figura 6./8. orelatia RSC - If' -
.....o
~

E"I [,1 cazul pdmdnturilor argiloase

43o 600 - - 1-- -- nedrenate
o

30
-r----..
<, n < 50 - ._- - <, ~
r-,
1\ r-,
400 -
<,
200 - Ip> 50 ___ - r-,
..........._
"
() --
I, 1,5 2 3 4 5 6 ,., R 9 I 0
raportul de supraconsol idare (J~.S.C.)

Pentru argile supraconsolidate valori Ie de calcul ale rnodulului Eu

pot f stabilite cu ajutorul graficului dill figura 6.18. in raport cu indicele de ~
plasticitate (II) ~ide raportul de supraconsolidare (RSC).
Valoarea coeficientului lui Poisson se poate considera v == 0,5 pentru .
argi Ie saturate si v = 0,35 pentru argi Ie nesaturate.
•
 6. ~rASAREA CONSTI~UCTIILOR 625

'"
• Incercdrile in situ, norninalizate anterior, ofera ceJe mai credibile
rczultate daca exista corelatii, stabilite chiar zonal, de tipul celor prezentate
in tabelul 6.10.a., sau ill paragrafele aferente si care sa aiba la baza calcule
inverse privind tasarile inregistrate pentru constructii reale, carora Ie-au fost
urrnarite tasarile ~iapoi s-a calibrat metoda de calcul prin deterrninarea
valorii E; care sa determine valoarea (s.) masurata. In tabelul G..' /l.b. sunt
"

date valori orientative pentru calculul tasarii imediate a fundatiilor Ilexibile.

TabeI6.10.a. Corelatit intre modulul de deformatie liniarii E; {kPaJ $; penetrarea dinamicd
standard N (SPT) , penetrarea staticii Rill' (CPT) sau Vane Test (s,j
•

Tipul incercarii in situ a pamant II'1J ,.

Natura parnantului --- y' .- -

N(SPT) Rpc; [kPa] (CP'f')

E" == 500· (N + 15) E" == (2 74)· R
II
- _.
Nisip
" == 18000 + 750· N
E'·· .
E·· == 2· (I
"
4- 1)2) ,
"
q c;

E,:·· == (15200 + 2200)· III N --

Nisip argilos Ell ==300,(N +15) Ell == (3 + 6) . Rpc

N isip prafos E'" == 300 . (N + 6) E" = (I + 2) ,J? IU"

-
N isip cu pietris E" == I 200 . (N ~I-6) -
Argila plastic moale - Eu = (6 -+- 8)· Rpc
I,) > 30 sau organic E Q == (100 + 5()O)·.S' I'

Argila I I) < 30 sau -plastic

E u = (500 + 1500)'.~ u
E =.It""flll) se exprima 111 consistenta
aceleas i unitati ca s; = (800
, 1 < RSC< 2 Eu + (200) . '~tI
RSC >2 Ell == (1500 -:-2000) . '~11
• Schrnertmann (1970) utiliza 2'RjJC, III 1974 recomandat (2,5+3,5)'Rpc [Mitchell si
Gardner (1975)J
•• Ves ic (1970)
.... Dupa 0' Appolonia et all (1970)

Dupa s-a precizat anterior relatiile (6.27.-=-6.34.) pot fi utilizate

CUlTI
~ipentru estimarea tasari i totale In conditii drenate (,s = Si + I.S'C)' de regula
pentru parnanturi cu u'n cornportament pregnant liniar deformabil (ex.
ni..sipuri 1/1des ate , argile supraconsolidate, etc.). Pentru aceste parnanturi,
valorile E si V care se introduc In relatiile de cal cuI se deterrnina in conditii
C.D, (Ed; Vd) sau C. U. (E' ; v') cu rnasurarea presiunii apei din pori (u ).
626 FUNDATII J - FIZICA $1 MECANICA PAMANTURILOt~

Tabel 6. J Il.b. Valori orientative ale parametrilor ELI' s; (cJ In [kPaj si V" pentru calculul
tasdrii imediate / elastice

Penetrarea •
TipuJ de parnant N-SPT/~N60) Dr% / 1(.
s; [37J Ell [38] s, [46]
, ,r
N 60 ,.S LI - k P a' Vu I Vu Vu )
5~tO J 03,5+ J 4] ,5 100+200 150
afanat L6+35
(3~9) (0,20~0,40') (0 ,15+0 ,25' t 0,20',
indesare 10+30 172,5+276,0 200+400 360
Nisip 36+65
medie (9+25) '0,25+0,40 0,25+0,30', (0,25
30+50 345,0+552,0 400+800 800
indesat 66+85
(25~45) "0,30+0 ,45" 0,25+0,30' "0,30
Praf 103,5-:-172,5
• •
rusi )OS '0,20~O,40'
Nisip cu afanat -:- 690,0~ 1725 1OOO+J500
oietris indesat (0 ,15~0 ,35'· ,20+0 ,30' °
plastic 3+5 20,7+51,8 10+150 30
0,2 L-:-0,50
moale (10+25) {0,35+0,40' (0,4()) a •••

plastic 6+9 51,8~ 103,5 150+300 70

Argila 0,50+0,75
consistent (25-:-50) {0,20+0,50 J 10,30+0,35". ,
030'
plastic 10+15 103,5-:-241,5 300-:-100 J40
0,75-:-1,00
vartos (50+ 100) '0,20+0,30', t 0,25'

*Pentl'U nisipuri, valorile reprezinta penetrarea N60 ~j densitate relativa iar pentru
argile rezistenta nedrenata s, si indicele de consistenta Ie.

Valori orientative ale Ed ; Vd sunt prezentate In tabelul 6.11. [160].

Tabel 6.11. Valori orientative Ed,' 1)(/ peJ111'/1 calculul tasdrii tota!e

Tipul de pamant Ed LkPa] Vd

4
Nisi afanat
J I 1 + 2,5)' '1 0 0,2 + 0,3
- 4
Nisi) eu indesare miilocie 2 -:-5 '10 (),2 -:-0,4
4
Nisin lndesat I 5 + I() '10 0,2 + 0,4
Nisi) cu oietris indesat °
I I -7- 3()' . J 0
-4
4
,
(),2 + 0~4
Praf t'0,2 -:-2 '10 0,3 -:-0~35
4
Argila moale 1"5-:-30 . 10 0,3 -7 0,4
4
Argi la tare .-50 -7- 200' . 10 0,2 + 0,3
4
Granit {2 -+ 5 '10 0, ] -:-0,25
4
Bazalt .-5 -:- I0 . I0 0, I -:-0,25
4
Calcar -2 + 5 .10 0, I + 0,25
Marna .- J + R . I ()4 0, I -:-0,25
 6. TASAREA CONSTRUC1,"llLOf{ 627
A

In S'TAS 3300/2-85 sunt date valorile orientative ale modulului de

deformatie Iiniara E pentru calculul tasarii totaJe, cu valori le prezentate in
tabelul 6,12.
In tabelele 6.13 a si b sunt date valorile modulului de deforrnatie
pentru diferite tipuri de pamanturi conform S.N.I.P. 02.02.01-83.

label 6. l I.a. Valori normate ale modulului de deformatie E a piimdnturilor nisipoase din
depuneri cuaternare dUIJQ normele S.N.I.P. 2.02.01-8,1

Valoare lui E (dalv/cm") pentru indicele poriJor egal cu

Terenuri nisipoase
0,45 0,55 0,65 0,75
ell pietri: i grosiere
I 500 400 300 -
medii 500 400 300 -
fine 480 380 280 180
prafoase 390 280 180 110

6.2.4. CalcuJul tasarli totale sail imediate in cazul_pamanturilor

coezive stratificate

Cand terenul de fundare este stratificat, fiecare strat in parte

prezentand alte valori ale modulului de deformatie liniara (EclE~,)respectiv
vdlv,., , aplicarea riguroasa a relatiilor precedente nu mai este posibila.
Solutionarea unor astfel de cazuri (frecvent intalnite) folosind ipotczcle de
baza ale teoriei elasticitatii se poate face prin metoda Egorov respectiv prin
metoda modulului reprezentativ sau a Insurnarii tasari i straturilor
elernentare, bazata lnsa pe incercari Ie triaxiale.

6.2.4.1. Metoda Egorov

Pentru calculul tasarilor unui mediu stratificat, eu cornportament

liniar - deformabil, Egorov 11asimileaza ca 0 suceesiune de straturi omogene
~j calculeaza tasarea fiecarui strat in parte co diferenta intre tasarea stratului
considerat semi-infinit si tasarea suprafetei superioare a stratului respeetiv
(fig.6.19.).
Astfel tasarea stratului geologic (i) de grosime (Zj - Z'_I) va fi
calculata ca diferenta (Wz I-I --)z
1
= Wo~ -
z(
Wc)--)z
1_.1
) a tasari i straturilor eu
grosimea (Zj) si (Zi-1 ).
628 FUNDA'T'fl 1- FIZICA SI MECANIC/\ PAMANTURILOR

o o
o o
o o I I I
N 0\
~

o o o
V)
o o o
0\... o o o I I I

o .-c
........ 00
l(")
..-4

o C> o o o
l(")
C> o o o o
00...
o o o o I 0
o t- 00
~
l(")
........ r- ~
....-!

o o o o o o o
o o o o o o o
o o o o o o o
00 o ~ ..-4 00 ..--(
t-
10--4 ..-4 ..-4 N -; N ....-!

o o o o o C> o o o o o
o o o C> o o o o o o o
o o o o o o o o o o o
o 00 00 \0 N 0\ ~ .-c t> r- N
rf') N ....-( .-c f'.l ..-4 N N r-I N N

o o o o o o o
V)
o o o o o o o
V)
... o o o o o I o o
o o
..q-
00
rf')
00 l(")
("1
00 ~ 00
N N N N

o o o o o o o o o
o o o o o o o o o
o o o o o o I I C> o o
o
l(")
00 0\ N ~ N ("f"') o VI
('f) ('f) r'l ('1') ("f') ~ rf')

""" VI
~
• •
• • •
..--1
• r-
• •• • •• ••
• o• •
• lI')
O
•
• • ••
• N•
• l(")
... VI . "' V)
<:) ... C>
o o o

._
V)o.

._..... ~

'N
o
o,
S
o
U
(1.)
• ._
~

C)
~

.§ -~

OJ)

._._en ._._en
~ ._o I

>
:;j
Z Z tH

Pamanturi Pamanturi coezive avand Sr ~ 0,8 ~i

•
necoezive 1118X irnurn 5% materi i organ ice
 6. TASAREA CONSTRU(~TIlLOR 629

I , , , , , , , , , , , ,
o
0
I
....-4

v , , , , , , , ,
- "" t I t I I

::s
o , t , , , , , , I t I , o
N
N

, o , , , o o
I I
o- I I V) N I
N N

, o o o
V) , , ,
I I
00 \0 ....-4

V)
o o o o o , , , ,
00n
t- 00 00 VI t o
o ....-4 ....-4 ....-4

V)
t-n
o o , ,
o 00 I I

o ....-4 ....-4

o , o o o o , , ,
("'\1 t- t- N t- I
N ,...... N N ....-4

V)
V)
o o , o o , ,
l- V) 00 I I 00 I I

o" N N N N

, , o , ,
I I o I I
~

, , , , , o ,
I I I I I I V) I I
t-

V)
V) l() V) V) V) l,n o
t-
V)
N o
~
t- V)
N... o'" t- V)
l-n
V)
o'" r-... V
V)

V o'" V o'" N,_ V o V) N

o'" o" V o V o o V
... o"
V V ...:::; V V V o ~
V
~ ~
V V
~ ~ V ~
~ V ~
V ~ V)
~
I./') V V) V ~ ~
V) V N...
v V N V) V C'i V)'" V V N.. V)
o, V
o o
o'" o'" o o o o o o o'" o

00
o
...-
.~
00
~
n
CI)
o
._o
.~
~

rJ'.)

•
...t::)
630 FUNDATIJ 1- .FIZJCA SI MECANICA pA.MANTURILOR

Tasarea totala este data de suma tasari lor fiecarui strat geologic in
parte din cuprinsu 1 zonei active.
.. .
p
, ,

.P
• I"

P p • •
p
.
- .
,
- ",'t, ::;1

....
,
.....
,

.C
I " 1Ii~\":'. , I

..
".
\ ·1' :".:

~ ...'.
I ~Slr&~'

.'
.'
..oJ,;,.
d'

8
N :8" .:':..'
, .. r---
, '\ '" •••
«!_-
, f
•, .o' . ....".
~ • 8
. ..

... .
1
t
N •
..
•
.. ..
-- ..... ,.....·ti ......... • .. _..
+- _ ... -_ ..." . .. - ~
0

I
•
.- _
..- ....... - . , ...... .....
8
- i I : I
. ~----t
I -
- • f , ,.,_ ,

'-1
r-\.
. '" I
!
N " '. l
.. "
............ ... ---~..---.~..... o • "' ..... --- .. -....... ....
..
•
• ~ .
8 ft _/", I
,_
::c"
I
'"'\.. .,.I
.
-

- WZ:_
, oo _ wz. 1-· 00
- '0

wo- Z.I' I

Figura 6. J 9. Principiul metodei lui Egorov pentru colculul tasarii terenurilor de fundare
stratificate

Pentru aceasta Egorov pune relatia (6.20.), de calcul a tasarii unui

punct oarecare M(x,y,z) din semispatiu sub actiunea unei fort-e concentrate,
sub urmatoarea forma:

• Z2 +2.(t-v) =_P_.(~I-_v...L-)_. Z2 2
W(x,y,z)= p ----+-
4·.7r·G RJ R 4·.7r·--- E
3
R .(1-v) R
2·(1+v)

Z2 2
W(x,y,z)= P • ----+- (6.43.a)
3
2'1l'C R (I-v) R
2
unde C == E /(1- v ) este constanta elastica a sernispatiului.
"
In cazul unei sarcini uniforrn distribuite (fig.6.20.), considerand lIn
element de arie dA =di; -dn ~j respecti v forta elernentara dP=p ·dA =p ·d~ -dn,
tasarea punctului M(xn,yo,zo), corespunzatoare fortei elementare dp rezulta:

_p·d1]·d~ Z,2 2
dW (xo , Yo' Z i )- . 3 ( ) + (6.43.b)
2'1l'C R· I-v R

si respectiv pentru totalitatea elementelor de arie dA:

 6, l'ASAREA CONSTRUCTlJ LOft 631

(6.43.e)
"
lnlocuind valoarea l'azei vectoare eu:
R = (XO - ~)2 + (Yo _1])2 + z; se obtine:

2 (6.44. )
,
Z.
+ 3 ) ]

.(1- v)
uncle Xo, Yo, z, sunt coordonatele punctului (M) in care se calculeaza tasarea
iar 'I, (, coordonatele curente in raport cu care se calculeaza integrala.
I
,

L= 2a
/----.'------
, dP,--" ----~
I

I C '"
r- - M'. - . Xo j - - ~~ ~,- d~- - _L-I

// ...l~ .
/ j Oi ,(
.~.-.-.. -.-.-.-.-.~.-.
,
,/
-

•
! j
I I
,I,
•
,/1 ~
I I .
I
Z'I I

!1 Figura 6.20, Tasarea

1
: .~1/ ', .. ~ ! medie afundatiei dupd
R,/,j
·I' I
Ego rov
,
I
II:,
,. i
/ ' ,

/ j'~ ~l
I , l' I

/ t~
I
!I 'I,
J.
.
I

\
· i
• I C
i ,2 -: W'.
· ('2
!O'
I
C" 2
W'
~~-o
•
C '
.____ W' I
c, ,,'
·I 0"
C" .[ •
I
•
I
zV
Relatia (6.42.) perrnite calculul tasarii tu tll 1'01· punctelor situate ln
planurile de separatie ale straturilor. Astfel, considerand un plan vertical
[126] CIC2C;C~, el intersecteaza suprafata deformata a planului situat la
632 rUNDATIII- FJZI /\ ~1 MECANICA pA.MAN1'URILOR

cola Z;, dupa curba C~O"C; caracterizata prin tasarile ~~ ,W;, WC.~2'
corespunzatoare puncteJor C";, C;, situate pe verticalele rnijloacelor laturilor
lungi si respectiv punctului 0' de pe verticala centrului fundatiei (fig.6.20.).
Efectuand integrala se pot calcula tasarile punctelor C;, C~ si 0',
rezultand tasarea medie a punctclor din planul ce limiteaza stratul de
grosime Zj ~ 00 ; corespunzator proiectiei verticale a suprafetei fundatiei, de
forma (fig.6.20.):
W WI"
- "1 + W~,
o
+ We'
2 _
2 . W",
"I
+ W" l

n,ed(1i-wt) - 3 - 3

w = p .B .F Z i ., a (6.45.)
m(X/-)<yI) ebb
I

Pe baza relatiei (6.45.) si a schemei prezentate in fig.6. J 9., tasarea

medie a unui strat de grosirne finita (ZI_I ~ z,) rezulta:
(6.46.a)

w _ p·B -F z . a o- (,1 Z i-I • a

",(z-i z,) - C . I._
- F - +F -
b b b'b b 'b

(6.46.b)
W =p.B.(K.-K.) (6.46.c)
m(z,_1 ~Z, ) C. t I-I
1

Pentru 0 succesiune de straturi, cuprinse in interiorul zonei active a

fundatiei, de grosime Zo, tasarea medie se obtine ea ~~Ul1'lQ a, tasarilor medii
aJe fiecarui strat in parte:

s = P: B . ~
~ «,- K i_1
(6.47.a)
I C;
Respectiv relatia data in STAS 3300/2-85:
•

~ K, - K.
S = 100· m . P n • B . ~ 1
1
1-.
(
L- Vi
2
[em] (6.47.b)
;=1 E;
unde:
• m - coeficient de corectie in functie de grosimea pachetului de straturi
compresibile (zo), dat in tabelul 6.14.;
 6. l~ASAREA CONSTltUCTI u.on 633

·]J"lel - presiunea neta, medie pe suprafata de "mcarcare

""

( P"ef = P - r . D.! );
• B - latirnea suprafetei de incarcare, sau diametrul unei suprafete de
incarcare circulara;
• K, ~i Ki; - coeficienti adirnensionali dati in tabelul 6.15.a, stabiliti
pentru niveJul inferior respectiv superior al stratului;
• E; - modulul de deformatie liniara al stratului i in kl'a;
• Vi - coeficientul de contractie transversala a lui Poisson pentru
stratuJ i.
Tabel 6.14, Coeficientul de corectie (m).. in raport "
In functie
, de modu I de
de addncimea zonei active, la calculul tasiirilor
P";I1. metoda Egorov obtinere
, a valori lor modu-
lului de deforrnatie Ii11 iara si
Zo / B 111
a coeficientilor lui Poisson
0,00 -:-0,25 1,50 (vezi §.6.2.2), relatia 6.47.
0,26 -;-0,50 1,4() poate f utilizata atat pentru
0,5 J -:- 1,()0 1,30
calcuLul tasdrii imediate (.'ii)
] ,0 J -:- 1,50 J ,20
cat ~ipentru calculul tasdrii
1,51 -:-2,50 1,10
> 2,50 1,00 finale (SI).

,..
ST AS-ul 3300/2-85, metoda Egorov, nurnita si metoda stratului
111
deformabil de grosime finita se indica a fi utilizata It1 urrnatoarele doua
•
CaZlJrJ:
• cand 111 limita zonei active (vezi fig.6.23.) aparc Ull strat practic
incompresibiJ (E> 100000 kPa);
• cand fundatia are latimea (sau diametrul) B > J 0,00 m, iar pachetul
de straturi compresibile din cuprinsul zonei active se caracterizeaza
prin valori E, > 10000 !cPa .
• In norrnele S.N .I ..P. 2.02.01-83,
eu aplicare din anul 1985, metoda
Egorov este recornandata pentru estimarea tasarii fundatiilor rigide. Forma
sub care este prezcntata relatia de caJcul este urrnatoarea:

s=
p' B· s, 'L...J~ «,- K i_1
(().48)
Km I E.
1

unde:
• P - presiunea medie neta pe lalpa fundatiei;
• B - latimea fundatiei dreptunghiulare, sau diametrul cclei circulare;
634 FUNDATI1 I - rtzt '/\ $1 MEC/\NJ /\ rAMANTURILOR

Tabel 6. J 5.0. Coeficientii K" pentru calculul 10 drii medii prin metoda Egorov
(STA 3300-77, 3.~()()-19(~5)

K
2z18 Fundatii in Valorile raportului LIB al !aturilor funda iei dreptunghiulare
forma cere 1 1.5 2 3 5 ~ to fu 11d a ii co 11tin II e ')
o.o 0.000 0.000 0.000 0,000 O.()OO 0.000 0.000
0.2 0.045 0.050 0.050 0.(l50 ().050 0.05() 0,052
0.4 0.090 0.100 0.100 0.100 O. I()() 0.100 0.104
().6 0.135 0.150 0.150 ().150 0.150 0.150 0.156
0.8 0.179 0.200 0.200 0.200 0.20{) 0.200 0.208
1.0 0.233 0.250 0.250 0.250 0.25() 0.250 0.260
1.2 0.266 0.299 0.300 0.300 0.300 0.30() 0.311
I .4 0.308 0.342 0.349 ().349 0.349 0.349 ().362
1.6 0.348 0.381 0.395 O. 97 ().397 0.397 0.4J 2
1.8 0.382 0.415 0.437 0.442 0.442 0.442 0.462
2.() 0.411 0.446 0.476 0.484 0.484 0.484 0.51 I
2.2 0.437 0.474 0.511 0.524 0.525 0.525 0.560
2.4 0.461 0.499 0.543 0.561 0.566 0.566 0.G()5
2.6 0.482 0.522 0.573 0.595 0.6()4 0.604 0.648
2.R 0.50 I 0.542 0.60 I 0.626 0.640 0.640 0.687
3.0 0.517 0.560 0.625 0.655 ().674 ().674 0.726
3.2 0.532 0.577 0.647 0.682 0.706 0.708 ().763
3.4 0.546 0.592 0.668 ().707 0.736 0.741 0.798
3.6 0.558 0.606 0.688 0.730 0.764 0.772 0.831
3.8 ().569 0.618 0.708 0.752 0.791 0.808 ().862
4.0 0.579 0.630 0.722 0.773 0.8 t 6 0.830 0.892
4.2 0.588 0.641 0.737 0.791 0.8 9 0.853 0.921
4.4 0.596 0.651 0.751 0.809 0.86J 0.885 0.949
4.6 0.604 0.660 0.764 0.824 0.888 0.908 0.976
4.8 0.61 1 0.668 0.776 0.841 ().9(}2 0.932 l.OOI
5.0 ().6J 8 0.676 0.787 0.855 0.921 0.955 1.(l25
5.2 0.624 ().683 0.798 0.868 0.939 0.977 1.05()
5.4 ().630 0.69() ().808 0.881 0.955 0.998 1.073
5.() 0.635 ().697 0.St8 ().893 (),971 1.0 IS 1.095
5.8 0.640 ().703 0.827 O.9()4 0.986 1.038 I . I 17
6.() 0.645 0.709 0.836 0.91 1.000 1.057 I . 138
6.2 0.649 0.714 0.843 ().924 I .014 J .074 J .158
6.4 0.653 0.719 O.S5() 0.934 1.()2? I .09 r • I . 178
6.6 0.657 0.724 0.857 0.94 J .040 I. 107 I. J 97
6.8 0.661 0.728 0.863 0.95 t I .05 I 1.123 1.215
7.0 0.664 0.732 0.869 0.959 1.()62 I . 138 1.233
8.0 0.679 0.751 0.S97 0.995 I. I I I 1.205 1.3 16
9.0 0.691 ().766 0.918 J .022 J • 15 1 1.262 1.390
10.0 0.700 0.777 0.935 J .{)45 I . 183 1.309 1.456
- -- - - '-- - --- - - -
9bserv!I~: Pentru valori intermediate ale rapoartelor 2z18 ~iLIB se admire intcrpolarca
liniara a valorilor coeficientului K din tabclul 6.IS.a.
 6. TASAREA CONSTRUC'l'llLOR 635

Tabel 6.15. b. Coeficientii K; pentru calculul ta..sarii medii prin metoda Egorov
(S.N.I.P. 2.02.01-8_~)
- -
K

2z18 Valorile raportului LIB al laturilor fundatiei dreptunghiulare

Fundatii ill
forma cere 2 10 (fundatii
1 1,4 1,8 2,4 3,2 5 . "
contiuut
0,0 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 O,() 0
0,4 0,090 0,100 0,100 o ,100 0, lOO 0,100 0,100 0, J V'4
0,8 0,179 0,200 0,200 0,200 0,200 0,200 0,200 0208
1,2 0,266 0,299 0,300 0,300 0,300 0,300 0,300 0,311
1,6 0,348 0,380 0,394 0,397 0,397 0,397 0,397 0,412
2,0 0,411 0,446 0,472 0,482 0,486 0,486 0,486 0,5 J J
2,4 0,461 . 0,499 0,538 0,556 0,565 0,567 0,567 O~605
2,8 0,501 0,542 0,592 0,618 0,635 0,640 0,640 0,687
3,2 0,532 .
0,577 0,637 0,67l 0,696 0,707 0,709 0,763
3,6 0,558 0,606 0,676 0,717 0,750 0,768 0,772 O,R3J
- -
4,0 0,579 0,630 0,708 0,756 0,796 0,820 0,830 O,:-'lt.
- -
4,4 0,596 0,650 0,735 0,789 0,837 0,867 0,883 0,919
-
4,8 0,611 0,668 0,759 O,8J 9 0,873 0,908 0,932 1,001
5,2 0,624 0,683 0,780 0,844 0,904 0,948 0,977 1,050
5,6 0,635 0,697 0,798 0,867 0,933 0,981 ,1,0J 8 1,095
6,0 0,645 0,708 0,814 0,887 0,958 I ,0 II 1,056 1,138
6,4 0,653 0,719 0,828 0,904 0,980 1,041 , ,090 1, J 7l)
6,8 0,66 J 0,728 0,841 0,920 ) ,000 1,065 1,122 1,215
7,2 0,668 0,736 0,852 0,3935 1,019 1,088 1,152 J,25) -

7,6 0,674 0,744 0,863 0,948 1,036 l, I09 1,180 1,285

8,0 0,679 0,75 J 0,872 0,960 1,051 1, L28 1,205 1,3 16
8,4 0,684 0,757 0,881 0,970 1,065 J,146 1,229 1,347
8,8 0,689 0,762 0,888 0,980 J ,078 ',J 62 1,251 1,376
9,2 0,693 0,768 0,896 0,989 1,089 J,178 1,272 1)404
9,6 0,697 0,772 0,902 0,998 I , I. 00 1,192 1,291 1,431
10,0 0,700 0,777 0,908 1,005 1,1 1O 1,205 1,309 1,456
.. -
11,0 0,705 0,786 0,922 ) ,022 J,132 1,230 1,349 J ,50(;
.
J2,0 0,720 0,794 0,933 1,037 1, t 51 1,257 1,384 1,5.~O
---
)bserv~tie: Pentru valori intermediate ale rapoarteJor 2zlB si LIB se admire intcrpolarea
iniara a valorilor coeficientului K din tabelul 6.' 5.b
636 rUNDATlll- FIZJCA $1 MECANJCA pAMANTURILOR

• K; si Ki-I - coeficienti adimensionali dati in tabelul 6.15.b;

• n - numarul de straturi, dill cuprinsul zonei active, care se dcosebesc
prin valorile modulului de deforrnatie liniara (Ei);
• K, = m - coeficient de corectie ill raport cu adancimea relativa a
zonei active (zcYB).
• K,n - coeficient dependent de latimca fundatiei si valoarea medie a
rnodulului de deformatie liniara.
- B
<10 10<B< 15 B> 15
s;
2
< 100 daN/cm 1 1 1
2
> 100 daN/cln 1 1,35 1,50
Adanci mea zonei active se stabileste con form celor prezentale in
§.6.2.3. si §.6.4. pentru fundatii cu latimea B < 10,00 In.
Pentru latimi I diametre ITIai mari de I O,OOm ~ivalori medii aJe
2
modulului de deforrnatie liniara £'11 > 100 daN/cm adancimea zonei active
se recomanda sa se calculeaze ClI relatia: ,
Zo = (Ho -l-l.j/' B)· K,J (6.49.a)
,..
m care:
• 110 = 9,00 m ; If = 0,15 - pentru pamanturi argiloase-prafoase;
• H 0 = 6,00 m ; '1/ = 0,1 °- pentru pamanturi nisipoase;
• K; = 0,80 - pentru presiunea medic pe taJpa fundatiei cgala ell
100 kPa (1,00 dalv/crn");
• K,J = J, 20 (J) = 500 kPa) iar pentru val ri intermediate c intcrpo-
leaza liniar.
De asernenea, S.N.l.P. 2.02.0 t -83 recornanda, pentru pachetul de
straturi cornpresibile din pamanturi prafoase-argiloase si nisipoase, si urma-
to area relatie pentru calculul adancirni i zonei active:
,

(6.49.b)
,.
In care:
•

• Zo - adancirnea calculata cu relatia 6.49.a, in ipoteza ca pachetul de

straturi cornpresibile ar fi alcatuit numai din pamanturi nisipoase;
• har, - gro imea insurnata a straturilor din parnanturi prafoase-argiloase
cuprinse intre talpa fundatiei si adancirnea (z()), calculata cu
rclatia 6.49.a, ill ipoteza ca terenul de fundare este alcatuit numai
dill pamanturi prafoase-argi loase. I
 6, l'ASAREA CONSTRU 'flILOR 637

Adancirnea zonei active (Ha), calculata eu relatiile 6.49.a ~ib, se

extinde eu grosimea stratului de pamant eu E < 100 dabl/cm'', daca acesta
este asezat
,..
sub adancimea (Ha) ~i grosimea lui I1U depaseste 0,20·I!a.
In cazul unei grosimi mai mari a unui astfel de stral sau 111 cazul ill
care si straturile de deasupra au modulii E;< 100 daN/em2, norrnele S.l".I.P.
2.02.0t-83 rccornanda utilizarea relatiilor de calcul pentru semispatiul liniar
deforrnabil Cli ]-fa=OO (§ 6.2.2.).
Valoarea medie a modulului de deformatie liniara, pentru pachetul
de straturi, in vederea aplicarii relatiilor de ealcul a tasarii specifice
sernispatiului liniar deforrnabil se propune a se eaJeula eu relatia:
n

E,=
"
L(K; - K i-1 )
,. 1
(6.50.a)
;=1

si respectiv:
11

V In L...J (v,I '/1,)

= "'" I
(6.50.b)
i=1

unde:
• K;; Ki_1 - coeficientii functie de adancirnea relativa (2'zIB) dill tabelul
6.15.b pentru adancimile corespunzatoare lirnitelor de
stratificatie ale stratului (Z'_I - z.};
• /1 i - gros irnea stratu Iu i.
• Pentru cazul unei suprafete continui de incarcare ifundatie
flexibildv de latirne (8) Egorov a stabilit urrnatoarea relatie de ealcul pentru
tasarea ('S'~T)a unui strat compresibil de grosirnc (/-1) [98], [99]:
2
p=B> I-v 2·x 2·H
s,l: = .K ; (6.51.a)
EBB
unde x reprezi nta distanta punctului considerat fa~a de centrul suprafetei, iar
coeficicntul K este dat In tabelul 6.16.
,..
• In cazul unei suprafete circulare de Incarcare, flexibile, de raza R,
cu 0 presiune uniform distribuita, tasarea unui strat eompresibiJ de grosirne
(I-f) este data de relatia:
2
2·p·y· I-v r H
,S' = .K .- (6.51.b)
r ERR
unde r.. reprezinta distanta de la punetul considerat la centrul cercului, iar K
Utl coeficient cu valori date in tabelu I 6.17.
638 rUNDAFrJll- I~JZICA Sl MECANICA PAMAN'fURJLOR

Tabel 6.16. Valorile coeficientului K(2. x / B; 2·11 / B) pentru calculul tasiirilor

semiplanului actionat de 0 sarcina uniform distribuita de la(ilne B. dupd Egorov

2:x/B
0 0,25 0,5 0,75 (,00 1,25 1,5 2 2,5 3 4 5
2/-J/B
0 0 0
°
0,25 0,13
° ° ° °
0,13 0,13 0,13 0,06 -
°- °- °- °- °-
0,5 0,26 0,26 0,25 0,24 0,13
°
0,02 0 - - - - -
0,75 0,39 0,39 0,38 0,33 0,19 0,05 O,OJ - - - -
1,00 0,51 0,50 0,48 0,42 0,25 0,09 0,03
° - - - -
1,5 0,72 0,71 0,66 0,58 0,39 0,19 0, J
°
0,02 - - -
2 0,88 0,87 0,82 0,72 ,
051 0,3 0,18 0,07
°
0,02 0 - -
3 1,13 I , 1J 1,05 0,94 0,72 0,49 0,36 0,2 0,11 0,05 0,01
5 ,
144 I ,42 1,36 1,25 1,0 I 0,76 0,63 0,44 0,32 0,23 0,11
°
0,05
7 1,66 1,64 1,58 1,46 1,22 0,98 0,83 0,63 0,49 0,39 0,24 0,15
10 J ,88 1,86 1,8 1,68 1,44 1,2 1,05 0,85 0,7 0,59 0,42 0,3

Tabel 6.17. Valorile coeficientului K(I" / R~ H / R) pentru calculul tasdrilor semispatiului

actionat de 0 presiune uniform distribuiui IJe 0 suprafatd circulard de razd R, dupii Egorov
rlR
0 0,25 0,5 0,75 ),00 1,25 1,5 2 2,5 3 4 5
HIB
0 0 0 0 () 0 0 0
0,25 0,13 0,13 0, l3 0,13
°
0,06 °
0 - °- - °- °- -
0,5 0,26 0,26 0,25 0,23 0,12 0,0 I 0 - - - - -
0,75 0,39 0,39 0,37 0,32 o ,18 ,
004 0,0 I - - -
1,00 0,50 0,49 ,
046 0,39 0,23 0,08 0,03
° - -
-
- -
1,5 0,64 0,63 0,58 0,50 0,31 O,J 4 0,08
°
0,02 0 - - -
2 0,72 0,71 ,
066 0,57 0,38 0,19 (),12 0,05 0,02 - - -
3 0,8l 0,80 0,75 0,65 0,45 0,26 0,18 0,09 0,05 0,02 -
5 0,89 0,87 0,82 0,73 0,52 0,33 0,24 O,J 5 ~
0, I 0,07
°
0,03 0,01
7 0,92 0,90 0,85 0,76 0,55 0,36 0,27 0,17 0,12 0,09 0,05 0,02
10 0,94 0,92 0,87 0,78 0,58 0,39 0,30 0,20 O,J 5 0, I J 0,07 0,04
00 1 0,98 0,93 0,84 ,
064 0,44 0,36 0,26 0,2 0,17 0,13 0, I

• Tasarea medie a unei fundatii inelare (placa rigida) ell razele R, si

R2 (R2>R,) incarcata uniform ell 0 presiune (JJ) uniform distribuita sau eu
incarcarea totala = il ' P ,P (R; -
Rl2 ) este data de relatia:
,

2
s = P 1- v • co;( K) ( 6.5 1.c)
R2 E
Tasarea in centrul fundatiei inelare este:
 6. TASAREA CONS'fRUCTIILOR 639

(6.51.d)
E
eu:
• (J)oCK) == a)~)CK) - pentru fundatiiflexibile;
• moCK) == (j)~'(K) - pentru fundatii rigide;
• K == R, / R2 - raportul dintre raza interioara (RI) si raza exterioara (R2) a
fu ndati, ei ine lare.
Valorile coeficientilor (1) calculati de Egorov [98], [99] sunt dati in
tabelul 6. t 8.

Tabel 6./8. Valorile coeficientului m;; m~;cu; pentru calculul tasdrilor semispatiului
actionat de 0 pre ..
siune uniform distribuita dupd 0 supra/ala inelard, dupd Egorov

K=R,IR2 0 0, I 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 0,95 0,98 1

(K)
(l)~ 0,540 0,539 0,536 0,533 0,532 0,533 0,538 0,549 0,572 0,622 0,681 0,76(' 00

((}~(K) 0,637 0,579 0,531 0,490 0,455 0,424 0,398 0374 0,354 0,335 - - P,3l8

OJ~(K) 0,500 0492 0476 0456 (),435 0,4l3 0,392 0,372 0,353 0,335 - - Kl,318

6.2.4.2. Metoda Insumarti tasaril straturilor elementare (utilizarea

rezu.ltatelor Incercarii triaxiale)

Aceasta metoda, nurnita si metoda modulului reprezentativ [94]

consta in aplicarea legi i lui I-Jooke generalizata, £, == [CT, - V . (CT2 + 0"3 )]/ E ,
pentru succesiunea de straturi elementare, cu grosimea 11; ~ 0,4 . B
(~ 1 00 -7 2,00 In), in care estc Ilnpartita zona activa a fundatiei (fig.6.21.).
Astfel, tasarea unui strat elernentar (i) de sectiune orizontala unitara
pe directia verticalei centrului fundatiei (Ez == s.), (fig.6.21.), acceptand 0
distributie medie a tensiunilor pe grosimea stratului elernentar, rezulta:
£z; == &; ==
!1/1/ 1 [ (
=> 0z; == . !1O',; - Vi' I1O'2i + !1O'3i )]
h. I
E. I

(6.S2.a)

si cum pentru verticala axului fundatiei !1O' u == !1O'3/' se obtine:

640 FUNDA"'II 1- rrz: A $1 MECANI '1\ PAMANTURILOR

(6.S2,b)

unde:
• E, - rnodulul de deformatie aJ terenului rezultat printr-o incercare
triaxiala, corespunzator stratului elemenlar (i);
B
,
x

.....
, N

lirnita zonei active

-- •
••
I• ,
O"pz I 0yz ~ 0,20 ZIZ
•
"
Figura 6.2 J. Metoda insumiirii tasdrii straturilor elementare

• fl ali' 110' 3; - valori Ie cresteri lor tensiuni lor ill itiale, corespunzatoare
mijlocului stratului elemental' i (punctul A) induse de presiunea
neta p,let calculate prin relatiile corespunzatoare teoriei elasticitatii
(§.5.2.e.);
• Vi - coeficientul lui Poisson, aferent stratului (i).

Pentru succesiunea de straturi elernentare (1-:-11) cuprinse intre planul

talpii fundatiei ~i Iirnita zonei active, tasarea rezultd prin insurnarea tasarilor
straturi lor elementare:

(6.52.c)

Pentru aplicarea practica a relatiei (6.52.c) este insa necesara

determinarea, printr-o incercare triaxiala a celor doi indicatori ai
comportarii parnantului, modulul de deformatie liniara (Ei) si coeficientul de
contractie latera/a (Vi), incercandu-se sa se refaca drumul de efort parcurs
de proba de pamant recoltata dill mijlocul stratuJui elementar (i)_
 6. TASA.1~EA CONS1'RUCTlILOR 641

Se propune determinarea acestora prin 11'1CerCaJ"ea probelor 111

aparatul triaxiaJ In trei elape (fig.6.22.), printr-o incercare triaxiala de tip
Ko-CAK()-D; consolidata C, anizotropa A (0";"* 0"2 = 0"3)' de tip Ko
(0"; =t= 0"2 = 0'") = si drenata D.
K() . 0", )

Ca urmare, incercarea triaxiala urmeaza trei pasi sau etape astfel:

• Etapa a l-a, nurnita de restaurare a starii de tensiune preexistente
in situ, presupune supunerea probei unei tensiuni verticale (tlg.6.22.a) egala
eu valoarea sarcinii geologice (CT~i = O'"rzi ), 1nt1"-0incercare triaxiala drenata
(C. D.), cu deformare laterala unpiedicata (tip Ki; vezi §4.2.2.3. ~i
§.7.3.4.1.1.d), pana la stabilizarea deformatiilor axiale (&10) determinandu-
se (prin ci ti re la aparat), valoarea 0"30 = K 0 • (T~ ;

• Etapa a JJ-a (fig.6.22.b) corespunde

momentului initial de
aplicare a incdrcdrii prlel, care determina 'in punctu 1 A, conform relati ilor
indicate 'in §5.2. (pentru tipul de distributie al presiunii nete), cresterea
tensiuni i totaJe cu ~()Ii ~i
respectiv ~(T3i = !1(T 2i .
A

lncarcand proba,
deja consolidata anizotrop 111 etapa anterioara,
suplirnentar cu tensiunea verticals ~O"li si tensiunea laterala /),,()3i' in
conditii nedrenate (UU) se obtine, dupa Ul1 anumit interval de tirnp tlP esar
stabilizarii, deformatia specified ~CII1'
Cum incercarea de tip UU' se desfasoara to conditii nedrenate si rara
variatii de volum, rezulta:
(4.70.b)

(6.53.)

iar In baza relatiilor (4,62.-4.65.) se obtine pentru un coeficient a lui

Poisson, III conditii nedrenate v, ==0,50, modul Ltl de deforrnatie liniara, in
conditii, nedrenate

(6.S4.a)

• Etapa a Ill-a a prograrnului de incercare de tip CD, supune proba

acelorasi tensiuni ca In etapa precedents, dar in conditii drenate ~idupa
consolidare (u;==O), si se determina deformatia specifics axiala ~cld
(ti.g.6.22.c), variatia de velum a probei L1~j si respectiv !lcv = !l1/ / V .
642 FUNDATlll- FIZICA $1 MECANICA PAMANTURILOR

SITU PROBA REZULTATUL TNCERCARII

,...... timp (minute)
o x o
..-4 0, I. I 10 100
co
........

•
I~

, .- <,
'a
~

unctul A N 0,0 I <,

cr pi -,
Ko'cr' pi. -
KO' cr'PJ. -___,; ...I U'
J
=0
~
0,02

0,03 - .
-,
~

<,
/
drenat
, ..
' -' \;.:. . 0,04

Q.,()5
........

I - (C~D) restaurarea in proba a starii initiate dill tensiune din situ

timp (minute)
° 20 40 60 80 100 120 140

Po

.....
N ~Elu
\
-,
/

I
"'-..L
•. _Jl __
,
i.. ____ ...
,.------ _---.

nedrenat
11- (UU) determinarea parametrilor Eui; Vlli printr-o incercare neconsolidata - nedrenata

o' pI. + ~al'I limp (minute)

Po ,-...
~ 0,1 I 10 100
~E ~Elu eo
',d1r· _---------- --I ..as <,
..... .. ' • _ A • KO' o' p;+f" '3-j---"" I'l ~ 0,005

»1 I .l .a ~Eld~
N (J pi

A
J- LlO'II
Ko· o' . + ~cr3
I
u. = 0
I

. 1.- -------~~ ..- .. l~J ~

i 0.010

0,015 ._-_ .....

.>
r' -, ......... -....
---_ ....... _ .. "" .. _- ..-.. ----- -..-.- --- ..........
_...._
_-I. pI ~E3d -------------- .: ~

"0 (),020
~E3u 0,025
drenat
ill -(CD) determinarea parametrilor Edi; veli printr-o incercare consolidata - drenata
,
Figura 6.22. Starea de tensiune 111 situ si in triaxial (a - consolidare inuiald lip Ko-CAKo-D;
b - deformatii imediate date de tensiunile induse de fundatie in stadiu nedrenat; c -
deformatii obtinute prin incercarea drenatd)

Pe baza lor, cu ajutorul relatiilor (4.61.) si (4.63.) se obtine:

• coeficientul lui Poisson, in conditii drenate:

•
 6. TASAREA CONS"fRUCTllLOR 643

(6.54.b)

• modulul de deforrnatie liniara, in conditii drenate:

- ~ a;; - 2 . V di .~ a~i
E dl - (6.54.c)
~£I

unde:
• ~£I; == ~£llii + ~Bldi

(6.54.d)

• ~a;i'~a~i- tensiunile efective, egaJe eu ~al si respectiv I'T 3;,

induse In punctuJ A de actiunea fundatiei (Pnet).

Avand valorile E",;, V,I;, Ed;, Vd;, deterrninate prin rnetodologia de
incercare prezentata mai sus, pentru fiecare strat elementar In parte, tasarea
irnediata (s;) respectiv tasarea din consolidarea prirnara (s.), In baza relatiei
(6.52.c) va rezulta:
h. II

s, == L
(~ali - 2 . V'ii . ~a3i)
I. (6 -5.a)
1:::1 Ell;

respectiv:

sc ==:t h;. a;; - 2 . Vd • Lla~; ( 6.5" b)

;=) Ed; I

• 0 variantd a acestei metode, care corespunde unei stari de

tensiune axial-simetrice (~a; *- ~a~ == ~a;), este metoda prezentata in
[215] care ia in considerare cele trei tensi uni ~ a; '# ila; *- ~ a; pri n nunerea
expresiei generalizate a lui Hooke (6.52.) sub urmatoarea forma:

Ca urmare relatiile de calcul a tasarilor (6.55.) devin:

•
644 FUNrJATIJ 1- FIZICA $1 MECAN1CA PAMANTUJ~ILOR

n 11

s, = L -
L
V.
til
E.
• J .h
Ii I
(6.55.c)
1=1 i -I III

n
" 1 +
=L
Vdi A }
,1 . h.
Sc -~'{j() . 1.. _ '"
LJ E
V di (6,55.d)
E Z I I I
;=1 di i=l di

cu: I, = ~()I + 11()2 + 11()3 = ~()z + =.+ So , invariantul starii de tensiuni.

Rezulta deci ca in raport de pararnetrii care se introduc in relatiile
(6,55.c ~id) G ll
0d; Vd se estimeaza
; vel / tasarea imediata sau totald a
fundatiei (s ~ sc)'
De rernarcat ca starea de tensiune axial-sirnetrica
(L\a; ;t:. L\o-; = 11()~) corespunde nurnai verticalei centru lui fundatiei
(fig.o.Zz) si rezultatele furnizate prezinta erori din ce in ce mai rnari pe
masura ce tasarea se calculeaza pentru 0 verticala tcoloana de secti une
~

unitara) care se departeaza de ax. III cazul relatiilor (6.55.c si d.) aceste erori
ar fi evitate prin luarea 'in considerare a stdrii spatiale de tensiune
(l1a; *- ~(); *- L1()~).
o alta varianta a metodei rnodulului reprezentativ este prezentata ~i
recomandata de A. Caquot si ,J, Kerisel ill lucrarea [42].
Valorile E; V 111 lipsa triaxialuJui adevarat pot f aproximate cu
valorile date de relatiile 6.54. Salt ell expresiile date In §.4.2.2.3.

6.3. Estimarea tasaril dill consolidarea primara

Tasarea dill consolidarea primard numita si tasarea edometricd sau

tasarea din consolidarea unidimensionald (a carei natura a fost prezentata
anterior - §.6.1.), este de regula estimata pe baza teoriei consolidarii
monodimensionale a lui Terzaghi [20], [23] [37], [46], [112] [68], [192] si
respectiv a rezultatelor furnizate de incercarea edometrica.
Rezultatele incercarii edometrice, dupa CLllTI s-a prezentat in
§.4.2.2.1 ., sunt reprezentate sub forma:
• curbelor de compresiune - tasare (C-T);
• curbelor de compresiune - porozitate (C-P)·
trasate In coordonate norrnale sau semilogaritmice.
 6. 'rASA REA CONSTRue'fllLOR 645

Ca urmare, metoda conventionala a consolidarii monodimensionale

care permite estimarea tasari i din con so] idarea pri mara, capata forme
speci flce 111 functie de ti pul de curbs (C- T sau C-P) uti lizat.

a) Metoda conventionald a consoliddrii monodimensionale

ldeea metodei conventionale a consolidarii monodimensionale [92] a
fost preconizata pentru prima oara de Terzaghi (1943), Bind ci--ioscuta
ulterior si ca metoda insumdrii tasdrii straturilor elementare, b: I~lta pe
curbele edometrice de C-P corectate, exprimate In, coordonaic semi-
logaritrnice (fig.6.23.).
ldeea constd 111 estimarea tasarii din consolidarea prirnara, sub
actiunea unei presiuni active So' = P2 - PI (§.4.2.2.1.1.), a unui strat
cornpresibil de grosirne finita (h), limitat de talpa fundatiei si de un strat
incornpresibil (roca), sall considerat incornpresibil (fig.6.23.)
Prin asirnilarea acestuia cu proba edometrica, supusa presiunii active
[1(5' , se extrapoleaza rezultatele incercarii edometrice. Altfel SPlIS, proba
edornetrica este considerata rnodelul la scara redusa a stratului cornpresibil.
Ca urmare, pentru a se lua in considerare efectul tulburarii probelor
pe tirnpul recoltarii si al incercarii propriu-zise, curbele de cornpresiune -
porozitate, stabilite in edometru, sunt corectate (vezi §.4.2.2.1.2.) prin meto-
dologi i dependente de raportul de supraconsolidare (R.S. C.).
Dupa cum este cunoscut (§.4.2.2.1.2.), in baza curbelor de C(\''-'pre-
siune-porozitate corectate (fig.6.21.) se calculeaza urmatorii indicatori at
compresibilitatii pamanturi lor:
• coeficientul de compresiune volurnica (relatia 4.45. - 4.46,) atasat
domeniului de presiune (PI = a-;, - presiunea . 'tiflla;
P2 == a-;J + So' - presiunea finala);

respectiv 1 + ~a-:
,
«;

• indicele de cornpresibilitate (relatia 4.37 .a),

•

~1

unde:
646 FUNDA ru I - flZJCA $1 MECANlCA pAMAN1'URILOR

- Se, = e2 -e, - variatia porozitatii ca urrnare a cresterii tensiunii de la

valoarea initiala (PI = O"~ ) la cea finala (P2 = ()~)+ ~(J" );
- eo - porozitatea initiala in, situ, corespunzatoare presiunii de
preconsolidare o-~;
- ~(J' = 172 - PI - presiunea activa efectiva care solicits proba, de la
presiunea initiala la cea finala, considerata constanta pe
inaltirnea acesteia;
- a;) -
,..
presiunea de preconsolidare a probei.
In consecinta s'e asimileazd tasarea unui strat de grosime h
(fig.6.23.), actionat de 0 presiune activa (1\0-' = P2 - 1),) uniform distribuita
sub actiunea unei fundatii circulare flexibile, ell a unei coloane de pdmdnt,
din axul fundatiei, cu sectiunea unitara de aceeasi grosime cu stratul real,
admitand ca acesta se incadreaza 'in conditiile de lucru ale probei edornetrice
(vezi §.4.2.2.1.).
Ca urrnare:
~h •
~E =ClE =- (relatia 4.24.c)
V z '1 ~I CUlll

• tasarea edometricd a unui strat omogen actionat de 0 tensiune

uniforma Sa' , In raport de variatia de porozitate (Ae ):
tle
Sc(ed) == tl.he(i. = '/1- (relatia 4.24.a) (6.S7.a)
] + eo
• sau in raport de coeficientul de compre ibilitate volumicd C1nv):
sc(ed) = Clhed. == mv' Scr'> h (relatia 4.49.) (6.57.b)
Relatiile (6.57.), stabilite in baza incercatii edometrice, pot fi
acceptate pentru 0 coloana de pdmdnt corespunzatoare verticalei centrului
fundatiei, unde din cauza simetriei, deformatiile laterale sunt impiedicate
&2 = &3 = 0, iar tensiunea vertical a, ca urmare a grosimii mici a stratului
compresibil in raport eu dirnensiunile suprafetei de in car-care , poate f
considerata aproxirnativ constanta pe verticala. Pentru aceasta, suprafata de
incarcare trebuie sa fie mare In raport cu grosirnea stratului cornpresibil.
• Daca grosimea stratulu i de argi la este relativ mare atunci ill
relatia 6.57.a se poate introduce 0 tensiune verticald medie calculata cu
relatia [37], [99]:
 6. ,'ASAREA CONS'rRUCTIILOI~ 647

t..a:ed = _!_. (t..a; + 4· t..a: + t..a;) (6.57.c)

6
cu sernnificatiile termenilor precizate in figura 6.23.
• 0 alta modalitate pentru estimarea tasarii din consolidarea
primara a unui strat de grosime mare, cu caracteristici fizico-mecanice
omogene, sub actiunea unei presiuni active !1O" (pe grosimea acestuia), 0
constituie utilizare relatiei (6.57.a) in care se considera ~O':ncrl calculat ca
medie arrnonica [38] a valori i Scr, corespunzatoare celor 11" straturi
elernentare in care a fost impartit stratul:
fl ' _ n·~a; +(n-l)·~O'~ +(n-2)·~O'~ +...+~O':,
O'nred - (6.S7.d)
n + (n -I) + (n - 2) + ...+ 1
• Varianta care ar ind.uce, din acest punet de vedere, eeJe mai mici
erori, ar consta 111 considerarea atat a tensiunii tsa, cat si a caracteristicilor
~e;111v ca functii de adancimea z si integrarea relatiei (6.S7.a):

(I) = 2R

p
•.• ,,~
x
STRAT I· '~I
(~OMPRF"SIBI[, ,
, {, I
I
...... -f-
-, I
r
l- N
~
6o't
Figura 6.23. j asarea
t
~
I
coJoalla de alll§'lt I I
de sectiune unitars , I, , I 0" I unei coloane de r?i1nc117t
I 6a"TI
,
~
"
•
I
r ,
.if" --~ •
pe verticala centrului
,~I N
I
•
I
•
,
~
I
~
6ab fu ndr ttic i
I·
I
•
r-
S'fRAT
JNC()MPltESII-11L da'med = const

11
h
Sc(ed.) = 0 -dz Sc(ed.) ~ L
I

si respectiv
11
h
m
o V
. /).0" . dz Sc(ed.) == L lnvl • ~O" . hi (6.58.b)
I

unde:
648 FUNDATIJ I - FIZICA SI MECANICA
- ...
PAMANTURILOR

• n - nurnarul de straturi elementare In care este impartit pachetul de

straturi compresibile (vezi fig.6.2 J);
• h,5: 0,4 B (dar ~ 1,00 '11), grosirnea straturilor elementare;
· ~a: = ~az,- presiunea activa (efectiva), masurata la rnijlocul fiecarui
strat elementar (presupusa constanta pe lnaltimea acestuia), indusa
de actiunea exterioara (fig.6.21.), calculata ell relatiile teoriei elas-
ticitatii,
,..
Inlocuind in relatia (6.58.b), expresia coeficientului de compresi-
bilitate volumicd in functie de indicele de compresibilitate se obtine:

L
II ~.

= -Ig I+~O"; ,h. (6.58.c)

sc:{ed.) ('I
, I

;-:1 I + eo I 0',,;

Relatia (6.58.c) este aplicabila pentru straturile de parnant normal

consolidate (cr;,; = L
Yi • z,), a carer curba de cornpresiune - porozitate
corectata se prezinta ca in ftg.6.24.a.

[logo J ayz
.a fin ,
ap

.-
Q,) I
f
<l -L---- ~ • __• _
f
I

•
~.-----------------------------------
c2

Ccl = tga.l= c, = Cll

Cc2 = tga.2
e e
a) normal consolidat (a'p= ayz) b) supraconsolidat (a'" > ayz)

Figura 6.24. Curbele de compresiune-porozitate corectate

•

Pentru pamanturile supraconsolidate, a carer curba de compresiune -

porozitate are alura dill ftg.6.24.b, relatia (6.58.b) In baza expresiei (4.45.b)
devine [31], [38], [37], [46], [92]:
n
Se.
s c(ed.) -- L.J
" I
I
(6.580.d)
i-I
 6. TASAREA CONSTRue'fllLOR 649
------------------------------------~-------------------
unde [ Se, / (1 + eo) ] se calculeaza pentru fiecare strat elernentar, in parte, cu
una din relatiile urrnatoare 111 raport de nivelul de solicitare:

• , pentru , < '

afinal a p
•
~1

• , ' ,
pe ntru a final > a I'
a'p

in care CCI (Cc) si C sunt indici de compresibilitate

C2
aferenti celor doua
portiuni aJe curbei de cornpresiune - porozitate (fig.6.24.b), iar
,
(J final
_
-
A '+ '
ua ayz •

Ca urrnare, zona activa se irnparte In (n) straturi elementare de

grosime hi ~ 0,4· B (1-;- 2 n'l) ca in figura 6.21., se traseaza diagramele
aferente a~i = a;Zi si 110';; = 110'; si In baza curbelor de compresiune -
porozitate la scara logaritrnica corectate (§.4.2.2.1.2.) se deterrnina i'l .cii de
cornpresibilitate C; sau C,I respectiv C,2 si eOi pentru mijlocul fi carui
strat elementar.
Daca ill zona activa a fundatiei sunt doua sau mai multe ,\1aturi
geologice, se poate accepta, cu erorile aferente, calculul pentru fiecare strat
in parte a indicilor de cornpresibilitate proprii, respectiv a porozitatilor
initiate (eo;) la mijlocul fiecarui strat stabilite tnSa pentru presiunile medii
calculate eu relatiile (6.57.).
Gradul de precizie al rezultatelor obtinute cu relatiile (6.58.) scade,
pe masura ce distanta coloanei de pamant considerate fata de vert' ala
centrului fundatiei creste, datorita modului de lucru al acesteia diferit de eel
corespunzator probei edometrice, respectiv a stari i de tensiune care se
indeparteaza de starea axial sirnetrica,

b) Metoda icorectiai Skempton - Bjerrum

Tasarea din consolidarea primara, dupa cum s-a precizat pentru
argilele saturate, este posibila prin eliminarea apei din pori, ca urmare a
presiunii Su , si a deformarii acestora sub actiunea cresterii de tensiuni
dO'l =1:- 110'2 = 110'3 , induse de sarcina exterioara,
650 FUNDATJI T- FIZICA SJ MECANJCA pAMANTURJLOR

Prin urmare Skempton si Bjerrum (J 957) [37], [92] introduc un

coeficient de corectie (Jl) a tasari i edometrice tocmai pentru a tine seama de
aceast fenornen in baza urmatorului rationament,

resiunea totals o 1
•
presume

E3
u=o I 1< u( tl) """
0 • U o I'=0 presiunea t 6u ,ll()
N
efectiva I , I,
t·=t
I I -------------- ------------- -----------~----.
(P.E) ::
, , presiunea
- - -
I-J <J ! 'neutrala
: (P.N)
tj+ 1=~ ---------
--- <}------------
--------------- -----
I I

,
a) b) u=O; cr = 0,
proba consolidata

Figura 6.25. Starea de tensiune in proba edometricd (a) si dependerua presiune neutrald-
presiune efectivd (b)

Daca se considera proba edornetrica (fig.6.25.a) cu deforrnare

laterals irnpiedicata, relatia intre presiunea apei dill pori si presiunea
efectivd care determina reducerea porozitatii probei si respectiv tasarea
acesteia este:
(6.59.)

Daca se admite 0 curba oarecare de variatie a presiunii efective in

timp (fig.6.25.b), rezulta ca variatia presiunii efective (~CT; ) pentru un
anumit interval de timp ~t = t;_. I - t, este egala eu variatia presiunii apei din
pori - Su pentru acelasi interval de timp, in cazul parnantului saturat.
Ca urmare, pentru orice interval de timp oricat de mare, rezulta ca
~CT; = 1-~ul
= Su sau altfel spus, orice variatie ~CT; atensiunii efective din
proba edometrica deterrnina 0 variatie a intensitatii presiunii apei din pori
!:lu egala cu ~CT:.
Deci, tinand seama de egalitatea ~CT:(t = (0) = -Llu(t = o) = ~CTI ,
relatia (6.58.a) de calcul a tasarii din consolidarea prirnara edometrica
pentru un strat ornogen, se poate pune sub forma:
 6. 'J'ASAltEA CONSTRUCTIJ LOR 651

h h
S'c(ed.) == 0
m.:
v
fl a', . dz == o m V .Su dz (6.60.a)

rezuJtatul final fiind evident acelasi ca in cazul anterior.

Tinand (lISa seama de faptul ca in teren deformatiile laterale nu sunt
complet impiedicate, iar starea de deformatie este determinata de cele trei
componente ale starii spatiale de tensiune fla" So 2' L\a3, Skernpton si
Bjerrum [37], [92], [157] considera ca variatia presiunii apei din pori nu mai
este egala cu variatia tensiuni i (fla, * flu ), ci aceasta este data de relat ia lui
Skempton dedusa anterior (5.99.a);
flu == B· [fla3 + A . (fla, - fla3)] (5.99.a)

corespunzatoare unei stari de tensiune axial simetrica.

Prin urmare, relatia (6.58), care ar estima tasarea "reala' ar fi: •

(6.60.b)

iar cum pentru un pamant saturat (B= I), rezulta:

Sc = : mv·[ .1a3 + A ·(.1a, -.1(3)]·dz

sc = /1
0
m v, . [A . fl a + (I- A) . fl a 3 ]. dz (6.60.c)

Facand raportul intre cele doua tasari, Sc si sc(ed.) se obtine pentru

fundatia circu lara:

S
,...,-
II - C -
-
S c(ed.)

Sc = [A + a .(1- A )] . S c( ed .) == P, . S c{ cd.) (6.61.)

,..
In cazul stdrii plane de deformatie (corespunzatoare fundati ilor
continuiy, caracterizata prin flc2 == 0 , rezulta [89]:

.1&2 = I .[.1a2 - v· (.1 a, + .1(3)] ~ .1a2 = v· (.1a, + .1(3) (6.1" )

E
si pentru v = 1/2 => fla2 == 0,5· (fla, + ~(3). Ca urrnare,
presiunii neutrale pentru B=] rezulta:
652 FUNDATll ) - FIZI A $1 MECANICA pAMANTURlLQ,R

.fj 1 1
/).U = L\a) + . A- - +- .(L\(5 I -60-) 3 ~ (6.63.a)
232
L\u = N . /).a, + (1- N)· L\(53 (6.63.b)

Procedand, in mod similar ca in cazul starii de tensiune axial sime-

trice, se obtine:
Sc = JL2 • sc(ed.) cu: JJ2 =N + a .(1- N). (6.64.)

1,2 ,--~-----.----.,-----,-----.-- Coeficientii de

J..1, (placa circulars) corectie (jL ) [37],
----. J..12 (fundatie continua) [68], [92], [210] ai
...- tasarii edometrice
::1.
H
2b -,
-v
-L\ 25
-----
..-_-
__ ( s c(ed.) ) , din consoli-
darea prirnara, pentru
placi circu Iare si
_ .. _-
~ 2b_~ fundatii continui sunt
dati in fig.6.26. In
functie de coeficien-
tul presiuni i apei din
'---_--'-__ --" "'- __j__._L __ --' pori, de forma funda-
o 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0 1,2 tiei ~igrosimea rela-
I..¥rgila supraconsoiicta a Iii
tiva (Hflb) a stratului
coeficientul presiuaii apei (tin pori (A) compresibiJ.
Din analiza va-
Figura 6.26. Coeficientii de corectie ai tasdrii
edometrice (dupa Skempton si Bjerrum) lorilor coeficienti , I r
de corectie se remarca
faptul ca pentru argile supraconsolidate se reduce tasarea in raport cu cea
edornetrica si creste pentru cele subconsolidate.
"
In cazul unui teren neomogen se procedeaza, cum s-a precizat si
anterior, la divizarea pachetului de straturi compresibile de grosime H, 111
straturi elementare si se determina coeficientii de corectie pentru fiecare
strat elementar in parte, in functie de coeficientul presiunii apei din pori (Ai)
si grosimea relativa (Hl2b) a pachetului de straturi compresibile.
Valorile tasarii (sc) obtinute prin metodele prezentate anterior sunt
corectate prin aplicarea unui factor de adancime (,uD = S D / D f)' care
depinde de raportul dintre adancimea de fundare (Df) ~i
suprafata fundatiei
.J B· L respectiv de raportul laturilor suprafetei de incarcare (LI8).
 6. T AS AltEA ONS"rRUCTlTLOR 653

D
raportul sd I Sc I,() I-
0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1.0
;, ~

0,2 22 ~'l1 v=O,49--1

0,3
LIl3 = 100, WAf CAZ
0,4 1-,t-i--t--t--t--I-v'-+:iHJrti'-+f,r-' -t--I
Dr
YO·L
0,5 ~~A '9 ~

I I 1
0,6 HJ J

0,7
v
'1'
O,R ~I--f-+--+-f~ +j'I---i'--i--i--i
CAZ
0,9
---i---I CD
Fox
1,0 ...... -_ v=O,.'
0, 9 I---+-+---f---+~
-,~., ,. ,-=-t._ ... _ ~.
- 0,5 0 5 10 15 20
0,8 1-.t--+---I---1
b) Burland
0,7 I--+---+---HJ,_,' J'I+ I -

0,6 1--+--1-9~
-, ,_'I+
J'IJ,_ -
Vn·L I
- 0,5 I, J u -
•
0,4 -
0,3
/, ~ is 0,4 - t- B ~
0.2 .,__..,_" •
-
O,1 '100 ..
' ,~ "
." -l ...-
0,2

o ~;""",,_,_,,_,_---,-__"_'I---,I_IL---'___I"___'I
Sc=0.,5 CCC
{ t'
L--"'---L--__'______'___'__--J____'__ L _L ..
2 4 (1 8 10 12 t 4 16 lR
a) Fox RSC=cr'p/O'y7.
c) Leonards

Figura 6.27. Coeficientii de corectie pentru calculul tasdrii imediate afundatii!n

dreptunghiulare, l11 functie de addncimea defundare si raportul de supraconsolidare

Astfel Tomlinson [210] propune uti] izarea curbelor de COI-eC!le,

stabilite de Fox (1948) (fig.6.27.) pentru tasarea imediata, si la corectarea
valorii finale din consolidarea prirnara. Coeficientul de corectie reprezinta
raportul dintre tasarea corectata a fundatiei la adancimea p, (SD) si tasarea
calculata a fundatiei plasata pe suprafata paehetului de straturi compresioile
(DFO· -s.).
Coeficienti similari au fost stabiliti, In raport de addncime, de
Burland (1969), cat si In raport de gradul de supraconsolidare (Leonards,
1976) [92], pentru fundatii continui. Acesti coeficienti reduc valoarea tasarii
reale in raport cu cea edornetrica (fig.6.27.b ~jc).
• Metoda drumului (traiectoriei) de efort aplicata la argiJa de
Londra de Simon si Sam (1970) [92] este 0 dezvoltare ulterioara a metodei
Skempton ~iBjerrum, 111 care, prin incercari triaxiale, cauta sa, reproduca cat
654 FUNDA'"flll - flZICA ~J MECANICA pAMAN1~URILOR

111aifidel schirnbarile de tensiune la care este supus un element de velum din

cuprinsuJ zonei active a fundatiei (vezi fig.6.22.).
A

In acest caz se determina:

• variatia presiunii apei din pori flu, ca urmare a cresterilor tensiunilor
totale ~o-,' /).0-3 prin actiunea transmisa de fundatii;
• (n'lV)3 = By / /).0- , coeficientul de compresibi litate volumica corespun-
zator starii de tensiune spatiala (axial simetrice);
• A = B, / By, raportul dintre deforrnatia specifics axiala a probei si
deformatia specifica de volum.
"
In functie de acesti pararnetri, tasarea unui strat omogen de grosime
h, rezulta [92]:
h h
Se = 0
A .( m ) . l1u . dz
V
= 0
A . J.1 . (n1 ) . /). 0-' . dz
V
(6.65.a)
3 3

sau In cazuJ terenurilor neomogene, prin apJicarea procedeului insumarii

tasarii straturilor elernentare:
11 11

S
e L...J AI'
= '"
, mv ') . Su .. h. = ~ A" . J.1.'
I I ~
, I
lnv
')
. tl o-,~. h, (6.65.b)

Dezavantajele acestei metode constau ill necesitatea unei aparaturi

de incercare adeevate ~j un pret ridicat al cercetari lor de laborator, pret ce
trebuie tnSa corelat cu valoarea investitiei.

6.3.1. Evolutia in timp a tasarii din consolidarea prtmara la

terenurile de fundare omogene

Tasarea unei fundatii, la un anumit moment (I) rnasurat de la

incarcarea terenului de fundare eu presiunea neta (PileI = P«. - r' Df) este
data de relatia (6.5.c), fig. 6.4.:
• •

s(t)=s;+ LJ(t)·sc (6.S.c)

\. J
V

Sr(td.) (t )=St
unde:
• seCt ~ (0) - tasarea din consolidarea prirnara la timpul (t);
• U(t) - este gradul de consolidare;
• ,S c(t'd.) (t) = ,'i, - tasarea edornetrica la ti mpul (1).
 6. 'rASAREA CONSTRUCT1JLOR 655

Rezulta deci ca se poate preciza tasarea la un anumit timp daca se

cunoaste valoarea tasarii din consolidarea primara (sc - calculata In para-
graful anterior) si respectiv gradul de consolidare (U), definit ~i
ca raportul
dintre ceJe doua tasari s, / Sc la un anurnit moment dat (t).
Scopul studiuluievolutiei 'in timp a tasarii dill consolidarea prirnara
Il reprezinta trasarea curbei de amortizare a tasarilor fundati i lor
Sf = j'(timp) (fig.6.4.)si prin aceasta predictia comportamentului In
ansambJu al constructiei, in faza de proiect, si adaptarea acesteia lr .eren,
astfel lncat startle limitd de exploatare norrnala (SLEN) sau de capacitate
portanta (SLCP) sa nu fie atinse sau depasite.
• r:asarea din consolidarea primara (sc pentru t ~ 00), dut'~ CUlTI
s-a prezentat anterior, reprezinta deforrnatia pe verticala a masei de pamant
sub actiunea sarcinilor exterioare, inregistrata la finalul unui proces continuu
de eliminare a apei din pori ca urmare a presiunii neutrale induse In t rcn de
catre presiunea activa So' = /1az = P2 - PI (presiunea finala - presiunea
initials vezi §.6.3.a).

'live!
piezo.l1etric iJlit1al (t = 0)
I
-.
tub---.->1
piezornetnc

teo
........ -
pistoa.ne JVA

perfut·iic

resoarte l- • r/.
~
•• •• ••
••
I
\ r,..
~
••
~ •• •,, •• t=O
apa teo • •
- - II !(n (P,~
,_
•,,
,, ••
•• I
,, ,•,
• ,•
I
•, ,
~
• •
,•
,
-
__~cr.J.= o' t
~
-1
0) b)
Figura 6.28, Model mecanic pentru evidentierea procesului de consolidare

Pentru a ilustra aceasta idee se considers modelul mecanic din

fig.6.28., in care scheletul solid este idealizat prin intermediul unor resoarte
plasate intre niste pistoane perforate, perforatii ce joaca rolul porilor dill
656 FUNDATIT J - FIZICA Sl MECANICA pA.MANTURILOR

pamant ~i -respectiv apa. Modelul este prevazut de asemenea, cu tuburi

piezometrice care indica prin intermediul inaltimii coloanei de apa,
presiunea acesteia (u; = hi . Y'>v)'
•

Daca se incarca modelul cu 0 presiune activa (~CTz) se constata

urmatoarele:
• La timpul t == 0-, pentru presiunea initiala P, = CT;) nivelul apei in
tuburile piezometrice este h;o == 0 (pamant consolidat eu presiunea PI);
• La timpul r=O", in momentu] aplicarii presiunii finale P2 = PI + ~CTz )
apa se ridica in tuburile piezometrice la aceeasi inaltime hi = ~CTz / YHJ .
Aceasta indica faptul ca 1n tendinta lor de a se deforma sub actiunea
exterioara, arcurile si respectiv pistoane1e cornprima apa, III care indue 0
presiune neutrals u(t==O)=~CTz ;
• Pe mdsura ce apa incepe sa curga prin orificii, presiunea apei (u),
respectiv inaltirnile coloanelor de apa (h) din tuburile piezornetrice, seade
(fig.6.28.) iar resoartele se cornprirna, Rezulta, deci, ca pe masura eliminarii
apei dill pori si a disiparii presiun ii neutrale, are loc un transfer de presiune
asupra resoartelor (presiune efectiva CT'). Ca urmare, in orice moment (t) aJ
experientei, lntre presiunea neutrala preluata de apa si presiunea efectiva
preluata de resoarte (care modeleaza scheletul solid) subzista relatia:
~(Jz = (J'(t) + u(t) , fig.6.28.b. Deformatia verticald a rnodelului este
dependenta numai de constantele elastice ale resoartelor si de valoarea
presiunii elective CT'(I) .
• La momentul t= 00, reactiunile dill resoarte, care sunt functie de
deforrnatia lor, echilibreaza tensiunea totala 6.CTz ~iprocesul die eurgere
"
inceteaza, IJl aeest moment se considera ca presiunea efectiva este egala eu
presiunea totala ~CTz; [O"{t = (0) = 6.CTz' iar u(t = 00) = 0] . Deformatia
verticala rezultata, reprezinta tocmai tasarea dill consolidarea prirnara (sc).

6.3.1.1. Teoria Iiniara a consolidarii rnonodimensionale •

• Pentru a determina tasarea din consolidarea primard a unui strat

la un anumit tirnp rezulta necesara, ca si In cazul modelului rnecanic
prezentat, determinarea presiunii efective fa timpul t [CT'{t)] sau a presiunii
neutrale u(t) ~i respectiv cunoasterea con..stantelor "elastice ale(I

piimdntului.
 6, 'rASAREA CONSTRUCTIILOR 657

Ca urmare, extrapolarea procesuLui de tasare ilustrat de modelul

mecanic (dill fig.6.28.) la pdmdnturile argiloase (caci la cele nisipoase se
apreciaza ca practic jurnatate dill tasare se consurna pe timpul constructiei,
datorita permeabilitatii mari a acestora) se asuma, pentru pamantul
compresibil, urmatoarele ipoteze [38], [46] In cadrul teoriei consoliddrii
monodimensionale a lui Terzaghi:
• pamantul este saturat, izotrop ~i omogen;
• legea lui Darcy este aplicabila (coeficient de perrneabilitate constant
pe parcursul consolidarii);
• deforrnatia pamantului si curgerea apei se produc numai pe
verticald;
• pe parcursul consol idari i, parametrii (av / mv) care descriu relatia
. ....., " .
presume
,.. - porozitate raman constanti.
In consecinta, pentru determinarea presiunii apei din pori u(t) ,
respeetiv a presiunii efective o-'(t) , se considera de regula cazul probei
edometrice, fig.6.29. (consolidare monodimensionalay, care modeleaza, spre
exemplu, 11'1 eadrul ipotezelor precizate, cazul unui strat de argila (saturata)
limitat La cele doua fete de doud straturi de nisip, actionate in suprafata de 0
sarcina uniform distribuita de la - 00 la +00, si care induce 0 tensiune
verticala (O"v == D.O-z == P2 - PI) constantd pe grosimea stratului, ea diferenta
intre presiunea finala (P2 ) si cea initiala (P, ).
CU1!"IJelecare exprima variatia presiunii apei din pori pe verticala
modelului la timpul t=constant, sunt denumite izocrone (fig.6.28.b si
6.29.b). Cunoasterea acestora permite atat determinarea presiunii apei din
pOI!"; cat si a pre ..siunii efective Ia un moment dat ~i prin aeeasta a parlii din
tasarea consolidarii prirnare pe baza relatiei (6.58.b):
1-1 1-1

SC(ed)(t)== m; ·6.a'(t)·dz sau sc(ed) (t) == m: [Scr - u (t) . dz (6.66.a)

o o
f/

sc(ed) (t) = Sc - n1v' u(t)· dz (6.66.b)

o
Datorita posibilitatilor de drenare pe la arnbele fete ale probei
edometrice, fenomenul de curgere a apei se desfasoara In mod sirnetric in
raport ell axa orizontala NN" si prin urmare, tratarea problernei se poate
face pentru jurnatate din proba (de grosime H), considerandu-se fata
impermeabila NN' si fata permeabila II' (fig.6.29o).
658 FUNIJA'flll- FIZlCA sr MECANICA PAMANTURILOR

I I-z(pefltnl u) A f.z(pentnl 0')

~~~~~
u(z.fuz,t). __
z+dz.t)
0'~~~J :
-1 '1..
~
t.i.(z+(i7.,t dt
- o'(z+dz.t+dt). I,

tt:
------------- ..
:r: N'
N
. ... ". ,
.' t ARGILA
.. . . • .
• •
• • . • . • .• .• .•
. '. •• .• •
. • . '. • •• t •
••
'

u( z, t+dl] o'(z.t+dt)
u(z,t)
- ,
o z.t
z -
6cr -const
• z
evacuarea aper

a) conditii de consolidare b) starea de rensiune

Figura 6.29. Consolidarea edometricd monodimensionald (P. E. / P.N. - presiunea efectivd

/ neutrala)

Considerand un element de volum de sectiune unitara ~i inaltirne dz la

distanta z de NN' (fig.6.29.a si b), la 0 crestere a presiunii de consol idare eu
/so , pe fetele orizontale ale acestuia vor actiona tensiunile efective ~i
n.eutrale prezentate in fig.6.28.b. Prill urmare, intr-un interval de timp dt, de
la timpul t la t+dt, variatiile presiunii neutrale si ale presiunii / tensiunii
efective vor fi:
• /a cola z:
variatia presiunii neutrale du , = lA(Z,t + dt) - u(z,t);

variatia presiunii efective da~ = a'(z,t + dt)- a'(z,t) (6.67.a)

• fa cola z+dz:
variatia presiunii neutrale duz+c'z = u(z + dz ; t + dt) - u(z + dz, t);
variatia presiunii efective da;+dz = (j'(z + dz, t + dt)- a'(z + dz, t) (6.59.b)
Sub actiunea cresterilor presiunii / tensiunii efective, elementul de
voJurn (V) se va comprima (V - ~V), eomprimare insotita de 0 expulzare
partiala a apei din pori (dq) ~i respectiv de scaderea presiunii apei (dtl).
Daca se considers ca debitul de intrare III elernentul de volurn la
timpul teste q, ca urmare a comprirnarii elernentului de VOlUlTI, debitul de
iesire va fi q+dq (fig.6.30.) Ja timpul t+dt, corespunzator variatiei
volumului,
 6. TASAREA CONSTRUCTILLOR 659

iezometre
. .A
-
q+dq(debil iesire) -Y
c.P., "'" dl,
- -
.'
I' ,
f \

"'" '
, ,
\/_----- - --
;r -\ s>:.....-
- - ... - .. ~ ~
> ,. ,. ,,'
*" .,
'I
/' ,
, 1i' ' 't_J " \'\ I , ..-
l__~
, ... .. '

~'"0 ,... # ....... \

\ •
u( z+dz, t " cr'z(z+dz,t)
Z -1-d Z
V~ , ; ",.'"
,," I
I\,'
\

,
I
I

""
> 9.
1..1=Z I- dz
... ~.- ---
---_
--
,,
t

, ,
, - ~
I~ - ... -
•I
, t
I I "-
-------i------- t =00::S ~ - izocrona --
,\r-~----,. -"""------ . ... "

" t=constant
I'
, '
, \ ...

-,"
,
i ",.

dz Z' ~

"-
'1;' .-
s;:::,
dz ,
I
I

,
"

\',
..,"
,
'"
~ "-
" , 1 • " \ 1 ; t
f1. ,,~ \'-
I
I
• '
.# ' \

-...
Z.....::? - -- ,

7..
'il
"""
,j",.
,'\
I
\

\ _V __ ....
L
_o _ \2 J_
~
_ _ ..__ _
z q(debil intrare) z ._.. u....!...(z_:_,t~) ...... __ (J'~'(~Z,~t)
~
1,00
- f-'!------
cr = c1crz

a) definirea conditiei de consolidare b) dcfinirea gradientului hidraulic

Figura 6.30, Procesul de consolidare monodimensionald pentru un element de volum

Deci, avand In vedere ca debitul de intrare este ega/ eu debitul de

iesire conform ecuatiei de continuitate, variatia debitului de infi ltrst ie prin
elementul de VOlU.l1, in cazul curgerii unidirectionale, va f egala cu ariatia
volumului:
dq=dV (6 68.a)
Pentru unitatea de volum, variatia debitului va fi:
dq dV
=- (6.6~.b)
dV v
~itinand seama ca V= (·}·dz iar dV==dh·t·l (111 cazul probei edornctrice cu
deformare laterala impiedicata) rezulta:
dq dh
- (6.69.a)
dz dz
si respectiv in unitatea de timp
d dq d dh
- (6.69.b)
dt dz dt dz
Relatia (6.69.b) care reprezinta III forma implicita ecuatia de
C011150lidare monodimensionald, exprirna faptul ca variatia debitului pe
inaltimea dz, in intervalul de timp dt, este ega/a cu variatia specified de
volum in acelasi interval de timp,
 •

660 FUNDATl) J - FIZI.CA Sl'MECANICA PAMANrrURJLOR

• Explicitarea primului termen al relatiei (6.69.b), se face prin

acceptarea legii lui Darcy de filtratie a apei printr-un mediu pOI'OS. Astfel,
debitul este:
q=A·v·t (6.70.a)
unde:
• A=:]' J, aria de infiltratie;
• V = k; 'igr - viteza de filtratie a apei;

• k; - coeficientul de permeabilitate pe directia verticala;

• igr - gradientul hidraulic;
• t- timpul.
Gradientul hidraulic, defini t ca raport lntre pierderea de sarcina si
lungimea drumului parcurs de apa prin pamant, se calculeaza ill baza
schemei dill fig. 6.30.b. Astfel, la un timp oarecare t, se considera Ull
segment de izocrona (12) corespunzator inaltirnii dz a elementului de
volum.
Presiunile neutrale corespunzatoare celor doua fete ale elernentului
de volum sunt:
- u(z, t) - pentru fata (2) de intrare a apei;

- u(z+dz,t) - pentru fata (1) de iesire a apei.

Ca urrnare, inaltimile piezornetrice VOt" fi:
h, = u ( z, t) / r lV ~ i h2 = U (z + dz, t) / r J."

iar gradientul hidraulic rezulta:

. h2 - hi . 1 1,1 ( Z , t) - u (z + dz, t) - 1 . du (6.71. )
19r == => l gr = . -
Z2 -z, r z-(z+dz)
),11 YI-V dz
Introducand expresia gradientului hidraulic in cea a debitului se
obtine:
,

q = k . _ 1 . du .t (6.70.b)
v rV. dz 1 ,

~i
respectiv prin derivari succesive ill raport cu dz si dt, rezulta:

d, - kv du
• .t
2
dq - Yw dz t akv au + k .8 'tl
- -
- • •
2
8z 8z v 8z
dz dz r M'
 6. TASAREA CONSTRUC"flJLOR 66J

si respectiv forma finala a primului termen al ecuatiei consolidarii

monodimesionale:
2
d dq = _ 1 . k . a u + 8kv • au (6.72.)
v az az
2
dt dz 8z

• eel de al doilea termen aJ ecuatiei (6.69.b.) se exprirna pe baza

legii indesarii (vezi §.4.2.2.1.1.), corespunzatoare cornprimarii eu deformare
laterala impiedicata (~V / V == Sh / h == 0,) :
~h == eo - e1 == m . So' (6.73.a)
h l+eo v
"
In consecinta, pentru elementul de volum considerat (fig.6.30.b),
solieitat de presiunea activa efectiva tsa' = a'(z + dz) - a'(z, t) , de inaltime
h==dz, relatia 6.73.a devine:
/).h = /).e =mv'/).O-' (6.73.b)
h 1+eo
~i
respectiv 1]1 unitatea de timp
d dh do'
= n1 ._- (6.73.c)
dt dz dt V

unde: m; - coeficientul de compresibilitate volumica corespunzator sporului

de presiune activa efectiva da' respectiv So' = !laz == P2 - PI (vezi
§.4.2.2.I.l).
Exprirnand presiunea efectiva (a') In functie de presiunea totala
(0' = !la z) si presiunea neutrala (u) se obtine:
a;Z+/) = 0'- u(z,t) :::;>
00"
--:=---
oa
(6.74.)
au
at at at
care introdusa in relatia (6.73.c) determina expresia finala a termenului doi
din ecuatia (6.69.b):
d dh
:=m .
aa --
au (6.1-.)
dt dz
v
at at
Cupland, In baza ecuatiei (6.58.a), termenii dati de relatiile (6. 72.) si
(6.75.), se obtine ecuatia consolidarii monodimensionale sub forma:

k;
-~-. au
2
+ 1 akv
.. au
==
au -
aa
(6.76.a)
Inv'rw az 2
mv' r~11 az az at at
sau [92]:
662 FUNDATII J - FrZ1CA ~1 ME ANICA PAMANTURJLOR

au
2
+ m . y)v. ao- _ au
+ 1 . akv . au == 0 (6.76.b)
2
azv k; at at
k.; az az
Daca coeficientul de permeabil itate k; se considera, prin ipoteza,
constant pe tot parcursul procesului de consolidare (desi el se micsoreaza
simultan cu reducerea porozitati i), atunci se obtine:

c·
a u = au - ao-
2

2 (6.76.c)
v QZ at at
unde c; este coeficientul de consolidare,
Coeficientul de consolidare at·e expresiile echivalente [38], [37],
[46], [92]:
kv • ky l+e kv 2
cv = , c y == • ,
•
c v == [cln Is]
m; . Y)v r; av ~e
. Y,v
(1 + eo)' ~o-z
(6.76.d)
unde:
• k; - coeficientul de perrneabilitate al pamantului (argilei) pe directie
verticala (tabel 3.1.);
• Se == e; - eo - variatia indicelui porilor (porozitatii) ca urmare a
cresterii presiunii totale cu tso , == P2 - PI (presiunea finala
1)2 = O-;J + So , ; presiunea initiala PI = 0-;) );
• eo - indicele initial al porilor corespunzator presiunii initiale (vezi §
4.2.2.1.2., rei 4.S1.b);
• m; == Se 1[(1 + eo)~O-z] (sau dat de relatiile 4.46.-4.48.) - coeficientul
de cornpresibilitate volurnica, aferent intervalului de presiuni P2 + PI ;
• 0v = Se 1Scr, - coeficient de compresibilitate corespunzator
intervalului de presiuni P2 + p, ;
• y,," - greutatea volurnica a apei; .
• a~- presiunea de preconsolidare (vezi §.4.2.2.1.2.).
"
10 cazul in care actiunea exterioara se considera aplicatd in..stantaneu
cu intreaga sa intensitate (0-), deci independenta de tirnp (80- 1 == 0), at
relatia (6. 76.c) devine ecuatia consolidarii a lui Terzaghi (1925) 111 forma sa
clasica [38], [37], [46], [92]:
 6. l'ASAREA CONS'fRUCTI1LOR 663

c·
a u = au
2
(6.76.e)
v 8z at
2

Ecuatia (6.76.e), este 0 ecuatie diferentiala liniara omogena ell

coeficientii constanti, asemanatoare formal eu ecuatia de difuzie a caldurii
prin elementele de constructie [176]. Solutia acestei ecuatii [55], [214],
[215] pentru conditiile la limita:
• conditia initiala u(z,O) = ~az = fluo pentru orice valoare z;
• conditiile de contur
1,1(0, t) = 0 margine superioara perrneabila;
u(2H, t) = 0 margine inferioara permeabi la;
obtinuta prin aplicarea seriilor Fourier (data in detaliu 'in [46]) pentru cazul
din figura 6.3 t .a, este data in [46], [88], [89], [94] si se prezinta sub
urmatoarele forme:

r. ,} ~
u\z,t/=L..J
2· ~az .
'SIn
M· Z
·exp -
M2 T
. v (6.77.a)
,n=O M HD
sau
~ 2· flu
6.u{z, t) = L..J . sin
M· z
. e -M 2
.t;
0 (6.77.b)
In=O M HD
unde:
• ~O'z = P2 - IJI - presiunea de consol idare a stratului, ca diferenta intre
presiunea finala (P2) si cea initiala (PI)' indusa de actiunea exterioara
considerata constanta pe strat si egala eu fluo (presiunea In exees a apei din
pori, imediat dupa apliearea instantanee a presiuni i ~az);

•M= iC . (2 . m + 1), m - 0 riee n umar i11tre g = 1, 2, 3 ... ;

2
v
• Tv = C ~t- factor de timp al consolidarii (adimensionaJ);
HD
• t- timpul de consolidare;
• c-; - coefieientul de consolidare;
• HD - lungimea de drenaj, egala ell H - 111 cazul drenarii pe la 0 singura
fata a probei (stratului) §i egala eu HI2 - in cazul drenarii pe la ambele fete
ale probei (stratului);
• H - grosimea stratului (probei) supus proeesului de consolidare;
664 FUNDATII J - PIZIC;\ SI MECANICA pAMANTURILOR

• z - cota punctului care se determina presiunea neutrala, masurata

ill
dupa caz de la fata superioara a probei (stratului) sau a planului de referinta
NN'.
In aite lucrari [194], [214], [215], terrnenul general al sumei din
ecuatia (6.77.a) este pus sub forma:
00 4'~(J" . 1(. 2'ln+l ·z 2
(6.77.c)
m:o(2·m+l)·7! 2·H
2
unde: N = 1i • Tv
4
• Cunoscand presiunea neutrala, sporul de presiune efectivd (~(]',),
care deterrnina aparitia tasarii, intr-un anurnit punct de com z si la un timp
oarecare (t) indus de presiunea de consolidare (L1O'z) va rezulta:
~o-'(z,t) == So, -1,/(Z,t) (6.78.)
unde u(z,t) este data de relatiile (6.77.) si drept urmare se pot aplica relatiile
6.66. pentru calculul tasarii in raport de tirnp sc(ed) (t) .
Deci, cum stratul este omogen (m; = constant) si prin ipoteza
6.CTz =constant (pe grosimea H) si In baza relatiei 6.66.b rezulta:
II
Sc(ec/) == mv . ~o-z ·Ii - mv . u(z,t)· dz (6.79.)

lntroducand notiunea de grad de consolidare (U) ca raport intre

tasarea din consolidarea primard fa timpul (I), (SCI)' si tasarea finale
(sc ~ t = eX») se obtine:

SC( ell) ( t) == U(t) . s c (6.80.a)

Sc Sc

Expresia gradului de consolidare, 111 baza definitiei (relatia 6.80.a) si a

relatiei (6.79.), rezulta:
II
•

m v .!:l a z . H - In v . u (z , t)· dz

u==
mv ·!:lo-·R
°
z
II
J
U == 1- . u ( z, t) . dz =>
!:lO-z·H °
 6. TASAREA CONSTRUCTIJLOR 665

o
reprezinta aria (P.N.) limitata de izocrona (t = (0) si izocrona (t) (fig.6.28.b),
iar produsul (8.O'z• H) = AllUJ reprezinta tocmai aria diagramei presiunii de
consolidate.
Prin unnare, expresia gradului de consolidare conform notatiilor din
figura 6.28.b va fi:
-
U = All"z - U = A"el) = P.E. (6.80.d)
A6<TZ tsa, .H
A~<TZ

unde: AO't(/)= P.E.- aria diagramei presiunii efective la timpul (t) (fig.6.28.b).
fi
"-

In baza relatiei (6.80.d), gradul de consolidare poate definit ca

reprezentdnd:
U% = suprafata diagt'alnei presiullii efective Ja timpul (t) x l 00
(6.80.e)
suprafata diagrarnei presiunii de consoli dare
sau procentajul de consolidare [46] intr-un punct (z) la timpul (t) rezulta:

2 . M
U% = U i - tl . 1 00 => V = 1- L 00

'Sill ·z M2
·e- .r.. (6.80.t)
m=O M HD
unde:
u - presiunea apei din pori la timpul t si adancirnea z;
u, - presiunea apei din pori la tirnpul (=0 si adancimea z
'"
lnlocuind in relatia (6.80.b), presiunea apei din pori prin expresia ei
data de relatia (6.77.c) si efectuand integralele se obtine:
II
U=J- L . -----------. sIn . exp - n+ .
~(J'"z -H 0 n=O (2 . 11 + )).1r 2 .H
/1

L
U=l-- _ ----. cos exp .-
II:=() (a» + 1)'1r (211 + l)· 7r 2 -Ii o
666 FUNDATlll- nzic» SI ME ANICA PAMANTURJLOR

00 8 7r 00 8
u= 1- -
n=O 2n + I 7r 2 n=O 2n + I 7r
=0

expresia gradului de consolidare pentru 0 presiune de consolidare constanta

pe grosimea stratului compresibil dupa teoria Terzaghi (tabel 6.19.):
00 8
U(Tv)=l-:L 2 2 -exp -(2.n+l)2.N (6.81.a)
n =0 7r .( 2 . n + 1)
2 2
7r •C .T 7r • T
cu: N = v = v si vaJorile date in tabeJul 6.20.
4· H2D 4
Prill dezvoltarea relatiei 6.81.a, au rezultat expresiile pentru:
• gradul de consolidare;
8 -N 1 -9 N I - 25 N
U =I- +-·e + ·e . e + .... (6.81.b)
2
7r 9 25
• care pentru cazuri practice se poate reduce fa primul termen;
U=l- 8 .e-N (6.81.c)
2
7r

• presiunea efectivd a'(z,t) = So , + li ';

0'
'( ) A
Z, t = lJ.O'z 1 - 4 SIn
. 7r Z
-
4. Sin
3n- z . e -9N - 4 sIn
. 5n- z . e -25N ...
J! 2H 3n- 2H 51! 21-1
(6.81.d)
• presiunea efectiva la nivelul stratului irnperrneabil (z==H):

a'tH ,I) = p" :::::

!:la.· 1- 4 . e-
N
(6.81.e)
7r

• Aboshi et all (1970) [94] (prin rezolvarea ecuatiei 6.68.a) au

stabilit urrnatoarele expresii pentru presiunea apei din pori si respectiv •
pentru gradul de consolidate, In cazul in care presiunea de consolidare
(!).O'z = k . f) variazd liniar in functie de timp:

2
I 6 ' 80' zt n:L=oo 1 . n . n- ' z
U ( Z '3t ) = .
3
.SIll . l-exp - ·Tv (6.82,a)
rc -T; 11=1,3,5 n 2 -H 2

si respcctiv
 6. TASAREA CONSTRUCTIILOR 667

32 00 1
U (T ) =: J - •~ • (6.82.b)
c v 4 T
1r . v
LJ (
n:O 2· n + 1
)4
unde:
• !1O'ZI'" presiunea de consolidare la timpul t;
v
• Tv = C ~t _factorul de timp al consolidarii, .
HD
Pe baza relatiilor (6.81.) si (6.82.) s-au calculat valorile gradelor de
consolidare In functie de factorul de timp al consolidarii (tabelul 6.19.).
Tabel 6.19. Valorile gradelor de consolidare £11 functie de facto ru l timp al consolidarii

U U U U U U
Tv Aboshi Tv Terzaghi
Tv Terzaghi
Terzaghi Abosbi Aboshi
0,0010 0,03751 0,02928 0,0400 0,22568 0,15062 0,7000 0,85589 0,60725
O,OOJ5 0,04458 0,03321 0,0450 0,23937 0,15973 (),7500 0,87262 0,62440
0,0020 0,05090 0,03686 0,0500 0,25231 0,16834 0,8000 0,88740 0,64038
0,0025 0,05665 0,04025 0,0550 0,26463 0,17654 0,8500 0,90047 0,65531
0,0030 0,()6193 0,04343 0,0600 0,27640 0,18438 0,9000 0,91202 0,66925
0,0035 0,06682 0,04642 0,0650 0,28763 0,19] 89 0,9500 0,92223 0,68231
0,0040 0,07140 0,04927 0,0700 0,29854 0,199 L2 1,00()0 0,93126 0,69453
0,0045 0,07571 0,05196 0,0750 0,30902 0,20610 1,5000 0,97998 0.78319
0,0050 0,07980 (),05455 ,
00800 0,31315 0,21285 2,0000 0,99417 0,83452
0,0055 0,08369 0,05702 0,0850 0,32898 0,21940 2,5000 0,99830 0,86694
-
0,0060 0,08741 0,05940 0,0900 0,33851 0,22575 3,00'00 0,99951 0,88896
0,0065 {),O9097 0,06169 0,0950 (),347'79 0,23) 93 3,5000 0,99986 0,90478
0,0070 0,09441 0,06391 0, I000 0,35682 0,23795 4,0000 0,99996 0,91667
0,0075 0,()9772 0,06605 0,1500 0,43695 0,29138 4,5000 0,99999 0,92593
0,0080 O,OJ00,93 0,06813 0,2000 0,50409 0,33638 5,0000 1,00()00 0,9333
0,0085 0,10403 0,07015 0,2500 0,56223 0,37587 5,5000 J ,00000 0,93940
(),OO90 0,10705 0,07212 0,3000 0,61324 0,4 '1127 6,0000 1,00000 0,94445
0,0095 0,10998 0,07404 0,3500 0,65819 0,44340 6,5000 1,00000 0,94872
0,0100 0,11284 (),07590 0,4000 0,69788 0,47278 7,0000 1,00000 0,95238
0,0150 0,13820 0,09258 0,4500 0,73295 0,49978 7,5000 1,00000 ll,95556
0,02()0 . 0,15958 0,10672 0,5000 0,76395 0,52468 8,0000 1,00000 0,95833
0,0250 0,) 7841 0, I 1921 0,5500 0,79 J 35 0,54770 8,5000 1,00000 0,96079
-
0,0300 0,19544 0,13052 0,6000 0,81556 0,56904 9,0000 1,00000 0,96296
0,0350 0,21110 0, r 4083 O,650() 0,83697 0,58884 9,500() I,()()()(I() n()()49 1
•
- -,

•
668 FUNDA1"'lll- FJZICA $1 MECANICA pAMANTURJLOR

Expresii a/gebrice ale gradului de consolidare in functie de factorul

de timp (1"'v), care aproximeazd valorile exacte au fost stabilite de Brich
Hansen [57], Karl Terzaghi [57] si Sivaran et all [94], [37] .
• E. Hansen indica urmatoarea expresie aproximativa:

U=6
3
T; (6.83.a)
Tv +0,5
ce nu determina erori mai mari de 1%.
• Terzaghi, pentru valori ale factorului de timp cu valori cuprinse
intre 0,0 (0,2) - 0,5, indica urrnatoarea relatie de calcul [37], [46], [69]:
- pentru U < 60% si
2

T=/C' U => U = 1,128· Tv (6.83.b)

v 4 100
- pentru U > 600/0
Tv =1,781-0,933·1og(100-U%) (6.83.c)

ce determina erori de maxim 5% .

• Sivaran ~i Swamee (1977) [94] au stabi lit urrnatoarea relatie de
calcul:
U 2
-.
4 100
Tv = ---==-------=--
0,367
(6.83.d)
5,6
U
1-
100
ce aproximeaza valorile date in tabelul 6.19., cu 0 eroare de circa 1%, pentru
o < U < 90{Yo si de cca. 3% pentru 90 < U < 100% .
Avand valorile gradului de consolidare pentru un factor de tirnp dat,
se poate calcula tasarea la orice timp (t) pe baza relatiei (6.80.).
• EtapeJe de calcul ale tasari i III functie de timp s c(ed) (t) sunt:
• se determina tasarea din consolidarea prirnara (sc) pe baza uneia din
relatiile prezentate la §.6.2.2. sau §.6.4.;
• se calculeazd coeficientul de consolidare fie pe baza
relatiei: Cy = kv / (/ny . r~,,), fie se deterrnina cu ajutorul curbelor de
compresiune - consolidare (ST AS 8942-89);
 6. TASAREA CONSTRUCTllLOR 669

• se determine factorul de timp al consolidarii Tv == c; . t / (4. H~) (vezi

relatiile 6.83.a) pentru timpul (t) pentru care se urmareste calculul tasarii St;

• se extrage din tabelul 6.19. gradul de con.solidare U (Tv)

corespunzator factorului Tv calculat pentru timpul (t);
• se calculeazd tasarea Sf == U (Tv) . s c .
"
In baza valorilor s( == V(t)· Sc se traseaza curba de amortizare a
tasarilor St == f(tin1p) .
Aceeasi curba de amortizare s, == !(tilnp) se poate trasa [2]4], prin
puncte, parcurgand urmatorii pasi:
• se impun diferite grade de consolidare Vi (Terzaghi / Aboshi), dupa
cum se doreste, spre exempLu Vi = 0,05; 0,1; 0,2; 0,4; ..... 1,00;
• se calculeazd tasarile corespunzatoare gradelor de consolidare impuse
s, == Vi . Sc;
• se extrag din tabelul 6.19. factorii de ti01P ai consolidarii Tv
corespunzatori fiecarui grad de consolidare impus anterior Vi;
• se calculeaza timpii de consoLidare (li) aferenti fiecarui grad de
consolidare (Vi) ~jrespectiv fiecarei tasari Sfi eu relatia:
TVi ·H~ 4·H~
ti == sau i, == (6.84.)
n: C v
dupa CUlTI se extrage U == f(Tv) sau U == j'(N) din tabelul 6.19. sau 6.21.;
• se raporteaza intr-un sistem de coordonate 0,t.s, perechile de valori ti;
s., (fig.6.4.) si prin punctele i, astfe] obtinute se traseaza curba de
amortizare a tasdrilor in tirnp, pentru stratul de parnant analizat sau pentru
terenu] de fundare de sub fundatia
, in cauza,

6.3.1.2. Consolidarea pamanturllor sub incarcare variabila

Relatiile prezentate anterior s-au stabilit In ideea ca incarcarea se

aplica la intreaga intensitate instantaneu. Ori in practica, insasi tehnologia
de executia a constructiilor irnpune un anumit interval de timp (tJ.t) pana
cand se ajunge la valoarea maxima a incarcarii (6C5z),
Astfel, realizarea unei constructii (fig. 6.31.) se incepe printr-o
descdrcare a terenului (OA ~PI), prin executia sdpdturii urmata de
reincdrcarea terenului (BCA ~P2), prin executia fundatiilor si a
670 FUNDA'fll [ - FIZICA $1 MECANICA PAMANTURlLOR

suprastructurii pana la stabilizarea presiunii de consolidare (l1az ).Acela~i

lucru este valabil ~ila executia terasamentelor, cand "traseu I" parcurs de
incarcarea terenului de fundare va f (Be ~ I1z ) .

•
" "
PBRIOADA DE tNcAI~CARB ""
"
------------~I~----------~~,,"
.' PERJOADA DB EXECUTIE

PER10ADA
DE •I

o t' t"
,,

Tirnp

t 110. (t)
b U(t)=U'(2)' z
~oz

curba corectata pentru cazul

aplicaririn timp a presiuriu
~crz=-f(l)
....
u'=f(t) ....- - - _ _ e"
curba stabilita peJ1trli caz~1 - - - - A"
aplicarii instantanee a presiunii ~crz

Figura 6.31. Constructia curbei de consolidare pentru 0 presiune de consolidare variabild

liniar in raport cu timpul

Solutionarea acestor probleme s-a facut teoretic de Aboshi (tabel

6.19.), Cernagranski, Olson, sau grafic de catre Terzaghi.
Astfel [89], [210], [214], n:
• Cernagranski (1937), [214] indica urrnatoarea relatie
aproxirnativa a tasarii Sf pentru un strat de grosime H = 2· H D' incarcat
uniform pe verticala, cu posibilitati de drenare pe Ia ambele suprafete de
stratificatie, la care presiunea de consolidare variaza in raport cu timpul
pz = tga- t :
•

[.] Etude de rernblais sur sols cornpressibles - Recomrnandation des laboratoires des Ponts
et Chaussees. Dunod, Paris, 1971
 6. TASAREA CONSTRUCTILLOR 671

N 1 -9N 1 -25N
e- + e + e ••• (6.85.a)
81 625
unde:
• tga - este coeficientul unghiular de crestere sau descrestere a
incarcarii (fig.6.31.);
1[2 . C
• N = v .1
2
4·H D
in cazul In care eoeficientul unghiular este negativ (fig.6.31.) ca
urmare a descarcarii stratului, prin saparea gropii de fundatie, tg a, = -PI / t'
pentru 0:::; I ~ I'), In relatia (6.85.a) se va introduce coefieientul de
cornpresibilitate volurnica corespunzator ramurii de umjlare (descarcare) a
curbei de eompresiune-tasare (relatia 4.47. eu m; = f(Cc2) ).Pentru
perioada de executie (ABC), considerand presiunea total a de consolidare
(P2), originea sistemuJui de coordonate in punctul A, vor exista doua zone:
• pentru I' < t ~ tj panta cireptei de incarcare va fi tg a; = - P2 /(1 f - t') ;
P2 = PI + So , si presiunea de consolidare liniar variabila va fi
p=(t-t')·tga2 si;
c; .tIl -M.I
----+-·e (6.85.b)
H2D 3 3

M=
1[2 . C
• ,
v ~1 t == t, - t .
4·H~
• pentru perioada de exploatare (CD) Ii 2 If se adauga la intcnsitatea
incarcarii care variaza liniar in baza fundatiei p == (I - t')· tg a, actiunea care
variaza dupa functia p == -(I - t f) . tga2, rezultand incarcarea constants

-M·t -,M'(/'-'j)
e -e (6.85.c)

• Terzaghi, pentru cazul din figura 6.31. [89], [lie], propune un pro-
cedeu grafic pentru traseul (BCD) al incarcarii, valabil pentru terasamente,
diguri, baraje si pentru fundatii (considerand P net == P - r .D I == ~az)' care
cuprinde urrnatoarele etape:
 .., "
672 FUNDATII 1- FJZJCA $1 MECANICA PAMAN'TURLLOR

• se traseazd curba grad de consolidare - timp conform relatiilor pre-

zentate anterior, pentru ipoteza aplicarii instantanee a presiunii de C011S0-
lidare: ,
• se determine punctul A de pe curba pentru tfl2 (tf- timpul final la care
presiunea de consolidare a atins intensitatea maximdy;
• se afld punctul C la intersectia orizontalei din A cu verticala din ':r;
• se traseaza portiunea C'C" a curbei prin translarea pe orizontala a
curbei AA" cu valoarea constanta AC = A' C' ;
• se obtine prin puncte zona ac a curbei, pri n raportarea grafica a
punctelor F, de coordonate U(t) si t cu U(t) == V'(t / 2), a gradului de
consolidare: V(t) == U'(t/2). tso, (t)/ So , (U' - reprezinta gradul de consoli-
dare, pentru aplicarea instantanee la tirnpul tI2).
Grafic, procedeul descris se desfasoara astfel:
• pentru W1 timp oarecare t., se deterrnina U'(t; /2) prin intersectia
verticalei coborate din t;12 cu eurba V' (punctul Bi);
• din B; se duce orizontala pana lntalneste verticala din t.r In punctul D;;
• se uneste D, eu a si s-a gasit punctul F; eu vertieala dill t,
Considerand mai multe valori 0 < t, < If rezulta prin procedeul
prezentat mai multe puncte F, si prin unirea acestora se abtine zona OC a
curbei de consolidare cautate. Avand curba U(t) se poate estima tasarea
set) = U(t) , Sc .

• Problema a fost rezolvata si teoretic de a/SOIl (1977) [92] prin

gasirea solutiei ecuatiei consolidarii data de relatia (6.76.b). Astfel, daca T~
este faetorul de timp al consolidarii la atingerea incarcarii rnaxime So, fa
timpul final ~r (figura 6.29.), solutia gasita de Olson pentru presiunea apei
din pori (u), pentru gradul de consolidare corespunzator (Up) este sub
urrnatoarea forma:
• pentru T < T;

U (z , t ) == L00 2·~0"
z • sin
M·z 2
' 1- ex p - M . T
)
•
(6.85.c)
n:::O M3 . T, HD

Up = T (6.8S.d)
t;
• pentru T > T;
 6. TASAREA CONS'rRUCTIJLOR 673

~2·110' 2 •
( t ) = LJ
U Z, Z • exp M . T -J .SIn
3
n=O A1 . Tc

Up = 1- 2 . ~
L...J M -4 . exp
. (
M 2 .T ) -1 .exp - M 2 .T
Tc ,,=0

unde T{t); Tc{t) sunt faetorii de tirnp ai consolidarii calculati ·...11 . rauile
anterioare, pentru timpii (t) si respeetiv (tf) iar ceilalti term ni au
semnificatiile prezentate la relatiile (6.77.)
Cu valorile furnizate de relatiile 6.85., asemeni procedeu I,} qr-afic
din fig.S.Ll.; se poate trasa eurba de arnortizare a tasarilor ill timp, (iUI;\ urn
s-a preeizat anterior, pentru eazul analizat.

6.3.1.3. Teoria neliniara a consolidarii monodimensionale

"
In teoria liniard a consolidarii monodirnensionale, coeiirier: ~Ide
permeabilitate (kv), coeficientul de compresibilitate volumica ('1~v) si
presiunea de consolidare (0' = 1100z) raman eonstante prin ipoteza i au
irnpus forma ecuatiei clasice a consolidarii monodimensionale rrelatia
6.76.e).
Este insa sufieient de elar ca pe masura desfasurarii procesului de
eonsolidare are toe rnicsorarea porozitatii, cu expresia cantitativa Se si in
consecinta, eei doi parametri k; ~im; Inregistreaza valori variabi Ie pe
parcursul consolidarii (k; - seade ~i m; - creste),
"In consecinta, in analiza neliniard a consolidarii monodimensionale

se pleaca de la expresia ecuatiei generale a consolidarii (6.76.) exprimata

sub forma [92], [214]:

8u
2
--+m·
Y,v 80' au
. --
I 81,v
+ . . =0
au (6.76.b)
8z 2
k; 8t Vk; az az at
sau, in forma compacta, pentru 0' = 1l00z = constant:

a--+
u 2
1 ok;
.
au 1 au
. =-.-
2
8z k; 8z OZ
674 FUNDATll1 - FJZICA ~'I MECAN CA pAMANTURlLOR

Exprimand coeficientul de permeabi litate 10 raport de coeficientul de

compresibilitate volumica si respectiv de coeficientul de consolidare, relatia
(6.76.d):
(6.76.d)
•
§1
m, == 0,434 . CR / a' (6.87.)
unde:
de ~ev
CR == ~ - raportul de cornpresiune finala [92] si
d ( log a)
~(log a)
facand inlocuirile In relatia (6.86.a) se obtine:

1 Ba'
-.
au 1 ou
.-=-.- (6.86.b)
a' oz oz
forma a ecuatiei obtinuta de Davis. si RaYITIond (1965), respectiv Mikosa
(1965) [.].
Cum presiunea / tensiunea totala din consolidare a == So , = a' + u
este constanta rezulta:

oa == oa' + au == 0 (6.88.)
oz oz 8z
~i
ecuatia neliniara a consolidarii (6.86.b) devine:
1 2 ou 2 1 oa
=_._
-cv . • (6.86.c)
a' oz a' at
F acand notatia :

a' P -u U
• vV == log - = log 2 = log 1-- ,
a'f P2 O"f
•

unde a', == P2 == O"~ + ~(J"' este presiunea verticala de consolid.are finala

(§.6.3.1. si §.4.2.2.1.1.) si facand inlocuirile urrnatoare in ecuatia (6.86.c):

["'] Janbu N. - "Consolidation of clay layers based on non-linear stress strait]", Proc. VI
JCSMFE, Montreal: 83-87, 1965.
 6. TASAREA CONSTI~UCIIJLOR 675

•
aw -
-
0,434 •
au' (6.89.a)
,
az a az
respectiv:
2

•
aw
2
--
0,434 •
au 2
0,434 •
au (6.89.b)
az 2
a' OZ2 (a')2 OZ
•
~l

•
aw - 0,434
•
aa'
(6.89.c)
at a' at
se obtine ecuatia neliniard a consolidarii monodimensionale:

c
a w
._-==-
aw
2

(6.90.)
v
oz at 2

Struetura relatiei (6.90.),~formal, este identica ell ecuatia consolidarii

monodimensionale (6.76.e) a lui Terzaghi. Solutia acesteia este formal
identica cu relatia 6.77 .a:
2 M.z
L .sin
00

w(t) = w,.· .exp

m=oM HD
"
III baza acesteia se poate serie:
, B
a f -u _ ,
a~
, - , (6.92.a)
af af

de unde presi unea apei din pori va fi:

8
(j~
I
- u (z ,t) ==a', . -1 (6.92.b)
a'f

dependents de raportul dintre presiunea initiala a; == PI == (j~ si presiunea de

la finalul procesului de consolidare (P2).
Ca urmare, gradul de consolidare eonfonn definitiei anterioare
(6.80.e) capata expresia:
676 FUNDATII I - FTZICA ~l MECANICA PAMAN1'tJRILOR

,
H a
f
-u
Jog . dz
0
a~I
u= ,
H «. -dz
log ,
0
a. I

identica ca structura cu solutia ecuatiei lui Terzaghi (6.80.f).

Prin urmare tasarea s(t) va fi aceeasi, ca evolutie, ca la metoda
Terzaghi, pentru orice raport (ai / a; ) cu deosebirea ca gradul de disipare a
presiunii apei dill pori, cum rezulta §i din graficele date in [92], este 111ai lent
si dependent de raportul tensiunilor ( a~inal / a;niliol ).
Efectul reducerii porozitdtii pe parcursul procesului de consolidare
si influenta acesteia asupra valorii coeficientului de cornpresibilitate
vo lumica im; -:j:. const.) a fost abordat si de Boicenko (1948) care propune
caJculul gradului de consolidare cu relatia:
If l)
e=z=dz
u= s,_o _ (6.93.b)
sc (e1 - e2 ). H D
respectiv sa se calculeze graduJ de consolidare nu dupa raportul suprafetelor
di agrame 101· presiunii elective (a'), ci dupa suprafetele diagramelor
indicelui porilor (e).
"
In consecinta, gradul de consolidare se exprima [214] ill raport de
tirnp dar si de raportul coeficientului de compresibi1 itate initial si respeetiv
final (f3 = nlv,illilio/ / lnv.final)· Apreciind ca raportul (13) este aproximativ ega 1
eu raportul dintre presiunea finala si presiunea initiala 13 ~ P2 / PI
(§.4.2.2.1.1.) de consolidare, gradul de consolidare cu luarea in considerare
a variatiei coeficientului de compresibilitate volumica pe parcursul
procesului de consolidare va fi:
U = /(13, Noe) (6.93.c)
unde:
1[2 . C .
• NOe = ; .t - pentru filtratia intr-o singura directie (HD=2'/I,
4·H D

grosimea stratului;
2
1C •C
• NOe = V - pentru filtratia in ambele directii (HD=H).
Hi>
 6. "ASAREA CONSTltUCTllLOR 677

Valorile gradului de consolidare sunt date in tabelul 6.20.

TaIJeI6.20. Valorile gradului de consolidare monodimensionald £,1 cazul variatiei

coeficientului de compresibilitate volumicd pe timpul consoliddrii

B 1 1,5 2 3 5 10 15
U - Valorile NCe
0,10 0,020 0,017 0,014 0,012 0,010 0,008 0,007
0,20 0,08 0,06 0,055 0,045 0,04 0,035 0,03
0,30 O~J7 0~15 0,13 0,11 0,09 0,08 007-
0,40 0,31 0,26 0,23 0,20 0,16 °,14 0,11
0,45 0,39 0,33 0,30 0,25 0,21 0,17 0,14
0,50 0,49 0,41 0,37 0,32 0,27 0,21 0,18
0,55 0,59 0,51 0,45 0,39 0,33 ,
025 0,22
0,60 0,71 0,61 0,55 0,48 0,40 0,31 0.,27
0,65 0,84 0,73 0,66 0,58 0,48 0,38 0,33
0,70 1,00 0,87 0,79 0,70 0,59 0,47 0,41
0,75 1,18 J ,05 0-,95 0,84 0,72 0,59 ,51
0,80 1,40 1,26 1,14 1,03 090, 0,75 0,65
0,85 1,69 1,55 1,40 1,28 J,14 0)96 _. o
---R5
0,90 2,09 1,92 1,76 1,63 .1 ,48 1,30 1,18
0,95 2,80 2,64 2,45 2,30 2,14 1,98 l,77

Pe baza acestor valori se poate construi curba de amorrizare a

tasarilor conform celor prezentate in §.6.3.I.l.

6.3.1.4. Tipuri de distributll ale presiunii de consolidare

"
In paragrafele anterioare s-a analizat procesul de consolidare al
probei edometrice, respectiv al unui strat actionat de 0 presiune de
consolidare practic constanta pe grosimea acestuia (fig.6.32.a). Cazurile cele
mai frecvent intalnite If1 practica prezinta lnsa distributii triunghiulare sau
trapezoidale ale presiunii de consolidare (fig.6.32.).
Stabilirea expresiei gradului de consolidare pentru aceste cazuri se
face pe baza relatiei (6.80.b) si respectiv a expresiei tasarii prin consolidari
la tirnpul t (6.79.a). Spre exemplificare, sa considerarn cazul distributiei
triunghiulare (cazul I) din figura 6.32.b. Pentru un strat el mentar de
grosime dz, tasarea la timpul t va fi:
((). C)4.a)
678 FUNDATII J - FIZICA ~I MECANICA PAMANT'URILOR

unde presiunea de consolidare a stratului elernentar in functie de valoarea

maxima a presiunii de consolidate rezulta:
da = /).az • z (6.94.b)
H

, , . ,
...·
• , ,• , •
•• • • • • • • • • • • • '. ~ , • ', • ,, • • ,• ,, • •, • • ,, , • ,
• ,

•
• • • • • • •• • •
• • , • • • • .• • • • • • ·..• H
, ,
• •
•
• • • • • • • • •• , • .
• •
• • •• • • •
•
· ..· ·· •
•
·
, '.
ARC'lLt'
,
"
J 'H'
·, •,,· • •·••• •··• •• ' ..
• •• • • '.t" ••• , ......... 1",
• ..or '.
• •, • '. .' ......
J • .'
.. • 'r"-,' .. .'•• ... °0 .. • IO" .. '

• · •
,·
•
•
, · • ••
, • • •• • • • , ,
•
I

:ll,:o,:-:-
. .
• ...L- . .'.,
~:tl{t. . .'. cot~. ~) I

.' .. . . . • ..
,

·•· • • • • • • •·• •• •' ..• · ·• .. •• .' . ..'. ......

,
..
......"....',. 0

.
0 0 o •

'.
0
1O";,f •
··,Of'· • • • • •· • , •
• 0 • 0 o ••

" • • • • • 0,
• , • •
'..
0
•
• • • • • • •• • • •
• •• • •
• • · ·• · • . • . •.• • ·• •• • • • • . • • •• I ;.

.
0 0 I •

..,t.'· .11.,.
0

• • IO'.. , '';

... • • • f· • '." ... 00 ••• of' •• 0· ....

CAZUL O-UO CAZUL 1- UJ

a) b)

~ ,
•
.. -,.,
~
~ • ~, •
•
.,'
• • C•
,
• ,I
1
...· ••
, t

....• • •
•
~
.
:4 ,
0
~
• • ':4 • . , ,• •

,• .
•\
0,
•
•• I • • •
0

• , •
0

•, • • •· •
0

"\ .' I
• . • •
, 0 ..
•• •
0
. 0 •
-
•
• • •• •
•

ARGILA
• i,
·· , . • •
u
,~,. •

·· ..
o

•
•
.. •
••
• '.

•
. ..
•
t" •
•
,
..,
. . .. .' ..
•
•
.." •
• '.

* •
• •
•
.."
'.

','
•
.."
•
. ."
•
.'" •
..
'.'...
'.

•
•
."
'

•
•
... .. •
'..
" .: Of .: .• ,0,0,':.,
• • • • • t
"'.p
~
•1•.
• •
'6" P'
. --.,
~
".'
. · • . ·. •
..'•
•
• •• · •
•• • ,

•• •
•
. ,1:1' •, •• • • • • • •• • • • • •• •0:
•
0

0
0

:':, . ".eR.~.rj..wlto:.::.
• •••• ..... .'.' .. • I •• •• ...... ••

" P·11RMC"'UIL' ... , ... ' . ' ... :' '. »..': :.'::.'.:'.: .. :..
0
0

0" • '.
'0. __
, ,IlJ'O •••., ••••..•.•••••. " .

.. . .. . . ... .. ...
• ' •••• to' •••••••• "' •••
•
•

,"
• •
I'

.'t
• ,
•

.'~
•
• •

t'
••
0 •
..

....
•
• •
."

~ ...
,
•
0
•
•
•

• '.
'..

,0,
•

j_'/. '.'
••••

00,
•

,.'
'....

A"
'., 0 •

~ ••
• t •

fO'
.. .o •
0
,I,
.....
•

... ' .. . .. .. . ... .. . .

0 •
I • • • • .' '.. I • • • • • • • • • I •••• ..
.' ...... '., ..... •••• • 0 .' •••• • •
.' ••••.••• fl. ,'"
..
.. .,"
f ... ... 0 of
.' • • ...' • • .. " • • .., •• 0 • • • .o' • • ..' • • ' , .. ' ' '

CAZUL 2- U2 CAZUL 3- U3= Uo - U2

c) d)

Figura 6.32. Tipuri de distributii ale presiunii de consolidare (a - distributie uniforma; b -

distributie triunghiulard; c - distributie triunghiularii cu drenarea apei pe la partea
inferioard; d - distributie trapezoidala)

Deci, tasarea stratului elementar, tinand seam a si de expresia

presiunii neutrale (6.77.c) va rezulta:
So 4·~a·z 1i·(2n+l)·z
dS = mv
'1
Z z·dz-m •
v L
O'J
z sin .exp( ..)dz(6.94.c)
H ,,=0 H (2n + I) 1! 2. H
Integrand ecuatia (6.94.c) lntre limitele 0 - H se obtine [2 J 5]:
m . H . 11. a 32 1 1
SII == v z. l- . e-N _ e-9N + ' .e-25N ± ...
. (6.94.d)
2 1!3 27 125
 6. TASAREA CONSTI~UC~'~[ILOR 679

si in baza relatiei (6.80.a) rezulta expresia gradului de consolidare:

2
U = I- 3 . e- N _ I .e -9 N + 1 .e- 25N ±... (6.94. e)
, /[3 27 L25
"In
mod similar, pentru diagrarna triunghiulara din fig.6.32.c unde
So = ll.crz - tso, . z / h se obtine:

m .H . ~cyz. 16 2 -N 1 2
- v J __ . 1-- -e +_. 1+- ·e
-<) ,
t.. • • • (6.94.t)
S If -
2 /[2 9 37r

~i
respectiv:
U =1_16. 2 -N I 2 . e -9N + ...
2 1- ·e +_. 1+-- (6.94.g)
/[2 /[ 9 3·/[

Valorile gradelor de consolidare pentru cele trei cazuri (0, 1, 2) sunt

jC2 • T
date in tabelul 6.21., in functie de N = v, [34], [75], [87], [89], [194],
4
l2J4J, t2IS].
Tal,eI6.21. Valorile gradelor de consolidare pentru distributia uniforma $[ distributia
triunghiulard

u = Set Valori Ie lui N pentru cazul U = Stct Valorile lui N oentru cazul
-
1 2 1 2
0,05
Se
°
0,005 0,06 0,002 0,55
Se
°
0,59
~

{),H4
-
().32
--
0, I ° 1,02 0,12 0,005 0,60 0,71 0,9.".- - 0,42
0,15 0,04 0,18 0,01 0,65 0,84 J , Io 0,54
0,20 0,08 0,25 0,02 0,70 1,00 1,24 0,69
-
0,25 0,12 0,31 0,04 0,75 1,18 1,42 0,88
0,30 (),17 0,39 0,06 0-,80 1,40 1,64 .()8

0,35 0,24 0,47 0,09 0,85 1,69 1,93 , ,36

(),40
-- 1, 77
-- 0,3l 0,55 0,13 0,90 2,09 2,35
0,45 0,39 0,63 0,18 0,95 2,80 3,J 7 " ....4
0,50 0,49 0,73 0,24 1,00 - - -

Pentru cazul distributiilor trapezoidale cu baza mare jos icaz 3 =

caz 0 + eaz 1) sau cu baza mare sus (caz 4 = eaz 0 + caz 2), gradele de
consol idare se obtin 1'1 func] ie de valori Ie NO-I ~iNO-2 calculate pri n
interpolate lntre cazurile 0-1 ~,irespectiv 0-2, cu relatiile:
680 FUNDA'fll r- FIZICA $1 MECANlCA PAMANTURJLOR

NO_I = No + (Nt - No)·1 , pentru cazuJ 3 si

NO-2 = N2 + (No - N2)· I', pentru cazul4 (6. 95.a)

unde [214]:

J = log _71_._..l,_(l_+____.v )~ / log(11:/4) (6.95.b)

2'(1l'-2).Y+4
•
~1

I' = 1- log _1l'_'_..._(l_+-",Y),--_ / log _2 (11:_-_2-L.o)

____,!_.

(6.95.c)
2 .(11:- 2). v + 4
Coeficientii de interpolare I, I' sunt dati In tabelul 6.22. 'in functie de
raportuJ (v = LieTz.v / LieTzi) presiuni lor de preconsolidare corespunzatoare fetei
superioare (L1eTzs) si inferioare a stratului (L1eTzi).
TobeI6.22. Valorile coeficientului de interpolare I, /' pentru 0 distributie trapezoidald a
presiunii de consolidare

Cazul v 0,0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0
0-1 I l,O 0,84 0,69 0,56 0,46 0,36 0,27 0,19 0,12 0,06 0,0
Cazul v 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0 3,5 4,0 5,0 7,0 10,0 20,0
0-2 I' 1,0 ,
083 0,71 0,62 ,
055 0,50 0,45 0,39 0,30 0,23 0,13

6.3.2. Evolutia in timp a tasarii din consoUdarea primara la

terenurile stratificate
I'

In cazul terenurilor neomogene, cu neornogenitate conferita de

stratificatie, care prezinta coeficienti de consolidare diferiti, apJ icarca stricta
a teoriei consolidarii pentru straturi ornogene dezvoltata anterior, nu este
posibila [214], Ca urrnare, se aplica solutii aproxirnative bazate fie pe
echivalarea pachetului de straturi cu un strat- omogen, fie aplicarea
metode/or numerice de integrare a ecuatiei di ferentiale a consolidarii.

a) Echivalarea pachetului de straturi cu un strat omogen •

Fie un pachet de straturi de grosimi L1H;, care prezinta moduli de

compresibilitate volurnica m., ~i
coeficienti de permeabilitate k.;
 6. TASAREA CONSTRUCTIILOR 68]

• Aeest pachet de straturi se echivaleaza eu un strat ornogen de

grosime H = L6.H si avand un eoeficient de permeabilitate mediu kyrn,
j

respectiv un modul de cornpresibilitate volumica mediu m tn Coeficientul de

permeabilitate mediu (kvn,) pe directia verticala se calculeaza elf relatia
(3.28.):
k = H (3.28.)
vm "!l.H
L I
i k,
Modulul de compresibilitate volumica rnediu se poate determina fie
ca medie ponderata pe straturi [94]:
_ Lmv/·M!;
mvm - (6.96.a)
H
fie pe baza echivalari i tasarii finale din eonsoJidarea primara a pachetului de
straturi, eu tasarea unui strat omogen de grosime Hecllivalenl = h, [214]
(§.6.4.2.).
"
6.0-
11H; . mv; • Z i L
L
nlvll, • hs ·6.O-z ::::
n

1
6.H, . mvl •
2 . 11s
Z;Z=> fnvnt = -,--I
• ---2--
2·h s
(6.96.b)

Pe baza relatiilor (3.28.) si (6.96.a) se pot defini parametrii

cousolidarii:
• coeficientul de consolidare mediu;
H

kv',,,
r ·m vm CV'" =
lV

Cvm = (6.97.a)
6.H
L =; .6.H, . L
" 11

r w' i
1 k, 1

• factorul de timp mediu at consolidarii;

(6.98.)

unde HD este lungimea de drenaj (vezi 6.77.a).

682 FUNDATIII- FIZICA $1 MECANICA PAMANTURILOR

Avand parametrii CVn1 si Tv Ttl pentru stratul considerat omogen,

calculul tasarii in timp se face eu relatiile specifice acesteia (§ 6.3.1.) .
• Absi [*] a ardtat ca proeesul de consolidare al unui pachet de (11)
straturi de grosimi t:Jl'; po ate fi descris cu relatiile specifice unui strat
n
omogen de grosirne H = L Wi , daca se considera un coeficient de eonso-
t

lidare mediu egal cu:

2
(6.97.b) !

Relatiile (6.97.), care nu tin seama de conditiile la limita speeifice

suprafetelor die separatie a straturilor, permit estimarea tasarii (set) cu un
grad de precizie ell atat mai ridicat eu cat diferentele intre coeficientii de
consolidare ai straturilor sunt mai mici, altfel erorile nu sunt deloe de
neglijat.

b) Utilizarea metodelor numerice

Metodele numerice utilizate III studiul proeesului de consolidare
sunt: metoda elementului finit si metoda diferentelor finite [38], [82], [92],
[94], [176], [214], [*] .
• Metoda diferentelor finite [176], [180], [225] consta 111 aproxi-
marea unui segment al izocronei la timpul j (fig.6.33.) pe trei intervale
succesive de spatiu (pa~i) Llz , I'D aceasta problema, CU un arc de parabola.
Ecuatia areului de parabola, care aproximeaza eurba reala, ce
exprima distributia presiunii neutrale, pentru t == constant este de forma:
u (z, t = co ns t.) = A . Z + B . z + C
2
(6.99. )
Pentru transcrierea ecuatiei
, consolidarii monodimensionale a lui
Terzaghi,

c·
a u =-au
2 •

(6. 76.e)
v 8z 2
at
111 diferente finite, se pt·esupull cunoscute presiuni Ie neutrale Ui,} si se
determina coeficientii A, B, C ai parabolei din conditia ea arcul de parabola
sa treaca prin punctele respective (i-l ,j); (i?J); (i+] J); (fig.6.33.).
[~] Etude des rernblais sur sols compressibles - DUNOD, 1971
 6. rr'ASAREA CONSTRUCTIILOR 683

izocrona j la ti rnpul t
00

z
izocrona j+ 1 la timpul t+~t

(Eg)
arc de la
•
J ll.(~Z, ~tconstant) = A'~Z2 + 8·67.. I C
m I()--,..u C1D
pasul
rete lei • liz
( i+l)

Figura 6.33. Schema retelei In metoda diferentelor finite intr-un strat omogen

Astfel, considerand originea la nivelul (i) se obtine:

• pentru z == 0 => u(O, t) == A· 0 + B· 0 + C == u;,} ::::::> C -:=. Uj,j'
2
• pentru z == -dz u(- Az, t) == A· Liz - B· liz + u..
I,}
== u.1- I .}'
2
• pentru Z == +Aa => u( + liz, t) == A . liz + B .!Xz + U' ..i == 1(/ .J'

2 . A . Llz2 + 0 + 2 . u1,} -:=. lil_I,.1 + uj.f.I"i

de unde rezulta:
u",-2·u.
A == 1+ I} I,J
,+U'l'
1- .J
(6. 1OO.a)
2·L\z2
U, I . -u. I .
B == I+,} /- .J
(6.100.b)
2·L\z
C =u I,}.. (6.IOO.c)
Ca urrnare, ecuatia segmentului de parabola, care trece prin cele trei
puncte ale izocronei (j) la timpul (t) este:
u.,.-2·U
== cons t .) == I-I- ,J .. +ll'l·
,J.
2
+ U",-U'1'
IJ + u;,' (6 . 10 I .)
U ( Z, t
I,j 1- l+ 1- ,j.
2 Z Z
2·L\z ' 2·L\z '.
Unde termenul general U'I}' are semnificatia:
u·1,J. 1apasul de tiJDp j

la niveluL i
presiunea neutralii

Avand expresia functiei u(z,t), derivata de ordinul doi la nivelul i, ce

intervine in ecuatia consolidarii (6.76.e) exprirnata in diferente finite este:
684 FUNDATII 1- FIZICA st MECANICA pAMANTURlLOR

au2
_ Ui+I.} - 2 . Ui,j' + Ui_l•j
2
- (6.102.a)
aZ ,
I
2. &2

TennenuJ doi al ecuatiei consolidarii se obtine prin inlocuirea

diferentialelor prin diferente finite (fig.6.33.) in raport de pasul de tirnp St :

au
-=-
Su
(6.102.b)
at tJ.t !::"t i t- (t + !::"t) ~t i ~t
"
In baza ecuatiei (6.76.e) si tinand seama de relatiile (6.102.) se
obtine expresia ecuatiei consolidarii, pentru nivelul i, In diferente finite [38],
[92], [222]:
c . u I'+ 1.j ,- 2 .u, ,J,+ U'_l' .J = U" .)4- 1 - u.I. j (6.103.a)
V 2. Liz2 ~t

Ecuatia (6.1 03.a) poate fi pusa si sub forrnele:

• u,,}+J -l-l/,j = P'(Ui+l,j -2·ui,} +uj_I,}) (6. J 03.b)

unde:
f3 = c•. !!.t (6.103.c)
2·~2

_ c
+ V ·!::,.t
• - u
U, ,'+1 j j --2-' (6.103.d)
'. · I1z
cand nu include noduri de contur si cu forma:
c .~.t (
• li, '+1
l,j
= u,I,j ,+ t1z 2 • 2· u,- 1.J. - 2 .u.I.J,
V (6.103.e)

cdnd include noduri de contur ale bazei impermeabile (au / Bz == 0) [38]. t

Dill relatia (6.103 .b) se obtine presi unea neutrala pentru pasu I de
timp t + tJ.t (izocrona j+ 1), considerandu-se cunoscute presiu.nile la timpul t
(izocronaj),pentru un masiv omogen:
(6.l04.a)

Ecuatia (6.104.), pentru doua straturi succesive distincte (m) $i (n) ce

prezinta coeficienti de consolidare diferiti eVil:;:' C si grosimi diferite V1N

tlzn -:f. tlzm devine:

 6, TASAREA CONSTRUCTIILOR 685

• pentru stratul n: Ui -,j+l == f3n . (U;_l,j _ 2· uf,,} + tli_rl.j,) (6.104.b)

-pentru stratul m: u/,j-iI == /]," . (U1_1,j - 2 . Ui,j + Ul4 I,) ) (6.I04.c)

Ca procesul de consolidare sd fie descris de aceeasi ecuatie (6.104.)

aplicabi la tuturor straturilor, indiferent de valorile coeficientilor de
consolidare, rezulta necesar ca valorile coeficientilor B sa fie egale
(/In = /],11) si respectiv, pentru mai multe straturi: PI == /32 == ... /]i = ... Pn .
Ca urmare, tinand seama de expresiile coeficientilor B; (6.1 04.c) se
obtine:
_c..:..:,vI_·_Ll_t == cv2 • I'll == cv3 . tlt == cvn • tlt == A • ~ Cvi == /] (6.105.)
2 2' •• 2 • •• 2 o.t LJ 2
6.z I tlz 2 I1z i tlz "J I tlz i

• Pe baza expresiei (6.105.) se determind grosimllr traturilor

elementare (~i)k in care trebuie impartit fiecare strat geologic (l()~in parte,
pentru a. obtine aceeasi valoare a, coeficientilor Pi:
Cvi . I'll
~- A _2
_
-
A
0./ . L: <:
n

2
-
-
/3 => Ll£
A,..
_
I _
c;
---r====- (6.106,a)
zaz .
l
l Az: I
~
L..J C
vi
2
I tlzi
unde Sz, este pasul pe verticala a] retelei In cadrul stratului geologic ti)
• De asemenea, pasul de limp t, pentru care se deterrnina izocronele
rezulta:
flt == fJ (6.1 06.b)
f Cvi
1 tlz;
• La interfata dintre doua straturi geologice succesive (spre exemplu
n si In) presiunile neutrale corespunzatoare nivelurilor i-I, i, i+ I trebuie sa
satisfaca conditio limitd (fig,6.34.a) la nivelul suprafetelor de stratificatie,
unde debitul ce iese dill primul strat elementar (p+ J) dill stratul 171, "m'itat de
nivelurile i, i+ I sa
fie egal cu debitul corespunzator ultirnului strat
elementar (P) din stratul (n) Iirnitat de nivelurile z-l , i. Deci:
\
q(~z,,,,tlt)= q(~/l,tlt) (6.107.)

Ceea ce implica:
686 FUN DATJ I 1- FIZICA SI MECANICA pAMANTURILOR

(6.10S.a)

radientul hidraulic al
stratului p
coeficientul de ermeabilitate
al stratului elementar I'

. 6~~ de consolid~~= ~u. ~

-,"~'iun~_

~rT~
A , , 'I i=O ~
B
.6.oz =6l10
....
~
_________ .......__ .. __ .J
71_ (i) u(t= 00)
tt: -
I.,
'.
....

'.
.
.
~
"..j.
"~f...
.1
I
Ij , ,,,.
, 10
3
u(t= 00)
< '"
f- -- }"Ol ., 4 u(t= 00)
~

~I 2 --- ..-~- . -.:_~-=-"

·--~-l;.~-~---··---· u( t=O)
u( t=O)

~-7~--- -I-----~;------ F~~2-

i~~
-- -
i+1=8 ~

ll( t=O )

u.1- I u.I- I
. u~.I . 9 I-
-------------c~- - ---- ,
, ,
Ui
•, •
. - ......-r.Io~~~-+_r~~~~_+_r___¥_*~'T"7
, ~ /
.,_,......,.1--r''" 0C .,, ,,
, • •,
I

•
, ' •,
Z impermeabi I tlll= tl9 : II : lll+ I =u., I:
_ -- .
....J'

------------~--~-- ',- _.
_

a) b)

Figura 6,.14. Discretizarea unui masiv neomogen in straturi elementare (a) si (b)
diagrame/e de distributie a presiunilor neutrale (1JJ la timpul t = 0, u(t=O)=Auo pentru trei
tipuri de distributie Auz (uniformd, triungh iu lara, tropezoidala)

Transcriind ecuatia (6.1 OS.) In diferente finite, prin inlocuirea dife-

rentialelor au = ~u si 8z = ~ se obtine:

pentru

&p =!!u.n respectiv !lz p+1 = !lz," rezulta:

=k
u..
. I,J -u. t·
/- .J
v(n) Az (6. J 08.b)
n
 6. TASAREA CONS1'I~UC'rllLOR 687

U.1+1 ,j . -u.1- I ,J.

Uf,} = Ui+1,j - k (6.109.a)
•
1+ v(n). &m

kV(n7) /),z"
Relatia (6.l09.a) este aplicabila in cadrul aceluiasi pas de timp j sau
j+ 1.
Spre exemplificare, pentru pasul de timp j+ 1 aceasta devine:
_ Uiof,I.,ill -U'-I,J'
U. '+ I -
'tj
u.1+ I,J+. I - k (6. 109. b)
J+ V(/l). &m

kv(m) /).z"

• Pentru stabilirea excesulu:i presiunii apei din pori corespunzatoare

bazei impermeabile se considera un nivel irnaginar (spre exemplu nivelul
din figura 6.34.a), fa care presiunea U'+I = Ui_1 (de exernplu UII = u9).
"
• II) cazuJ in care importirea straturilor geologice in straturi
elernentare este arbitrard, In sensul ca lntre grosirnile corespunzatoare ale
acestora nu exista relatii de interdependenta [&,n:;l; ./'(&",)], Lee [66] a
stabilit urmatoarele relatii de recurenta:
- pentru nivelurile (i-1, i, i+ J) aflate la distantele /).zn In interiorul
stratu lui geologic considerat (n):
U, '+1 =U .. + fJ . (u'_1 . -2·u, . +u. I -J .) (6.110.a)
.J t-J " ,J I.J 1+

- pentru niveJul (i) aflat Ja interfata a doua straturi geologice diferite

(111 ~ n), presiunea neutrals este:

(6.110.b)

respectiv pentru pasul de timp j+ 1:

(6.1JO.c)
unde:
(6.ll1.a)
•
~l

H"
/CV(nl) •
B==B =---- (6.111.b)
n-111 k H
V(/')' 111
 ... "
688 FUNDATIJ 1- FJZICA $1 MECANICA PAMANTURILOR

(/Cy- coeficient de perrneabilitate) .

• Ca urmare, a celor prezentate, etapele de calcul a evolutiei tasarii in
tirnp din consoJidarea prirnara, in cazuJ terenurilor neomogene (stratificate)
sunt:
• stabilirea distributiei tensiunilor verticale in teren, induse de
actiunea exterioara si asirnilarea ei, eventual Cli una din diagramele repre-
zentate in fig.6.34.b;
• impartirea , fiecarui strat geologic In parte, intr-un numar (hi) de
straturi elernentare de grosirni egaJe (z.) (pe inaltirnea acestora), stabilite fie
pe baza relatiei (6.1 06.a), fie arbitrar (nj = Hi / Sz, );
• considerarea la tirnpul t = 0 a presiunilor neutrale UiJ, egale ea
intensitate eu valorile tensiunilor verticale !)'(jz;. Diagrama tensiunilor
verticale So, induse de actiunea exterioara (presiunea neta transrnisa de
constructie), asimilata sau nu eu una din diagramele din fig.G.34.b, este
considerata ea reprezentand izocrona { == O. La nivelul suprafetei per-
rneabile, pentru t == 0 se va cousidera Uj,j = 0,5· fl(jzi' iar pentru { > 0,
presi unea neutrala u;,Jo
=0 .
• se determina, plecand de la izocrona t = 0, prin recurenta Cli
ajutorul relatiei (6. J 04.a), valorile presiunilor neutrale ui•j 1-1' corespun-
zatoare pasilor de timp flt, 2flt '.0. nl1t (flt - ealculat eu relatia 6.1 06.b. sau
Iuat arbitrar) pentru fiecare nivel (i) din cuprinsul straturilor. Pentru
nivelurile (i), care reprezinta interfata dintre doua straturi geologice, se
aplica fie relatia (6.99.b), cand grosimile straturilor elementare, respectiv
pasul de limp all fost calculate cu. relatiile (6.96.a) ~i(6.96.b), fie relatia
(6.1 OO.b) cand grosirnile straturilor elementare ~i pasul de timp au fost alese
arbitrar. Relatiile (6.99. si 6.100.) se aplica pentru acelasi pas de tirnp j sau
j+ 1, pe baza valorilor tl;.;, calculate pentru acelasi pas de timp, cores-
punzatoare niveluri lor adiacente;
• se traseaza izocronele corespunzatoare pasilor succesivi de timp
(fig.6.34.a) pe baza valorilor ui.j' determinate pentru fiecare nivel In parte
(i), la acelasi pas de tirnp j;
• se calculeaza gradele de consolidare aferente fiecarui pas de timp
in parte, pe baza ariilor corespunzatoare, eu relatia (6.80.d).
Spre exernplificare, pentru izocrona AE'F'C', corespunzatoare pasu-
lui de timp (t), pentru eazul presiunii de consolidare (l1az = fluo) constanta
pe adancirne, gradul de consolidate rezulta:
 6. TASAREA CONS1~RUCTIILOR 689

Aria diagramei tensiunii elective LapasuL de tilnp (t) ~ (PE)

U (t) = Aria =>
. .. d.e consouI'd are
ria ditagramet . presiunu

U(t) =: Aria (AE'F'C'CBA)

(6.1 L2.)
Aria (ABCD)

A vand valorile gradelor de consolidare, tasari le la timpul t se

determina cu relatia (6.80.b) si respectiv se poate trasa curba de arnortizare a
tasarilor.

6.3.3. Studiul consolldarli co luarea in considerare ~ia efoctului

legaturtlor structurale

Teoria consolidarii prezentata In paragraful anterior are la baza,

printre altele, ipoteza egalitatii la timpul t = a presiunii neutrale cu °
presiunea de consolidare t/(Z,O) = So ; .
C ctarile experi-
'f f

rnentale indica lnsa [215],

••
•
ca til caz, I pamanturilor
••
••
care prezinta 0 anumita
-.c
"'"
o
o
;!
:.
: rezistenta structurale (Pslr.)
p.. i
._o
.-.
11)
.:
:

:•
(fig.6.35.),intensitatea pre-
'.-1
"t:I"
S ... ......... I:.. siunii apei dill pori In 1110-
.
.
... "1-
·
, -- - ----- ------------- -:::-~~ rnentul aplicarii presiunii
PRtr :
~~ ;~.----
•
,
••
de consolidare este numai
•
••
•
-- - ,-------- _. p~ 0 fractiune din aceasta,
o
[u(z, t = 0) = ,BC) . ~CYz] cu
atat rnai mare, cu cat
Figura 6.35. Evidentierea rezistentei structurale pe
curba de compresiune porozitate rezistenta structurald este
•
mat mare.
Pentru determinarea rezistentei structurale se indica efectuarea
incercarii edometrice; In prima parte a acesteia cu trepte de 0,02 - 0,10
dabl/crrr'. 0 alta metodologie pentru determinarea rezistentei structurale se
bazeaza pe incercarile triaxiale si corespunde presiunii rnaxime, 0-1, palla. la
care presiunea laterala este practic nula [215].
690 rUNfJATII J - FIZICA ~J MECANICA J>AMANTlJRlLOR

o
Coeficientul Po = U , Uo = U(Z,O), nurnit ~icoeficientul initial al
t::,.az
presiunii apei din pori, are valoarea 1 ln cazul pamanturilor saturate tara
rezistenta structurala ~1 valoare mai mica decat l, pentru parnanturile
saturate ce poseda rezistenta structurala, sau pentru pamanturile ce includ in
pori apa ~igaze. Pentru acestea, coeficientul de compresibilitate volumica aJ
fluidului din pori (apa + gaze), poate fi considerat variabil liniar cu gradul
de saturatie [215]:
1
111~v = (1- Sr)·- (6.113.)
Pa
unde:
• S,. - gradul de saturatie (umiditate) al pamantului;
2
• Pa - presiunea egala cu IdaNlcn1 .
Coeficientul de compresibilitate volumica al fluidului poate fi
determinat cu rnai multa acuratete, din conditia ca variatia volumului
fluiduJui (11 VI) sa fie egala cu variatia volumului probei (t::,. V,), in
momentul (t = 0), al aplicarii instantanee a presiunii de consolidare (t::,.()z).
Deci:
• variatia de volum a fluidului, sub actiunea cresterii presiunii neutrale
eu Uo este:
!lVI = sV.r . VI ~itinand seama ca Vj' = n V, si Bv! = m; .Uo ~
(6.114.a)

• variatia volurnului probei sub actiunea presiunii efective (~()z - uo),

la mornentul
1=0 =>
(6.114.b)
unde:
111lV = Bvr / Uo - coeficientuJ de compresiune volurnica aJ fluidului
•

minSI. coeficientul de compresiune volumica instantanee al probei

-

n - porozi tatea probei

Din egalarea celor doua variatii de volum (relatiile 6.114.) se obtine:
m ; . tio ·11· V, = 111;nSI. (L\CTz -l,t()). v, =>
 6. T ASAREA CONSTltU'CTllLOR 691

L_ tio
_ Ininsf. - (~O"z - Uo) _ /}.O"z
ml,,,- - mj",vt .• ~------
n·uo n __U~O_
So,
m = minsl .• (1- /30) (6_115.)
W n- /30
Coeficientul initial al presiunii apei dill pori se poate determina
printr-o incercare triaxiala pe baza raportului Uo / ;).O"z' prin rnasurarea
presiunii apei din pori la aplicarea instantanee a presiunii de consolidare
~()z. De asemenea, eJ se poate exprima prin relatia:

130 = o;.:B (6.116.a)

"In care:
- coeficient de influenta al legaturilor structurale asupra presiunii
apei din pori, iar Beste coeficientul presiunii apei din pori
corectat (vezi §.5.7.1.);
1
B==------ (6.116.b)

mv - coeficientul de cornpresibilitate volurnica al parnantului stabilit

pentru variatia /}.O"z.
Ca urmare, solutia ecuatiei diferentiale a consolidarii rnonodirnen-
sionaJe (6.76.e), eu luarea in considerare a transrniterii incomplete a
presiunii apei din pori si tinand searna de compresibilitatea gazelor continute
in apa dill pori, poate f corectata prin considerarea unui coeficient de
consol idare de forma:
cv == (6.1 16.e)

Expresiile tasarilor Ul1Ui strat de grosime h (in baza relatiilor 6.116.,

respectiv 6.83.) rezulta:
• pentru distributia uniforma a presiunii de consolidare,

Al
So ()t = h" mv . L}.CJz· -
82' B . e - N + -.J e-9 N + '0' (6.117.a)
1[ 9
• pentru distributia triunghiulara (cazul1, fig.6.31.b):
692 FUNDATJII - FIZICA Sl 'MEC:ANICA pAMANTURILOR

11' m; . i1CYz 1 32 B -N ] -9N

s, ()t = . - 3' . e - .e - ... (6.117.b)
2 rc 27
• pentru distributie triunghiulard (eazull fig.6.31.e)

-N 1 1+ 2 -9N
·e +--. .e + ...
9 3· 7r

(6.l17.e)

unde:

6.3.4. Determinarea coeficientului de consolidare pe baza

Incercarii edometrlce

Determinarea coeficientului de consolidare, corespunzator relatiei

(6.76.c) (c, = Icy 1 mv . Y1v) presupune cunoasterea valorilor coeficientului de
permeabilitate (kv) si a coeficientului de cornpresibilitate volumica (mv),
pentru sporul de presiune efectiva i1CY .
Cum determinarea experimentala a valorilor aeestor doi parametri
necesita incercari suplimentare, ce tIU se pot executa intotdeauna cu gradul
de preeizie dorit, coeficientul de consolidare se stabileste cu ajutorul
curbelor de eompresiune - consolidare edometrice (ST AS 8942/1-89) in
baza relatiei (vezi expresia 6.77 .a) :
2
Hn •T 2
=> c = em / s
V
(6.118.)
t
V

....
In care:
• t -timpul (in secunde) seurs de la inceputul procesului de
consolidare, corespunzator gradului de consolidare 50 sau 90%;
h %
8 .
• H D = s.. 1- I (ern), lungimea de drenare a apei prin proba.
. 2 100
edornetrica, ell ambele fete permeabile;
• 110 (em) - lnaltimea (grosimea) probei edometrice;

!::"h
• 8( %= . J 00 - tasarea specifica la timpul t a probei edornetrice;
ho
 6. 'j"ASAREA CONSTRUCTllLOR 693

• Tv - factoruL de timp al consolidarii, functie de gradul de consolidare

(tabe1 6.19.), (Tv50% =0,197 si TV90% =0,84&).

Curbele edometrice de compresiune - consolidare constituie expresia

grafica a variatiei tasdrii specifice a probei saturate in functie de timp
(fig.6.36.), sub actiunea unei presiuni de consolidare constanle.
Datele necesare constructiei lor sunt furnizate de incercarea de conso-
lidare ce se desfasoara conform metodologiei indicate in STAS 8945/1-89.
Rezultatele incercarii de consolidare se pot reprezenta grafic (38] [46]~ [55],
[92], La scara semilogaritrnica (Casagrande) sau utilizand radacina patrata
(Taylor) (fig.6.36.).

Timpul Timpul
o tsO% l,OO% log t o evt:;;.)' It901'1e=?
_i_tl~!p.utul . coJlso1iclaJ>-i-------;3~
--------------1 Uc=O% -r--'--------- £, 1
~n ~ !
)<'d O
V)
•
I
I
,

~
o~ ,! Uc=50%: ,
zona curbilil1ie
o I ,

: : £1 + £2 a curbei C-C
~ f.sO% ------ ---:!l>- ------------~-----------.
<'d ,I, 2
,,
~ ,
, 2
CI)
f. 9001o(}---().-(._r---
~

2 [c \ \

,,
,, 3 L ' 3"
sfiir~itul cOllsolidarii , !,:------;;o~ \

Uc =100% L'<I 155L

£t '_".

a) reprezentarea Casagrande b) reprezentarea Taylor

Figura 6.36. Maduri de reprezentare a rezultatelor

incercdrii de compresiune-consolidare

a. Reprezentarea Casagrande (1938), [55], sau metoda semilogarit-

mica, consta in trasarea curbei de compresiune - consolidare [215], intr-un
sistern de axe rectangulare (fig.6.36.a) ce contine in ordonata tasarile
specifice (&, %), inregistrate la anumite intervale de timp (I), de 1a inceputul
• • I

procesului de consolidare ~i
in abscisa timpul corespunzator tasarilor (s.), la
scara logaritmica.
Pe baza acestei curbe se calculeaza coeficientul de consolidare cu
relatia (6.118.):
694 fUNDATIJ 1- FIZICA $1 MECANICA rA.MAN1'URILOR

If2 .T
DsO"_"
== -~-...;...;;,..;.. V 50.1.
C
v (6.118,a)
t50%
In care termenii Tv s()%
== 0,197 (tabelul 6.16., pentru U = 50%), HD 50% '&50 0/
1'0
~i
t50%, au semnificatiile prezentate anterior, pentru un grad de consolidare
U == 0,5 (50%).
Pentru deterrninarea tasarii specifice [&500/0 == (8, + 82)/2] si a timpului
corespunzator (/50 /0)' pentru un grad de consolidare
0 (U == Set / .f)e == &, / lie =

0,50) este necesar sa se precizeze tasarile specifice 8,; 82 (fig.6.36.a)

aferente inceputului (U == 0) si sfarsitului (U == 100%) procesului de
consolidare.
Ca urmare se considera ca punctul (2'), corespunzator sfarsitului
proeesului de consolidare, se gaseste Ja intersectia prelungirii portiunii
liniare finale a curbei, cu tangenta la curba, dusa din ultimul punet de
inflexiune al acesteia. Deci, orizontala dusa din PU11Ctui 2', intersecteaza
axa 0 - 8/ 111 punetu12, corespunzator tasarii specifice finale (&2)'
Deterrninarea tasarii specifice initiate (8) - tasare specified instan-
tanee) ridica unele probleme legate de lnsasi metodologia incercarii. Astfel,
prin incarcarea practic instantanee a probei eu presiunea de consolidare,
apar tasari cvasi-instantanee ce includ anurnite erori posibile la punerea In
lUCl·U a aparatului si totodata greu de stabilit Cli exactitatea necesara pentru
intervale de timp mai rnici de 10 secunde.
Prin urrnare, pentru stabilirea pozitiei punctului 1 (fig.6.36.a) si a
tasarii specifice, corespunzatoare inceputului procesului de consolidare, se
asirnileaza prima parte a curbei (in reprezentare norrnala) cu un arc de
parabola, avand drept axa orizontala axa timpului, necunoscuta ca pozitie in
plan vertical ~j111 ordonata deformatiile specifice (8() (fig.6.37.).
Determinarea pozitiei axei orizontale (t - t), in plan vertical si
estimarea, 111 acest ITIod a tasarii instantanee, se face In baza urmatorului
rationarnent: ,
• fie arcul de parabola ab, ce aproximeaza curba de compresiune -
consolidare (C - C), pe prima portiune a acesteia ~jcaruia nu i se
cunoaste pozitia axei orizontaJe (1 - t);
• ecuatia arcului de parabola in sistemul de coordonate I - t - e,
este: &,2 == 2 . I) . t ;
 6. TASAREA CONSTRUCTIILOR 695

• pentru doua abscise oarecare t,; t2 se obtine conform ecuatiei

parabolei:
£2
'2 2
_ . P . ('2 _ t2
- -
£/~ 2 . p .t, t,

t2

t,
• daca se considera:
t2 = 4· I, £f
2
= 2 . £/I => £,2 - £,I = ~£ ;

0' 0 lJ ~=4·t, t'

~______ ~_-_..........
--- ..--------- ...---------- ..------------ ......
? 4 >
: \.: . IV I
!,
I \. :
0
axa orizonta a
- - __ ., -r.-<-
:
I

: e': necunoscuta ea pozltle! t

:~, - !
Figura 6.37.
,
I " I Determinarea pe cole
:, '\ a '....
,,'\ I'
:, \ I
grafted a pozitiei axe;
I

W
I

:
I
E,---t------~----+--j--------i,
,

£t orizontale a line;
<l , 1.'\ eurba c - c' asimilata' 2 parabole cdnd se
11_ : : I -- . _ --- I;
. .,..
\.U
I
I
I
'
eu un arc de parabola , cunoaste un arc de
t : : / 1
so I l-::f' b parabola
w ~.- --....--------- 6- .....
~:'----..----------------------------
I c
, I
£ to/a 'VJ £ to/o\t'

• deci, rabatand pe vertical a lui t, diferenta £; = e,

I 2
- e,I

(e, 2 - e, I
= ~& rnasurat pe curba de C-C) punctul c -c' si ducand
orizontala se obtine pozitia axei orizontale (1 - t), cautate;
• cum timpul eel mai mic la care se po ate determina tasarea probei
este ega 1 cu ] 0" / 15" atunci se alege de regula t, = I0" / 15" si
t2 = 4 . t, = 40" / 60" ;
...---...
• daca consideram ca arcul este curba de compresiune- 0' b
consolidare, pe prima ei portiune, atunci 1a intersectia ei cu
orizontala J -t se obtine punctul J, din fig.6.36.a corespunzator
inceputului consol idari i.
Sintetizdnd, etapele de stabilire a coeficientului de consolidare (cv)
sunt (fig.6.36.a ~i6.38.):
• se reprezinta curba de compresiune - consolidare (C - C);
696 rUNDA'Tl1 J - FIZICA $1 MECANICA I>AMANTURJLOR

~
~
o

§r-,-+=r-:J::J:::J:4=+=;I~._f.:+:t=:t=I=t:=r::r=+=I='r--'-''_''_'--'--''--'-1
O -1-4-I-f-l'-4--J--f--t-t--i--t--I-I-'+- -I-t-i-~-11-"-t'-I--1- -t--+--+-+-I-ir-
..
-t--I-'~-'
=l=::r:T-:t=I=+=t::l-= 1==1=1=1
_ ~J-I--I--+--I--~ -+--+-I--f- -i-lf--+-t--.- -1-,-1- i-

- H--+-+-I-+-
1-1-1--+--1-.1-- <'4

~-"-J--J--I--~
J-I-I--4--J--1-- 0
.. 0
: 1-4 -J--4-1
:
• 00
t- t- !
t=t=4===t==i==t= ~ ~ = I::.ftl=t==t==t= ....,_ F=I=t==t=:t=I
o II o
H--+-t-+-+-
II
,,

..c:=
..........

..o
C"f')

,~
~

.........

..
~

8 J-4-J..4--I--J-l-l--I--+-4-f.-4-+-I--4- '-t--I-'I--f-t--I--I-t--i--I '~=:t=j~=t::t:::t:::t=I=t=t:::t::t=l

-I--f-+~-I-+-~I~-~~-I-+-I-f-l'-+~-f-~~-+~-I-~IH
"_'__"~~""'_~II-'--+~-~_"_~~-+-+-~+4-+~-~'_~'~~~_'--.-+-r;-+-+-~-+~
r-I-+ 1-+-1-1-
.o. ~-+-J--+-4-~~~-I--I--+-J-4-4-r+-+--~~-I-t--I-+--I-~~~-I'-+-4--~+-·t--I~--+-t-~ ..
•

!. t--I--I-+-II-+-+-I"'-+-r~-+-
,+-'J--i-I---t- ~~-+-,t-I-+--+-..-t-f- ..... ,I-~--"_+-I-+-+--t-_"_I-I -
~ .....
~-
-
~: i::
-1-"-+1 1,:

.. I ~
0\
o ' I •
o
I-~~-+-f-+-~aLb
I

!~~ :
II -f--+--f-~--f--II-
~ -J-4-+-4--~4-+~
~-~-I-+-J---f~+ ~ \0
o.. \0 o•
I o.. o
: o o 1-

: II II I -J-+-4-J-I~-Io-I---f
-.::::;.;
--t---+-4-..f-~-
1-
y :
~IN-J-4-+-..f_~-+~
II
!:l:i
..
o 4 ("'f') ~ 00
4V) ~~y roods C~J1'.SCl
 6. TASAREA CONSTRUCTIILOR 697

• se cauta ultimul punct de inflexiune al curbei si se duce tangenta

la curba;
• se determind punctul corespunzator unei consolidari U = 100% ,
la intersectia tangentei Cll prelungirea ultimei portiuni liniare a curbei de
consolidare (punctul 2') (fig.6.36.a);
• se determine marirnea (~£) ea diferenta a tasarilor specifice
6.& = &'2 - Ell ' masurata grafie, pentru timpii t1 = 10" si t2 = 40" ~i
se rabate
pe vertieala corespunzatoare lui t, (fig.6.37 .);
• orizontala, care se traseaza prin punctul c' la distanta (Il£) de
eurba C-C, pe verticala t, reprezinta Iinia corespunzatoare unui grad de
consolidare egal cu 0%;
• se calculeazd tasarea specifics (£50%) ea medie aritmeticd a
tasarilor pentru gradele de consolidare 0% si 1 00% si se deterrnina la
intersectia orizontalei corespunzatoare acesteia eu curba, valoarea '50%
(fig.6.36.a);
• se calculeazd cu relatia (6.1 18.a) coeficientuL de consolidare.
EtapeJe prezentate pentru deterrninarea eoeficientului (cv) de
consolidare prin metoda Casagrande sunt aratate in figura 6.38.

b. Reprezentarea Taylor [55] sau metoda radacinii pdtrate [38],

[46], [92], (1948), presupune un sistern de axe de coordonate reetangulare ce
contin in abscisa .Jtimp, iar in ordonata tasarile speeifiee (&, %)
"
corespunzatoare (fig.6.36.b). III aceasta reprezentare, pentru grade de
consolidare 0,0(0,2) s U < 0,5, curba de consolidare e, = .f' s-a Ji
constatat ca este praetic dreapta (fig.6.36.b). Ecuatia acestei (J ~epte (12'
0

se poate stabili plecand de la relatia (6.83.d) indicata de Terzaghi.

• v
Astfel: (6.83.d) ~1 tinand
, seama ca

con form

relatiei (6.1180) rezulta:

£, = 1, 128· £e . (6.119.)
698 FUNDATIII- FIZICA st '" "
MECANICA PAMAN1'URILOR

Ecuatia (6. J J 9.) confirma observatia practica precum ca curba de

C - C, intr-un sistem de coordonate 5(,0, t , deville 0 dreapta.
Daca se traseaza orizontala dill punctul corespunzator unei tasari
specifice (890) pentru un grad de consolidare U = &90 / &e = 90% (fig.6.36.b)
aceasta va intersecta zona liniard a curbei C-C 111 punctul (2') si zona
curbilinie In punctul (2").
Utilizand ecuatia 6.ll9. se pot calcula lungimile eelor doua
segmente 22' si 22" astfel:
• pentru segmentul 22', "lungimea' acestuia este considerata
,---
,
pentru dreapta 12', ca fiind t?O ;

• pentru curba reala, respectiv zona curbilinie, "lungirnea'

segmentului 22" este t90'

Ca urrnare se poate scrie:

• pentru zona dreapta conform relatiei 6.119.:
,

,
""--t = 22' = &90 . I . I = 0 90.0 887. I
90
5
e
1,128 K ' , K
22' = 0, 798 . K (6. 120.a)
• pentru zona eurbilinie a curbei C-C, "lungirnea' se deterrnina dill
expresia (6.118.a) coeficientului de consolidare pentru Tv 90% , deci:
2
/-J H2
~ t = u.. Tv => " l''i == D . VITv90% =>
Cv Cv

Ji == K . ~TV90%

si cum pentru V = 900/0 valoarea Tv?O% = 0,848 (tabelul ti. L9.), se obtine:

22" = 0,921· [( (6.120.b)

•

Facand raportuldintre cele doua segmente (22"/22'),

corespunzatoare unui grad de consolidare U = 90% se obtine (relatiile
6.120.):
22" = 0,921/ K ~ 1 I 54 . (6.120.c)
22' 0,798/ K '
 6. TASAREA CONSTRUCTIILOR 699

Daca se duce 0 orizontala oarecare, paralela cu axa Ji,

corespunza.toare oricarui grad de consolidare (V, ~ c'i = Vi . cc)' din
triunghiurile dreptunghice asernenea (~122' ~ ~J33' si ~122" ~ ~133"),
fig.6.36.b), rezulta:
33' 13
==-=-
22' ]2 33' 33" 33" = 22· == I, I5
==-= (6.120.d)
33" l3 22' 22" 33' 22'
==-=-
22" 12
Relatia (6.120.d) arata ca pentru orice orizontala (i), respectiv pentru
orice grad de consolidare (Vi)' respectiv (C'/)' intre punctele dreptei
(I i'2'3') si punctele dreptei (J i"2"3"), in reprezentare (0, Ji, c,) este 0

corespondents biunivoca data de relatia:

-
ii"=1,15·ii' (6.120.e)
,...
In consecintd, pentru determinarea pozitiei punctului (2") de pe
curba C-C se traseaza 0 orizontala oarecare (i), se mascara grafic segmentul
ii' , se multiplica cu 1,15 ~ise gaseste pozitia punctului (i"). Unind punctul
() cu punctul (i") se gaseste dreapta lz". La intersectia dreptei Ii" cu C-C
se determina pozitia punctului (2'') de coordonate t90 si (C'9() ~ U90% ) eLI
ajutorul carora se calculeaza, prin relatia 6.1.18 coeficicntul de consolidare.
Ca urmare a acestui rationarnent, calculul coeficientului de
consolidare se face corespunzator gradului de consolidare U = 90% ~i
cornporta urrnatoarele etape (fig.6.36.b ~j6.39.):
• constructia curbei de compresiune-consolidare (C-Cj in
sisternul de coordonate Taylor ( Ji, 0; &1);
• se identified ~ise prelungeste partea rectilinie a curbei pana
lntalneste axa verticala in punctul (1) si axa orizontala In punctul (3');
• se mdsoard, la scara diagramei, distanta L = 33' si se deterrnina
pozitia punctului (3") prin raportarea grafica a segmentului
33" = L' = 1,l5 . L ;
• Irseunesc punctele l- 3" si la intersectia segmentu lu i 13" cu curba
de C-C se gaseste punctul 2" de coordonate t90% si &90% = (b.h / h )9()% ;

• se calculeaza coeficientul de consolidare eu relatia (6,118.),

pentru U = 90% exernplificat in fig.6.39.
700 FUN DATIl 1- FLZICA ~I M,ECANICA PAMAN'rURILOIZ

db 0/ 1
b 10

t ,4 c == Tv90% • H090% Pc = 0,1040MPa h:::: Zcm

v ast> h I' 6h '" 2
, ,5 t90% H09O% =- J- = -(1- 0,0194)= 0,9806
2 '-
hQl) 2

1,6
JC. = 22"= , , 'rv9Il% = 0,848
47"
[".. c ::::O,848x(O,98061 =0 ()00615crn2 /s
'\
1,7 i'.
., 132511 '

~""
1,8 ••
.~
dh 1,9
_ .. =
....£90
"~,
1,92 \h~ 2" [itiyo; (8h)
h 90
]
h 90% 2 ~

2.0 2':" ~ -
N ""~
N 1\ -. "'-
II .....\ .....
" 0. <,1"-0..
2,1 ~'
\ r···.... ,
~

2,2 ,-
~
'.. I'\if
3~ :~
"
I
... -Jf minute
I 1,41 2 3,RS 4 ,75,45 6,5 7,75 J1

L
~ ~

L' = I ,15·L
~ ~

Figura 6.39. Calculul coeficientului de consolidare prin metoda Taylor

Valorile coeficientilor de consolidare deterrninati pe baza celor doua

reprezentari rezulta diferite ca valoare.
Aceasta a de term inat pe unii autori sa recomande caJculul
coeficientului de consolidare pe baza relatiei (6.] 18.a), dar cu determinarea
punctului J, de incepere a procesului de consolidare, pe baza reprezentarii
Taylor ~i a punctului 2' (fig.6.36.a), corespunzator sfarsitului consolidarii
pe baza reprezentarii Casagrande (elirninandu-se astfel posibilitatile de
eroare specifica fiecarei metode 'in parte) .
In ultimul timp se incearca se sa se stabileasca coeficientul de
compresibilitate prin aplicarea si In cazul consolidarii, a calculelor inverse,
bazate pe curbe de amortizare a tasarii in raport de timp ale unor constructii
reale, aplicandu-se procedura Asaoka (1978) [92], [Ii\*]. n

n Asaoka J.H. - "Observational procedure of settlement prediction", Soils and

Foundations, 18(4): 87-101,1978.
[*...] lamiolkowski M., Ladd C.C., Germaine J., Lancellotta R. - "New developments ill field
and laboratory testing of' soils - Theme lecture", Proc.I l th lCSMf7E, San Franscisco, p:S7-
I52, Balkerna, Rotterdam, 1985.
 6. TASAREA CONSTRUC1'IJLOR 701

Avand valoarea coeficientului de consolidare se poate determina

(ST AS 8942/] -89) si coeficientul de permeabilitate al pamantului in baza
relatiei (6.7 6.c):

k ==cv·Yw==cV·aV·Y,41 (cm/s) (6.121.)

v 1 + eo
Inv
Orientativ, cateva valori ale coeficientului de consolidare pentru
argile sunt date in tabe16.23. [160]:

Tabel 6.2~~.
Valori orientative ale coeficientului de consolidare pentru argile in functie de
limita de curgere

WL (%) 30 40 50 60 70 80 90

c (ln2/s)
v 1,9-33,5 1,1-21,4 0,7-14,0 0,5-8,4 0,3-5,4 0,2-3,3 0,1-2,1

sau pentru argile cu mineralul preponderent [55], [68]:

• argila (caolinit) plastic vartoasa tare
3
<, == 4· 10- -:- 2.10- 3 em' 1 s ;
• argila (illit) de consistenta rnedie
3 3
Cv == 2 . 10- -:- 1. 10- em' / S ,.

• argila (montmorillonit) plastic moale

3 3
cv == 1.10- -:- 2 .10- em' / s ,.
• argila nisipoasa
3 2
cv == 10 - C111 1s )

6.3.5. Problema plana ~i

spatiala a,teoriei consolidarli
"
In paragrafele precedente s-au tratat cazurile specifice consolidarii
rnonodimensionale in care filtratia apei se produce lntr-o singura directie, de
regula pe verticala. Pentru cazurile specifice fundati ilor continui sau a
lucrarilor cu dezvoltare liniara (terasamente, diguri, baraje, etc.), starea de
tensiune indusa in teren determina 0 stare plana de deformatie, care impune
expulzarea apei din semiplan, atat pe directia verticala cat ~iIn directia
702 FUNDA1'lll- FIZICA sr MECANICA PAMANTUI~JLOr{

orizontala. Ca urmare, are loc lin proces de consolidare bidimens ionala

descris de ecuatia diferentiala (6.122.a) stabilita de Y.A. Florin [214], [215]:
-
8H = 1 . aa +c' . V2H (6.122.a)
at 2 .r ; at V

"In care:

K .(1+2·K)
• c' = f 0 (6.122.b) - coeficientul de consolidare pentru
V 2. r; 'my
problema plana (Ko - coeficientul irnpingerii laterale);

• Ii = u + z - inaltimea piezometrica (u - presiunea apei din pori);

r;
-
• a = a, + a2 + a3 = ax + o ; + az - surna tensiunilor principale din
punctul considerat (invariantul tensiunilor I,);
• my - coeficientul de compresibi litate volurnica, calculat ca valoare
medie);
• z - cota fata de planul de referinta;

• V2 H =
a H
+
a H 2
2
2
2 - operatorullui Laplace;
8y 8z

• Kf - coeficientul de permeabilitate I filtratie.

"
In cazul problemei spatiale, cand filtratia se produce pe toate cele
trei directii (x,y,z), ecuatia diferentiala rezulta [215]:
-
(6.122.c)
at
unde:
K . 1+2·K
coeficientul de consolidare pentru
3· r.., . my
problema spatiala a consolidarii;

• \/2 H =
a H
+
a2
H
+2
a H
2

2
2

2' (6. J 22.e) operatorul lui Laplace.

ax By 8z
Alte forme ale ecuatiei de consolidare pentru problema spatia/a,
plana sau rnonodimensionala sunt:
 6. TASAREA CONSTRUCTllLOR 703

• Biot (1941) [92]:

k·E
----_. a-+u au
2
a
+-
u
2 2
=
au -_
ap (6. 122.f)
3. r.v .
(1- 2 . v) az oy2 ax
2 2 at at
si in forma contrasa:
c .Vu = au _ op cu (6.122.g)
v) at at
k·E
c3 = (6.122.11)
v 3. r lV • (1 - 2 . v)
Pentru starea plana de deformatie:

(6.122.i)

si monodimensionala (Terzaghi):

c·
a u = au -- a,
2

(6. I 22.j)
vl az 2
at at
cu:
k ·E • k- E· (J - v)
c2= ~1 cl= (6.122.k)
v 2. r,
V
• (1- 2 · v) . (1 + v) v Yw.(l-v).(l+v)

• Cars/aw (l935) si Baron (1948) [89]:

(6.122.1)

sau introducand coeficientul de consolidare pe cele trei directi i.:

k . (1 + eo)
c=
v =>
av'Yw
au
- =c .
a ll
2
+c .
a u2
+C
a
2
u
(6.122 .m)
at ax vx
2
vy Oy
2
vz
.
oz 2

Integrarea ecuatiilor diferentiale (6.122.), pentru diferite conditii

initiale si La limita, se face de regula prin metode numeriee (metoda
diferentelor finite sau a elementului finit) [214]. Solutii explicite eu U 1 izare
directa s-au obtinut pentru cateva cazuri particulare: semispatiu actionat de 0
704 I;UNDA1~JII - FIZICA $1 MECI\NIC/\ pAMANTURILOI{

•
incarcare distribuitd uniform pe 0 suprafata rectangulara ~J pentru
consolidarea axial simetricd etc. [38], [92], [94], [215]:

a) Semispatiu actionat de 0 incarcare uniform distribuitd

Expresia gradului de consolidare pentru verticala coltului unei fundatii
rectangulare, ce transmite 0 actiune uniform distribuita a fost data de
Gibbson si Me Namee", sub urmatoarea forma [215]:
Tv 1 ,1 A-
I: erj I: erf r: dt
2'\1' 2'\1(
'\Ie
= --1 ---I ---A-- u, (6.123.)
I: erf I: erf r: dt
'\I I 2", t 2.,.; t
cu:
• Tv = c: . t I L2 - factorul timp al consolidarii;
• c: - coeficientul de consol idare;
• t- timpul scurs de la inceputul consolidarii;
• L - lungimea suprafetei de incarcare;
• A -iraportul laturilor fundatiei (L; A ·L).
2
Tv = c"·v tiL
o 0,001 0,005 0,0 I J 10

..... _, -
1-
..... ........ ..... ..... -- -,0
1....
- - -- - r-
..... ..... ~
<,
-- ~ ..... ./ - Figura 6, 40, Diagrama
;::,
0,2 ~
<, ..... I" I"-
-, r--
r-, /'
os pentru determinarea
i- 0- ~ ~

" () ,"I - --
-
~

~ 04,
o
- -- - i-I' -
~
<, r--

- ,"- "-
~
r...
I"i .4
1-- - - 1-'1-
gradulu i de consolidare
pe verticala punctului C al
VI
r-- I() ~~
8 - - I- ~
/
unei suprafete
II
v"" ~ t\ rectangulare de incarcare
~ "~

-,
~
~ 0,6 <, r--~
-- AL - ._ I'\. ~
r--.r--I"-
-
b1
1'0..
I' I~I·
r--I"o
1_
" f'" r-
r--. r-,
0,8 1- . ~
<, -
~
-
1'00

~
~
K
~' ~
...... .....
......
:-.
C
,
1,0

Valorile gradului de consolidare (U ) in functie de factorul tirnp al

consolidarii (Tv ) si raportul laturilor fundatiei (0,2 S A S 1,0) sunt date, dupa
Gibbson, in graficele din fig.6.40., intocmite in baza relatiei (6.123.).

[*] Proceedings of tile 41h International ongress on Soil Mechanics and Foundation
Engineering, London, 1957
 6. TASAREA CONSTRUCTIILOI~ 705 .

Tasarea totala a semispatiului pe verticaJa (dill consolidare primal-a)

punctului C se calculeaza cu relatia (6.25. b):
p=b=ai ·(1-v )2
.b . (1)'
sc == C sau s == P c (6.25.)
E c C' •

cu:
• co;. - coeficientul corespunzator punctului C,'
• B == A' L -latimea suprafetei de incarcare;
• p - intensitatea actiunii uniform distribuite.
Cunoscand tasarea totala din consolidarea primara si gradul de
consolidate U (t) din fig.6.40., tasarea la orice interval de tirnp t, se
calculeaza cu relatia (6.8().a):
s, . U (t)
s., = .. (6.80.a)

si prin aplicarea metodologiei corespunzatoare rnetodei puncteloi de colt

(vezi §.5.2.1.) se pot calcula tasarile 111 oriee punct at semispatiului, pentru
orice interval de timp (t) SCUl~S de la inceputul procesului de consolidare
spatiala,

b) Consolidarea axiald simetricd

Pentru accelerarea procesului de consolidare al unor straturi de
pamant compresibile se realizeaza 0 retea de drenuri, de regula dill
pamanturi necoezive (fig.6.40.b), dispuse in nodurile unei retele patrate sau
triunghiulare (fig.6.40,c,d) [38], [92], [215], respectiv transee drenante.
Prin cxecutia acestor drenuri, filtrarea apei din pamantul
cornpresibil, prin defonnarea acestuia sub actiunea exterioara are loc atat pe
directia verticala, cat ~i pe directia radiala (fig.6.41.b), spre si prin drenurile
verticale.
Ecuatia diferentiala ce descrie acest proces de consolidare, a fost
stabilita de Barron prin adaptarea la cazul drenurilor verticale, a ecuatiei
consolidarii tridimensionale si are forma [215]:

Cv .
a 2
u
2 + c,. ,
a 2
u 1 au
2 +- . == -
au (6,124.a)
8z ar r ar at
"In care:

• u , presiunea apei din pori;

706 FUNDl\'rl1 1- FIZICA ~I MECANI A PAMAN'fURLLOR

I
,
I
I,
I
COlO~llC!_ cjlin~ri<?ape _pam,ant dren de nisip
,
~

IJlatforma
---- drenanta
•
r--___''---'T-''--''-~''''''''i''--'-''_'_-'-'-""'''-lto,-...-_
, ,_ ma.!gl~~
! impermeabi
,,
,I
-
.c -
-
;
!

~ __ ._._. __
lev
L. •__ 4_

-
ll 1 .c -
-
- -
i,
!
-
-
-
I
,
I
-
",.t,o,
•
t •

.".
. .. . ........i......
•
to •• • •
........-.......
"0
..
••••••••••••••••••••••••
• ." •
•,_o.. • 10
.' •
• '.
• •
"0 " •
••••••
•
..... . . O.
• '.
•
•••
• to
.'
• • •
o.
I

.' ,
o.

'.
.....
of' •
." .
,
•
.,
••••
00
,°0 .0,

'.
..
"
.

",
• to'
'.'
,1,_.
• •
..'
. .°
00

.....0.....0
• '.' 0 '.'
.;
•
"..'.
•
. .'..
to
".
• I

i
a) consolidare du filtratie verticals b) consolidare ClI filtratie verticala ~i
radiala

R =S
J3 = 0,525 "~
.-1---- COLOANA DE pAMANT , 2·1[
CI LIND RICA CE

FENOMENUL
os CONSO-LIDARE

s S
R, = .Jrr. = 0,564 . S

•
c) retea patra ta d) retea triunghiulara

Figura 6.4 J. Accelerarea procesului de consolidare prin utilizarea drenurilor de nisip

• c; = ky , coeficientul de consolidare pe directie verticala;

mv . r ;

• C y = _k_.:..r_ , coeficientul de consolidare radiala;

• kv; k, - coeficienti de permeabilitate pe directie verticala ~irespectiv

radiala;
• my; m, - coeficienti de compresibilitate volumica pe directie verti-
respectiv radiala Inv = a; /(1 + eo) .
cala ~i
•
Oft:

(6.124.b)

sau sub fonna [38], [92] numai pentru consolidate radiala:

 6. TASAREA CONS'['RUCTIJLOR 707

au ==C" 1 att
. _. +-
a tt
2
(6. I24.c)
at r al'" ar2
cu:
• r - distanta radiala de la centru la margine a diametrului (raza acestuia);
• GIl - coeficientul de consolidare orizontal sau radial.
Solutia ecuatiei diferentiale (6.124.) se poate pune sub forma
(Carillo, 1942):
(6.125.)
unde:
• solutia ecuatiei (6.76.a) ce descrie procesul de oonsolidare
Uz -

monodimens ional;
• u, - solutia ecuatiei diferentiale ce descrie procesul de consolidare
axial simetrica (radiala).
Gradul de consolidare mediu (U) este dat de relatia (6.126.):
(6.126.)
"In care:
• Uz gradul
- de consolidare corespunzator consolidarii
monodirnensionale (prin filtrarea apei pe directie verticala)
determinat In baza tabelului 6,19. sau dupa caz a graficului din
fig.6.42.a;
• U, - gradul de consoli dare corespunzator consolidarii axial simetrice
(radiale ).
Deterrninarea gradului de consolidare, corespunzator consolidarii
radiale axial simetrice se face pe baza urmatoarelor ecuatii diferentiale [38],
[92]:
• pentru 0 tasare verticala libera, prin actiunea unei mase de pamant
(fig.6.41.a) (tasare libera a suprafetei - neimpusd, flexibila):

au
==- (6.127.a)
at
• pentru 0 tasare egala iimpusa de 0 placa sau fundatie rigida sau
egalizata prin prezenta saltelei drenante) (fig. 6.39.b);
-
1 au
a u +-.
2
au
c,.· == (6.127.b)
ar2 r ar ot
"In care:
7()8 FUNDATlll- PIZICA ~I MECANICA pA.MAN1'URILOR

• cr = - coeficientul de consolidare radiala i m, ~ l11v) sau

Cr / c; := 1,2 -:-2 [38];

• ii - presiunea medie a apei din pori.
• Barron a. gasit solutia ecuatiei diferentiale (6. J 26.a) sub forma
[74]:

o a"a2
2
a (n 2
- t) n2
[Jo (an) Yo (a) - Yo (an )Jo (a) J2 -[ Jo (a) ~ (a) - Yo (a )J, (a) J2
(6.127.c)
unde:
• T,. = Cr' t - factorul timp al consolidarii radiale (R; - raza de
(2·R,)2
influenta a drenului);
• Jo' J) - functii Bessel' de speta I de ordin zero si unu; Yo,~ - functii
Bessel de speta II de ordinul zero si unu;
• at, a2 ••• an - radacinile ecuatiei:
Jo(a)· ~(a,,)-JI(an)' Yo(a )= 0 (6.128.)
in care n este raportul dintre raza de influenta (R;) si
raza drenului (r);
• Uo - presiunea initiala a apei din pori (u{) =!lu - presiunea de
consolidare ).
• Pentru primul caz ideformatie liberdy, gradul mediu de
consolidare radiala Ur, in functie de factorul timp al consolidarii (r,.) este
prezentat in tabelul 6.24. si in graficele din fig.6.42.
• Pentru cazu I al doi lea (deformatie ega/a), solutia ecuatiei
(6. L16.b) este:

·'exp{A) (6.J29.a)
R. ·F n
I
2
unde:
A= -8·T, .. R. •
n= I
~1
F{n) , r

[4t] Kecs W. - "Complemente tie rnaternatici cu aplicatii 1'1 tehnica", Eel. Tehnica, 1981
 6, "r ASAREA CONSTRUCTIILOR 709

o
~
10 ""- - .... ..
'
~
...
..... ~

~ ~
........ r-.... ~

20
"'~r-,
-...._; ~

....
0
Uz ~
~ """ ~
~
'" Q~
::::> ~
~.

' " t- Oo
"'" ~'.
I
Q) 30
Ucr t-, "'"~,J'
~

:.::l 40 r-:I- '"

r-,'. "' .. ,,~
"", " curgere
0
~
0
o
50 _, r
'\" '\j~
r;;;// · Z//~
L' •
• t\. "
'" ~~l\. ~'~-,\I
~'\ ,
•
60 /L/7~~ "
~-'l
~
Z •
Lwpemleabi la "'l' '/

~
~

70
W 7
~F'b~//~ • • ... f ~'
0 "/7/_,0 •• • '//77 'l. .r ~ ".
8
-
r§
80
~
R,I
J CUlgcl~/
~"
"
0
~
r','
r-, I"'~10,
~

6h 9() idiala ~
'I'
100 ~

0,004 o 0 lTv 0,04 1"r 0,1 0,4 1,0

factoru 1 ti rnp al COI1SO lidari i T r (Tv)
a) Gradul mediu de consolidare Vcr(U(') in functie de factorul timp al consolidiirii 1', (7:) ;,1
cazul prezentei drenurilor de nisip
o I T TTTIT

10 "
..
.:....:.'-..:..;."
. .
.. . ...: ___... -
~
--;...;..,..:.,_. .. ., ,,
.• • , , ...,_, transei
20 • .
'. , ',', , drenante ~
.,,
- ._ ,
,
-

30
40

50

60

0,02 0,05 0,1 0,2 0,5 1,00

factorul de timp T
b) Gradul de consolidare 111 cazul utiliziirii transeelor drenante

Figura 6.42. Gradcle de consolidare pe'11/~11 drenuri verticale si transei drenaute din nisip
71.0 rUN[)ATI1 1- FIZICA SI, MECANICA pAMANTUI~JLOR

n2 () 3. 112 -1
F ()n = 2 . In n - 2; (6.129.b)
n-1 4'11

cu (r,R"I";) - raza drenului, raza de influenta a drenului ~iraza curenta la

care se determina presiunea apei din pori (fig.6.4 J .).
Daca se ia in considerare si efectu I deranjari i (rernanieri i) structuri.i
pamantului pe 0 anurnita zona in jurul drenului vertical, prin executia
acestuia pe 0 raza r, ~ r, si avand coeficientul de permeabilitate k, < kh
atunci Hansbo (] 981) indica urrnatoarea relatie pentru F(n) [92], n
F(n)= In n (6.129.c)
S
sau
F{n)=ln{n)-O,75+1iozo(2ob-z)o kh (6.129.d)
qw
eu luarea in considerare a influentei lungirnii drenului L(rn) si respectiv
capacitatea de evacuare a apei de catre acesta qw imclan).
Gradul de consolidare (pentru deformatie ega/a) este dat de relatia
(6.130.);
8· ~.
Ur = 1-exp - cu (6.130.)
F{n)
• Richart (1959) [38] a ararat ca diferenta dintre cele doua cazuri,
pentru problemele practice, este foarte mica (fapt confirrnat si de Trantwein
192]) ~i prin urrnare, pentru cazurile practice pot Ii utilizate ambele solutii,
indiferent de caz [38].
Gradul d.e consolidare este dat in tabelul 6.24. si In graficele din
figura 6.42 .
• Abelev [2.15] a gasit urrnatoarea expresie pentru gradul mediu de
consolidare radiala in cazuJ drenurilor de nisip (fig.6.4 J .b):
2.. r w . io. •

Ur ~ 1 - PstI'. _ R _ rj .J -e-M'·' + j'Jstl'. (6.13J.a)

p 3 P R2 jJ
unde:

n Hansbo S. - "Consolidation of fine grained soils by prefabricated drains. SOli

mechanics and foundation engineering", Proc. l Oth. JCSMFE, Stockholm: 677-682,
8a.1kerna, Rotterdam, I 98 I
 6. T ASA ItEA CONS"I"R'U I'llLOR 71 1

. K.r
M - ----:---_;;__-----::-
'~ (6oI31.b)
- R2 R 3 2
m .r . -2 -In --_oR
V '11
r 8
• R - raza de influenta a drenului (jurnatatea distantei dintre axeJe
drenurilor);
• ,~- raza drenului;
• p - presiunea (activa) de consolidare uniform distribuita;
• p.,;,.,. - rezistenta structurala (§.6.3.3.).
TabeI6.24. Gradul de consolidare Vcr pentru un cilindru solicitat de 0 presiune

tin ifo Jr'/11a, de razd R, prevdzut I CII un dren vertical de razd r ( n = R, / r )

Ucr(%) Factorul tim p Tr=cr·t~/2·RJ2

0 0
°5 ° ° ° ° 0,019 ° 0,020 ° 0,023
° 0,021 °
° 0,025
10 °
0,012 °
0,021 ° °
0,026 0,030 °
0,032 °
0,035 0,039 0,042 0,044 0,048 0,051
15 (),19 0,032 0,040 0,046 0,050 0,054 0,060 0,064 0,068 0,074 0,079
20 0,026 0,044 0,055 0,063 0,069 0,074 0,082 0,088 0,092 0, ,101 0, I07
25 0,034 0,057 0,071 0,081 0,089 0,096 0,106 0,1 14 0,120 0,13 ) 0~139
30 (),O42 0,070 0,088 0,101 0,1 to 0,118 0,131 0,141 0,)49 O,J62 0,172
35 0,050 0,085 0,106 0,121 0, l33 0,143 0,158 0,170 0,l80 0,) 96 0,208
40 0,060 0, J0 1 0,125 0,)44 0,-158 0,170 0,188 0,202 0,214 0,232 -(' .., 16
45 0,070 0,) J 8 0,147 0,169 0,185 O,J98 0,220 0,236 0,250 0,291 0,288
-
50 0,081 0,137 0,170 0,195 0,214 0,230 0,225 0,274 0,290 0,3) 5 0,334
55 0,094 0,157 0,197 0,225 0,247 0,265 0,294 0,316 0,334 0,363 0,385
60 0,107 0, L80 0,226 0-,258 0,_283 0,304 0,337 0,362 0,383 0,416 0,44 t
65 0,123 0,207 0,259 0,296 0,325 0,34,8 0,386 (),415 0,439 0,477 0,506
70 o. 137 0,231 0,289 0,330 0,362 01389 0,431 0,463 0,490 0,532 0,564
75 0,162 0,273 0,342 0,391 0,429 0,460 0,510 0,548 0,579 0,629 0,668
•
80 ° ,188 0,317 0,,397 0,453 0,498 0,534 0,592 0,636 0,673
- 0,730._ -0,775
85 0,222 0,373 .0,467 0,534 0,587 0,629 0,697 0,750 0,793 0,861 0,914
90 0,270 0,455 0,567 0,649 0,712 0,764 0,847 0,911 0,963 1,046 1,I 1O
95 0,351 0,590 0,738 0,844 0,926 0,994 1, I02 1,185 1,253 1,360 1,444
99 0,539 0,907 1,135 1,298 1,423 1,528 1,693 1,821 1,925 2,091 2,219
-. 100 oo 00 00 00 00 ex) 00 00 ex) 00 00

Daca gradienlul hidraulic initial este zero (io == 0) - cazul ceLor rnai
multe pamfinturi - ecuatia (6.13] .a) poate capata forma sirnpl ificata:

u ~ r
I_Pslr. 0l_e-f.,f',( +Pslr. (6.131.c)
p p
sau:
712 FUNDA1'I11- FIZICA $1 MECANICA rAMANTURILOR

U r ~ 1- P - P,«. ·e -M'·/
(6.131.d)
p
Gradul de consol idare vertical este:
8 -M'·,
Uz ~ 1 - 2 ·e (6.131.e)
n:
unde:
2
'~ 1C • Cvz
M - 2
H[)

Curba de amortizare a tasarilor in raport cu timpul se va trasa

conform celor precizate anterior (§.6.3.1.1.), utilizandu-se relatia:

set) = [l- (1-VI' ). (1- U z ) J. lSC = U . «: (6.132.)

Aplicarea relatiilor prezentate, respectiv utilizarea graficelor necesita

determinarea coeficientului de consolidare pe directie verticala c., respectiv
radiala c, si deci a timpilor de consolidare Tv ~i Tv.

(6.133.a)

Coeficientul de consolidare verticala c; se determina conform

Incercarii edometrice clasice, iar coeficientul de consolidare radiala (c/.) se
poate calcula 111 baza curbei de compresiune - consolidare rezultata printr-o
Incercare efectuata cu ajutorul consolidometrului de tip Rowe" (fig.6.43.),
respectiv a edometrului eu dren vertical:
c, = T'50% . '50% (6. l33.b)
4·R~,
prin metoda Casagrande (§.6.3. 1.4.).
Schema consolidometrului de tip Rowe este data in figura 6.4 J.
Probei de parnant cu diametrul de 80; J 60 sau 250 111In i se plaseaza un dren
central vertical eu diarnetrul de 5 rnm. Presiunea de consolidare se aplica
prin interrnediul unei diafragme cu ajutorul apei sub presiune,
Tasarile sunt inregistrate de un microcomparator pJasat in capatul
unei tije rigide cu capatul inferior fixat pe proba, sub diafragma.
Presiunea apei di n dren pe timpul consol idari j se citeste inC CJTI)

• Rowe P. W. -"The alculation of the Consolidation Rates of Larninetcd, Varved or

Layered Clays, with Particular Reference to Sand Drains" Geotechnique, vol.14, 1964
 6. TAS!\'I~EA ONSTRUCTllLOlt 713

••
coloana de apa, la 0 biu-
ceas
corn reta sau la un
,...
traductor de
presiune. lncercarea se
poate conduce dupa meto-
dologia stabiliri i curbelor
i• , ,...
~
! .,', .
t- .I
,.;lI
de compresiune-consoli-
~ , .j
.........
- -- dare data in ST AS 89421
" t
1-89. ,...
o
dren de N
..... In cazul in care in
PROSA
locul drenur-I-r de nisip
se realizeaza transei dre-
nante in lungul ramblee-
I
!
o lor, gradul de consolidare
se deterrnina in baza
curbelor de consolidare
Figura 6.43. Schema consolidometrului de tip Rowe
din figura (6.42.b) stabilite
de Okovityj In raport de factorul tirnp al consolidarii:
c;
T = .t
v H2
CU c., presupus constant (c, ~ Cr) este coeficientul de consolidare a
parnantului compresibil.
• Chaput (1975) [94 J pentru cazul 111 care presiunea de consolidare
(L\o-z = P2 - PI) variaza liniar in timp (fig.6.44.) indica pentru R'""'lele de
consolidare urrnatoarele relatii:
,
• pentru 0 < t s to
p V = 1- B(n) , C(A, 2
•n
2
. T. . T )
'0' Vo
(6 134.a)
uo=6crz
c ------ ~
- • pentru t ~ to ~ T,b; T\n
/ I- -
/ -- -_.-
'1-_._
1-
p(t) -- -~
--- U = 1- B(n)· C(A,2 . 11- • Tro' . TVo ). D
/ ,2 - --
[..(
/
/" 1" 1
1 , - -
0

-
--
- (6.134.b)
o
~

t
-
A..

t unde:
• B,' C; D se determina pe
baza abacelor prezentate in
Figura 6.44. Diagrama de variatie a presiunii
figura 6.45.a,b,c,d In functie de
de consolidare in raporf de (imp
pararnetrii:
714 FUNDATll) - FIZICA $1MECANICA PAMANTURILOR

• n=R, / r - raportul dintre raza drenului (r) si raza de influenta a

acestuia R;;
• ~; o Tv 0 - factorii timp pe directie radiala ~i
verticala calculati cu
relatiile (6.133.a) pentru t = 10;
• ~; Tv - factori i timp pe directie radials ~iverticala pentru
timpul de consolidare impus sau cautat 1 ~ to .
At
0.30 -
_._
-- 0,81 •

reB)
0,80
•
-
__.
0,79 -
\
\ lL .

\ 0,78 -
- - -
0,10 "- -, 0,77 L
~

- . - -
r-, .-
J
"""" r-; 0,76 -
--- --- ._
- (n)
o -- 0,75
5 10 15 20 25 30 35 40 5 10 15 20 25 30 35 40
abaca A., (n) n = R·/r
I abaca B (n)
Figura 6,45.0 Abaca A, = f(n) Figura 6.45.b Abaca B = ./'(11)

• Olson (1977) indica [92] urmatoarele relatii pentru calculul

presiunii apei din pori (u) si a gradului de consoli dare (Up):
a) pentru 0<t s to (te)
(6.1 35.a,)
c

1 1
Up = T . T- A ·(l-exp(-A·T)) (6.135.b)
c

b) pentru t=to(tc)

U = B . Uo . [exp{A. T)-l].exp{- A· T) (6. 135.c)

A ~
1
U I' = A. T .(exp{ - A .T) - 1). ex p(- A . T) (6.135.d)
c
 6. ~I'ASAREACONSTRUCTIILOR 715

1-1--1--1-,_
1- ..-t-- -••• -
-
.--+----1-1-+-1--::
_I --"..--
- -
i~
-I-J- --1---1---
o
f.··.t
I
~
~

~
o
~

I
o•
b •

,
II")
- -1--11---1---1 --·H I-- 1-1--1- "-I-+-f~"-jH----I o~
o
I~ _1_ _ _ '_1_1-+_1_

I~
• - 1- I- 1- f----H---

_I, -I-I-f- 11- - ~ - -f-t---

1- 1-
H-J.'~t- ! - -
t=J_t::1c~'=:-II-HI--H"- I--I'I-I---t-+----I
t-f--t t- - -
-
o.
0
tl'-til-l
1- 1-
1-1- 1- -.f~t_·,--.-~H-I-I+-_H-I-
-I-'--I-+-f-'I- 1--1--11-
-
-
1- 1--+--1-----1
1- 1·1··- -- I-
I~ ,-,.,- - -H-t
I-H I-- I--I--t----
1- -.fll- '" •+----1 8
V'\

I- 1- f---14-t--t-'.-t--H-f--t-<I-t--it---li--H-
Ii
·c:ri----t 0
~
~ ~ <'i C'''I 'o;j I; VI !) 00 0\ 0...-4 ''1. v__
~
o 00-0 ~-c 'Ci 0-0 ot-"':-""': .... _. _ .......
-t._--
f--
-
o
o
N ..... o•
o o
o" o
h

--1--'1- -

,.., .
-<
~

-
---- . ....
•
-1-1--1
•

- --
----I- '-I--1f"'f~I-ft-+-t'-'__++-f-Il-f--i -f·--+-<H--+--f--+--I
1J 1- --I 1--+-1-4,-1-
I- --I 1--4-1--4-' 1- - I/")
r II I I'-I'~I--f _ -1--1-- --II' - _ I--t o~
o
'- 1- I-

-1--1--+--1-1-+-1

-
_I-f-::.+::~t-_-_ r=~Ir:;~1,=tl~e-~~~~~~~
- '-'·-11 1-1-
ci
---lIre!!!" ;~ C"'l. I-
- -I-I-I-t--
-1-1-
1---
--t--t-lH--i--i --I V'\
l'i~11 'i~-t-t-"-""-I -i--t-- 1--1 ---tt-t-.f--.f-I-ll--t 8.
1---- f-j, ~ ~ -i--t-il-- 1---1 -- 1-f-+-1-+-4--1 0

j I?? ~,-' =- -
' >
Dc ~ - f- ~ - , C~-I-+--i - '-11---1
•
'> i> ~ .'\ ~ -.:. ~> 1>
L- __
I~
-Lr~~I~I~~I~lu~J~j~~II~'~~~~·I~~~ ~~~~~~~LL~~~~
'1"1 0\00 t' \0 V'\ V 0
('\, -:. ...-.000000
... ~ .......... tJ\ .,_

o 0 0000000
716 FUNDA1'Jll- flZICA st MECANICA PAMANTURILOR

unde:
2
• A= (6.l35.e)
F(n)
2 2 r r2 _r2
• B= • n -In )II)
(6. t 35.t)
n' . F(n) r; 2 . r,1,
• T = c,. . t (6.l35.g)
• ~1 2
r,
cu: re - raza de influenta a drenului; rYtJ - raza drenului; n = re / JI\,V'
Concluziondnd, etapele studiului consolidarii masivelor de pamant
prevazute cu drenuri verticaJe sunt urmatoarele:
• trasarea curbelor de compresiune - consolidare pe baza incercarii
edometrice si a consolidometrului de tip Rowe;
• determinarea, prin metodologia Taylor sau Casagrande a coefi-
cientilor de consolidare c/· si c; (§.6.3.1.4.) ~i
relatia 6.133.b;
• calculul razelor de influenta ale drenurilor 111 raport de modul de
dispunere a acestora (fig.6.4 J .);
• calculul factorilor de limp ai consolidarii cu relatiile (6.133.a);
• calculul sau extragerea din abacele prezentate, in functie de caz, a
gradelor de consolidare Us, U, si respectiv a gradului de conso-
lidare mediu U (relatia 6.126.);
• calculul tasdrii la timpul (t) cu relatia 6.132.;
• trasarea curbei de amortizare a tasari lor in raport de timp conform
pasilor prezentati in §.6.3 .1.1.

6.3.6. Estimarea deformatillor pamfinturilor prin umflare

Metodele de estirnare a, tasarii instantanee, din consolidarea prirnara

sall totala, bazate, in principal, pe rezultatele fumizate de teoria elasticitatii
(§6.2.3.), considera semispatiul incarcat instantaneu pe suprafata acestuia.
Efectul aplicarii sarcinilor, prin interrnediul .talpii fundatiilor, la
adancimea de fundare (Dj), si variabi Ie In tirnp, este luat in considerare prin
coeficientii de corectie si / sau prin reducerea nivelului de incarcare, de la
presiunea efectiva (Pej· = N / A) la nivelul presiunii nete
( P net = P ef - r .D J' ).
,.
In realitate aceste ipoteze nu tin seama de tehnologiile de executie a
fundatiilor directe, respectiv a constructiilor, si implicit nici de efectele pe
 6, TASAREA CONSTRUC1~lILOR 717

care acestea Ie indue asupra eurbei de amortizare in timp, a tasarilor din

consolidarea prirnara, si chiar asupra marimii aeestora (s ('~ s~= s, + LS" ).

([)
EXCAVATIE
"'>. fNCARCARE CONSTAN1"A

II.. ,.
.' l
; ';)t;''"i 1 ,\1. , ~ I ,...

,
, ' I
• \
•
'
1 t~ri'ninate'.,"
•.J,1""~' \ t' I ~onstrugl. Le~ "
• f'
o 1 ~ •

CI
,

I\ .
IB 1
It:p
I ~
1
,
I
I
I
1
1• ulnllari
,

I :.
I
,
I
o S
I I '":11"7'\0:- - _. ~ -
, I
A I I to... .-

II , I
I I
Q

II 'I I1 B
o I
;:j II' I
1
,
A'
fI)
I I I I1
~

o
1
.-;;,-':'-::;"--:::':---;-,
-o-~--
1 1I
-1-1' B
7- - - - - - -- - i------------
I
I
-------------r----------
1

II
I
I
f u
fI)
(J (;I)
II curba de alnortizare
u
~
fI) a tasari lor
1
1
I

RECOMPRlMARE
10'
I
•

a) decomprimarea fundului gropii de fundare si umflarea acestuia ,r;" (t) ;

b) recomprimarea si comprimarea terenului cu aparitia tasarilor ,s(t) ;
c) variatia in timp a incarcdrii terenului de fundare respectiv 0 presiunii de consolidare ( !J.a, ),.
d) curba de deformotie a terenului de fundare la nivelul tdlpii pe perioada executiei ~idupii
terminarea acesteia.

Figura 6.46. Evoluiia tasdrilor uneifundatii i11 corelatie cu etapele de executie ale
constructiei

Astfel, daca se analizeaza simultan fazele de executie ale unei

fundatii directe, nivelul de incarcare si evolutia in timp a deformatiilor se
constata (fig.6.46.):
• reducerea incarcarii terenului de fundare (OA ~ OA') Ja nivelul
talpii fundatiei prin descarcarea acestuia ca urrnare a excavarii gropii de
718 FUNDATlJ 1- PIZICA SI M.fJCANICA J>AMANTU[ULOR

fundare intr-un anurnit timp (ts) (fig.6.46.a), eu modificarea starii de tensiuni

(fig.5.62.);
• acornpanierea acestei decornprirnari a terenului de fundare de 0
stare de deforrnatie concretizata intr-o afanare (cresterea porozi tati i + ~e -
fig.4.23.) si respectiv intr-o ridicare a fundului sapaturii (su) sau umflarii
terenului de fundare (fig. 6.46.a ~i d), insotita de regula de absorbtia apei;
• recomp.rimarea terenului de fundare (AB ~ A'B') ca urrnare a
reincarcarii acestuia prin executia fundatiei, urrnata de executia
suprastructurii cu p ~ r : D J ~ SII ~ 0 care ar readuce terenul la nivelul
initial anuland urnflarea (su), dar care poate induce totusi in suprastructura
tensiuni initiale (de remarcat ca poate apare un decalaj intre "anularea"
incarcarii - punetul B si anularea urnflarii - punctul B') (fig.6.46.b,c,d) [apt
ce impune necesitatea estimarii acesteia in vederea anularii efectelor;
• declansarea procesului de deformatie (Be ~ B' C') ca urmare a
indesarii si reducerii umiditatii prin comprimarea terenului de fundare sub
sarcina variabila in timp, proces care continua sub incarcare constanta
( CD -t C'D') pa.lla la stabilizare si atingerea tasarii din consolidarea
primara (sc).
Concluziondnd, prin prisma definitiilor si metodelor de estimare a
tasarilor prezentate, se poate afirma ca deforrnatia pe verticala a terenului de
fundare si deplasarea unei fundatii de la inceputul excavatiei si pana 1a
stabilizarea acesteia include tasarea necesara anularii umflarii (St,) , tasarea
instantanee (Si), tasarea din eonsoJidarea primara (sc) si tasarea secundara
(ss) fapt ce face ca relatia (§.6.5.b.) sa fie de fapt de urmatoarea forma:
(6.136.)

Faptul ca expresia clasica a tasarii nu include si deformatia prin

umflare, ca urmare a decornprimari i terenului de fundare prin excavatie, se
datoreaza faptuJui ca pentru fundatiile de suprafata, de regula aceasta
prezinta valori rnici, mra influente semnificative in comportamentul
suprastructuri i,
La fundatii relativ adanci ~igropi de fundatie de suprafete relativ
mari, umflarea fundului sapaturii prezinta valori importante, cu irnplicatii
asupra starii de tensiune din suprastructura sau cbiar in adaptarea
tebnologiei de executie a fundatiilor, in scopul contracararii efectelor
acesteia [68], ["75], [92], [205], [210].
Astfel [205], terenul de fundare constituit din argila glaciara .moale
2
de 30 m grosime, cu Lin modul de deforrnatie estimat la )00 daN/cm a
prezentat la 0 adancime de 10m si 0 dimensiune a gropii de fundare de
•
 6. TASAREA CONS"fRUCTllLOR 719

60x 102 mp 0 umflare estimata de 13 em si masurata de 9 ClTI. La executia

pilei numarul 4 a podului Waterloo [210], fundul sapaturii de 3 ,7x8,20 mp
si adancimea de aproximativ 8,20 m s-a eonstatat 0 umflare de 7,5 em
pentru 0 argila vartoasa fisurata,
'TEREN NATURAL
t 20 h--..--_
I'. : - - - - - - - - - - - - - _ - - - - - - - - '*-...,......--...-.......-.
I~fl··1
..........
~. -r
~ '

SAPATURA aluviuni
tOO
. , .
argilil
' • to:
~• .( I,
.JTo
• '.I t'~ " l" , '"
•
J

80
r I
.r
.._r
..... t
,
'"
. ~ '.J
" 'i "

J I I I I I I I - ! -
0 I ()O 200 260m

20~--------------------------'------------------------------

u IJlflare 'n excavare • tasare l'~~:..

"{)~primar~
( pnrnare ,
• . '\ .
.' pnn executia costructiei
.
, ,'

.. . . v-"' ..
--
.,', ~.
,. I

..
' "

" , I ) ~ 'r~
..
•
, ,

v.. c.· ·w·.""""'"

o I--- __
.~..
:....:l. ...:...;__' • ~ +,._:_' .;..._~':...y--------c)--------'-'~. ~'\l::..:a.;,:.:..0 -~~:::::=--
".~., " / nivelul teoretic al fundului sapatllrii ,(.J;... '.'•.
~ .

umflari dtlpa excavate (la fundul sapaturii)

- - - tasari reziduale dupa executia constructiei (dupf 50 de luo

,
•
\ .... ,/:., lasarj prin recomprimare prin executia costructici

Figura 6.47. Reprezentarea schematicd a deformatiilor fundului sdpdturii si a [undatiilor

Uzinei Gervans (Franta)

La executia gropii de fundare intr-o argila pentru constructia uzinei

Gervans si Caderousse pe Ron (Franta), la 0 excavatie cu dimensiunile in
plan 60 x 200 m si adancimea de cca. 40 m s-au constatat umflari Intt'e 15 -
20 em ale fundului sapaturii [68]. I

Reincarcarea terenului de fundare afanat prin decornprimare a

determinat tasari necesare compensarii umflarilor, inregistrandu-se 0 tasare
720 FUNDATJI I - FJZICA $1 MECANICA pAMANTURILOR

propriu-zisa de eca. 5 em, la eea. 50 de luni de la terminarea constructiei

(fig.6.47.,).
Deforrnatiile plastice din zonele active si pasive aferente unei
sprijiniri indue deplasari locale, semnalate de Bransby si Milligan (1975) ea
fiind datorate deformatiilor In conditii nedrenate, to zona definita de linia la
45° inclinare de la baza sprijinirii, In aceasta zona, orice punct se considera
ca are 0 deplasare cu componente egale pe directie verticala si orizontala, ee
determina deformatii ale suprafetei terenului.
Se poate considera un set de reguli empirice stabilite de Peck (1969),
bazate pe observatii ale deforrnatiilor pe vertical a ale terenului in jurul
excavatiilor:
• tasarile maxime In cazul excavatiilor 'in nisip cu nivelul apei sub
baza excavatiei pot fi de ordinul a 0,5% dill adancirnea sapaturii;
• in argile de consistenta rnedie spre moale, tasarile maxirne pot
deveni 1-2% din adancirnea sapaturii; aceste tasari sunt de regula
asociate ell valori scazute ale factorului N; de la baza sapaturii;
• in argile tari, tasarile maxime scad la l % din adancimea excavatiei.
distal1ta de la excavatie
adsncimea excavatiei

Figura 6,48, Tasiiri adiacente

o ] ,0 2,0 3,0 4,0
excavatiilor in argile (dupa
o ,
PecIc, 1969)
, ,
r ,"' ' • '., •
I"
,J'.. •
I
"1\
• "'J .,
•. I Ii t

, ,
" Z011a I: nisip §i argild moale
";",[1 ','
:_ • I:
pana la tare} lucrare de
dimensiuni medii;
III Ze)170 II: argildfoarte moale
pdnd la moale
Zona ill: Argild foarte moale
pdnd la moale extinsa pe 0
addncime mare sub baza
excavatiei
3,0

Pentru estimarea acestor umflari se admite ca, acesta ar fi Lln proces

invers tasarii prin cornprimare si in consecinta se Incarca terenul eu 0
presiune activa ~(J = P2 - }J, (P2 = 0 - presiunea finala si PI = r . Z ,
presiunea initiala) [68], [92].
Ca urmare se pot utiliza rezultatele lncercarilor edometrice, care
cuprind 0 treapta de descarcare, astfel incat sa se deterrn ine si indicele de
 6. TASAREA CONSTI~UCTIILOR 721

reeOlnpl'imare (Cr) sau. de umflare t C; == C,.) al pamantului, cu 0 relatie

sinlilara ca structura ClI cea a indicelui de compresiune (§.4.2.2.1.2. si
fig.4.26.):
(4.37.)
log

unde, to acest caz:

• e(} - este porozitatea pe ramura de umflare / decornprimare a eurbei
de com.presiune - porozitate pentru presiunea initials PI = O"~ ;
• e, - porozitatea pe ramura de umflare pentru presiunea finala egala
ell zero (P2 = PI + L10-;), respectiv eu presiunea activit L10"; = -0";) -:;- -I· DJ.
"-

In consecinta coeficientul de recompresiune volumicd (structura

identica eu m; este:

• mvr =
C,. I
. og (4.47.)
l+eo
iar umflarea stratului de argila de grosime h, din cuprinsul 7()' ,,,': active
(§.6.2.3.), [214]:
• "~'l= -nzvr • L1a' -h (6.J 37.)
Daca grosirnea stratului compresibil este mare ~ipresiunea activa
/1(5' = =r :DJ se abate mult de la 0 valoare aproxirnativ constanta sau (mvr)
variaza in cuprinsul zonei active, atunci umflarea se poate estirna cu metoda
insumarii "tasarii' iumflarilorv straturilor elementare (§.6.4.a) pentru
diagrama starii de tensiune initiala data de sarcina geologica (~O"~ ) si finala
data de diagrama a~ -l\a~, cu a~ calculat prin incarcarea terenului cu
presiunea (- r .D.I,), fig. 5.62.a:
1'1 c
su=-L ri -Ig (6.138.)
t + eOi
1=.1

cu semnificatia marimilor data in (§.6.4.a).

"
In ceea ce priveste evolutia umflarilor in (imp, problema este tratata
[2 J 4], identic ca problema consoliddrii monodimensiona dar' u semn
1:l

schimbat;
(6.139.)

cu gradul de umflare (Uti), label 6. J 9., dat de relatia:

722 FUNf)ATlll- FIZlCA ~J MECANICA PAMAN'fUf{lLOR

8 -N 1 -9N 1 -25N
U1/:= 1- 2' e +-·e + ·e + .... (6.] 40.)
1C 9 25
unde, ca ~i
la consolidare N:= CYr . t . 1[2 / (2· h)2 r
si CyI' = k; / ( m; . ~V) .
Un caz aparte il reprezinta urnflarea straturilor de pamant de regula
cazul argilelor considerate irnpermeabile, avand la suprafata de stratificatie
inferioara (posibi 1 si la limita superioara) un strat magazin din nisip
continand apa sub presiune, apa captiva, actionand asupra acestuia de jos in
sus ca 0 adevarata incarcare exterioara de intensitate ( - !!l.(Jz == -!!l.tlo).
Prin actiunea presiunii apei captive (!!l.uo) asupra stratului de argile
de grosime (h), modelul din figura 6.29.a, acesta se cornprima prin
consol idare cu valoarea [214]:
Su = -0,50 -m, . ~tl() . h (6.141.)
iar evolutia 'in timp este data de relatia :
8 N' 1 9N'
Su (t) = -0, 50 . In Vf
• ~uo . h· I- 2' e + - . e- + ... ( 6. 142.)
1[ 9
cu N' = C; . t .1[2 / H D2, pentru 0 distributie triunghiulara a presiunii de
consol idare eu baza mare (~uo) 1a baza stratului de argi la.
La decopertarea L1Quiastfel de strat de argila revenirea "elastica"
reprezinta 'in fapt valoarea S", considerata ca umflarea SLIb actiunea variatiei
regimului de presiune a1 niveJului panzei acvifere. Aceasta urnflare este
posibil a se suprapune si peste deformatii prin incovoiere a stratului de
argila decopertat,
,.. tratat ca 0 "grinds' incastrata elastic 10 "nod uri Ie"
sapaturii, Lncovoierea poate duce la fisurar a argilei la cedarea stratului si la
invadarea incintei de catre apa captiva.

6.4. Estimarea tasarii totale

Tasarea totala poate f estirnata prin rnetodele prezentate in §.6.2.2.,

care au la baza, fie rezuJtatele teoriei elasticitatii, sau a incercarilor triaxiale,
fie prin metode consacrate de practica fund.amentate pe de 0 parte pe ipoteza
mediului liniar deformabil, respectiv legea lui Hooke, pentru solicitarea
monoaxiala, iar pe de alta parte pe exti nderea rezul tate lor modelului probei
edometrice respectiv al incercarii edometrice, Aceste metode sunt mult mai
la lndernana laboratoarelor geotehnice obisnuite ~ila costuri, pentru lucrari
de serie, acceptabile.
 6. TASAREA CONSTRU TIILOR 723

,.
In aceasta categorie de metode bazate pe incercarile edometrice s-ar
Illcadra:
• Metoda insumdrii tasdrii straturilor elementare;
,
• Metoda ..stratului echivalent;
• Calculul simplificat al tasarii straturilor ornogene
compresibile de grosime finita,

6.4.1. Metoda Insumarii tasar'ii straturilor elementare

Calculul tasarii terenului de fundare sub actiunea presiunii nete

tJ'aJ1Sm ise de fundati i (vezi §. 5.7.) prj n metoda insumari i tasari i straturilor
elernentare, agreata ill STAS 3300/2-85, SNIP 2.02.01-83, Eurocode 7, etc,
admite pentru comportamentul acestuia un comportament liniar dcforrnabil
exprirnat prin legea lui Hooke (rr, = e, .E), pentru 0 < pej.< pp/. ~iimplicit
principiul suprapunerii efectelor.
Ca idee, metoda
---------
o ---------- extinde la terenul de
fundare relatia de calcul a
-
..d Pnet deforrnatiei (tlI1) prin
- - - - - ----
comprimarea unei bare de
._---- sectiune (A) si lungime
----I
(h) supusa actiunii unei
torte
...
axiale V. (fig.4.8.) .
In consecinta rezulta:

tlh = N. 1 . h = a .h
h A E E

a
tll1 = .h (6. 143.)
E
lin'lita zonci active (L.Z.A.
Relatia 6.143. este
Figura 6.49, Stabilirea limitei 2011ei corecta ill cadrul urrna-
active afundatiei toarelor ipot ze:
• tensiunea a , distribuita uniform pe 0 sectiune unitara A= 1, este
constanta pe lungirnea cunoscuta a barei (h);
724 FUNOATII] - FIZJCA $1 MECANI '/\ pA.MANTURILOR

• ITIoduJuJ de elasticitate E, stabilit in conditiile unei incarcari

rnonoaxiale, eu deformare laterala libera (0"2 = 0-3 = 0) este 0 caracteristica a
materialului barei pentru domeniul de tensiuni 0 <0- ~ O-e' (fig.d.Si).
Ca urmare, asa cum s-a precizat si in §.6.2,3" extinderea acestui
model la estirnarea tasarii fundatiilor necesita precizarea a trei aspecte:
• lungimea sau "addncimea' barei / coloanei de sectiune unitara (/1)
actionata de tensiunea 0- = ()~;
• definirea si valoarea modulului de elasticitate == rnodulului de
deformatie liniara (E);
• lungimea / grosimea (/1) pentru care tensiunea (0-) se poate
considera constants pe aceasta lungi me / grosime.
Pril110 problema, a ex-
.-----r--y UMPI)JllJRA
c.r.x. _-
r-~--------
tinderii zonei active tratata in
• ,,' , 0 : . C.T.N . ~.6,2.3" este deterrninata con-
~ .'
Ifi~,. '---- _.- ~
"' .. -------
form ST AS 3300/2-85 in baza
. -~
;l~.~".;>,\
. rJl > 0;; t • -':- -~ • t'
• ••
. D' D' Pne! .' ..: .' .
diagramei a,)'Z si a r z prezentate
.' 1 '.1 rT Ill'!!
.. ;P"el: C.T. F
___'II:..--L-.:.....:~~~, In figura 6.50. ca fiind adanci-
-
o
-I' -- --- ---- _- .
.,_,.j,-
- --- ... _ .....--

mea Zo la care apz "S 0,20 ' ar z '

Modulul de deformatie
liniard E, simi] at- ca "ro I",
rnodulului de elasticitate, se
. .
L -::::- =====-=-1-~±!j-
-: - accepta a se deterrnina printr-o
1= pO I
i
:....
STItAll
IMPl!ltMEABII.
-,
-
-
L.Z.A:
..

I
•
••
I
incercare de compresiune Cll
I •
••
I 'f A
I
T
deforrnare Iaterala irnpicdicata
0' p = O'cl LlO'pZ i ~i11U libera ca in cazul defor-
E'li" I :
_~i
-T-' - I -.--.----.--- I I
matiei barei, pe baza modulului
6s,I
--_....
......
_-
.......
--._---
..-- I
ele deforrnatie edometric M,
E2j j
fig,6.50"
L\g.-e2·-e,·
,- I , EI -M
- 01' M' I
E= M; ,M (6.144.a)
M = 6.cr pn
{
•
e 6.Ef
unde Mo (tabel 4.7.) este un
coeficient de corectie, care
Figura 6.50. Calculul tasdrii prin utilizarea incearca sa introduca in calcu l
curbelor de compresiune-tasare determinate
faptul ca deforrnatia laterala a
prin incercarea edometricd ;'1 estimarea
modulului de deformatie liniard a terenului de coloanei de parnant de lnaltime
fundare (zo) si sectiune unital-a (A = /) Illi
 6. TASAREA CONSTRUCT1ILOR 725

este nici complet impiedicata, nici libel-a, ci partial impiedicata.

A treia problema a lungimii 1 grosimii coloanei pentru care se poate
considera, In lungul acesteia, tensiunea O"z = const. se rezolva, fig.6.50.,
prin impartirea straturilor geologice 10 straturi elementare de grosime
hi s 0,4· B (s 1,00 m) si considerarea tensiunii de la mijlocul stratului
elernentar ca fiind tensiunea constanta (O"YZi 10" pz;) pe grosirnea (hi).
Ca urmare, In conditiile ipotezelor precizate, se considera 0 coloana
de pamant, de sectiune unitara si inaltime totala Zo pe verticala punctului In
care se doreste sa se calculeze tasarea, de regu la centrul talpii fundatiei .. si se
determina cu relatiile specifice determinarii starii de tensiune (cap.Si),
diagramele sarcinii geologice (0" yz) si a tensiunii verticale 1l00,')z = O'z ,
indusa de presiunea neta (P'1el) (fig.6.50.).
Grosimea pachetului considerat compresibil, respectiv limita zonei
active (§.6.2.3.), se determina din conditiile (fig.6.50.): ««; S 0,2 'O"yz sau
So {JZ S O,J . O"yz (daca la adancimea Zo, stabilita cu relatia anterioara se
gaseste un strat eu E < 5000 kPa; Scr pz ~ 0,1 . O'rz pentru constructiile
hidrotehnice din pamant),
Limita zonei active se poate determina CSTAS 3300/2-85) pentru
fundatiile dreptunghiulare (L x B) si cele circulare (B = dJ) in functie de
raportul laturilor (n = LIB), presiunii nete (Pn) si de greutatea volurnica
medie (r,ned.) a terenului de fundare cu relatia:
Zo = Co . (K;o + ~Ko).B (6.14~.)
Parametrii ce intervin in relatia (6.145.) su'ot dati in graficele din
fig.6.5 J .
Avand stabilita grosimea pachetului compresibil , aceasta se imparte
in n straturi elementare (O,4'B~ hi ~ 1,00 m).
Tasarea unui strat elemental", adrnitand o distributie, uniforrna a
tensiunilor (0"12' fla pz) pe grosimea acestuia rezulta conform relatiei
C6.143.a):
~O" pZj Sh, ~O"
B
Zi
= =~ => Sh. =,
pZ'. h.
I (6.J43.b)
E; hi E. I

Pentru intregu I pachet de straturi elementare, tasarea

rezulta (ST AS 3300/2-85):
726 FUN()ATII [- FJZICA ~l MECANICA pAMANTURILOR

..-
E3
..._
.... ..-
Q "" 8
~
g..... 8 8
.-
N
'" 0~
on
~

~
1
....-.. ,
.~
0
N

:A
~
0•
~
B 0
t...,.
// .~
"
o~
/V
/L
- 0
>
0
("'l -
u
- ~7--- - jl .. '1'\

S
, ""1
~

/' /
~
-- ~~
0
... _. ..
0 (~ 0 .J'
/- V
v/ u
"'C "0
M "'C O~'
~u
~

u --
0>-
- -- -
0
'd.-
o
"'C
~
'J::.
~
- -
~ ~
e0
v 0
"
~
0
0 .. co al_ -..
.§J1~~ - ~
U
0
_I I 0

..... 8
A
CO
..-
.0
\0_
..... - -
'1'\r v•
-..
....
---
0

V \0,
o r

q '9

\ \ ••
•
, ~

M
-o,
~
,
,
\0
8
""
0
~-Q V
g
\ , \ \, \\ 0
"•
0
1\
c ""v

\
•
-q ,, ~.Q
,, \ .
•• ••
Q
••
, co
..
0..

..
••
•
I 0 c:2

,
..._."
••
•• I ""
("'l t...,.
,, •
\
, • o
0•
•• I
0
8 o~'
("'l
"
0
~
]
8 5
~" C"'4
'u
S ta
~

~
-- 0

-
"" 8
0
~

0 II ";"
N d
8
_.
II
11_ 0

>-
8 ,
""
o N o
O~'
 727

11

SI = 100 . ,8 . L -h, (in COl) (Cl t r;.)

;=1 E.
l

In care:
• f3 - un coeficient de corectie egal cu 0,80;
• /)'0" ps, - tensiunea verticala medie in stratul elementar (i),
corespunzatoare mijlocului stratului elementar (fig.6 ..50.) in kPa,
calcuJat cu relatii Ie prezentate in capitolul 5.;
• hi - grosimea stratului elernentar (i) ill rnetri;
• E; - modulul de deforrnatie liniara al stratului elernentar (i) in kPa;
• n - numarul de straturi elementare cuprinse III lirnita zonei active.
Modulul de deformatie liniara se poate determina prin incercarea cu
placa (§.4.2.5.1.) sau se estimeaza, in cadrul acestei metode, pe baza
moduJului de deforrnatie edometric (§.4.2.2.1.1.) cu relatia 6.147. (STAS
3300/2 - 85), fig.6.50.:
E·=Mo··
I M..I 1, (6.147.)
unde:
• M - valoarea de calcul a rnodului de deformatie edometric aJ stratului
elementar (i), deterrninat (fig.o.Su.) pentru intervalul de presiune, dintre
sarcina geologica medie existenta la nivelul stratului elern ntar (a ,...) - si
presiunea medie ce va apare in stratul cornprimat, in urma incarcarii
fundatiei (o,; + /)'a,n) cu pnet·
• Mo - coeficient de corectie pentru trecerea de La modulul de deforrnatie
edometric la modu lu 1 de deformatie lin iara (determinat pe teren eu 111 r a ),
care tine cama de deformatiile laterale partial Impiedicate.
Valoarea coeficientului Mo se determina experimental sau se ia
conform tabelu lui 4.7. Pentru pamanturile prafoase si argiloase <1· ind
Ie < 0,5 sau e > 1,.10, 'in lipsa datelor experimentale, se va lua Mo= 1.
Diagrama tensiunii verticale din greutate proprie (sarcina geologica)
se traseaza cu vaLorile ayzi calculate cu relatia (vezi §.5.6.1.) fig. 6.50.:
n

<; = Yo' Dr + LYi -h, (6.148.)

I
unde:
.. Yo - greutatea volurnica a pamantului aflat deasupra cotei talpii
fundatiei (C.T.F.);
728 FUNDA'f'IJ I - F1ZJCA $1 MECANICA IJAMANTURILOR

• D j' - adancimea de fund are care se considers ca distanta de la cota

terenuJui amenajat (C.T.A.), cand acesta coincide cu cota terenuJui
natural (C.T.N.), la cota talpii fundatiei (C.T.F.), sau Dr> Df '
cand C.T.A. > C.T.N. realizata prin rambleere (daca C.T.A. s-a
realizat prin executia unei urnpluturi, ca urrnare a sistematizarii
terenului, in calcule se considers Dj. < D~,- adancimea reala de
fundare);
• r, si hi - greutatea volumica ~irespectiv grosirnea stratului elementar
considerat.
Greutatea volumica (Yi) a straturilor elementare aflate sub nivelul
apeJor subterane (N.A.S) dar deasupra stratului irnperrneabil, se iau in calcul
ell greutatea volumica submersata [r' = (1- n). (r,\' - rlll)]' Pentru trasarea
diagramei pe zona stratului imperrneabil se considera greutatea volumica in
stare saturata [Ysr = (J - 1'1)' r, + n . rl~l] la care se adauga greutatea coloanei de
apa y w . hw' fig.6.50.
----r----- r--' ----1 r---'
, I '. I
1 . F'i I
I
F2 :
I
F' I
J I
I
I
F2 II
....' ,
.. II l I,
I I I I
, I I , I
,.. .I
,
. I , .. r I I , I
___ J I ,
\-----'------ ----\------. 1
F' : 8' I '0" I
II
,j
I
I

I
I I'
I'
• •
~.
• lI e 2 I I
.r' 4
r.:L\' ,
I ' ~ • J
•
I J
,
t
.
I
J
, I ~ I
I .. I " ;:- I' I' . I II I
,...,........._,
I '. . I' . I '. "
'''T'I''tI l_'- -0 L I--J L --0 I

F, M F, M F, M
UDclul in care se
calculeaza tasarea

a) b) - c) - d) + e)
Figura 6.52. Shema pentru calculul tensiunilor arn induse de actiunea uneifundatii
•

invecinate (F 2Y intr-un punct (M) al fundatiei (P,) pe verticala cdruia se calculeazd

tasarea, prin metoda punctelor de colt .

Diagrama tensiunilor suplimentare induse de actiunea fundatiei

(fig.6.52.) se deterrnina cu relatii de tipul celor prezentate in capitolul 5:
a p zi = aOi . Pnel - pentru centrul fundatiei
O",Jzl = ac( . P'1ef - pentru coltul fundatiei (6. I49.a)
unde:
 6. 'fASAREA CONSrrRUCTJ (LOR 729

aOi
1 f'
="4'
=:b ' bI
1 2·z.'
a . = -. f I ,. - (6. 149.b)
CI 4 b b
cu valori Ie date ill tabelul 5.2.
Pentru calculul tasarii pe verticala altui punct M, care nu este situat in
eentru) sau in coltul fundatiei se aplica metoda punctelor de colt (§.5.2.1.).
Astfel, influenta unei fundati i vecine (F2) asupra tasari i punctelor
aflate tn perimetrul talpii fundatiei (F1) pentru care se calcu leaza tasari I~~se
ia to considerare prin suprapunerea efectelor In calculul tensiunii verticale
apz utilizand metoda punctelor de colt. Ca urrnare, pentru punctul (M) din
cadrul fundatiei (F,) tensiunea verticala indusa de fundatia (F,) si fundatia
inveciuata (F2) se calculeaza cu relatia (fig.6.52.):
apzM == Pncl.1 . (atC' + a2e + a3c + a4c) /', + Pnet.2 . (a;c - a~c- a~c+ a~c)F2
actiunea fundatiei F. actiunea fundatiei F;
(6.149,c)
unde coeficientii de tip ac si a'; sunt functie de adancimea relativa (2z/b) si
raportul laturilor fundatiilor fictive F;'; F;; F;; F; respectiv ale celor aferente
punctului M din cadrul suprafetei de incarcare (F,).
Presiunea neta se calculeaza In baza presiunii efective medii cu
relatia:
,
P net = P ef . - r0 . D f (6. 150.)
eu observatiile prezentate anterior referitoare la Dj (pentru B ~ 10m e ia
Pnel = Pel. ).
Luarea in considerare a influentelor actiunilor fundatiilor invecinate
(fig.6.53.a) asupra fundatiei careia i se calculeaza tasarea in punctul (M)
este dependenta de distanta fa care sunt plasate acestea fata de punetul (M).
Dupa acest cri teriu, modal itatea de cal cul a tasari i intr-un punct M,
apartinand unei fundatii, datorate actiunii unei fundatii invecinate (17) este
urmatoare:
• se calculeaza tasarea prin metoda punctelor de colt, conform celor
precizate rnai sus, considerand suprafetele actionate de incarcarile aferente
(p) daca:
- - -
r < 2, R sau r < 1,5 . b (6, 151 .)
• se neg) ijeaza influenta fundatiei invecinate (F) daca distanta :
730 FUNDA'('lll - FIZICA $1 MECANICA PAMANTURILOR

; 'C. 2,35· ifF ,

sau (6.152.)
pentru fundati i continui,
-
unde r rezulta in rnetri, iar rezultantele presiuni lor distribuite P si P' se iau
in calcul in (kN) ~jrespeetiv (kN/ml);
• se calculeaza tasarea in punctul (M), eu expresiile specifice fortei
concentrate, prin inlocuirea actiunii distribuite pe suprafata fundatiei (F) cu
actiunea echivalenta a rezultantei P; P' actionaud in punctul Mo (pentru
presiune uniform distribuita), daca:
2· R < ; ~ 2,35· ifF (fundatii izolate)
J,5 . b < ; ~ 3,25· ifF' (fundatii continuiy (6.153.)

L
I.. -I
Figura 6.53,
a) CO
I Considerarea influentei
~,f--t fundati ilor vecine asupra
I
M' :® tasdrii ~ipunctele
I I T
I-__':"_-I-...,j,",,
I .
.
caracteristice pentru
I 'I"" 'I....
I I calculul tasdrilor
I /
,
I
,I I
'
fundatiilor rig ide
M',' ' M'd'...__, (elastice)
a) considarea lnfluentei
din actiuneafundatiilor
1- I invecinate la calculul
o-------r ....
-----~ tasdrii;

b)
I I Mo ,I
r:Q - --r-----i------1---
b) punctul caracteristic
pentru calculul tasiirii
b---·~-:..+---·--:jM fundatiilor rigide
I
,
0,74, L/2 I
(0,67, VB·[), ... -I
,..
In ceea ce priveste punctul din suprafata talpii pentru care se
calculeaza tasarea reprezentativd a fundati i101' normele recornanda, de
regula, centrul de greutate al talpii (M(»), (fig.6.S3 .b). Pentru straturi
compresibile de grosime finita (HIB) punctul in care se inregistreaza tasarea
maxima, pentru fundatiile tlexibile, se d plaseaza din zona centrals si se
situeaza Ja 0,67'R (pentru fundatia circulara) [95].
Kany (1965), [220] a constatat ca pe verticala punctului caracteristic,
tasarile Iundatiilor rigide sunt egale cu a fundatiilor flexibile sub aceeasi
 6.,'ASAREA CONSTRUCTIILOR 731

"
J'lcareal-e. In baza acestei constatari unii autori recomanda ca punctele
car-acteristice (M) sa fie alternative la centrul de greutate al talpii, situate Ja
distantele precizate ill figura 6.53.b pentru fundatii le elastice si respectiv
rigide, pentru calculul tasarii, prin metoda insumarii tasarii straturilor
elenletltal·e.

6.4.2. Metoda stratului echivalent

Metoda stratului echivalent, propusa si dezvoltata de Titovici [214],

•

[2 J 5] consta in echivalarea tasdrii semispatiului actionat de forte partial

distribuite pe suprafata acestuia cu tasarea unui strat, eu accleasi
caraeteristici, dar avdnd 0 grosime finitd ~iactionat de 0 forta uniform
distribuita, de aceeasi intensitate, pe intreaga suprafata a semispatiului,
Fie doua fundatii asezate pe suprafata sernispatiului (·fig.6.54.a) ~i
care transmit aceeasi presiune (P), partial distri buita, Ca urmare , apar ill
tercn tensiuni de compresiune, pe 0 anumita adancime (hi) In functie de
latimea (hi) a fundatiei (fig.6.54.a), care indue deforrnatii in zonelc bulbului
de presiune, materializate ill suprafata prin tasarile (,Vi) eu atdt mai mari ell
cat latirnea fundatiei este mai mare (b2>b J => h2>/1J => S2>S I).
I coloan!i de pamarlt supllsa
",'
·--f '- unci licitari axial simotricc
-00 bJ';~
p p ~ J_~J- S2. __

.....
---'\T
..d - j-{-' K o' () -
'-;.' - -I
.. -_- :-', ,/1-,
_, -
,-,
,-',
, !-j
-
-- -.
--
-- - 5% - izobarele ,
- -- din
-
bulbul
,
,
de presiune
a) 7.0118 activa ill raport de b) actiunea unei forte uniform distribuita (-00; +(0)
lalimea fundatici asupra unui strat de grosirne finita

Figura 6. ,54. Echivalarea tasdrii semispatiului / semiplanului, actionat deforte partial

distribuite, cu tasarea semispatiului / semiplanului actionat de ofortd uniform distribuita

Titovici isi propune, tinand seama tocmai de dependenta tasari lor eu

marirnea suprafetei de incarcare si prin aceasta, cu grosirnea de t);lJllant din
cuprinsul bulbului de presiune, sa determine grosimea (he) a unui strat de
pamant actionat de aceeasi presiune (p) pe intrcaga-i uprnfata (Iig.G.S4.b),
732 FUNDATI) 1- FIZICA $1 MECANICA pAMANTURILOR

astfel in cat tasarea sa fie egald cu cea corespunzatoare sernispatiului

actionat de 0 forta partial distribuita (.s'3 = S2).
Tasarea semispatiului omogen actionat de 0 forta partial distribuita
(de latirne b), fig.6.54.a, este data de relatia (6.16.b).
2
p .b . co'· 1- V
S2 == (6.16.b)
E
Pentru calculul tasarii stratului de grosirne finita (hec/liv) se considera
o coloana oarecare, ca pozitie in plan orizontal, de sectiune unitara
(fig.6.54.b) solicitata de 0 tensiune verticala constanta pe toata inaltimea.
Din cauza simetriei geometrice, mecanice ~ide lncarcare, fiecare
verticala constituie 0 axa de simetrie ~i deci coloana de pamant este supusa
unei stari de tensiune axial simetrice caracterizata prin 0', == P §i
a2 == 0'3 == Ko . p, (Ko = V 1(I-l1 ) - coeficientul lmpingerii In stare de
repaos, vezi §.4.2.3.). Ca urmare, tasarea suprafetei stratului echivalent In
orice punct al suprafetei va fi egala cu tasarea coloanei de parnant data de
relatia:
,
(6.154.)
unde:

Tinand seama de starea de solicitare axial simetrica a coloanei de

pamant din fig.6.54.b rezulta:
2
2·v
f:. = J . (p - 2 . v . K 0 . lJ) =:> l---
E I-v
~i
deci:
2
2·v
J--- (6.155.a)
I-v
s i ln baza relatiei (4.56.) de legatura dintre modulul de deformatie liniara ~j
modulul de deforrnatie edometrica, relatia (6.155.a) devine:
p '/1
SJ == e =p 'lnv • he (6.155.b)
M
Egaland tasarile S2=.53 date de relatiile (6.16.b) si (6. J 55.a) se obtine
grosimea stratului echivalent:
 6. TAS A llliA CONSTRUCTIILOR 733

2 2
p.b'(J)'.(1-v p=h e. 2·v
______ =: 1--- =>
E E I-v
2
h =:
b OJ'· 1- v =:
b . w' . (1- v)· (1 + 'v) -
b co' . (1- V)2
--~---;",----;--~
. (1 + v)
e 2. v2 1- v - 2· y2 (1+ v) - (1 - 2· v)
1---
l-Y I-v
si rezulta:
2
I-v
h = . (1)' - b (6. 156. a)
e 1-2-v
Notand A = (1- v 2
)/(1- 2· v) expresia grosirnii stratului ectnvalcnt
devine:
he = A -b·OJ' (6.1':'), ~}
Termenul A· ai, pentru ealeulul tasarii in centrul suprafetei de
incarcare, a tasarii medii si a unei fundatii rigide, es'te dat In tabelul 6.25. .n
functie de tipul de pdmdnt (respectiv de coefieientul lui Poisson - 'v),forma
fundatiei si rigiditatea acesteia.
Cunoscand grosimea echivalenta (/1.e) a stratului compresibil, tasarea
se deterrnina, pe baza rezultatelor furnizate de incercarea edornetrica cu .
relatia (6.155.b).
Pentru determinarea tasarii unui punet oareeare, aflat sau nu in
interiorul suprafetei de incarcare, se aplica prineipiile metodei punctelor de
colt (vezi §.S.2.1.), materializate in relatii de urmatorul tip:
s =( he I + 11eIf + heIII + h,""IV ) - m; . p (6.157.)

unde he f sunt grosimile echivalente fiecarei suprafete eJementare in parte in

cat'e a fost irnpartita suprafata reala sau conventional a de lncarcare (fig.5.I2.
sau 6_52.).
"
In cazul terenurilor de fundare stratificate, metoda stratului
echivalent deville 0 metoda aproxirnativa, din eauza faptului ca pentru
terenurile stratificate nu este stabilita solutia exacta a tasarii semisj» tiului
neornogen si prin urrnare nu poate fi determinata (he) din egalitatea tasarii
fundatiei asezate pe sernispatiu si a stratului conventional solici t de 0
tensiune verticala constants 0'1 = P -
Ca urmare, Titovici considera ca adancimea pe

care are Joe cornprimarea straturilor este H=2-he, unde heclli,'olerll se deterrnina
prin considerarea unei stratificatii omogene.
734 FUNDA'fll I - FIZICA st MECANl 'A PAMANTUR.ILOR

:nc
00 0 0\ 0 0 N
..
~
~
cd \II
,....-4'"
0\
...--.'"
N
•
V) 0\on ~
.. 00
•
8
tB Q) 0
N N N rr\ M
Q) (.) ~
.. ....... r- V) \0 0\ rr\ t- N N V)
~

e
o..
~] .. ..
~
0 t- o M ..
t- N... \II .. \0 00... 0\ 0 a
Q) 0.. >"
.......'" N'" N" N ~ rr\ M ~ M ~
'" ~ «
..-I
.......
's.
.<0
N
0 ... ...
\0
t- Nr.
('t')
V)
..
0\
t- ..
0
o
00
..
,....-4
N
.. \0
V ..
00
In a
0

«
~ ~
••
N N N rr\ ~ rr\ V" ~ V ~ V"

V C"~ N .....-4 \0 r-- oo ~

Q.)
o
N
...-"
V)
...
,....-4
t-
.....-4
.. o..
N
N
N
.. V
N
0\
N'"
0
u

'.0
Q)
.rg V)
('"f')
N M V) 0\ t- \0 r-- 00 oo r--
~

e
0"
·c
o 0.
II
~
~

.--4
.. \0 ..
...-
00
.........'" N
..
....... M
N
.. V)

N'" N
..
r- oo
N
.. 0\...
N
0 ...
(''1
.--4

M
.. «a
- .<
~

0-
Q.)
~
0.0 >
00
\II
--'
.. 0\..
\0
....-4
..
..-
VI
r-
r--...
\0
0\
v
.--4
...
\0
N ..
00
M...
0\
~
..
00
VI
.. <Ca
0

(/) .--4 ....-4 N N" N N'" ~ M ~ M M

l'd
tS
,~ a8
.....
0..
Q.)
0
00

-
0
N
.. M..
,....-4
0\
~

....-4
...
\0

.........
t-
t-
0\ ..
,....-4
-..
,....-4

<"'1
o
\0
N
•• a
«
.~
,....-4

0.0 M
0 '"
t- o
.. .. .. ...
....... V -... -..
0
\0
0\
00
0\
0
V)
\II
.--4
\0...
0\
\0 ..
t-
..
t- a
E

- -
Nr ~
~
Q.) II '" ....... .--4 N N C"1 N N N N <C
~
>
_._
0
.0..
(/)
r-
-
M .. -
\0
v
\0...
.--4
00
.. .. ..
00
......."
00

N
.......
N
00
V)

N
N
r-
N
~
oo
N
V
0\...
N
rr\
0
M
.. N
....-4

rr\
a
.. «
0

-
t:l
0\ ,....-4 t- N 00 ~

.. .. 8
- N
0\ ... ""'" \0 00

-
f'')
... 0\ M...
~
0 ....... .......'" ....... " N 8
f! V) <C
N ,_,.
~

o" r- o r-- M N r-- ,....-4 0 r-- v e

II
0
......."
M...
.--4
...
""'"
....... ..
t--
.......
0\...
..-
0...
N
Nn
N
M
N
.. N
..
'" V
N
.. VI
N
.. «a
>
.§
\0
f'i.
M N
r-- ..
..-
o -.. t- o ,....-4 0
r- ..
0\
r-•
\0
oo... 8
0

-- -
VI... N M V) \0...
...
,_ 0..
C"I
on
N N N C"I N N N «
.....
(/)
v VI 0 N V \0 ~

.. ... .. ... ..
~

.. 0
Z oor- o

- -
0\ ....-4 M VI t- N
QJ 0 .--4 ..- .--4 N
0 ~

.a
~ N
0
II
.. ........
0 ... N
........ ..-
~

.. 0\
M.,.
........
M
\0
....-4'"
-
00
"
V)
0\
.......••
0\
0 ..
00
..
........
\0
N...
V
M..
0
V .. 8
6
~
0..
--1 N N N N N <C
>
,_
Q)
0 VI ("f')
.. 0 0\ t- t- \0 ........
a
0

........ ..
..-I ~ ~
\0 v...
0.0
;;
C't V.,
....... .......
-
0\ 0 f'i.
('.
r~
N"
V')

N'"
\0... t-
.' «
._
rn-.
N N N N

0\ V
._ 0\ M \0 M V)
Q)
..
00 0.. N... V... \0... t'"'~
... .......... ~

0 ..- ....... a
en- ....-4 ....-4 .--4 N
«
en- en-
'C
o ,_QJ
'E
~

._
QJ-.. 0

0
\0
-..
\0 ....-4 VI N
t- ..
VI
oo..
00 \0
..
V
..
...... - r-
C"I .. 8
E

-
0\... M 0\... 0 ('I

- -
--I V')
..cl ...
.......
... .......
bO II 0 .N <C
8 .....-4 N N N

t:>
0..
< >
.......
M t-
.......... ff)
....... .......'"
V)
VI ..
......
00...
.......
0\

.........
0\
-
M

N'"
V')
N
N
..
V)
M
N
.. M
V
N'"
....-4
VI
N
..
00
VI
N
.. <:8
0

._ +""
~
.....
._8 - ._ d
QJ

RaJJortul I.aturi lor ....-4

V)
.. N M V VI \0 t- oo 0\ ;::3 0
,....-4

0
V"I
8 ~
Q)

....-4
0
U
 6, TASAREA CONSTRUCTIILOR 735

Astfel, se (r rrnina
____ b~ ~
modulul de deformatie edo-
metric mediu M,lled. = Me,
----- pentru straturi Ie cuprinse
- .
-•
•
, - . p----
-._
- -
~--y ,-- -
I
•
.. .,'
'
- -
•
---
I --
intre planul sup· rptei de
-
..s:::l
•
..
• •
•

-
~ --.--
~

..d
•

.-,_----_
1-
-------, local-care ~i planul de cota H,
• --- -----
-- ,.dQJ
•

· - P2
f"'--
1 __ • N
•
plecand de la C( 11(11 tia ca
- II
(M~..r:: N
.. tasarea stratului echivalent de
._ N 1._
.--
'I •
- distribu in
~

~ - grosime he si modul Me, sub

,.c renla
N ·
N r-
~
I
•
actiunea unei sarcini uniform
(~ N distribuite, sa fie egala cu
• • •

7/777//:%//~ /
)./?'7 suma tasarilor straturilor cu-
.- prinse pe adancimea H=2·he,
solicitata uniform, la tensiu-
Figura 6,55. Schema privind calculul nea din diagrama triunghiu-
tasdrilor ill terenuri stratificate prin lara echivalenta, corespun-
metoda stratului echivalent zator mijlocului Jor (fig.6.55.).
Ca urmare, rezul ta:

p' he = PI . h + P2 . h + P3 . h sall generalizand =>

M
. e
M 1
1M 2
2M 3
3

P ·/1 " p .. h.
_--=--e = L...J I I (6.158.a)
Me . M;
Tinand searna ca in diagrarna triunghiulara echivalenta:

Pt" P . Zf
2·h e

(6.158.b)

Cunoscand valoarea modulului de deformatie edometric echivalent a

pacbetuJui de straturi, tasarea se determina cu relatia (6.155.a);
(6.l58.c)
736 FlJND'ATII L- FIZICA ~l'MECANTCA PAMAN'YURILOR

6.4.3. Calculul simplificat al tasaril straturilor omogene

compresibile de grosime finita

Calculul simpJificat al tasarii fundatiilor prezentat In continuare,

pentru fundatii continui ~i izolate, utilizand rezultatele incercarii
edometrice, prin fonnule relativ simple, are scopul de a oferi relativ ra.pid
ordinul demarime al deformatiei unui strat de grosime finita (z ==H, + lf2)
sau a intregului pachet (z == 0 -;-H), in evaluarile initiale necesare etapei de
predimensionare a fundatiilor. Unghiul de "imprastiere' al tensiunilor se va
considera con.form celor precizate in (§.5.4.).
In consecinta se prezinta metodele de stabilire a relatiilor de calcuI,
care permit estimarea prelirninara a tasarii unui strat sau pachet de straturi
11

cornpresibile (s'c == L sci) pentru suprafete de incarcare, eu 0 presi une

I

uniform distribuita p=p,«; aferente:

• fundatiilor continui;
• fundatii 101' izolate patrate;
• fundatiilor izolate rectangulare;
• fundatiilor izolate circulare.
Fie deci 0 fundatie continua rezemata pe U'O strat omogen (fig.6.56.),
compresibil de grosime finita actionat de 0 presiune uniform distribuita (P
[kN/l-nl]) [114].
Admitand 0 "irnprastiere' liniara a tensiun ilor verticale oz, sub
unghiul u"acestea la un anumit niveL z vor avea intensitatea (vezi §5.4.):
p·a
p·Q·l==crz· (a-+-2·z·tga·1 ) => (jz ==-_;;;_"---
a + 2· z- tga
si in baza relatiei (6.155.b), tasarea stratului elementar de grosime dz, va fi:
cr p.Q
ds == z.. dz => ds == . dz ( 6. 159. a)
C M eM. (a + 2 . z . tg a )
" .
Inbaza relatiei (6.159.a), tasarea unui strat compresibil limitat de
cotele HJ si Hi; va fi: •

H2 d p' a H2 dz
Sc == s= . ----- (6.159.b)
'1 1 M HI a + 2 . z . tga

Integrala (6.159 .b) se rezolva prin schirnbarea de variabila:

u=a+Zi z-tg a =>du=2·tga·dz => dz i=du l Ztg a
 6. T ASAltEA CONSTR UC'fllLOR 737

P/lnt

~oo_

N
Figura 6.56. Calculul simplificat
al tasdrilor pentru 0 fundatie
continua

s =
p·a
.
n+ du
s= p·a .In{a+2.z·tga) 1:2

c M.2.tga HI u 2.M.tga I

P: a I' a + 2· H2 . tga
Sc :::: -in (6.1 nO.a)
2·M·tga a+2·H,·tga
Pentru HI == 0 si H2== H, relatia 6.160.a pentru caLculul tasarii unei
fundatii continue devine:
s = p' Q -In Q + 2· H· tga (6.160.b)
c 2. M -tga a

• "It1 cazul unei suprafete de incarcare pdtrate (fig.5.49.), tensiunea

La nivelul Z rezulta:
P .Q2
p . a .a = (a + 2 . z . tg a). (a + 2 . z . tg a) (j ::::
-___;;;~---

Z (a + 2 . z . f g o: )2
2
• P'Q dz
~l sc = . (6.161.a)
M {a + 2 . z . tg a )2
lntegrala (6.161.a) se rezolva prin schimbarea de variabila
u=a+Zrz-tg a => du+ Zrtga=dz => dz=duI2·tga
H
2 2
p ·a l-f du p·a 1
S =-=----. _=-=----
c
2· M -tg a 2· M ·tga a + 2· z ·tga o

-1
s = ----"p_. Q_2_ . -----+- 1 . p.Q 2 a+2·H ·tga -Q
-_=----.
c
2· M -tg a a + 2 . J-I . tg a a 2· M ·tga a- (a + 2· H .tga)
738 FUNDATII 1- FIZICA SJ MECANICA PAMANTURILOR

rezultand expresia finala a tasarii pentru 0 suprafata de incdrcare patrata:

p Q·H
s = . (6. I6 I .b)
C M a + 2 ·1-1· tg a
,. ...,
• Pentru 0 supra/alii dreptunghiulard (a x b) de incarcare,
procedand in acelasi mod se obtine:
p=a-b p=ab
a - -----------~---------------
z - (a+2.z.tga).(b+2.z.tga) - (a.b)+2.(a+b).z.tga+(2.z.tga)2

p' a- b Hl dz
s = .
C M HI (a. b) + 2 . (a + b). z . tg a + (2 . z . f g a )2
2
~ifacand notatiile n=tg a; A= 4·n ; B= 2'(a+b)'/1,' C=a· b, rezulta:
P -a-b 112 dz
sc = . (6.162.)
2
M HI A.z +B.z+C
a carei solutie generals este:
2
dz 1 2A.z+b-.JB -2A·C
------ = -In ------;::::==== +C (6.163.)
2 2
A·z +B·z+C .JB -4.A.C 2A·z+h+.JB2_4A.(,"I
,.
ln locuind in relatia (6. 163.) valorile parametrilor A, 8, C se obtine:
2 2 2
dz = I -ln 8n z+2{a+b}n- 4(a+b}2n -16n ab
AZ2 + Bz+C 4(a+b)2n2 2
-16n ab 2 2 2
8n z + 2(a+b )11+ 4(a+b )2n -16n ab
I II

(6. 164.a)
Dezvoltand termenul (I) al expresiei (6.164.a) rezulta:
22
.J4112 ·a +8n -a-b+Ab' 2
·n -16n -a-b 2
=
2
4n .(a-b)2 = 2n.{a-b)

§i deci termenul (ll) devine:

2
_+ ---,b ),---' _n_- _2/_1 '_...(a_-_b-L.,)=In 8/1 ·z+4b·n
In _8n_2_.z_+_2---,(.__a = In 2n· z +b
2 2
8n • z + 2{a + b)· n + 2n· (a - b) 8n ·z+4a·n 2n· z + a

si prin urmare integrala (6.162.) are solutia: ...

1'/2

r"2 dz J1 2n· z + b 1 2fl·H2 +b •

----·n--- -
- In
J'll A· Z2 + B· z + C = 2n .(a - b ) 2n . z -J- a
,fI
2n·( a - b) 2n· 112 ~. a i
 6. TASAI~EA CONSTRUCTIILOR 739

1 (2n·H2 +b)·(2n.H, +a)

= . In~------~~------
Zn- (a - b) (211' I-f2 +a)· (2n. HI +b)
(6.164.b)
lrllocuind expresia integralei in relatia (6.164.a), se obtine expresia
finals a tasarii unui strat de grosime finita pentru ofundatie dreptunghiu-
lara:

p' a-b (2 . n . H 2 + b ). (2 . n .H, + a)

s = -In (6.164.c)
c 2 . M . (a - b). tg a (2.n.H2 +a).(2.n.H, +b)
Pentru HI = 0 si H2 = J-I relatia (6.164.e) de ea]cul a tasarii pentru 0
fundatie dreptunghiulara devine:

.s·c == P · a-b
' . In
a.(2·n·H +b) (6.164.d)
2· M . (a - b)· tga b·(2·n·H +a)

• Pentru 0 suprafata circulara de incarcare de raza (r), procedand

ca in cazul suprafetei patrate de incarcare se obtine:
p- r2 ~'2 d~
sc == .
M HI (t4+z.tga)2

si deci:

s == p . r2 . /-/2-[il
(6. J 65.a)
c M r2+r.(Ht+H2).tga+HI.H2.tg2a

Pentru H1 =0, H2=H expresia tasarii pentru 0 suprafatd circulara de

incarcare rezu Ita:

s --~---- p·r·H
(6.165.b)
c- M.(r+H.tga)
,..
In. relatiile prezentate, valoarea modulului de deformatie edometrie
pentru un strat (ill cazul existentei mai multor valori inregistrate pe grosirnea
stratului /1) sau a unui pachet de straturi in cuprinsul zonei active (ll), se
poate considera egala eu valoarea modului echivalent (M=Me) dat de relatia
6.lS8.b.
740 FUNDATIII - FIZICA SI MECANICA PAMANTURILOR

6.5. Estirnarea tasarilor fundatiilor rezemate pe

pamanturi necoezlve la actiuni seismice

Actiunea seismica intr-un punet M al terenului de fundare

(fig.6.S7.), se suprapune peste starea de tensiune preexistenta, indusa de
propria greutate a terenului de fundare si de actiunea statics a constructiei
fundata pe acesta:
«. =0"1 =v-, +I1CY'lZ
a.r = 0")1 = Ko · at (6.166.)
cu:
• ayz = r. Z - sarcina geologica la adancimea z;
• l1a,)Z = K(L I B; z I B)· Pnel - tensiunea activa verticala din punctul
M, indusa de presiunea neta (Pnel ) la nivelul talpii fundatiei;
• Ko ~ 1- sin ¢ - coeficientul impingeri i 111 stare de repaos.
Aceasta stare de tensiuni induce 'in terenul de fundare 0 stare de
deformatie materializata 111 planul talpii fundatiei intr-o tasare totala (Sf), CU
componentele acesteia s, (tasarea instanianeey, s; (tasarea din consolidarea
primariit si s, (tasarea din consolidarea secundardi, §.6. J .
,....
Tn cazuL pamanturilor nisipoase, cota cea mai mare din valoarea
tasarii totale este data de tasarea instantanee (s.), calculata cu metodele
prezentate In §.6.2.1., avand drept cauze modificarile induse de actiunile
externe prezentate in tabelul 6.1.
Peste aceasta stare de tensiune ~i deforrna ie se suprapune starea de
tensiune indusa de seisin (110-pz)s; (11a p x = l1a py s si (11't"s) ca fiind sporul
de tensiuni active determinate de sporul de tensiuni medii nete (I1P"et)s la
efectul undelor de compresiune (P) si forfecare (S).
nivelul talpii, cat ~i
Acceptand pentru pamant, pe timpul actiunii seismice, un
comportament elastic liniar, va rezulta 0 tasare elastica (se) si 0 tasare
remanenta, prin rearanjarea particulelor sub actiunea tensiunii oscilante
(~'s)' fig.2.46.
Ca urrnare, tasdrile suplimentare cauzale de actiunea seisrnica pot fi
privite [*] ca avand doua componente:

[.] G,P. OJ4-97 - Ghid de proiectare. Calculul terenului de fundare la actiuni seisrnice ill
cazul fundarii directe MLPAT, L997
 6. TASAltEA CONSTRUCTIILOR 741

• Se == Si - tasarea elastica sau imediatd indusa de sporul de tensiuni;

• Sv - tasarea remanentd datorata indesari i PI'j n variatia porozi tali i
(Lle = (Ll V / V) ) cauzata de socurile seismice (± Ll is)'

a) Estimarea tasarii datorata variatiei po rozitdtii nisipurilor

nesaturate
Structurile
grauntoase (§.2.2.1.), specifice nisipurilor, chiar In stare
afanata, fig.2.46., prezinta tasari relativ mici La actiuni statice, La actiuni
dinamice, variabilitatea III tirnp a tensiunilor la forfecare (± Ll Z's), percepute
ca socuri seismice, deterrnina invingerea fortelor de frecare dintre particu-
lele nisipului si in consecinta rearanjarea acestora, indesarea parnantului si
aparitia deforrnati ilor (~/1), prin lunecarile specifice (r).
Lunecarile specifice datorate socului seismic se calcu leaza cu relatia
generala (4.22,):
(6.167.)
unde:
• ~r, - tcnsiunea activa tangentiala indusa de seism;
2
• GeJ·. - rnodulul de deforrnatie transversala in regim dinamic (kN/m ).

Tensiunea tangentiala poate f aproximata prin relatia empirica

propusa de Seed si Idris:
(6.160.)
eu:
• o; - tensiunea verticala totala la adancimea pentru care se calculeaza
tensiunea tangentiala:
(J'v = a; z + ~ (J' pz + (~(J'pz ).\'
• Ks' coeficientul seismic in raport cu zona seisrnica a amplasa-
rnentului (Norrnativ PI 001 t -2004 - fig.8.] 04.b);
• rd = J - 0,0 J 5 . Z, coeficient de reducere a actiunii seisrnice cu adan-
• A •

cnnea, Z In metn;
• E, coeficient in functie de tipuJ fundatiei:
E = 1 - pentru fundatii izoJate si continui;
6 = 0,85 - pentru radiere.

Ca urrnare, lunecarea specifica indusa de ~ r, rezulta:

742 FUNDATII J - FlZlCA $1 M.ECANICJ\ J>AMANTURILOl{

(6.169.a)

GeJ·,
= (0 , 65 -K s . 0" v . rd . s). 1 (6.169.b)
«: Gmax.
unde Gmax' ill acest caz, este moduJul de deformatie transversala dinamic
determinat prin incercari de laborator pentru r = t 0- , (§.4.2.7.). 5

"-

In lipsa acestor incercari poate fi aproximat ell relatiile (4.120.a-

4.] 23.3, din §.4.2.7.), sau cu relatia:
Gmax = 220· (K2)rllax .(a~"l1ed.)O,5 (6.170.)
A

In care:
• K2 - este un coeficient (fig.4.74.) dependent de gradul de indesare
(/ D) si de lunecarea specifica; in acest caz se ia din grafice valoarea maxima,
(K2)m,ax , pentru lo determinat sau se impune r = 10- ca limita superioara a
4

domeniulu.i elastic si atunci K2 = }'(1 D; 1()-4);

(6.170.b)

tensiunea verticala efectiva medie la adancirnea z, sub talpa fundatiei unde

se calculeaza tensiunea ~ 1:s respectiv lunecare specifica (ref)' •

Cunoscand vaJoarea maxima a tnodulului de defortnatie, transversala

G max' calculat cu relatia 6.170., pentru adancirnea z, se calculeaza ell relatia
6.169.b. rnarimea re/,' (Gel,! GIJ1ax)' cu care se intra 111 graficul din figura
6.57.a, si se deterrnina lunecarea specifica J1ej-(0':med,) corespunzatoare
adancimii z a suprafetei superioare a stratului elernentar.
Cu valoarea lunecarii specifice, corespunzatoare adancimii z, (re/.z)
se determina dill graficul dat in figura 6.57.b, deformatia specified
cv((Yo) ~ &2 «Yo), pentru gradul de indesare determinat (ID).
Cunoscand valori Ie &~~Ip si 8,~;r la partea superioara si respectiv
in ferioara a unui strat elementar (fig.6.50.), valoarea S"j care ar corespunde
mijlocului stratului elementar (i), de grosirne (h;) va fi:
 6. TASAREA CONSTRUCTIILOR 743

---
--
- 0
I-
i- f- - ,- , IJ , -
"
I~

•
- i-
L
II'
~ 1.01
~

~
1/

-
~
/ ~
~ IL
t- ~
/
m
~
/_ ~

[-if!. / V
t_ .-
'0*- I-'$.-if!. '*- V ~ 11 /~
./ ~

L~ v
tr) tr)
.- 0
M
00
'tr 'ff~ lA
""
~
II ~ II

......0 1-- t:: 0= H - , f0-

f- ....:.- 1-
r-
, f If
.....f L
I- 1-""": :-..... ~ ~~~
<,
-I"-.... r-,
I' ~ .01

1- 1- ,I-
.. <,
~

~m}"l( ...-
l- I- ~

-
~~~

~ v V VA L~
l- I-

~~ V V v
/ ~ ~

10-
/
~

/..
/- :m f-
II" / 1- 1/ ~
I~ ~.
I-
-

I-

-- -
(')
I
N
I
.....
e o
........
I

o
--' --'
(o/c,) A:J ~~g!~~d:s11~~UI1110Ap.!lellIJoJ~O

,. _'N~ ~ .-
M
I

- ~

.........
-
o

10- I-
'4') ........ <,
- ,_
f--.o
...............
<,
I - "r0- r- ......
1-- ~ 1- -
~ ~

e I' I"- ""r- :" i'. l-

'" I'.... r-, ~ ,,-

N r- t... ...... <,
S r--..
""- I'-.1"';-'"
~ .)
o ~~

l- t-
.........
- r--.. ~r--.~
1- I- r--" ~~
0

~ I- 1-,
"' ...... , 1,- r-
I- f-

I-
I~
-'il'..
~ l- f-
~
-
l- I- - -
- 6t>- -
~

-b I- e...
v
>-

.I
""o
I

,...
I f';" "T In
I

-
o
J~).. (~A!13~J~
o
.....-4

~:)y!:)odsl~~_Ie:)aunl
0
......
o
.....-4
744 FUNDA~r]11- FIZICA ~I MECANICA pAMANTURILOR

(6.171.a)
2
~j deci tasarea remanentd din indesare, prin rearanjarea particulelor ca
urmare a socului seismic va fi:
co 0/
Sh. = & '~.h.
I VI I
=: c::,v; /0 0 h.
I
(6.171.b)
JOO
Pentru a se tine seama de caracteruJ multidirectional al miscarii
seismice se propune in, G.P. 014-97 ca valorile obtinute sa fie dublate.
Ca urrnare tasarea remanenta, datorita variatiei porozitatii, respectiv
a volumului, din socurile seisrnice (± /).'s) va fi data de relatia:
n £/I~ (<x )
sV = '"
~
VI O. hI (6.171.c)
J ) 00
"In care:
• n - numarul de straturi elementare in care a fost irnpartita zona activa;
• hi - inal tirni Ie straturilor eLementare.

Tobel 6.26. Numarul echivalent de cicluri de solicitare uniforma si factorii de scard pentru
deformatia volumica si tensiuni in raport cu magnitudinea cutremurului

Numarul echivalent Factor de scara pentru Factorul de scara pentru

de cicluri deforrnatia volumica raportul tensiuni lor
Magnitud inea
seismului &v(Ne)
(Ne) r =
y
r-
< (15)
5 l/4 2-3 0,40 0,67
6,0 5 0,60 0,76
6 3/4 10 0,85 0,88
7 1/2 15 1,00 1,00
8 1/2 26 1,25 J,12

Variatiile specifice de volum (Gvi) determinate din graficul din.

figura 6.S7.b, corespund unui cutrernur cu magnitudine 7 '12, caracterizat de
N, = 15 cicluri de solicitare uni forma. Numarul de cicluri de sol icitare
uniforma (Ne) a fost stabilit de Seed si Idris in functie de magnitudinea
cutremurului (tabel 6.26.).
Ca urmare, pentru alta rnagnitudine deformatiile specifice de volum
se vor corecta cu factorul de scars:
(6.172.)
 6. TASAREA CONS'I'RUCTIILOR 745

Rezumdnd, etapele determinarii tasarii remanente, ca urmare a

variatiilor de volum prin reducerea porozitatii sau altfel spus, din indesarea
nisipurilor ca urmare a socurilor seismice sunt:
• se stabileste Jimita zonei active ca in (§.6.4.1.) fig.6.49.;
• se imparte zona activa in straturi elementare cu Jn~ ltirnea
hi ~ 0,4· B (~1,00 rn);
• se traseaza diagrama sarcinii geologice (arz) ~ia presiunii active
Scrp z = (~O",)Z).\' = Ko (L I B; z I B) . (P,lel)s' cu presiunea neta (P,leI ).\.
stabilita in conditiile gruparii speciale de actiuni, cu considerarea
actiunii seismice;
• se calculeaza tensiunile verticale a; = O"yz; + (~O"pz;)s la nivelul
(adancirnea) fiecarui strat elementar (z), (in G.P. 14-97 tensiunea °
verticala 0" v este considerata egala eu sarcina geologica ar z' deci
ipoteza teren liber de constructie);
• se calculeaza tensiunea medie a vi 'ned. = (1+ 2· Ko)' (Jvi /3, la nivelul
fiecarui strat elernentar si se calculeaza G n)ox." eu relatia 6.173.;
• se deterrnina cu relatia (6.172.b) produsuJ ref .: (Gel'. IG 1113X
) la nivelul
fiecarui strat elementar si corespunzator din graficul din figura
6.S7.b. se obtine luneearea specifica ref.; ;
• avand valorile lunecarilor speeifice (ref.;)' fa fetele superioara si
respeetiv inferioara ale fiecarui strat elementar, se deterrnina
deformatiile specifice 8:~'Psi 8:~f dill graficul dat ill Figura 6.57.b;
• in baza deforrnatiilor de volum E~;== 0,5 . (6'~~P+ e ~~f)ale fiecarui
strat elernentar (i) se deterrnina tasarea s; eu relatia 6.171 c:
• daca suprafata terenului este libera, neincarcata, atunci estimarea
tasarii paehetuJui de nisip sub actiunea socurilor sei ~'11 icc urmeaza
aceiasi pasi eu deosebirea ca O"vi = arz; = (~apz;)s' deei tensiunea
verticala este data numai de sarcina geologica, iar eoefieientul 6' == 1.
Z)) Tasarea imediatd a fundatiilor rezemate pe ni..sipuri nesaturate,
din actiunea seismicd.
Tasarea imediatd sau elastica se propune (G.P. 014-97) a se ealcula
cu relatia lui Steinbrenner (1934) [31], [95], [210'j (§.6.2.2), pentru tasarea
746 FUNDA1~11I - FJZI(~A SI MECANJCA PAMANTURILOR

pe verticala coltului Iundatiei; admitand ea ~i111 gruparea speciala de actiuni

parnantul are un comportament elastic - liniar:
2
I-v
s == P . B' . -] p . F3 (6.173 .a)
E
cu:
1- 2· v
• Ip = F; + . F2 - coeficienti dati 111 graficul din figura.6. 10. in
1-v
raport de raportul laturilor (LIB) si adancimea relativa a zonei active;
• F) - factor de corectie in raport de (D fiB) dat In fig.6. 11.;
• E; v - modulul de deformatie liniara si coeficientul lui Poisson.
Tasarea elastica datorita actiunii seismice (se)s se calculeaza ca
diferenta intre tasarea absoluta probabila .in regirn seismic (se2) si tasarea
absoluta probabila a, fundatiei III regim static (set ):
2
' J - Vd I-2,vd.
S e2 == ( P net ) .•.• B
.~ E -• F.,+ F 2 ·F 3 (6.173.b)
d
}-v d
2
, (l - v 1- 2 . v
Se2 == P net • B . .' . F; + . F; ·F3 (6.173.c)
E ]-v

si deci:
•

(6.174.)
unde:
• (P/lel)SI Pnef - presiunile nete medii pe latimea redusa a talpii
(B' = B-2· e) din gruparea speciala si respectiv fundarnentala;
• Ed; V d - rnodulul de deformatie liniara si coeficientul lui Poisson in
regirn dinamic;
• E; v - modulul de deforrnatie liniara ~icoeficientuJ lui Poisson In
regim static cu valori orientative date In §.6.2.3 .
.Modulul de deforrnatie liniara in regirn dinarnic.se poate aproxirna in
baza relatiei generale:

G == Ed => E d == 2 . (1 + v)· G ef. (6.155.)

ef . ( )
2· 1. + v

CU: ~Ge.f. = Yef, . Gn13x - rnarimi determinate COnfOlTI1 pasilor mentionati la

punctul a).
 6. TASAREA CONSTRUCTIILOR 747

Pentru a se afla tasarea pe verticala a unui punct oarecare al talpii

fundatiei se aplica metoda punctelor de colt, relatia generals devenind in
acest caz:

cu factorii determinati in functie de raportuJ corespunzator al laturilor

(LIIB;), fig.6.1 O.
Daca exista 0 diferenta rnarcanta de granulornetrie sau intre valorile
gradului de indesare pe verticala stratului de pamant necoeziv, stratul po ate
f irnpartit in straturi elementare de grosimi (hi) si tasarea din actiunea
seismica poate fi calculata cu metoda prezentata, introducand modulul de
deformatie mediu, calculat cu relatia [160]:
•
n
~L..J z.: h.
I ,

E ==~I_- (6.33.)
m ~
L..J
z ..
f
h.
,

I Ei
Cll:
• E, - modulul de deformatie liniara static sau dinamic, determinar prin
proceduri specifice prezentate, pentru fiecare strat elementar ttl
parte;
• z, - distanta de la limita zonei active pana la mijlocul fiecarui strat
elementar in parte.
o alta varianta pentru caleulul tasarii straturilor de nisip eu
granulometrie sau grade diferite de indesare pe verticala consta in utilizarea
rnetodei EgOl'OV (STAS 3300/2-85) pentru calculul tasarilor Set ~i se2' CU

caJculul parametrilor dinarnici conform pasilor prezentati la punctul a).

c) Estimarea tasdrilor fundatiilor rezemate pe pdmdnturi necoezive

saturate, fa actiuni seismice
"
In cazul unui pamant necoeziv saturat, tasarea se considera ca si in
cazul (a) ca a vand doua componente s v ~i
se •
Tasarea rernanenta din variatia de volum pentru nisipuri saturate
dupa Tokimatsu si Seed n (G.P. 014-97) comporta urrnatoarele etape:
•

[.] Tokirnatsu K. and Seed H.B. - "Simplified Procedures for the Evaluation of Settlement
in Ican Sands", ASCE .JGE, nr.S, 1987.
748 FUNDA "11 I - FlZJCA $1 ME 'ANICA PAMAN1'Ul~lLOR

• Se calculeaza Ja nivelul stratului elementar considerat tensiunea

tangentiala indusa de seism normalizata (6 T.\. / a: ):
(6.177.)

"rn care:
• a; = r' Z - tensiunea verticala totals egala cu sarcina geologica;
• a~ = a v - u - tensiunea efectiva;
• rn, (tabel 6.26.) si rd cu semnificatia anterioara,
• Se deterrnina din figura 6.58., in raport de gradul de indesare al
stratului elementar (ID) si tensiunea tangentiala norrnalizata (.6 Ts / a:)
deformatia volurnica specifica (&y(%), corespunzatoare adancirnii z.
• Tasarea remanentd (s y) se calculeaza in raport de deformatiile
specifice de volum &;; in baza relatiilor 6.170.

0,6 I I ---,- I - --
Deformatia volurnica ey (0/0)
-- -
0,55
,.._ 105 4 3 2 I 0,5
-; 0,5 - - -r - - ---
-v, I

~045 ,I
I-

>S
tU
'
~ 0,4 - - I", 0,2
,I
,I
~ 0,35 - - --
c:2
f--
,',~ 0 1I '
Figura 6.58. Diagrama de
- - J , I,' --- variatie (1 deformatiei
~tU 03' II I
'CR :t I I volumice e11 tensiunea
c:2
~ 0,25
c>
f-
- - --- - --
~ -/C)"
y
<c v % - tangentiala normalizatii si
6'ts. ~~'I II
B 0,2
tU
I- cr V
I

-
/;'
I I,
I gradul de indesare

§
.~ 0,15 - --J4 "
I
,L
I
--
rI) I "
~
"/," "
Q)
f- 0,] - IF
-

005 -
'/
.- - - ,
10(l
o -
~
~
--
o 30 40 50 60 70 80 90 JOO
Grad de indesare ID%

• Tasarea elastica (s,') se deterrnina conform celor precizate la

punctul (b) cu specificatia ca pentru deterrninarea modulului dinarnic Eel se
 6. 1'ASAREA CONS1'RUCTll LOR 749

vor lua in calcul tensiunile efective (0-: = CJv - u ). Presiunea apei din pori
poate fi echivalata cu presiunea hidrostatica (uj = rut' hI." ) adrnitand 0 varia-
tie liniara cu adancimea (hw = z). Maslov [98] a propus pcntru inaltiruea
pieZolnetrica a apei din pori (hw) 0 variatie parabolica in raport cu adan-
,

crmea z:
V 2
h IV
=-. H·z-z (6.178.)
k
CU:
• H - grosimea stratului de nisip;
• z - adancimea suprafetei stratului elementar masurata de la talpa
fundatiei;
• k - coeficientul de permeabilitate;
• v = Sn l!:lt - coeficient de tasabilitate (variatia
de porozitate In
unitatea de tirnpj.Estimarea tasarilor unui parnant necoeziv saturat 11e-
incarcat se face dupa metoda propusa de Lee si Albaisa [••], [G,P, 014-97].

6.6. Calculul tasarii dill consolidarea secundara

Conform teoriei lui Terzaghi, tasarile si respectiv Ienomenul de

consolidare inceteaza atunci cand tensiunea efectiva ramane constants.
Cercetarile experirnentale (fig,6.59,) au indicat lnsa ca redueerile de
porozitate, respectiv tasdrile, continua ~isub tensiune constanta, dupa
disiparea presiunii apei din pori, datoritd uno," proeese chimico-coloidale a
cdror natura nu este inca pe deplin explicatd. Acestfenomen este definit ea
•
reprezentdnd consolidarea secundara. Separarea in timp a proceselor de
consolidare primara de cele de consolidare secundara, se face prin
metodologia Casagrande prezentata in §.6.3.1.4., fig.6.59.
Pentru caracterizarea cantitativa a procesului de consolidare SeCUJ1-
dara se defineste coeficientul consolidarii secundare (ca), ca. reprezentand
panta ramurii de cornpresiune - consolidare secundara in coordonate semi-
logaritmice (ST AS 8942/1-89), [38], [46], [92], [94], [160], (fig.6.59,),

[··1 Lee K. and Albaisa A. - "Earthquake induced Settlements in Saturated Sands", ASC E-
J(JF1), Vt11.1 00, Gl~4,1974.
750 FUNDATII 1- FIZICA $1 MECANICA pAMANTURILOR

2.50

2.70 ~£ 3,49 - 3.31 I 346 10-3

IIpanta= tga =C = u = J 00 =, .
<, V
~(logt) 100 -Iog
rn.. £: ,6
;;R
2,90
~ V
o .........
co ').
.... V
IC\S ~
J.. Ll(log t)
U
t;:: /
~
~
r'" ~
I
'u 3,10 il(log .)
Q.)
0..
rf)
j ~
, "10.
"1- }o,
Q.) 1.0.

.~. 3,30 131:~ _~~ l~~~O% po. - -I - - ~ - - _. -_. ~ ~ "'" ~ I- - - - - ~ ~ c..:- r- - ~ ~ ~

E I~f~!·~t
.' I~ I¥;
. ~1~'a
~I":: ~~ <: co
<l
cE 3,49 ~
1:11'!;~~: ,,' . .r .

~ 3,50 ~--- - .. . [-
- - 1- - -_. -- ~
to l', 1~ ~-to"
I
. ":A~
II
~~'~-::?
I 1'1'

consolidare primara consolidare secundara {..-'

3,70

o, 1 o ')...
,-) 0,5 2 3 4, 8 20 ~
60 100

t1 = t* = 46 t·I

timpul de consolidare (minute)

Figura 6.59. Definirea coeficientului de consolidare secundara

Astfel, In STAS 8942/1-89, coeficientul de consolidare secundard se

defineste prin relatia:
/18 8 -8 8 8
C =C = = 2 1 = 2 - I. pen tru (6.179.a)
a ae Ll(logt) Iogr, -logt) log t2 '
IJ

unde:
• 82 - tasarea specifica la timpul 12;
• 81 - tasarea specifica la timpul t) (poate fi considerat. timpul
corespunzator sfarsitului consolidarii primare U=100%);
• timpul1a care procesul de consolidare primara este incheiat.
t* -
Coeficientul de consolidare secundara se poate exprima si In baza
curbei de compresiune - porozitate [38], [92]:

(6.179.b)
 6. T ASAREA CONSTRUCTIILOR 751

Tinand seama de legea indesarii, 11& = Se /(1 + eo), relatia intre cele
doua modalitati de exprimare a coeficientului de consolidare secundara
rezulta:
/).£ Se e2 - e)
C = =- = - _ __,;;;;,__.....;....__
=>

C
C = ae . respecti v (6.179.c)
as 1+e '
o
In care:
"

• indicele porilor la timpul 12;

e2 -
• el - indicele porilor la timpul II = t*;
• eo - indicele porilor la timpul 1=0 (deterrninat prin metoda
Casagrande sau Taylor §.6.3.4.).
Valorile orientative ale coeficientului consolidarii secundare sunt
date In tabelul 6.27., [94]. Rapoartele cae / Cc pentru diferite pamanturi sunt
prezentate si In [92].

TabeI6.27. Valorile orientative ale coeficientului consoliddrii secundare Ca

Substante•
Tipul de pamant • Ca Referinta
orgaruce
0,005-0,02
~rgila normal consolidata - Ladd, 1967
0,003
~gila aluviala normal consolidata 10/0 0,003 Mtasuo si Kamon,
:la 0 presiune de 800 si 1600 kP a) 50/0 0,00] 1975
"

0% 0,004
Yamanouki
f\rgila normal consolidata 9% 0,008
- etal1978
17% 0,02
Argila supraconsolidata (RSC >2) < 0,001 Ladd, 1976
.urba 0,02-0,10 Yasuhara et. al 1977

Dupa Ladd (1976), coeficientul consolidarii secundare se' poate

-
estima si cu relatia:
(6.180.-)
"
unde este coeficientul de compresibilitate redus: CtC = Cc / (1+eo). In
CcC
functie de coeficientul consolidarii secundare, pamanturile se clasifica
conform tabelului 6.28 (ST AS 3300/2-85), [160],
752 FUNDATII 1- FIZICA ~l MECANICA pAMANTURILOR

Tabel6.28. Clasificarea pamdnturilor dupa coeficientul consoliddrii secundare

Valoarea coeficientului Ca Compresibilitate secundara

0,002 - 0,004 foarte mica
. ...
0,004 - 0,008 rruca
0,008 - 0,016 medie
0,016 - 0,032 mare
0,032 - 0,064 foarte mare
> 0,064 exce ptionala

Avand valoarea coeficientului consolidarii secundare, se poate

calcula deformatia specifica (!J.ci) a probei de pamant la un timp oarecare
(ti), dupa faza consolidarii primare cu relatia (fig.6.59.).
(6.181.a)

Acceptand ca stratul de pamant este solicitat la 0 tensiune activa

efectiva constanta pe toata grosimea sa, tasarea acestuia din consolidarea
secundara va fi (Buismann- 1936), [160]:
(6.181.b)
sau
C t.
s S
= ae .H
S
. log I
* (6.181.c)
1+eo t
unde:
• H, = Ho -(Si +sc) - grosimea stratului compresibil la incheierea
procesului de' consolidare primara dupa consumarea tasarii
initiale (Si) si a tasarii din consolidarea primara (sc·);
• ti - timpulla care se calculeazatasarea secundara;
• t * - timpul la care procesul de consolidare prirnara este incheiat.
Daca tensiunea activa !J.(j peste variabila pe grosimea stratului,
atunci se poate considera ca' respectiv curba de C-C, determinate prin
incercarea edometrica, pentru presiunea medie:
!J.(j) = !J.(jsup + 4. !J.(j,inf + !J.(jinf / 6 (6.182.)
p med I) P P

Relatii similare, pentru calculul tasarii din consolidarea secundara au

fost stabilite de A. W. Koppejan (1948) [41] si Gibson et Lo (1961), [*].

[.] "Etude des ramblais sur sols cornpressibles", Dunod,Paris, 1971

 6. TASAREA CONSTRUCTIILOR 753
•

De remarcat ca fenomenul de consolidare secundara se regaseste si

prin influentele asupra presiunii de preeonsolidare [92], [160], respectiv a
raportului de supraconsolidare:
• p
RSC:= tit (6.183.a)
unde:
(6.183.b)

6.7. Deformatiile pamanturilor sensibile la umezire

(P.S.U.)

Calculul terenului de fundare, constituit din P.S. V., la starea limita

de deformatie (S.L.D.), conform STAS 3300/2-85, se va face eu relatia
(tabelul 10.2.):
Lls := Lls (6.184.)
Deplasarile sau deformatiile posibile (Lls) ale constructiei, datorate
tasarilor terenului de fundare (Lls) vor include, dupa eaz, pe langa
componentele tasdrii totale si componentele deformatiilor cauzate de
prabusirea strueturii P.S. U. ca urmare a umezirii I inundarii aeesteia.
Deformatiile pamanturilor sensibile la umezire (Normativ P7-2000),
In functie de grupa lor (vezi §.4.2.6.), si raportul existent intre grosimea
pachetului de P.S. U. si marirea sursei de umezire constau din (fig.6.60.)
[11], [57], [89], [105], [169], [188], [185], [243]:
• deformatii pe verticala - tasari;
• deformatii pe orizontala; •

• inclinari.
Acestea sunt exprimabile In functie de tasarea suplimentara !,1Ig,
datorata greutatii proprii a masivului de P.S.U. sau I si tasarii suplimentare
i,np, cauzata de incarcarile transmise de fundatii,
Exprimarea marimii acestor tasari suplimentare trebuie sa aiba In
•

vedere posibilitatile reale de umezire a loessurilor cat ~iatingerea unui

anumit grad de saturatie al acestora 111 raport de urmatoarele cauze: .
• inmuierea masivului de P.S.U. pJ'''iJ1 inundare pe la partea
superioard, din precipitatii sau alte surse exterioare (conduete, canalizare,
 754 FUNDA';rLJ 1- FJZlCA $1 MECANICA pAMAN1'UlZILOR

etc.) si I sau pe la partea inferioard (baza) a acestuia prin ridicarea nivelului

apei subterane;
• cresterea treptata a umiditatii in terenul de fundare, constituir
din P.S.U., pa11a la atingerea umiditatii de echilibru, ca urmare a ecrandrii I
impermeabilizarii suprafetei terenului, simultan sau nu cu infiltratia apelor
meteorice gresit dirijate.
Ca ipoteze de calcul, din acest punct de vedere, se considers:
• inmuierea completa asumata pentru S, ~ 0,8 ;
•

• considerarea unei umiditati 'finale Wj' egala CLIO umiditate de

echilibru in cazul unei inmuieri incomplete, care poate fi considerata, in
lipsa unor deterrninari (§.2.2.1.2.4.S.), egala cu umiditatea naturala, daca
w 2: Wt} si Cli umiditatea la limita de framantare, daca w < w p .

0) Estimarea deformatiilor din greutate proprie

Tipurile de deformatii ~j epura acestora pentru un masiv (Ie loess
inundat depind de raportul dintre latimea sursei (incintei) la umezire
(inundare) si grosimea pachetului de P.S.U.
• Astfel, suprafata tasata a unei incinte umezite cu latimea (2bo)
mai mare (fig.6.60.a) decat grosimea pachetului (,f!) de straturi sensibile, se
caracterizeaza prin [39], [105], [17 J], [185], [243]:
• sectorul o rizo 11.taI al suprafetei tasate (cu aproximativ de 5-8%) de
latitlle 2b=O,33·(2b(»)·(2boIH-l), pe care tasarea suplimentara din greutate
proprie (ling) este maxima (I/~);
• doua sectoare curbilinii de latime Li=be-b+l.; 111 care tasarea
suplirnentara J;~geste cuprinsa intre 0- I/~ ;
• zonele compactdrii orizontale situate de 0 parte si de alta a
sectorului orizontal, ell latimea L; / 2~
• zonele infoierii orizontale a pamantului situate in exteriorul zo.nelor
compactarii orizontal e de lungime Lc /2.
• "In
cazul surselor de umezire ell 0 latime l11Qi mica (tig.6.60.b)
decat grosimea pachetului de P.S. U. (2b()< J-f) sectorul orizontal al suprafetei
tasate Iipseste.
Tasarea probabild 1:';), pentru cazul 2bo < H, se determina In
functie de tasarea suplimentara din greutate proprie maxima ( l;~)cu relatia:
 6, TASAREA CONSTRUCTII[ ..OR 755

I
•

j
1
sz

at)

~i~,----------~.---~---~ a) incinta umezitd

~--~---*.-------- •
1
cu 2/J(J>H
•
I
• a i-sectiune
o a prin
I
•
I
· trans V~~"(11
•

,
I
• incintii; fJ}-,·urba
tasdrii verttcale; ar
•
I
variatia inclindrii (tgO)
•

2b si curburii p; as-curba
•
I
deplasdrilor orizontale
•
••
1

-
•
,I

--
I
1
•
1
•

~ __~_L_c_/2~_L_cn~~2~f ~'~r~L~C/_2+~,L~CJ~2
__*~
1
•
I
•
~ __ ----T--;::--'
s;rhax i
x
•
I
•

Lc/2 Lc/2 2b Lc/2 Lc/2

- -
SZ
h. /.....
:::::L:
,
1
•
I
•
I
•
I
•

b) incinta umezitd
cu 21)11</-1
I
I
b ,-.(iecfiune
I
transversale prin
incintd; b2-curba
tasarii verticale
I
I 1
I
x I

: suprafata
1 - .":_-~--, •
1
1 tasata •
•
• I en
1
,
•
1
•
I
•
::E 6
blJ
~ a ,,
I

I ,·
I ~

,
1 • 1

,,
I .~~~ I

,,
I

, Lc ,
I
•
Lc
--I
, C ..,----.--~--- --.11 r; .
·
•

,
- • ,-,,
I

•
•

Figura 6.60. Epura deformatiilor sub sarcina geologica Lasuprafata incintei umezite
756 FUN DATI I 1- FlZJCA SJ MECANICA J)AMANTURILOR

111,. = 2 . 1M. bo. 1- bo (6. l8 5.)

l11g mg H H

Pentru sectoarele curbilinii ale epurei deformatiilor, tasdrile

suplimentare, probabile, (;:,:r) se determina Cll relatiile (6.186.):
• pentru 2·bo> H:

rr nlg = 0 ,5 .1M
nlg·
1 + cos =:_x (6. 186.a)
Le
• pentru 2'bo< H;
fC·X
1mg
x' pr = 0 5 ./ pr
,. fl1g
. 1 +cos-- (6.186.b)
Le
ell erori pana La± 20%.
Lungimea sectoarelor curbilinii (Lc) se calculeaza eu expresia:
L, = H .(0,50 + Inp . tgPo) (6.187.)
in care:
• Po - unghiul sub care are loc extinderea frontului de umezire ale
carer valori medii sun t:
0
- Po =35 (tgfJ = 0,7) - pentru depozitele loessoide nisipoase;
- Po =50 (tgfJ = 1,19) - pentru
0
depozite loessoide argiloase;
• mp - depinzand de raporturile in care se gasesc coeficientii (Ie) de
permeabi litate ai straturilor din cadrul depozitului loessoid.
Astfel, [243], [57], pentru depozite loessoide constituite dill:
• un singur strat cu k = constant --) Inp = 1,00

I,sup < Irinf mfl = 0,70

• doua straturi cu
ksup > kinf mfi = 1,40 (1,50)
,

• trei straturi cu mp = 1,70

ksup > len1(1 < kinf --) m p = 2,00

Depla ..sarile orizontale (fig.6.60.a), care apar In zona, sectoarelor
curbilinii de lungime Lc, sunt nule La capetele sectoarelor si maxime la
mijlocul acestora,
 6, TASAREA CONSTRUCTIJLOR 757

Valoarea maxima a deplasarii orizontale este data de relatia:

Sor,Inax= B or . L; (6.188.a)
unde:

Cor = 0,66· in mm/rn (6.188.b)

este deplasarea specifica orizontala,

Parametrii In1g1 L; se introduc In mm, respectiv m, iar valoarea (5)
reprezinta tasarea minima de la care apar deplasari orizontale.
Functia deplasarilor orizontale, prin tasarea suplirnentara a terenului
ca urmare a urnezirii lui este [243]:

2·J!·x
S:r = 0,5· Sor.max . l+cos--- (6.189,)
Lc
in care (x) este abscisa sectiunii in care se determina deplasarea orizontala
fata de mijlocul sectorului (fig.6.61.). Pe verticala, deplasarile orizontale
descresc proportional Cll adancimea, ele calculandu ...se pe baza schemei din
fig.6.61., [243], [57].

~
•,
Sor i
I

en
~

"'"
0
,
I
.;
·I
r or.max
S
)( 0
M
•
en
•
I
• ,_ -
I
•
x",
;: '1"· ~
~-' ,$: .'_,;'.
Figura 6.6/, Variatia -
;
.. "' ..... I
"
~,
~

,, ' = '" deplasiirilor orizontale

,. , ,.0 ". ".:J
'. .1- 1,

,
,. 1 c__
in plan orizontal si 'I
j
,

diclgralna deplasariJor '~ ~ ,-,'

vertical pe sectorul
orizontale cu adancirnea ",_ ~ , .,'
curbiliniu .~'
limita fron~lui /
Vr =L 12!-....
"-'_-,,--~x~~.~~~,~--r-~
....._"""::_ ..
~

L 12
de umeztre 0 c .,_! __ c__ ~
•

:j Lc
I
I

hiT

Astfel, deplasarea orizontala intr-o sectiune (x) la 0 adancirne oare-

care (/1), se obtine prin interpolare liniara intre valoarea S:r corespuuzatoare
lui hi=O si valoarea (0) inregistrata la cota h=h ~r, rezultand:
758 l;UNDA'rlJ 1- FIZICA $1.MECANlCA PA.MAN'l'U1ULOR

S0,.(11) -- S:,. I (6. J 90.a)

, . 1
hoI'
"I.n care:

(6.190.b)

• h.; - adancirnea maxima. pana la care se dezvolta deplasarile

orizontale, apreciata ca fiind aproximativ egala cu 0,5'[1.
"
Inclinarile sau rotirile sectiunilor verticale (fig.6.60.a3), dupa
consumarea tasarilor suplimentare se obtin prin derivarea functiei tasarilor
(sagetilor), data de relatia (6. J 86.) si anume:
/ A,f
tg () = d 1:(
. ) =>
~
tg e =- 0 'c . /C .. x
5 . '''g .L ·sln-- (6.191.)
~ /C Lc
Din cele prezentate, rezulta ca toate relatiile semiernpirice prin care
se determina valorile deformatiilor probabile ale masivelor sensibile la
umezire, sub actiunea greutatii proprii sunt exprimate In functie de
deformatia verticals itasareai suplimentara (din greutatea proprie) maxima,
J~.
•
suplimentard prin umezire din greutate proprie
• TaSQ1"ea se
calculeaza (P7 -2000) prin insumarea tasari lor straturilor elementare, cu
relatia (6.192.):

(6.192.a)

,..
In care:
• hi ~ 1,00 (2,00) - grosirnea straturilor elementare 10 cat'e se
imparte zona de deformatie din greutate proprie;
• m, - coeficient al conditiilor de lucru stabilit ca raport intre tasarile
determinate experimentale ~itasari 1(( calculate (cand nu
exista date experimentale se considers m= 1);
• i,ng== cg; - cgn - sub greutate proprie tasarea specifica prin umezire,
a stratului elementar i, deterrninata pe baza metodei celor
doua curbe de cornpresiune-tasare (fig.6.62.a), ca diferen '"
intre deforrnatia specifica (cgj)a pamantului urnezit ~i(cgn '
cea a pamantului neurnezit.
 6. TASAREA CONSTl~UCTlILOR 759

• i,ng==- cg; - cgn -I- 0,01 - cand inundarea se produce inainte de

realizarea constructiei (cazul preumezirii), P7-2000,
Cele doua deformatii specifice se determina pentru sarcinile
geologice ()~,
•

0-;
corespunzatoare mijlocului stratului elementar,
calculandu-se eu valoarea greutatii volumice a pamantului in stare de
saturatie (Ysr) , in eazul masivului inundat si eu valoarea greutatii volumice
(y) in eazul rnasivului neinundat.
"
Irnpartirea in straturi elementare ~j respectiv insumarea conform
relatiei (6.192.) se extinde pa,na la adancimea corespunzatoare limitei zonei
de deformatie dill greutate proprie .
n
•
t n ,
•

o cr yz a yz o az O'z
r-~~~:-:J-o
€grl -----<=--'---1-: -----
I
:
-QI,
..
-.t----&;i ~~rl,------- I,

__-<:__~ ~~~t!i
.. __
.__
..
CPI1 ---------<---- --
•
!
I

Cg1 'mpi
Curba C - T Cpi ----- .....---.-.c::--. -- ...-_ .._- ..............
_- - ..... Cllfba C - T
naturals naturals

Ctlrba C - T Curba C - T
inundata inundatii

I•
•
I .

c yz == l: (Ysr) i.Zj atz == a vz + (Jpz

a) tasarea specifics 1.8 umezire b) tasarea speci fica la umezire
din greuratc proprie (in1g) sub actiunea presiunii p (i,np)

Figura 6.62. Definirea tasdrilor specifice fa umezire

Zona de deformatie din greutate proprie este definita astfel (P7-

2000), [89], [105], [185]:
• zona din euprinsuL pachetului de P.S. U. limitata la partea
superioara, de planul corespunzator adancimii la care tensiunea
din grcutatea proprie a pamantului este egala cu rezistenta lui
structurala, iar la partea inferioara de Iimita pachetului de P.S. U ;
• zona Iimitata la adancirnea la care tasarea specifics la umezire
. < 2%o.
l,n3-
• ansamblul straturilor limitate de suprafata terenului si adancimea
(hinf) la care in13 S 2% [185], insumarea facandu-se in urmatorul
mod:
760 FUNDATII 1- FIZJCA $1 MECANICA PAMANTURJLOR

- pentru intregul pachet de straturi sensibile la umezire,

incepand cu suprafata terenului (h=O) daca inundarea se face
de la suprafata, 10 [nod continuu si UtI timp indelungat;
- pentru pachetul de staturi elernentare situate intre adancirnea
de 5 m si Iirnita inferioara (hiflj).
• ansamblul straturilor elementare din cuprinsul pachetului de
P.S. U., pentru care img ~ 0,01 [55].
Daca pe adancime sunt zone in care rezistenta structurala Po 2 CT~ ,
valoarea tasari i specifice prin urnezire se calculeaza pe baza celor doua
curbe (fig.6.62.b) cu relatia:
(6.192.b)

b) Tasarea suplimentara prin umezire sub incarcarea transmisa de

fundatie
"
In cazul In care pe l111 pachet de P. S. U. se real izeaza 0 constructie,
aeeasta transmite prin intermediul fundatiilor (fig.6.62.), sarcini ce
determina 0 tasare suplimentara la urnezire (l,nl))'
Tasarea suplimentard produsa de incarcarile transrnise de fundatii
(Ifllp) se determina eu relatia [57], [59], [105] (P7-2000):
11

I111p = Li l1tp' • hi . m (6.115.)

I
,.
lL1 care:
• i"lP== e pi - cgn - tasarea specifica la umezire a pamantului deterrninata
pentru fiecare strat elementar in parte pe baza celor doua curbe (fig.6.62.b).
Aceasta se determina in functie de presiuni Ie a;, a~, corespunzatoare
rnijlocului stratului elernentar, date de surna sarcinii geologice pentru
pamantul neinundat ~i tensiunea verticala (CTf)z = a indusa de presiunea p 'j')
transmisa de fundatie (cap. 5 sau STAS 3300/2-85);
• hi S 1,00 (2,00 m)- grosimea straturilor elementare din cuprinsul
zonei de deformatie, pe grosimea carora diferenta de presiuni
Sup 2
(flo- pz = a pz - o-inf)
pz' nu va depasiV 1 daN/ctn . ,
• n - numarul de straturi elernentare in care este impartita zona de
deforrnatie;
• coeficientuL conditiilor de lucru ce corecteaza conventionalitatea
I1l -
metodei celor doua curbe ~ititle seama de speci ficul tasarii din zona de
deforrnatie a fundati ilor.
 6. TASAREA CONSTRUCTIILOR 761

Coeficientul conditiilor de lucru se considera (SNIP 2.02.01-83;

P7-2000); in raport de latirnea fundatiei astfel:
• pen tru B > 12 rn ) m = 1, pentru toate stra turi le di n cuprinsu I
zonei de deforrnatie;
• pentru B < 3 m, se calculeaza cu relatia 6.194.;
• pentru 3 < B < 12 m, se determina prin interpolare liniara lntre
valorile corespunzatoare celor doua latimi B = 3 m si B = 12m.
Coeficientul In pentru latimea B ~ 3 m s-a stabilit pe baza a 31 de
2
incercari eu placa (suprafata lor A = 0,50 - 4,00 m ), interpretate statistic
(coeficientul de corelatie = 0,87) rezultand urrnatoarea relatie de interpolare
liniara pentru coeficientul conditiilor de lucru (fig.6.63.), [55]:
m = 0,50 + 1,50· P - Po (6.193.)
PI
m

2 - 0,5 1,5
tga=-·---=
P, + /Jo - Po P, ",,-
, ..'
,'''--''
,, --I
.QI~' ---.--
P-
0 Figura 6.6.1. Stabilirea expresiei
, 0... '
I
0'
I
coeficientului conditiilor de lucru
, 1 0..
01
1
~
I
1 ..._.. pentru calculul tosiir : ""1'
V) :
a-I,,, h, I
0H _I
~'~I
'-' I
1
O_VlH"::
.....

1 ....-4' .1-
, ---------~------o
1 I
C)
VI
1 I 1
o ...

o Po
unde:
• Po este rezistenta structurala deterrninata conform §.4.2.6.;
• pi=I dalv/cm';
• p - presiunea medie pe talpa fundatiei in dabl/crrr'.
La e1iminarea partiala a sensibilitatii prin indesare sau consolidare,
m == 1,00.
Zona de deformatie a fundatiei este definita [57], [59] ca ansamblul
straturilor elernentare cuprinse intre talpa, fundatiei si adancimea cores-
punzatoare unei tasari specifiee i"rps 0, OJ sau adancimea sub talpa fundatiei
In limitele careia tensiunea verticala Insumata - tensiunea transmisa de
fundatie Insumata cu cea din greutatea proprie a parnantului depaseste sau
~

este ee] putin egala cu rezistenta structurala (Po) a P.S. U. (fig.6.64.). In

functie de grupa pamantului (A/B), sub tal.pa Iundatiei se dec ebcsc
urrnatoarele trei zone (fig.6.64.) [55]:
762 FUNDATlll- FIZICA $J MECANICA pA>MAN~rURlLOR

• zona de deformatie a fundatiei (l) in care tasarile suplimentare prin

umezire se produc sub actiunea tensiunilor verticale insumate din greutate
proprie (o-~) ~idin presiunea transrnisa de fundatie (O",)z)' Tasarea la partea
superioara a acestei zone este egala eu I",g+.l"1IJ iar la partea inferioara a
acestei zone este 1",g;
• zona pasiva (II) in care tensiunile cumulate (O"~ + 0" pz < Po) sunt
rnai mici decat rezistenta structurala si deci tIU se produc tasari suplimentare.
Tasarile pe aceasta zona sunt constante si egale cu Inlg.
• zona de deformatie din greutatea proprie in care sarcina geologica
depaseste rezistenta structurala (0-~
> Po)' Tasarea pe aceasta zona are
valoarea maxima la limita sa superioara (l,1Ig) si scade pana la valoarea zero
la Jimita stratului sensibilia urnezire.
p

= PIA

IIlJg -1- ~p

-
H-~__:'~
.-
Imp
-_ _-
..
..t:I lONAtDE
. 1- -I-" DEFORlvtA nn
CD I"~' __

) A FUNOA-rIEI
-t:
.
~

.(
!5 0<
CQ
..c ...J f5 !5
-.- ----------- --- . - --_ ... --------1 ~ ~
~

.~ e w
0

ZONA II .~ g
Straturi PASTV" ~ ~
clemcntarc
cry? + 0P7- < P(I ~

:]
... ------ - - ------
ZONA II) on
... I)Er:()RMA'rIE SUR ~
.<
...Cl A(;'fIUNEA SAR('fNlf
..CI
... GI;;()LOGICr! .,_
~

., 0yz ~ Po
,..d

."• •

Limita pachetului de P.S.U.~, I,")' 2 cm/m

•
I •
•

Figura 6.64. Zonele de deformatie intr-un teren defundare sensibilia umezire

Fata de acest caz general se pot lntalni urrnatoarele cazuri particulare

in functie de grupa P.S. U" de latimea suprafetei de incarcare (fundatiei) si
intensitatea presiuni i transmise.
 6. TASAREA CONSTRUCTJILOR 763

• Pentru P.S. U incadrabile in grupa A pot apare urmatoarele cazuri:

• se intalneste numai zona I de deformatie cand lalimea fundatiei este
mare, presiunea transmisa este redusa si grosimea pachetului de P.S. U.
. ....,
mica;
• cand latirnea fundatiei este mica, presiunea transrnisa de fundatie redusa
si grosimea pachetului de P.S. U nJ_al"e, poate apare numai zona a II -a de
deforrnatie;
• Pentru P.S. U. incadrabile in grlJ.pa B se pot intdlni cazurile:
• apar numai in zonele I si 111'1n cazul 1n care presiunea pe teren si latimea
fundatiei sunt mari;
• se intalnesc zonele II s! III de deformatie cand latimea suprafetei de
incarcare (fundatiei) este redusa iar presiunea transmisa este mica;
• apare numai zona J cand latimea fundatiei si intensitatea presiunii
transmise sunt rnari.
Dezvoltarea cornpleta sau partiala a, tasarilor suplirnentare prin
urnezire si deci a tasarilor maxime sau probabi le (calculate cu relatiile
precedente) este functie atat de latimea sursei de umezire cat si de
intensitatea procesului de umezire care poate determina saturarea cornpleta
sal] partials a zonei de deforrnatie.
"
In general se accepts urrnatoarele scheme de calcul: pentru surse
inguste sau umezire partiala (fig.6.65.a) si pentru surse de latirne mare sau
umezire intensiva (fig.6.65 .b).
2bO> 1-1
prunant
)Jamllnt • ,
-umez t ~ •j
,
• I umezit

f ~,~ .a
-q-
--
p ~ ~
•
I
,~ 2 •
•I ::>•
c::: V U)
•, O'B
d:'
•
•, ~

•
•
••
•
.
20
-rL ~ ~
2bO ,
I

•
~

•• • ._ to) ~

•• (S
\8• ~~ • ••
• •,
, tb
0 • , •,
• ,• ••
, •
••
•
'.
_, I
r r
r-
,

-1"-- r _.'.... -
• --- r
1
a) Sllrsa lngusta b) sursa de la~ilnemare

Figura 6.65. Scheme posibile de avansare a frontului de umezire la umezire pentru sursa
ingustd si sursd de ldtime mare

Pe baza schemelor dill fig.6.64 ~j in functie de pozitia sursei de

umezire 'in raport cu fundatia se pot estima tasarile si deformatiile posibile
de tasare prin umezire (fig.6,66), 111 baza relatiilor (6.186.a.) ~i(6.186.b),
764 FUNDATII I - FlZICA $1 MECANJCA pAMAN~rURI.LOR

sumarea efectuandu-se numai pentru straturile elernentare din cuprinsul

zonei de deforrnatie aflata in cuprinsul zonei de umezire.
A.stfel, tasari Ie suplimentare, inclinarea fundati ilor izolate prin
infiltrarea laterala a apei dintr-o sursa punctiforma (fig.6.66.a) sau de latime
data (fig.6.66. b), se stabilesc pe baza grosimi i Ill, a zonei de umezire dill
cuprinsuJ zonei de deformatie, determinata cu formula (fig.6.66.a), (P7-
2000):
Sh = (hdef + D f - hs _ x (6.195.)
mp ·tgpo
Tasarile diferentiale dintre doua fundatii vecine se determina in baza
schernei din fig.6.66.b, in care spre exemplu, intreaga zona de deformatie a
fundatiei F, se afla in cuprinsul zonei de umezire ~i deci (.~ = ["Ip) in tirnp ce
zona de deformatie corespunzatoare fundatiei F2 se afla complet in afara
zonei urnezite si prin urmare nu va prezenta tasari suplimentare prin
umezire, ci numai tasari obisnuite (calculate pe baza tasarii mediului liniar
deformabi 1).
, x

~__.- 0
I -
.
" \

I
I~ J~O.) ~(\ \\
\
, ,I- .}
.~I i \ r-

---------~~~~----il------~;---------\;"~;
--, ---------
.~ Ii' ~ ,,
,0 I
!? I iI ZONA UMEZITA I \ \ ,,
!

~I
'VI
.~ I •. I .,"
:'
L • ,.
"\'
' '
)
, \' I
!l
LI~flTA VI . ~;\
ZONnl DE
Dn,t()RMI\ I~ I'
V~II"
1.....
\,• ,
II' ...
I..
I
,""r':.:,.. " I fll..~ '.
1.,;;1;!:'·:/,
I' ,'" ~
'flo'

a) sursa punctuala b) SUI's! de J!t.io1e 2bo

Figura 6.66. Scheme posibile de calcul 0 tasiirilor si tasarilor diferentiale 11'1 cazul
unui proces intens de umezire
"
cazul in care saturarea P.S. U. nu este completa (S,. ~ 0,85) sau
III
umezirea se produce lent 10 urrna acoperirii cu constructii, 'in relatiile de
caJcul se va introduce tasarea specifica corectata (vezi §.4.2.6.) data de
re latia (SN IP 2.02.01-83):

(4.103.)

,.
In care:
 6. TASAl~EA CONSTRUCTIILOR 765

• wI - umiditate finala dupa umidificarea lenta;

• Wet - umiditatea critica, de la care se produce tasarea suplirnentara a
P.S. U. sub presiunea p;
• l1i.~t·- umiditatea de saturatie.

Umiditatea final a se determina experimental sau se ia egala cu lirnita

inferioara de plasticitate (wI = wp), daca umiditatea critica este mai mica
decat umiditatea naturala. Pentru constructiile din clasa III si IV se poate
admite urmatoarea relatie simplificata:

i ~"p=(i'17p- 0,01)· 0,33+0,01 (6.196.)

• Normele S.N.I. P 2.02.01-83 indica urmatoarea metodologie si
respectiv relatie unica de calcul a tasarii suplimentare prin umezire (l,n) atat
pentru cazul umezirii din suprafata cat si dill adancime, pentru tasarea din
actiunea exterioara, respectiv d.in greutatea proprie [*]:
I'

[/71 = L i,nl . hi . m, (6.197.)

I

unde:
• hi; mi au semnificatiile prezentate anterior;
-

• n - nurnarul de straturi elernentare dill zona de deformatie;

• imi - tasarea specifica prin umezire a stratului elementar.
Tasarea specifica prin umezire se deterrniua in baza iucercarii
edometrice, metoda celor doua curbe, eu deosebirea ca pe verticala
graficului 11U se mai reprezinta e, = Sh, / h , ci direct hi = /(p,). In aceste
conditii tasarea specifica prin umezire se calculeaza cu relatia:

(6.198.)

unde:
• h"P; hsat.p - reprezinta inaltirnile probe lor edometrice corespunzatoare
umiditatii naturale, respectiv dupa saturarea complete
(w = wsr) pentru 0 presiune P, = O"zg + O"zp aferenta sarcinilor
geologice si respectiv presiunii transmise de talpa fundatiei, La
adancimea corespunzatoare mijlocului stratului elementar,

[*] In acest paragraf se folosesc notatii asimilate (~l)'H'== I", ~ 8SI,(' == ': ~ k,,,.t! == 111, ; lll~<.== '1'.-, )

celor din P7-2000

766 FUNDATlll - FIZICA $1 MECANICA pA.MANTURLLOR

considerat pentru partea superioara a zonei de deforrnatie;

pentru partea inferioara a zonei de deformatie se ia in
considerare si frecarea negativa;
• h"g - inaltimea probei edornetrice, incercata Ja urniditatea naturala,
pentru 0 presiune egala cu sarcina geologica la adanci mea
z, (p = O"Zg). .
"In cazul saturarii incomplete, wer S W S wsr' tasarea specifica
corectata (i:n) prin umezire / inmuiere se calculeaza cu relatia:

(6.199.)
wsr.t .-w cr.1
,..
In care:
• Wi - umiditatea pamantului corespunzatoare stratului elementar i;
• wsr.i - umiditatea de saturatie a pamantului din cuprinsuJ stratului
elementar;
• wcr.i - umiditatea critica de la care iucepe prabusirea (aparitia tasarii
suplimentare) pentru stratu) elernentar;
• i; - tasarea specifica a stratului elementar prin umezire la saturare
cornpleta, calculata cu relatia (6.198.).
Grosimea zonei de saturatie se ia egala cu (fig.6.67.):
a) tasarea suplimentara prin urnezire din greutatea proprie (1'11g)
Iipseste (sau nu depaseste 5 em) fiind posibila numai tasarea din sarcina
exterioara (P"el = Pel - r : D f)' In1P' in partea superioara a pachetului pe
zona de deformatii datorita presiunii (P), hdef, (p) ;
b) este posibila aparitia atat a tasarii suplimentare prin umezire din
actiunea exterioara (l'rll)) pe zona de deforrnatie hde/(p) cat si din greutatea
proprie (I",g ) pe zona de deformatie din greutate proprie, l1del (y) ;
c) zonele de deforrnatii din actiunea (P) si greutatea proprie se ating,
grosimea zonei de deformatie fiind reprezentata de intreaga grosirne a
pachetului (H);
d) tasarea suplimentara din actiunea exterioara Iipseste fiind posibila
numai aparitia tasarii suplimentare prin umezire din greutate proprie (l,ng).
Limitele zonelor de deforrnatie (fig.6.63.) sunt determinate de
egalitatile o"z = CYzg + CTzp = POz sau O"zg =: POz' unde l')oz este rezistenta
structurala a P.S.U. (vezi §.4.2.6.).
 6. TASAI~EA CONSTRUCTIILOR 767

I ,
a) b) ,
I

~ /
I

---
-
----_._
""
-- ..... ,- -
--- I
,
\
•
,
,
I- \ -- ,
"--'l1Oofliii;;'_~t--t • I
I \ ,
•
O'yz=O'zg
c::~?==t--j ~,
• I
I
\
\ ,
•
I
I \ ,
•
N

1-
1---\
•
, VARIATIA I \ , •

I -- \
\
i REZI STl~
· STRUCTURALE
NTEJ
I
I
I
I
\
\ , •

, ._ _ -
1---
Po' ,
I I
•

•
cu ADANCfMEA ,
I
I
,
I
•

LIMITA PA 'liETUI~UI!
r)E P.S.U. (
__ \,
\.
i
_
..
--l--_ 7777//77r , 77/"7777)/7/
I

c) d)
0'
/ /

--
0,
I
\
\
,
I
•

•
I \ I
- I
\ •

II
I
\
\ , I
,

•
\

N
I
I
I
\
\
,
•
I
•

I \
I I
•
I I
I •
ZONA DE I
DEFORMA1'IE
I
, I
•
I
I ,
•

I
\ ,

,
Figura 6.67. Grosimea si dispozitia pe verticalii a zonelor de deformatie pentru P.S. U.
dupd "f).N.I.P. 2.02.01-83
768 FUNDATrl 1- FIZICA $1 MECANlCA PAMANTURILOR

Tasarea posibila a pamantului din greutate proprie (l,~:~)in cazul

umezirii pe la partea superioara a suprafetelor mici (latimea suprafetei
inmuiate Bw = 2· bo este mai mica decat grosimea paebetului de P.S.U. -
fig.6.65.) se determina eu relatia (S.N.l.P. 2.02.01-83 ~i
P7-2000):
I" 1M2 _ Bw • B 'K'
(6.185.a)
/ ,ng = nrB·
H H
identica eu relatia 6.185.b .
• Jennings si Knight (1975) [37], [*] au propus urrnatoarea
metodologie de laborator pentru determinarea tasarii specifice suplimentara
prin umezire (im), utilizand procedeul eelor doua curbe.
Astfel se propun urmatorii pasi pentru determinarea tasarii specifice
suplimentare prin umezire (fig.6.68.):

e e eurba de C-P la w nat

eurba de C-P entru
1
proba eu woat
A
1
1
A B ,
1 curba de C-P pentru I
curba de C-P la
1
A' proha inundata A' ...
curba de C-P
, ......
... ~

1 "', . 1
w=wsr
~el 1 ' ,I
-, translatata I I'
6e2 "II curba de C-P
1
I
" ,,
-, I
I
translatata

, ,, I
1
eurba de C-P
... , 1 I
\
,,
corectata
t
I
\ 1
curba de C-P
I
•
1
I
I
,
I
I
I
I
~

\
c: ,/
corectata
I 1
I
I
I
~
,0
I
1
I
I
I
I
I
0'/
I 1 I I
I 1 I I
I I 1
I I 1

Po+6p lop p Po+6p lop p

Po Po Pc

a) normal C011soiidat b) supraconsolidat (preconsolidat)

Figura 6.68. Calculul tasdrii specifice prin umezire prin metoda celor dOUGcurbe
edometrice

[.] JenningsLE. and Knight K. - "A Guide to Construction on or with Materials Exhibiting
Additional Settlements Due to Colapse of Grain Structure' Poceedings of the 6tll Regional
Conference for Africa 011 Soil Mechanics an (I Foundation Engineering, pp 99-105,
Johannesburg, 1975
 6. TASAREA CONS1~I~UCTI1LOR 769

• recoltarea a doua probe netulburate din mijlocul stratului lernen-

tar considerat;
• supunerea probelor, la umiditatea naturala, in edometru, unei
presiuni de consolidare egala cu 1 kN/ln2 (0,01 dalv/cm") timp de 24 de ore;
• dupa 24 de ore probele se supun procedurii standard de incercare
edometrica; una la umiditatea naturala, iar a doua inundata complet de la
2
p = 0,01 daN/cm ;
• dupa inregistrarea rezultatelor incercarii edometrice duble se tra-
seaza cele doua curbe de compresiune - porozitate (fig.6.68.a sau b);
• se calculeaza presiunea efectiva po in situ (sarcina geologica) si se
traseaza verticala corespunzatoare presiunii Po;
• se determina indicele porilor e;) pentru proba si curba de C-P
stabil ita in conditii inundate cu relatia (4.51.b);
(t1h) [in
efin +
, 110
eo=----- (4.51.b)
(l1.h) fin
l--__:_-
ho
unde:
- efill = }IV fin . Y.\. I Y"v - porozitatea la finalul incercarii edo-
metrice cand se determina si umiditatea finals Wfin ;

- (l1h) jill = 1'10 - hful01 - deformatia finala a probei edometrice;

- ho - inaltimea initiala a probei edometrice corespunzatoare
• • •
presluDll po;
- 11.(ttlal - loaltilnea corespunzatoare finalului incercarii edo-
metrice;
• avand materializat grafic punctul de coordonate (e; log Po ) se tra-
seaza, conform procedurii (§.4.2.2.1.2.), curba C-P corectata si se deterrnina
presiunea de preconsolidare pc ( daca Pc I Po = 0,80 + 1,50 pamantu teste
normal consolidat si daca P; I Po> 1,50, eJ este preconsolidat), adoptandu-se
procedura aferenta de corectie a curbelor C-P obtinute pe probe inundate;
770 FUNDATII (- FLZICA ~I MECANI 'A PAMAN~['URILOR

• se translateaza, paralel cu ea Insasi, curba ABC respectiv ABCD

pana se atinge punctul de coordonate e~;log P» ajungandu-se 111 pozitia,
A'B'C' ,respectiv A'B'C'D' ;
• se calculeaza presiunea activa medie tsp , care solicita stratul
elementar considerat, indusa de presiunea neta si se traseaza verticala
corespunzatoare presiunii Po +!l.p ill graficul e -log Po ;
• pentru cele doua verticale (fig.6.68.) se determina variatiile de
porozi tate !l.el ~ i /},.ez;
• eu valorile /}"e, si !l.e2 determinate ill baza curbelor din fig. 6.64.
se estimeaza tasarile specifice suplimentare prin umezire pentru stratul
elementar de grosirne hi CU relatiile :
- din greutate proprie tar"a actiune exterioara:
. ~el
l,ng; = (6.200.a)
I + e~ ;
- datorata presiunii active /},.J7:

imp; = Lle2 (6.200.b)

1+e' o i

Avand tasarile specifice prin urnezire / lnmuiere (i,ng' i,nl))' tasdrile

suplimentare se calculeaza eu relatiile urrnatoare:
n

I 'UR =L
.
i mgt . hi (6.201.a)
I

respectiv
n

I mp = L i"'I]; . hi
•
I
(6.201.b)

6.8. Deformatllle pamanturilor co umflari ~icontractil

•
marl

Fundarea constructiilor pe pamanturi cu urnflari ~icontractii rnari

(P.U.C.M.) se face in conditiile specificate in §.2.2.1.2.4.3.b, respectiv in
Codul de proiectare si executie pentru constructii fundate pe P.U.C.M
(N.E.0001-96).
 6. TASAR.EA CONSTRUCTllLOR 771

Cand nu se poate evita, tehnic sau economic, fundarea pe P.U.C.M.,

se iau in calculul terenului de fundare si respectiv al fundatiilor si efectele
induse de variatiile de umiditate in astfel de parnanturi.
Aceste efecte se concretizeaza 111 [105], [17l], [188], [190], (N.E.
0001-96, S.N.I.P. 2.02.01-83):
• umflari (..su) cauzate de umezirea terenului de fundare prin infiltratia
apelor rneteorice, a apelor rezultate din procesele de productie sau prin
ridicarea generala sau locala a nivelului apelor subterane:
• umflari (s:,) determinate de cresterea umiditatii parnantului sub
constructie, Int1'-0 zona lirnitata In adancime, ca urmare a modificarii
conditiilor naturale de evapo - transpiratie a terenului natural, prin ecranarea
acestuia cu constructii, asfaltarii sau schimbarii regimului hidroterrnic etc.;
• contractii (SCOll) prin reducerea umiditdtii in terenul de fundare
datorita evaporarii apei, a secarii din cauza vegetatiei sau a unor procese
tehnologice calde;
• presiuni de umjlare (Pu)' pe directie verticala (PtIV) sau orizontala
(Puh)' prin blocarea totala sau partials a tendintei de urnflare a P.U .C.M. de
catre constructi i sau componente a Ie acestora.
Estimarea acestor deforrnatii sau presiuni, a potentialului de umflare
- contractie se poate face avand la baza, de regula, procedurile prevazute in
ST AS 1913/ J 2-88, respectiv in Codul de proiectare ~i executie NE 000] -96,
cat si recornandarile prezentate In literatura de specialitate (S.N.I.P. 2.02.01-
83), [37], [105], [J71], [188], [190].

• Determinarea umflarii (SIl) prin metoda incercdrii edometrice duble

Metoda U1CerCQ1'"ii edometrice duble (ST AS 1913/l2-88) consta in

determinarea urnflarilor speci fice (CUi) pe baza curbelor de compresi une -
porozitate (fig.6.69.), stabilite ill urma incercarii in paralel a doua probe,
recoltate de la aceeasi com sau la 0 mica distanta una de alta, supuse
incercarii clasice de consolidare in edometru.
Ca urmare, una din probe se incearca in conditiile mentinerii
urniditatii din situ (±3%), iar cea de a doua in conditii de inundate cornpleta,
dupa ce au fost supuse in prealabil unei presiuni de 0,01 daN/cn12.
Ideea rnetodei incercarii edometrice duble consta In translatarea,
paralela cu ea insasi, a curbei e-Jog(p), corespunzatoare probei neinundate,
pana atinge curba probei inundate pe rarnura prirnara (fig.6.69.).
772 FUNDA'flJ 1- FlZICA $1 MECANICA PAMANTURILOR

Determinarea urnflarii spe-

e
curba de C- P a cifice pe baza curbei de com-
probe! inundate presiune-porozitate, se face in
curha translata a
- baza relatiei (4.24.a).
probei neinundate
_ _ _ B( e";Pr)
f!,.h
r----....-~..........
-
eOi;PQ
A( ) ,..------.--
<]<i>-
eo-e,
= __:_
_ _;_
.... ......
a.---I-~-----"-_'__
h pi l+eo
o
~
o ( /).e ).
0.
(4.24.a)
-8
(l)

curba de C-P a
& ,
III
=
1+ eo
I

:.e probei neirrundate

.9 Ca urmare, determinarea
urnflarii U11ui teren de funda ..
Jog p re, constituit din P. U. C.M,
~_------_~~--_--------- ~
actionat de 0 presiune p
(fig.6.70.), se face prin insu-
marea umflarilor straturilor
elementare din cuprinsul
Figura 6.69. Determinarea umfldrii specifice prin
metoda incercdrii edometrice duble zonei active de umflare, cu
formula:
111

S" = 17 · Lhi . cui (6.202.a)

I

respectiv

(6.202.b)

unde:
• hi - reprezinta grosimea stratului elementar de P. U. C. M. avand
indicele porilor initial eo, pentru care variatia estimata a
porozitatii, prin umflare este (Lle)i;
• n - numarul de straturi elementare In care se imparte zona activa de
umflare H; (UJ - se ia egala cu 3,00 In de la cota terenului);
• 1] - un coeficient de corectie empiric care poate varia intre:
• 1] = 1/3, cand terenul este fisurat si se poate aprecia ca
modificarile de volum sunt egale pe cele trei directii;
• 1] = 1, cand terenu] nu prezinta fisuri si variatiile de volum
pe directie orizontala sunt impiedicate.
 6. TASAREA CONSTRUCTIILOR 773

..0,00.
,.

CD ,
--- ----_ .. - - ---,I
.... --- _ ...... --- -
•
I
__•• . I S
0
CD I 0..
M --- ---- - _.
Figura 6.70. Schema
/
• "
~
de calcul pentru
• I estimarea
I
(0" •
I -- - ,~----
WOi '\
--
wfi
deformatiilor
@
,, I
::r P.U.C.M
., -- - ---- - -
-
~

, ---
l-~I
.....,---,,.-r-r~~
"'..1.
_,
"".
• I" '/ ~,/.,;
#' ",,,
,

,
•

,
I
·
N.H. ~ 5,00m ,
•

·,
·
a) b)

Variatia de porozitate (je);, pentru un strat elernentar i, prin umflare

se deterrnina (fig.6.69.), ca diferenta intre porozitatea corespunzatoare
probei inundate eft pentru 0 presiune egala cu:
(6.203.)
unde:
• O'yzi - sarcina geologica aferenta stratului elementar i, considerata
constanta pe inaltimea hi ;
• 0' pzt - tensiunea verticala medie, constanta pe inaltirnea hi indusa de
presiunea p transmisa de talpa fundatiei;
• hs' - suctiunea de echilibru.
Suctiunea de echilibru, exprimata in centimetri coloana de apa h'fI' se
poate aproxima (pentru mijlocuJ fiecarui strat elementar i) ell relatia
(2.52.c.):
(2.52.c)
"In care:
• u, - presiunea apei din pori exprimata in em coloana de apa,
negativa, egala eu distanta de fa nivelul apei subterane la
m ijloeu) stratu lui elementar (i) considerat;
774 r:UNDATIJ 1- F1ZICA $1 MECANICA p}\MANTURILOR

• a; - un factor de compresiune dedus din curba experiruentala de

contractie (§.2.2.1.2.4.5. si fig.2.118.b) .

• Determinarea umflarii (s;,) pe baza teoriei umiditatii de echilibru

,.
In cazul cand variatiile de VOIU'11 (LtV) se produc ca urmare a
ecrandrii suprafetei (impermeabilizarea ei prin irnbracarninti de drurnuri,
aeroporturi etc.) si deei a perturbarii echi librului hidrotermic, variatiile de
volum si respectiv umflarile (.s:,) se estirneaza in baza cresterilor de
umiditate ~Wi = wI; - WOi (fig.6.70.b) cu relatia:
11

S:I = L &~i.111 (6.204.)

I

Deforrnatiile specifice 0;', 111 cazul deforrnatiilor in lateral

impiedicate ~i
(edometru)In cazul pamantului considerat saturat i S, 2 0,9)
se deterrnina 111 baza urrnatorului ratiouament:
, fl V flh
O'l = = ,
V ho
si 111 baza relatiei (4.24.a):
, Sh eJ -eo
B" = = (4.24.a)
/1 1 + eo
unde eo este indicele porilor initial si eJ. indicele porilor final dupa cresterea
urniditatii initiale ltt'i eu ~Wi (11\1fi = \1'i + ~l1-)i)'
'"
In ipoteza parnantului (probei) saturat t S, = J ) in oriee moment al
procesului de umflare, atunci, III baza expresiei gradului de saturatie
(2.17.b), se obtine:
Sr = \11' Ys = I => e= W· Ys (6.205.)
I. r 14' r Iii

si deci porozitatile se pot exprirna III raport de umiditati;

•
~I (6.206.)
YI\J Y\l1
Ca urrnare, inlocuind expresiile (6.206.) indicele pori lor eo; e f in
relatia (4.24.a) rezulta:
 6. ~I'ASAREA CONSTRUCTl1LOR 775

, WJ . (r s /y ~~I) - Wo . (Ys / r ~v) k . (W f - Wo )

Cu = = (6.207.a)
I + eo 1 + eo
sau pentru stratul elementar i, formula ernpirica:
, k- ~Wi
clil =--- (6.207.b)
J +k Wo

cu:
• L1w; = Wfi - WOf - variatia de umiditate la niveJul stratului elementar i,
calculata conform celor prezentate 10 fig.Z. 1 J 8, intre umiditatea
cea jnitia1a w();
de echilibru Wfi ~i ;

• k = y s / r ; ~ 2,0
• r.\';r WI - greutatea specifica a scheletului mineral (Ys ~ 2, 7 kN / Inc;
r ~II~ I 0 kN / me );
Cunoscand variatiile
medii de umiditate dill cuprinsul fiecarui strat
elementar (fig.ti.Zu.b), aflat 111 zona activa de umflare, stabilite pe baza
metodologiei indicate ill §2.2.1.2.4.5. se pot calcula umflarile specifice (C~i)
cu relatia (6.207.b) si respectiv valoarea umflarii ell formula (6.204.) .

• Estimarea deformatiilor P. U.C.M. dupd normele S.N.l.P. 2.02,()1-83

Proiectarea terenului de fundare at constructi i 101' fundate pe
P.U.C,M. conform prevederilor din normele S.N,I.P. 2.()2.01-83 lJ 05],
[171], [188], [190] si detaliate [243] include si estimarea urnflarilor (s',,; s·:,)
respectiv a ta arilor din contractii (sc) ca urmare a variatiilor de umiditate.
• Estimarea umfldrii .5"
Estirnarea urnflarii dupa normele S.N.I.P. 2.02.0]-83 are la baza tot
incercarea edornetrica, respectiv incercarea edornetrica dubla, eu ajutorul
careia se determina umflarea relati va a probei edometrice (£ ,,;) atasata unui
strat elernentar i,
Ca urrnare, metoda de calcul (fig.6.71.) presupune parcurgerea
unnatoarele etape:
• extragerea a cate doua probe de la acelasi nivel, sau apropiate,
• •

aferente mijlocului stratului elernentar considerat si supunerea lor

proceduri lor specifice metodei edometrice duble (ST AS 19 J 3/12-88,
respectiv ST AS 8942/1-89);
776 FUNDATII I - FIZLCA $1 MECANJCA PAMAN~rUltILOR

• trasarea diagramei sarcinii geologice «(5rz) pe grosimea zonei de

urnflare ( H; ) Incepand de sub talpa fundatiei;
• trasarea diagramei presi uni lor active «(5 p z) induse de presiunea (P)
transrnisa fundatiei;
• trasarea diagrarnei "frecarii negative" asimilata unei presiuni verti-
cale suplimentara deterrninata de rezistenta opusa de rnasivul de
pamant neumezit tendintei de umflare a terenului umezit;
• calculul presiunii totale p/()/ = (5~nz+ o-;z
+ 0-,;11 la mijJocul fiecarui
strat elementar de grosime hi;
• determinarea, pe baza celor doua curbe, a umflarilor relative 811;,
aferente fiecarui strat elementar i.
COTA SISTBMATIZARJI
VBRTICALE

,
p I,

.. co'rATALPU
F(JNDATt~11
•
presiunca
su limentara
p
.-
N Os geo
,AR

---_ .. __ .. _-- diagrall1a

c pz=a-p

m LtMll'" INt~ERIOAtU\ A ZONEt

cr supl -u ~---:--7~~-t-+t ACTIVn DE UMFLARE

Figura 6.71. Schema de calcul a deformatiilor pamdnturilor contractile dupa

S.N.l.P.2.02.01-83

Presiunea suplimentara (5s provocata de influenta greutatii partii

neumezite din masivul de P. U .C. M., vecina cu zona umezita se aproxirneaza
cu relatia:
(6.208.)
unde valorile coeficientului m; sunt date in tabeJuJ 6.29. III functie , de adan-
c imea relativa a mij locului stratul u i elemental' (z + D.r) I B ~iraportu I LIB.
 6. TASAREA ONSTRUCTIILOR 777

Tobel6.29. Valorile coeficientului m; de calcul a presiunii suplimentare determinate de

zona de pdmdnt neumezit

z+Dj
Raportul laturi lor suprafetei urnezi te LIB (dimensiuni Ie constructiei)
B
0 1 2 3 4 5
0,50 0
1 0,58 °
0,.50 °
0,43 °
0,36 °
0,29
2 0,81 0,70 0_,_61 0,50 0,40
3 0,94 0,82 0,71 0,59 0,47
4 1,02 0,89 0,77 0,64 0,53
5 1,07 0,94 0,82 0,69 0,57

Umjlarea relative £";, a stratului elernentar de grosime hi,

corespunzatoare unei presiuni totale P:,.i' aferente mijlocului unui strat
elementar i, se calculeaza cu relatiile:
• pentru cazul saturarii pamantului ca urmare a unor infiltratii ale ar 1:
(6.209.a)

cu:
- hn; == 110 . (1- C;) - inaltimea probei edometrice incercata la
umiditate uaturala, corespunzatoare presiunii totale medii
P;;t.1 == O'~nz.; + a;:/z.; + 0';1 aferenta m ijlocului startului elementar i;
- hsr.i - lnaltimea celei de a doua probe edometrice, dupa inundarea
~i
saturarea cornpleta, comprimata la aceiasi presiune PZ,.I'
• pentru cazul ecranarii suprafetei terenului si schimbarii regimului
hidrotermic:
w.eq - wo)
(6.209.b)

cu:
- Weq - umiditatea de echilibru, urniditatea finala stabilizata;
- wo; eo - valorile initiale ale urniditatii si respectiv a indicelui
porilor;
- k - coeficient care se deterrnina pe cale experimentala (in lipsa se
iak=2).
778 FUNDATIll- FIZICA ~I ME ANICA pAMA.NTURILOR

Umiditatea de echilibru se determina fie printr-un calcul de

redistribuire a urniditatii pe baza curbelor de retinere a apei la diferite
suctiuni (vezi §2.2.1.2.4.5.), fie direct pe cale experimentala, in baza unor
curbe de corelatie intre umiditate de echilibru - suctiune - presiune totala,
Weq = J(p). Pe baza curbelor stabilite experimental umiditatea de echilibru,
corespunzatoare unui strat elementar (i) se deterrnina pentru presiunea
[188]:

Pi = r w' Z- z.
I
+ 2p,(" (6.210.)
r;
"In care:
• Y)v - greutatea specifica a apei;
• z - distanta dintre suprafata terenului amenajat ~i nivelul apei
subterane;
• z, - adancirnea medie a stratului considerat, rnasurata de la talpa
fundatiei;
• PIO' - presiunea totala la mij locul stratului considerat;
• Y.t; - greutatea volurnica a scheletului mineral al pamantului dill
stratul elementar considerat,
Umflarile srJ; s;J pentru cele doua situatii de umezire ale terenului de
fundare constituit din P. U .C.M. sunt obtinute prin metoda insumdrii
umfldrilor straturilor elementare:
n

s LI = L c"l . hi . m; (6.211.a)
I

respectiv
n

..
'):,= L c;'; . hi . In; (6.211.b)
I

unde:
• m, - este un coeficient al conditiilor de lUC1-U, dependent de presiunea
totala medie P,::, eu valorile; •

- m; = 0,80 pentru p;;:, = 0,50 daN / em' ;

- nl, = 0,60 pentru p:~,= 3,00 daN / em" ;
,n
- m, = 0,84 - 0,08· P,ot pentru 0,5 < P:, < 3 dalv / em";
Po
 6. TASAREA CONSTRUCTIILOR 779

unde Po = 1 daN / em'

• n - numarul de straturi elementare in Cal"e a fost impartita zona activo
de umflare de grosime (H 0 ).

Limita inferioard a zonei active de umtlare se considera astfel:

• La infiltrarea apei in terenul contractil, pana la adancirnea La care
presiunea totala este egala cu presiunea de urnflare a pamantului (Pt,) ,
deterrninata conform ST AS 1913/12-88;
• la ecranarea suprafetei terenului se considera adancirnea stabilita pe cale
experimentala pentru fiecare zona climatica, iar ill lipsa acestora se
poate considera adancimea de 5,00 m.
• in cazul prezentei apei subterane, limita inferioara a zonei active de
umflare se ia cu 3,00 m mai sus de La nivelul initial al apei subterane dar
nu mai jos decat adancimea stabilita in prirnul caz;
• in cazul variatiilor de umiditate ca urmare a factorilor clirnatici, in Jipsa
unor determinari experimentale, se considera adancimea de 3,00 m.
• Tasarea (contractia) terenului de fundare determinata de
reducerea umiditatii
Marirnea tasarii terenului Scon ca rezultat al reducerii umiditatii se
deterrnina cu relatia (S.N.I.P. 2.02.01-83), [158], [171], [188], [190]:
n
Scon. = L e; .hi . 111c (6.2) 2.)
I

unde:
• Cci -este contractia liniara specifica a stratului elernentar (i),
deterrninata prin incercarea edometrica, sub 0 presiune egala eu
presiunea totals corespunzatoare rnijlocului stratului elernentar
considerat, prin variatia umiditatii din strat (respectiv proba) de
la valoarea sa maxima la cea minima;
• h, - grosirnea stratului elernentar;
• me - coeficient al conditiilor de lucru ega) eu 1,30;
• 11 - nurnarul de straturi elementare in care a fost impartita zona activa
de contractie a carei lirnita inferioara se stabileste experimental
...
sau, in lips a datelor experimentaLe se ia egala ell 5,00 m.
In cazul uscarii ca urmare a unor procese tehnologice ealde, limita
inferioara se stabileste pe cale experirnentala sau printr-un calcul
corespunzator,
780 FUNDATI( I - FIZlCA $1 MECANICA PAMANTURrLOR

• Estimarea presiunii de umflare (Pit)

•

Presiunea de umflare se stabileste pe cale experirnentala conform

metodologiei prezentate In STAS 19J3/12-88; N.E. 0001-96.
Presiunile orizontale ce se pot exercita asupra unor elemente de
constructie (fundatii, pereti de subsol, etc.) prin impiedicarea umflarii
P. U .C.M. se pot estima cu relatia:
(6.213.)
,.
In care:
• m - coeficient al conditiilor de lucru ega) cu 0,85;
• k, - coeficient ce depinde de intensitatea procesului de urnflare,
conform tabelului 6.30.'
• P~,ax- presiunea maxima orizontala deterrninata 10 laborator.
TabeI6.30. Valorile coeficientului k, de corectie a presiunii de umflare orizontale

Marirnea umflarii libere % in 24

. 0,10 0,20 0,30 0,40 0,50 0,60 0,70
de ore
k, l,40 1,25 I, 12 1,05 1,03 1,01 1,00

• Estimarea ridicarii suprafetei terenului neconstruit

Pentru estimarea amplitudinii deplasarilor (ridicarilor) suprafetei
terenuri lor contracti Ie, ca urmare a variati ilor sezon iere de umiditate vara
iarna (fig.2.1 03.) umflarea relativa a unui strat elementar se poate aproxima
cu relatia (6.207.):
- 2 . !ll-V,"ed ,i
Sui = 2· - (6.214)
•
I
1+eo
"In care:
• ~lV,rred - variatia medie a valorii umiditatii calculata ca medie aritrnetica a
variatiilor de umiditale ~w= Wn18X - W1nin , a doua. straturi elementare
•
succeSlve; .
• Wmax' Willin - umiditatile corespunzatoare perioadei eu umiditate maxima,
respectiv a perioadei de seceta maxima determinate prin masuratori
in situ sau estimate pe baza indicelui climatic (vezi §.2.2.1.2.4.S.);
• eo - indicele porilor determinat pentru situatia de seceta maxima.
 6. l'ASAREA CONSTRUCTllLOR 781

6.9. Estimarea tasarilor terenurilor de fundare

constituite din pamanturi saraturate sau umpluturi

• Calculul terenului de fundare constituit din pamanturi saraturate

trebuie sa aiba 1'0 vedere (S.N.I.P. 2.02.01-83), [J 05], [190]:
• aparitia, in cazul unei infiltratii indelungate de apa, a unei tasari
sufozionare (s,if, ), ca urrnare a dizolvarii si antrenarii saruri IOl~;
• modificarea proprietatilor fizico-mecanice ale terenului;
• acompanierea tasarii sufozionare de umflari, contractii sau pra-
busiri;
• 0 crestere a agresivitatii fata de rnaterialele din care sunt realizate
fundatiile.
,
Calculul la starea /imita de deformatie trebuie sa ia in considerare pe
lallga tasarea sufozionard, tasarile dill incdrcarea exterioard si eventual
prabusirea, umflarea sau contractia dupa caz, in raport de tipul parnantului,
conform celor prezentate anterior.
Tasarea sufozionara (s.if,) a terenului de fundare alcatuit din parnan-
turi saraturate se deterrnina prin insurnarea tasarilor straturilor elementare de
grosirne (/1, ), (S.N.l.P. 2.02.01-83), [J 05], [J 90] eu relatia:
"
s,\j. = L 8,~r.1. hi
1
(6.215.)
•
unde:
• Csj'.i - tasarea specifica relativa sufozionara a pamantului din stratul
elementar (i), la 0 presiune IJ1SUInata a sarcinii geologice «()~)
si a tensiunii induse de presiunea pe talpa fundatiei (0)2)'
corespunzatoare mijlocului stratului elernentar considerat;
• 11; - grosimea stratului elementar (i) a parnantului saraturat:
• 11 - numarul de straturi elementare, in care s-a impartit zona de tasare
sufozionara a pamantului saraturat,
Se vor lua in calcul toate straturile de pamant saraturat de sub talpa
fundatiei la care marirnea tasdrii specifice relative sufoziona re este mai
mare de J %.
782 rUNDATlll- FJZICA $1 MECANICA pAMANTURILOR

Tasarea specifica relativa (B.g.) a pamantului saraturat, corespun-

zatoare stratului elementar (i), atlat la adancirnea Z, se determina expe-
rirnental astfel:
• prin incercari pe teren cu placa III gropi sau 111 foraje (§.4.2.5.1.),
sub inundarea Indelungata, cu relatia:
(6.216.)
unde:
- Ssj'./J - tasarea sufozionara a placii sub presiunea 17 == O"yz + apz
corespunzatoare adancimi i z;
- d p - adancimea zonei active, de tasare sufozionara a terenului
sub placa.
• prin incercari de laborator de compresiune-filtrare, prin metoda
edometrica dub la, cu rel atia:
V
c.if. = 1'\'r./J - h.if./J)I hng (6.217.)
- hng - Inaltirnea probei la umiditatea naturala sub actiunea unei
presiuni egale eu p = O"yz ;

- hsr.p - inaltimea aceleiasi probe dupa saturare cornpleta cores-

~ ...
punzatoare unei presiuru P = (J"yZ + O"/)Z ;
• •
- h,r/.{J - inaltimea aceleiasi probe pentru aceeasi presiune
p == ar z + O',lZ' dupa filtrarea indelungata si solvarea / spa-
larea sarurilor din proba,
Dupa ce a avut loc consolidarea, prin diverse tehnologii, a paman-
turilor saraturate, valorile de ealcul ale s.~r. se vor stabili pentru parnantul
saraturat consolidat in stare saturata. Daca solvarea sau spalarea nu este
posibila sau a fost impiedicata se va incerca proba la umiditatea naturale
( Wtlell. ) daca la w = W p daca l'tll1(tf. < W p > [l 90].
W'll1t, Z W p ~i
,

• Estimarea tasarilor fundatiilor plasate pe umpluturi, trebuie sa

aiba in vedere, (S.N.I.P. 2.02.01-83), [105], [l90], dincolo de aspectele
cantitative si posibilele efecte asupra fundatiilor si constructiilor In
ansamblul lor, care pot f cauzate de neomogenitatea acestora 111 ceea ce
priveste cornpozitia materialului de umplutura, cornpresibilitatea neuniforrna
in plan vertical si orizontal, capacitatea mare de autoindesare la actiuni
 6. l"'ASAREA CONSTRUCTIJLOI~ 783

vibrator. i, conditii hidrologice variabile In tirnp ~idescompunerea inclu-

ziunilor organice 'ill cazu) in care depasesc 3% la nisipuri ~i 5% la argile,
precum ~i tasarea stratului suport, subiacent.
Toate aceste aspecte irnpun ca cercetarile de teren, d.e regula incer-
cari eu placa, sa capete 0 extindere adecvata in raport si de importanta
.., .'
[ucraru,
Tasarea totala a unui astfel de teren de fundare se obtine prin
1r18Urnarea:
• tasarilor dill actiunea sarcinilor transmise de constructi i;
• tasarilor suplimentare din autoindesarea parnanturilor din
umplutura sub propria greutate ;
• tasarilor suplirnentare din autodescompunerea incluziunilor
•
orgamce;
• tasarilor (prabusiri lor) straturilor subiacente urnpluturii din
greutatea. proprie a umpluturii si a presiunilor transrnise de
fundatie.
Tasarea umpluturii sub actiunea presiunii efective transmisa de
fundatie se estimeaza prin metoda insumari i tasarii straturi lor elernentare
(§. 6.4,) eu relatia [190]:
n In eel

S "U.
= f3 '~ pZ.I. hi (6,2L8.a)
I E.I

sau
n

S= f3 . L !lei' hi (6.218.b)
I

unde:
• f3 = 0,8 - coeficient al conditiilor de lucru;
• cr;~~1- tensiunea medie la nivelul stratuJui (i) indusa de presiunea
( P e/. ) transrn isa de talpa fundatiei;
• E; - modulul de deformatie la nivelul stratului (i);
• h, - grosimea stratuJui elernentar;
• 8ei - tasarea specifica relativa deterrninata pe eurba de compresiune -
tasare pentru presiuniJe medii care solicita stratul elementar (i)
.imua
. . 1e Pli = a II' .; = k"
'L.Jy,'
h . {j I m In
i ~J Ina e P2i = arz.; +a,)z.i'
rz
Daca umplutura este de data recenta, tirnpul scurs de la realizare este
mai mic decat durata necesara autoindesarii (Tabel 6.31.), [' 05], [I ()O],
atunei pentru a se tine searna de aparitia tasarilor suplirnetare prin
784 FUNDAFfl1 1- F1ZlCA ~I ME ANJCA J)AMAN'''URILOI~

autoindesare, diagrama sarcini i geologiee se traseaza cu valorile date de

relatia:
(6.2 J 9.)
unde:
• k = 0,40 - pentru parnanturi de urnplutura care nu s-au consolidat in
zacamant (nisipuri in afar! de cele prafoase ~1zguri);
• k = 0,60 - pentru terenuri de umplutura care nu s-au consolidat in
zacamant (nisipuri prafoase, pamanturi argiloase, cenusi);
• k = 1,00 - pentru terenuriJe de urnplutura autoindesate.
Tahel 6, _11, Durata orientativd necesard autoindesdrii umpluturilor
Durata necesara pentru
Denumirea terenului de urnplutura
autoindesarea terenuJui ani
l rnplutura executata uniform, la indesare
insuficienta:
- pamant nisipos 0,5 ... 2
- parnant argilos 2, .. 5
Descarcari de teren din deseuri de productie:
w ~ ••
- pamant OISIPOS 2 5
- pamant argilos 10 15
- zgura, pamant pentru forme 2. ,.5
- CeJ1U~a,praf de furnal 5. , . J 0

lllgr'amadiri de teren si deseuri de productie:

- pamant nisipos 5 .. , 10
..,
- zgura 5, .. 10
- pamant argilos 10, .. 30

• Tasarea ..straturilor subiacente se estirneaza tot prin metoda

insurnarii tasarii straturilor elementare, sub actiunea presiunilor transmise de
fundatii ~i a greutatii pachetului de umpluturi de deasupra.
Se admite a nu se considera tasarea suplimentara a straturilor
subiacente daca vechimea umpluturii este mai mare de 2 ani la nisipuri si 5
ani la pamanturile argiloase [190].

• Tasarea suplimentard prin descompunerea incluziunilor organice

(cand parnantul nu este salurat eu apa), la un continut q = 3 + 10% de
substan]e organice, se poate aproxima cu relatia [105], [190]:
 6. TASAJtEA CONS'rRUC-rJlLOR 785

s
or.
= 77 . "
~
q; . rsi -h .
I
(6.220.)
r
unde:
• 77= 0,40 - coeficient care tine seama de posibilitatea existentei
incluziunilor de rnaterii organice atat in pori i parnantului cat si
In jurul particulelor;
• qj - continutul de incluziuni de materi i organice, CSTAS 7107/1-76);
• r.."- greutatea specifica a scheletulu i mi neral;
• r - greutatea volumica a pamantului;
• hi - grosimea stratului elementar (i) din cuprinsul stratului de
urnplutura din zona activa a fundatiei care contine incluziuni de
materi i organice.

6.10. Tasari admisibile sao tolerabile

Tasarile reprezinta expresia vizibila, IJ'l corpul unei constructii pro-

iectata ~i executata, a starii de tensiuni si deformatii cauzata de lncarcarile
transmise de aceasta, expresie care se rnaterializeaza efectiv, atunci cand
proiectantul si / sau constructorul Ie "scapa" de sub control, 'in degradari
care pot fi [38], [46], [92], [210]:
• "arhitecturale' care sunt vizibile, prin fisuri, in panourile de
zidarie, plansee, finisaje sau inclinari ale structurilor rigide
(ziduri de sprijiu, cosuri de fum, turnuri de telecomunicatii, etc.);
• tructurale care se localizeaza in elernentele structurale, portante
(stalpi, grinzi, zidarii), ca urrnare a Ull01" tasari diferentiale
severe, care pot genera colapsul structurii ~iimplicit at con-
structiei, prin flambajul stalpilor, aparitia articulatiilor plastice la
grinzi, deplasarea si dislocarea zidariei portante;
• combinate, Cli aspecte arhitecturale si tendinte structurale ca
fisuri in plansee, stalpi, grinzi, pereti portanti, Intepenirea usilor
si ferestrelor, dislocatii ale conductelor, dezaxarea rnasinilor, etc.
Daca degraddrile arhitecturale ~j 0 parte dill cele combinate pot
afecta, In functie de destinatia constructiei $i respectiv clasa de importanta a
acesteia (ST AS 10 100/0-75), buna exploatare prin atingerea starii Iirnita a
exploatarii norrnale (S.L.D.E.N.), cele structurale au sernnificatia clara a
unei stari lirnita ultime (S.L.D.U.) cu scoaterea din uz a acesteia.
786 J<'UNDA'fll J - FIZICA $1 MECANICA rAMANTURILOR

Ca urmare "visul" (nu lntotdeauna economic) al oricarei "echipe",

proiectant - constructor, ar fi sa poata real iza constructii cu tasari nule.
Acest IUCl'U este practic imposibil, In principal datorita
cornpresibilitatii parnanturilor care constituie terenul de fundare, dar si [38],
[2 1I]:
• variatiilor de stratificatii ce implica 0 variabilitate a indicatorilor
proprietatilor mecanice ale pamantului (E; M; ay; my' c,; cr) in plan vertical
/ orizontal dar si prin prezenta unor incluziuni de Ientile de argi la intr-un
teren predominant nisipos sau invers (fig.6.72.a ~ib) si chiar fundatia care
reazema partial pe un teren bun ~i partial pe unul rnai putin bun (fig.6.72.c);
• incdrcari cu valori diferite pentru grinzile de fundatie (fig.6.72.d)
sau radiere flexibile sau a suprafetelor mari construite, cuprinzand rnulte
fundatii izolate rezernate pe pamanturi cornpresibile omogene;
• executarea in etape a partilor / corpurilor aceleiasi cladiri sau
executarea U.llor aripi suplirnentare dupa rnai multi ani de 1a executarea
cladirii principale initiale;

p p p p p

. . ..' ...-
, " ~ -1-
,. . --_
----~__,_--
::-
~ -??=.::
;.
W '.

.'
•

• ---. I -:::: .... .__1 -

• .' . - ...... r •.• ..
I •
.: '. ....~.
'~;J!!J' '. ' ....
"' : . ..
'..
. ·c !!!;p;: ~ : .: ; •• -~ _--
• ,•
Q:=::::::.:::::- ~
- - 0- __

, ,

'\g£i6;ft , ".,_ _-. ._. - ---

_ _ _ '4

A' " ,.' _ l _ -_.-

-_ ARC 111~ TEt~EN ()M()GP.N
_ . ---
i
c:c::~ I. ___ -I _. ...
__ . .,.
.' • •r _ ~I I"RAcrfC IZ<)rR,()p_
t;.. s' ':. ....... 'I ~. "_ ... - _.- I: ,2 :~- . VAI~rOAsA-':-- - ~ ,- ----- - _.- _-.
- ....-.. --_ .. ------
..
to·.

I.
\ .. '"
..,
.
..'...... .., .·.1' .
.'1' . .';.1',
".
'.. . . • '. ..'
I • - _- ...
- _----- ...
......--_....
... ------- --
•

a) Ientile de argild b) lentile de nisip c) rezemare pe straturi d) incdrcdri diferite

intr-un teren de intr-un teren de CLI compresibilitate pe stdlpi
fundare fundare preponderent diferita
PI <P2<P3
preponderent din de argild
• •
nlSIIJ

Figura 6.72. Tasiiri diferentiale datoritd variabilit/itii caracteristicilor terenului de fundare

sou a incarciirilor inegale

• variatii de conditii locale de amplasament prin existenta

anterioara,
pe 0 parte a noului amplasament, a unei constructii care transmitea Incarcari
mari terenului de fundare ~i care prin demolare ~i eliberarea
arnplasamentului a dus la 0 decornprirnare a, pamantului sau realizarea unor
umpJuturi partiale pentru nivelarea suprafetei,
'"
In consecinta celor prezentate mai sus, neputandu-se realiza tebnic
sau economic, fundatii si implicit constructii de tasare nula, preocuparea
 6. TASAREA 'ONSTRUCrIJLOR 787

cercetatorilor, proiectantilor constructorilor

~j s-a indreptat spre ana] iza
influentei tasarilor terenului de fundare asupra starii de tensiuni si deformatii
din structura constructiei ca si stabilirea marirnii lirnita a tasarilor pentru
care, prin nedepasirea acestora, sa se evite degradarile arhitecturale,
structurale sau combinate ate aeestora.
Pentru aceasta tasarile fundatiilor se divid in trei tipuri d baza
(fig.6.73.) [3J], [38J, [37], [92]:
• uniforme (fig.6.73.a), practic deplasarea pe verticals a punctelor
talpii fundatiilor este aceeasi si in consecinta degradarile se localizeaza fa
racordurile de utilitati sau alte conexiuni din susul cladirii, Tara tensiuni si
deformatii in structura, De rnentionat tasarea practic uniforrna de cca, 2,70m
(tasarea diferentiala de cca. 15 ern) a rnasivuJui Palat al Artelor Frurnoase
din orasul Mexico, construit 'in anul 1904, asezat pe un radier puternie si
care practic nu a avut degradari. De fapt [46] la constructiile din orasul
Mexic, viteza de crestere a tasarilor de eca. 20-30 em ~i tasari totale de cca.
l,OO In/an sunt deja lucruri obisnuite,

-------
.' I

-
I~ L ~ I ,-cr---=L~
a) lin i forma b) inclinari sau distorsiuni c) neuniforrna

Figura 6.73. Tipurile tasdrilor de IJQZQ

• inclindri sau distorsiuni (fig.S, 73 ,b) ale constructiilor rigide care

pot induce "degradari ' de ordin vizual sau afecta increderea utilizatorilor In
rezistenta si stabi Iitatea acesteia, tara alte tipuri de degradari. eel 111ai
fairnos caz este [46], respectiv "lectie' despre tasari, Turnul din Pisa, care
dupa cele mai recente masuratori prezinta 0 lasare maxima de 2,80 m intr-o
parte si 0 tasare minima de 0,80 m In cealalta parte, rezultand 0 inclinare de
cca. 5° (8,7% - ochiul nu poate sesiza inclinari < 1%) tara sa ajunga In
domeniuJ degradarilor structurale si nici chiar arhitecturale:
788 FUNDATIL l-I~'LZlCA $1 MECANJCA PAMA.NTURILOR

• tasdri neuniforme, diferentiale sau relative (fig.6.73.c) aparute intre

diferitele parti ale constructiei, indue in structura, prin asa num itele cedari
de reazern, eforturi suplirnentare care due la aparitia degradarilor
arhitecturale, combinate sau chiar la cedarea (colapsul) structurii de
rezistenta, Meyerhof a aratat [2) 1] ca tasarile diferentiale, ale unui cadru din
beton armat cu trei deschideri si cinci niveluri, de circa !!l 1 L = 1/950, a
deterrninat cresterea momentului incovoietor intr-o anurnita grinds a
cadrului cu circa 74%.
Cercetarile all aratat ca prezenta panourilor de zidarie intre stalpii si
riglele cadreJor din beton arrnat reduce aceste cresteri "spectaculoase' ale
momentelor Incovoietoare, ca si ritrnul lent de tasare al argilelor catoe
confers structurilor timpul sa se adapteze 1 conformeze deforrnatiilor
terenului de fundare limitandu-se amploarea degradarilor.
Existenta rosturilor multiple Ja zidarii ca si mortarul pe baza de val' a
conferit unolO constructii foarte vechi 0 mare adaptabilitate la teren. Se
citeaza [42], spre exemplificare, cazul bisericii de la Pacito din Mexic
construita in secolul aJ XVII-lea care prezenta, inainte de a fi restaurata, 0
tasare diferentiald de 1,5 m tara a aparea degradari importante, preeum si
cazul podului Alma care a preluat tasari de peste 30 ern rara sa apara fisuri.
Privite prin prisrna acesto.r tl~ei tipuri de tasari de baza s-au emis
urrnatoarele aprecieri generale asupra comportarnentului structuri lor [3 J ],
[42], [21 1], [214]:
• tasdrile mari nu se produc in mod obligatoriu la constructiile
mari si grele, ele putand avea Joc, cu degradari mult mai
periculoase, la cladiri eu unu - doua niveluri, fundate pe
pamanturi ITIoi, care ridica importante problcme de ordin
economic ~i tehnic;
• structurile din otel si chiar zidarie portanta cu rosturi multiple ~i
111 special cu rosturi cu mortar, de var sunt mai adaptabi le Ja
tasari diferentiale decat eele din beton armat tara urnplutura din
zidarie;
• pentru constructiile inalte, asimilabile ca fiind perfect rigide, ca
furnale, cosuri de fum, cosuri pentru silozuri, are irnportanta I

limitarea tasarilor totale, in principal din considerente de

exploatare, si mai putin din punctul de vedere al tasarilor
diferentiale;
• constructiile relativ rigide, ClIIU ar fi cele eu schelet din beton •

armat, eu grinzi continui, pentru care prezinta importanta

•
 6. TASAltEA CONSTRUCTJILOR 789

marirnea sageti 101' ~j incovoierilor, apar ca fi ind cele mai

sensibile la tasari neuniforme;
• constructiile nerigide de tipul cladirilor civile si indust iale cu
zidarie portanta de cararnida, fundul rezervoarelor elastice, etc.,
desi pot ft considerate mai putin sensibile la tasari neuniforrne,
totusi este important ca sageata, inclinarea sagetii si incovoierea
relativa sa nu depaseasca anumite limite;
Fata de aceste aprecieri generale relativ unanim acceptate A. Caquot
~i J. Kerisel [42] considera:
• structurile din beton armat si otel cu mat multe etaje preiau
tasarile diferentiale Inai bine decat se afirma si in consecinta trebuie "Iuptat"
cu tendinta proiectantilor de a irnpune tasari diferentiale maxirne foarte
mici, fiind tehnic imposibil de obtinut, fie obtinute cu cheltuieli exagerate;
• lunda/tile structurilor importante sau inalte nu sunt intotdeauna
acelea care ridica ceJe mai delicate probleme, deoarece pre til fundatii lor
speciaJe de adancirne ramane adesea moderat ill raport cu costul aeestor
suprastructuri.
Pentru a se fixa, pentru fiecare caz de structura in parte, lirnitele
ad mise, permise sau tolerabile, s-au definit (ST AS 3300/2-85) [38], [37],
l42] [92j, [J 12], [243] urrnatoarele tipuri de tasari (fig.6.74.):
• tasarea absoluta (fig.6.73.a si fig.6,74.a si b), ca reprezentand
deplasarea pe verticala a unui punct al fundatiei, de regula centrul de
greutate;
• tasarea medie probabild a constructiei, ca fiind media aritmetica
a eel putin trei fundatii izoJate ale constructiei caracteristice prin
dimensiunile In plan ~iincarcari. Aceasta se poate calcu la si ca medie
ponderata in raport eu ariile (A;) talpilor fundatiilor:
n

LSI ·Ai
I
Smed. = 11
(6.221.)
LA; I

• tasarea relativa probabild sou difereruiald relativd (fig.6.74.c si

d) ca fiind raportuJ dintre tasarile a doua fundatii vecine (SA - S 13) sau a doua
puncte invecinate apartinand aceleiasi fundatii (8ij) si distanta dintre ele
(L ) luand Jl1 considerare cea rnai defavorabila situatie
, de incarcare:

(2.222.)
•
790 FUNDATII I - FIZICA ~I MECANICA pAMANTUf{ILOR

I
,S4/ ~
e
, )----
I •
I•
, I ---.

I,
•
FUNDA'rlA
I
• y
I

"I, ® ®! · " ]1
I ',;/

I
• II
I
".. ) ".".... ~' i•
I I
'8
sA ~)-- _ _._
-t--'()---';...._-o --f-
S
8
- -- ----+-- So
" e
' ~ ._.,._ s
I
•
• -- --_. L
.,
S 1 :J
• ~- 2.
l'
I
sA =s B
B
a) tasare absoluta b) tasare relative
c) unghiul relativ de torsiune
• tasari specifice fundatiilor izolate rigide al constructiei fundati pe radier

I- L
-I ,~ L ~
- I I -
i (t) i

\
• • 1"~
'
'1 ~....
.. 'I'.J
.-
(4 ..
I I .(
',1 i "i t {Ii t'~' ,.;~!,}' 'f ~ ••
j ~1!!l: J

E A - ·~----~f--
-.1; D Lj~~ E _

E'

B' -, ,
,,
-,

d) tasare neuniforma Tara lnclinare e) tasare neuni forma eu tnctiuare

f) covata g) ~a h) covata ~i
~a
,
Diferite forme ale tasarii neuniforme pentru fundatii elastice/grinzi/radiere

Figura 6.74, Scheme pentru definirea tipurilor de tasdri si elementele acestora

• inclinarea fundatiei (fig.6.73.b si 6.74.e), tgB, reprezinta dife-

renta dintre tasarile a doua puncte extreme ale fundatiei, raportata Ladistanta
dintre ele (lungimea, la~imea sau diametrul fundatiei):
 6. TASAREA CONS1'RUCTIJLOR 791

tgB =- fig.6.73.b (2.223.a)

L
sau
s -s
tgB = E A fig.6.74.e (2.223.b)
L
• ..sdgeata (f) sau deflexiunea (~) reprezinta distanta maxima pe
verticala masurata intre tangenta la profilul tasarii, paralela eu Iinia inclinarii
(AE) si aceasta (fig.6.74.d ~i e);
• fncovoierea relativa sau raportul deflexiunii reprezinta raportul
dintre sageata (f) / deflexiunea (~) si lungimea partii din constructie care
se tncovoaie rara schirnbare de semn, (fig.6.74.f si g):

i=j·=~~2.sc-SA-Se (6.224.)
L L L
• tasarea diferentiala (Oli) ca diferenta intre tasarile a doua punete
lnvecinate apartinand aceleeasi fundatii (fig.6.74.d):
o(j = 0AB = SA8 = SA -S,8 (6.225.)
• distorsiunea unghiulara (17ij) sau rotatia relativa (Pi} )
(fig.6.74.e ~i
d) ca fiind raportul dintre tasarea diferentiala (Oy) si lungunea
aferenta (bij)' dill care se seade inclinarea:

17 AB ==
s AB - (1) (6.226.a)
lAB

sau f3 -
AB - °AB (6 .22 6 .b )
lAB
• deformatia unghiulard:
~AC llsCD
a == .+ (6.227.)
lAC ICD

unde I!ls AC: respectiv ~CD reprezinta tasarile diferentiale intre punctele A C
si respectiv CD; .
• deformatii complexe rezultate, spre exemplu, prin suprapunerea
mat multor tipuri de deformatii de tipuJ celor prezentate in figura (6.74.d ~i
e) care prezinta atat inclinari {{1} ) cat ~i
incovoiere relativa;
792 FUNDATIII - FIZlCA ~I MECANICA pAMANTU'RlLOR

• unghiul relativ de torsiune ( X ) al constructiei (fig.6.74.c) care

incearca sa caracterizeze comportarea spatiala a constructiei, fundatiilor de
tip radier, In baza celor pentru tasari inregistrate III colturile fundatiei:
S -8
(}1 ~ tg (), = - I 2
B
(6.228.)
s -s
82 == tg(}2 =- 3 I
B
De remarcat ca deformata fundatiilor elastice (tig.6.74.f,g ~i
h) poate
avea profile variabile, in forma de covata sau sa, ori combinate In raport de
distributia incarcarilor (P;) pe fundatii, de valorile relative ale acestora
( ~) precum si de distributia compresibilitatii terenului III lungul
fundatiilor (fig.6. 72.c si d). Avand definite tipurile de baza ale tasarilor,
precum si tipurile de degradari care pot fi induse in structuri, se pune
evident problema stabilirii valorilor limits pentru tasari sau componentelor
acestora spre a evita aparitia starilor lirnita S.L.D.E.N. respectiv S.L. D. U.
• 0 prima abordare a acestei probleme a fost facuta de catre
Skempton ~i Me.Donald (1956) [3 1], [37], [46], [92] care au urrnari t 98 de
constructii cu structuri de rezistenta realizate din zidarie portanta otel si
beton armat constatand la 40 dintre acestea degradari arhitecturale si chiar
structurale.
"
In baza acestor constatari au propus praguri limita pentru
distorsiunea unghiulara, tasarea diferentiala si tasarea maxima in cazul
fundarii pe argila, sau nisip (valori recornandabile in proiectare) spre a fi
respectate in a se evita aparitia degradarilor rnentionate (tabel 6.32.)
Tabel 6.32. Tasdri limitd ale constructiilor $1valori maxime recomandate in mm'

Tipul fundatie
Criteriu fundatie tip radier
oarnantului izolata
< istorsiunea degradari arhitecturale 1/300
unghiulara
~/L degradari structurale• 1/150
,
tasarea di ferentiala argila 45 '40'
maxima bij OlSIP
• •
30 (25)
• argila 75 65'1 75-130 '60-100
tasarea maxi Ina • •
nISI) 50 (40', 50 ·75 (40-60

• Tabelul original este in inches

 6, l'ASAREA CONSTI~ucrrlILOR 793

• Terzaghi $i Peck (1948) sugereaza ca valori limita 0 valoare

maxima pentru nisipuri de 25 mm ~icea diferentiala de 0,75 dill tasarea
• OJ

maxima.
• Polsh si Takor (1957) [105] indica valori de distorsiune
unghiulara 1] sau /3 (~/ L)de 1/500 pentru degradari arhitecturale si de
1/250 pentru cele structurale, La concluzii similare a ajuns si Meyerhof
(J 956).
• Bjerrum (1963) [92] a ararat ca nu s-au inregistrat deteriorari
la cladiri pe radier general fundate pe argila, pentru tasari diferentiale mai
mici de 125 nun si tasari totale de 250 mm.
Deteriorari au fost inregistrate la cladiri cu fundatii izolate pe argile
pentru tasari diferentiale mai mari de 50 mm si totale mai mari de 150 mm.
Totodata el indica urmatoarele deforrnati i unghiulare limita la care
pot apare degradari (tabel 6.33.) [37], [211].

Tabel 6.33. Deformatiile unghiulare 10 care S1,(fl1 de asteptat degraddri ale construciiilor
Deforrnatia
,
unghiulara (radiani) Cornportarea constructiei

Lirnita la care pot aparea di ficultati in functionarea

11=1/750 (0,0013)
utilajelor sensibile la tasari

n= 1/600 (0,00167) Limita pericolului de degradare a cadrelor ell diagonale

Lirnita de siguranta la cladirile la care nu sunt n rmise

11=1/500 (0,002)
Iisuri Ie
Limita la care sunt de asteptat prirnele fisuri In zidurile
11= 1/300 (0,0033)
despartitoare
Limita la care sunt de asteptat dificultati in Iunctionarea
1Ft/300 (0,0033)
podurilor ruJante
Limita la care inclinarea constructiilor rigide inalte devine
1F1/250 (0,004)
vizibila
Fisuri apreciabile In zidurile despartitoare si ill zidaria din
1]= 1/ 150 (0,0067)
cararnida
Lirnita de siguranta pentru zidurile flexibile de caral11ida,
'7= 1/150 (0,0067) la care hll < 1/4
Lirnita la care pot aparea degradari generate ale structurii
1]= 1/150 (0,0067)
constructiilor
,
794 FUNDATIJ 1- FIZICA $1 MECANJCA rAMANTURILOR

• Burland si Wroth (1975), [J 05] indica pentru raportul de

deflexiune (~nllL,( 1L), pentru structuri din zidarie portanta urmatoarele valori
Iimita: ~nlax 1L = 2·10 pentru L 1H = I
~n1ax 1L = 4 ·10-4 pentru LI H =5
• Grant et all (1974), [31], l38], [46], [,105], [*] a preluat studiul
lui Skempton si McDonald aditionand pe langa cele 98 de cladiri alte 95, de
data mult Inai recenta (unele dupa 1950). Ei au concluzionat ca lirnita 1/300
este depasita si cladirile inregistreaza unele degradari, propunand ca aceste
relatii simple, usor de uti lizat, sa fie privite cu precautie, lirnita de ]1300
trebuie privita ca 0 limita larga, care nu ia in considerare conditiile specifice
fiecarui amplasament, caracteristicile fiecarei cladiri in parte, 0 interesanta
retrospectiva asupra acestor probleme a realizat Wahls (1981), [37], [**].
Cum tasarile diferentiale (A), respectiv distorsiunile unghiulare 1
rotirile relative (11;B), sunt relativ greu de evaluat, s-au cautat solutii de
gasire a unor corelatii intre tasarea totala maxima si aceste marimi,
Astfel, in lucrarea [42] se exprima tasarea diferentiala maxi rna, ill
baza unor observatii de teren ca reprezentand:
~ = O,20·.srnax - pentru suprastructuri rigide pe argile;

~ = 0,40· ~S'nlax - pentru suprastructuri flexibile pe argile;

~ = S'"UX - pentru nisipuri.

1'\

In alte lucrari [214] se apreciaza ca tasarea diferentiala ar reprezenta

1/2 din tasarea maxima sau chiar 3/4 [31].
Grant et all [38J, [J 05] indica 0 corelatie de urmatorul lip:
~

smax = R· (6.229.)
L
intre tasarea maxima si deflexiunea relativa [5 J '] respectiv raportul
deflexiunilor (~IL) [37] cu valorile lui R date I'll tabelul 6.34.[38].

[.] Grant R., Cristian J.T. and Vanmarcke E.I-I. - "Differential Settlement of Buildings'
A.S.C.E . .I. Geotecll. Eng. Div., vol. I00, Sept. 1974
r··] Wahls II.E. - "Tolerable Settlement of Buildings' A.S. '.I_!, . .l. Geotech. Eng. Div.,
vol.l07, Nov.1981
 6. T ASAREA CONS'''RUCTfILOR 795

Tabel 6.34. Corelatii valori tasdri maxime admise (~ = sm3x) deflexiune relativii (~/ L)

Ti pul funda iei

TipuJ de pamant Valoarea
izolata radier
R 22500 30000
argila
smn]( (min) 75 )00
• • R 1500 L800
rnsrp
S max (rnrn) 50 60

• Egorov [214] indica urmatoarele valori limita pentru tasari in

raport de rigiditatea structurii (tabelul 6.35.)

Tabel 6.35. Tasari, inclinari, sdgeti si lncovoieri maxime admise pentru constructii

Tipul constructiei Tasare uniforma Marimi relative

(ern) inclinari v
sageti "" ••
~lincovoien

perfect ri gida 25 - 50 0,005 -

relativ rigida 5 - 1O 0,002 0,001
nerigida )5 - 25 0,002 0,002

• STAS 3300/2-85 indica urmatoarele tasari limita (tabelul 6.36.),

iar valorile din normeJe S.N.l.P. sunt prezentate in tabelul 6.37,
"
• III tabelul 6,38 sunt prezentate tasarile limita uzitate dupa [61].

Daca tasarile calculate ~iin special cele neuniforme nu se pot

incadra ill limitele prescrise, iar suprastructura nu a're suficienta rigiditate
pentru a impiedica deplasarile diferentiale exagerate, utilizand fundatii de
suprafata obisnuite, atunci, in scopul reducerii tasarii totale si diferenriale la
valori aceeptabile se pot adopta urmatoarele solutii [2 J J]:
• prevederea unui radier gros ell grinzi incrucisate inalte;
• reducerea presiunii nete exercitata pe teren prin prevederea un01'
subsoluri adanci;
• utilizarea fundatiilor directe de adancime (chesoane) sau a
fundatiilor pe piloti pentru a depasi strueturile de pamant com-
presibile;
• incarcarea cu Jest / urnplutura de parnant a partilor mai putin
incarcate ale constructiei;
• plasarea In stalpi a unor dispozitive de ridicat (prese / cricuri)
pentru a readuce la orizontala structura.
796 FUNDATI) I - FIZICA $1 MECANICA pAMA.NTURILOR

7abeI6.36. Deplasdri sau deformatii admise. Va/ori orientative (STAS 3300/2-85)

Deplasari sau deforrnatii orientative admise

Deforrnatii Deplasari (tasari) in. ern
Tipul constructiei
Tiplil Valoare Valoare
Tipul deplasarii
defornlatiei adrnisa admisa,
Constructii civile si industriale eu
structura de rezistenta in cadre. tasare absoluta
tasare relativa 0,002 8
a) Cadre din beton armat fara maxima, SnulX

umpluturd de ziddrie sau panouri

b) Cadre metalice lara umpluturd de tasare absoluta
1 tasare relativa 0,004 12
ziddrie sau panouri maxima, Smax
c) Cadre din beton armat cu tasare absoluta
tasare relativa 0,001 • ... 8
umpluturd de zidiirie maxima, S
d) Cadre metalice Cll umplutura de tasare absoluta
tasare relative 0',002 • .., 12
ziddrie sau panouri maxima, Smax
Constructii in structura carora nu apar
tasa re abso lu ta
2 eforturi suplimentare datorita tasarilor tasare relative 0,006 • ... 15
neuniforme maxima, Snl'a~r
Constructii multietajate cu ziduri "tncovoiere
,

portante din:
a) panouri mari
relative, ,r 00007 tasare medie, s; 10

A •
b) zidiirie din blocuri sau cdramidd, mcovoiere
0,00 I tasare medie, 10
3
.tara armare relativa, .1"
Snl

c) ziddrie din blocuri sau cdrdmida "mcovoiere

'

'" . 0,0012 tasare medie, .5"1 l5

armata sau cu centuri armate relativa,
inclinare
"
d) independent de materialul zidurilor transversala 0,005 - -
tgB,,.
Constructii inalte, rigide: lncl inare
a) Silozuri din beton armat: longitud inala
- turnul elevatoarelor si grupurile de sau 0,003 tasare medie, .Sn1 40
celule SU711 turnate monolit $1 reazemd transversala
pe acelasi radier continuu tgB
- turnul elevatoarelor si grupurile de inclinare lon-
celule sunt din beton armat gitudinala sau
transversa la 0,003 tasare medie, Srh 30
prefabricat si reazemd pe acelasi
•
radier continuu {gO
inclinare
4
transversala 0,003 tasare medie, Snl 25
- turnul elevatoarelor rezemat pe un tg B tr
radier independent inclinare
,

longitudinala 0,004 tasare medie, s., 25 •

I

tgO I
 6. ,-'ASAI{EA CONSTRUCTIILOR 797

TabeI6.36. Deplasiiri sau deformatii admise. Valori orientative (continuare)

Deplasari sau deforrnatii orientative admise

Tipul constructiei Deforma ii Deplasari tasari) in em
Tipul Valoare Valoare
Tipu I deplasari i
deforma iei adrnisa admisa
inelinare
longitudinala
- grupuri de eelule turnate monolit sau 0,004 tasare medic, s,,, 40
rezemate pe radier independent transversala
lc~0
-
inclinare
- grupuri de celule din beton armat longitudinala
prefabricat rezemate pe radier sau 0,004 tasare medic, \'", 30
independent transversala
4
tgO
b) Cosuri de fum cu indltimea H:
inelinare 19 B 0,005 tasare medie, s; 40
-Ii < 100 m
-J()O -
<H <- 200 m inclinare tg 0 1/2H· tasare medie, s.; 30
-200 <-H -< 300 m lnclinare tg 0 1/2H tasare medie, Sm 20
- H> 300 m inclinare tg 0 1/2H tasare medie, s; 10
c) Alte constructii inalte, rigide cu
inclinare IgO 0,004 tasare medie, .t",\,• 20
inaltime panii la 100 m
-
.) H in metri;

Tabel 6.37. Deformatii limita ale terenului de fu 11dare conform S.N.I.P. 2.02.0 J -83
Deforma ii limita ale terenului de fundare
tasarea medie
• diferenta -
onstructia s; (tasarea
relativa a inclinarea
tasarilor maxima Smal'.II)
"III cm

Cladiri de productie cu un nivel ~i cladiri cu

rnai multe niveluri cu carcasa completa
I
- beton armat 0,002 - I'8'I
- otel 0,004 - 12
Cladiri si constructii, in elementele de
2 constructii ale carora nu apar solicitari din
tasari neuniforme 0,006 - '15
Cladiri eu mai multe niveluri eu pereti
portanti din
- panouri mar; 0,0016 0,005 10
3 - blocuri mar; sau ziddrie de caramidafora
'"
armaturi . 0,0020 0,005 10
- idem, Cl,1 af'111011Jri,
printre care ell
construirea centurilor din beton armat 0,0024 0,005 15
•
798 FUNDATlll- FIZICA $1 MECANICA I>A.MANTURILOR

TabeI6.37. Deformatii limitd a terenului de fundare conform S.N.I.P. 2.02.01-83

(continuare)
Deforma ii limita ale terenului de fundare
tasarea medie
diferenta
Constructia s (tasa rea
II
relativa a inelinarea
tasarilor 111ax iIna s "'OX.II )

"In ern
Constructia elevatoarelor dill elemente dill
beton ar018 t
- cliidiri de lucru si corp de siloz de
constructie monoliui, pe 0 placd de fundatie
....
4 comuna - 0,003 40
- idem din elemente prefabricate - 0,003 30
- corp de siloz izolat de constructie monolita - 0,004 40
- idem din elemente prejab"icate - 0,004 30
- cladiri de /UCI''U izolate - 0,004 25
Cosuri de fum eu in~ltimea H:
-H< 100m - 0,005 40
5 -100 <H
- < - 200 m - J/2H 30
-200 <H
- <3()0
- m - ,
J/2H 20
- 11> 300 m - 1/2H 10
Constructii rigide de lnaltime pana la 100 m
6
ill afara de cele aratate la p_ozi iile 4 i 5 - 0,004 20
Constructi i de antene de telecomunicati i
- eava pilonului fnpamant - 0,002 20
- idem izolat electric ¢ - 0,001 10
7
- tumuri de radio '~
0,002 - -
- turnuri stat ii de radio de unde scurte 0,0025 - -
- turn uri (blocuri izolate) O,OOl - -
Reazemele liniilor aeriene electrice
- intermediare drepte 0,003 0,003 -
- de ancoraj si ancorate unghiulare,
8
intermediare unghiulare, de capdt portale
deschise, construe, ii de distribui ie 0,0025 0,0025 -
- speciale de trecere 0,002 0,002 -
Ta/1eI6.38. Valori tipice ale tasdrilor limitii utilizate In proiectoreafundatiilor

Tipul constructiei Tasarea limita in mm

Cladiri 12-50 (obisnuit 25)
•
Cladiri industria Ie usoare 25-75
Pod uri 50
 Rezistenta La or ecare a piimiinturilor

7.1. Conslderatii generale, notiuni sl deflnltii

Pamantul, ca roca sedimentara detritica, se intalneste in practica

constructi ilor ca:
• material de constructie pentru terasamentele cai lor de cornunicati i
terestre, pentru diguri / baraje hidrotehnice etc. (fig.7.1.);

,
•

.... _ q
'" • ....... .-. .R.. ........ -......
M:-r y 4 .
-,
.
-• . ,

R : ,.' G
h f ",.
!
I
•••
•
I
••
• ,. ,
•

. ... .
•
\ '"
• ,
...~ ..~.. ....... ........ " _"'.. ... .,,-
•

a) terasament b) dig/baraj de pdmdnt

Figura 7. J, Lucrari realizate din pamdnt si schematizarea modurilor de cedare I rupere

• suport al constructiilor prin intermediul fundatiilor (fig.7.2.).

Experienta acumulata din anal iza accidentelor lnregist rate [7] ca si
incercarile pe modele [228] au indicat clar ca cedarea constructiilor din
pamant (fig.7 .1.) ca si a terenului de fundare (fig. 7.2.) se produce prin
depasirea rezistentei la forfecare a pamantului (rs ~ r f) de-a lungul unor
sllprafete de cedare (rupere) de diferite forme (fig.7.2.). Rezulta ca dirnen-
sionarea optima a lucrarilor din pamant (terasamente, diguri, baraje etc.),
800 FtJNDA l~JI r - FIZJCA SI MECANICA l'lAMAN'I'URILOR

analiza stabilitatii taluzurilor, a versantilor, stabilirea irnpingerii exercitate

de catre pamant asupra constructiilor ca si alegerea sistemului de fundare ~i
proiectarea fundatiilor sunt dependcntc de acuratetea determinarii rczistentei
la forfecare (taiere) a pamanturilor.
··.. . ..
•
.'.· .....
• • •
•• • • • •
•

·'.,'.. ...
• •
•• •
• • .' •
•
.'
• • •
:.•· ...'.
I

.
•

• '. ..
•

·• • .' ••
II
•
I • •

.' • .•
•
•
. ' •.'•

p reful lateral
P 1-----1-----1 rcful lateral

1:f

-- 1: -
f
suprafete de rupere

a) constructii industriale b) constructii civile

Figura 7.2. Pdmdntul ca suport al constructiilor si modalitdti de cedare / rupere a
acestuia

Pentru evidentierea deosebirilor Iundarnentale ale rezistentei la

forfecare a pamanturilor fata de alte materiale de constructie clasice (metal,
lernn, beton, etc.) se considera (fig.7.3.) un model simplu constituit dintr-un
corp de greutate (G) asezat pe 0 suprafata plana, care ar "modela" 0 masa de
nisip (fig.7.3.b) actionata de 0 forta orizontala (H) crescatoare in intensitate,
pana la produce rea alunecarii acestuia (H = 1).
eonulde 'tf ~~

,~
~~

6' ~Feo"st.
: :
c 8:5 J ! 2i
-- ~
h
---------
~_~a1alA emn; metal; beton
de lunecare
H ~r--~
a a a o c
•
particule c) dreapta intrinseca a lui COUIOlllb
a) lunecarea unui corp b) lunecarea plana ca expresie grafica a rezistentei J8 forfecare a
pe 0 suprafata plana intr-un nisip afanat (Tip I) pSlnantului, in cornparatie cu alte materiale

Figura 7.3. Model mecanic pentru rezistenta la forfecare a pdmdnturilor necoezive

afdnate (Tip 1)

Astfel, tendintei de deplasare (Iunecare) a blocului de greutate G pe

suprafata de lunecare (cedarc) se opune forta de frecare 7' a carei expresie,
 7. REZISTE'NTA LA FORFECARE A p}\MANTURILOR 801

conform legii frecarii, este: T == N . u , unde It == tg¢ este coeficientul de

trecare iar ¢ unghiul de frecare. La limita H=T si N=G deci:
If == G ·tg¢ (7. I .)
si admitand 0 distributie uniforrna a tensiunilor normale (a) si tangentiale
(t" ) pe suprafata de rezemare A=L·l,
a == G / A ; T == H / A se obtine:
T/ ==a·tg¢ (7.2.)
Relatia (7.2.) extinsa la un nisip afanat (fig.7.3.b si 7.4.c) exprima
asa numita lege a lui Coulomb (1773), [214], [215]; rezistenta Laforfecare
(tiiiere) a pdmdnturilor necoezive afdnate este direct proportionala cu
tensiunea (presiunea) normala.
Aceasta este deosebirea fundamentala a rezistentei la forfecare a
pamanturilor, creste cu cresterea solicitarii, spre deosebire de rezistenta
ceLorlalte materiale de constructie (lemn, metal, beton, etc.) unde rezistenta
laforfecare este constantd 111 raport cu tensiunea normala (a,,) pe planul de
forfecare (fig.7.3.c).
In'tr-un sistern de coordonate aOT (fig. 7.3.c) ecuatia (7.2.) este 0
dreapta numita dreapta intrinseca a pamdnturilor sau dreapta lui C(}1,1""'1.b.
Raportul riG = tg¢ respectiv 1:j / a defineste asa numitul con de
frecare (fig.7.3.a), definit prin unghiul de fiecare (¢), respectiv locul
geometric in care se poate plasa rezultanta
-R == N + T-
sau tensiunea totala
p = if + f astfel lncat sa nu se produca lunecarea.
Unghiul () == arctgt H / G) respectiv tgB == 1: / a este denumit unghi
de deviere, care la limita este B,nax == ¢ (§. 7.2.1. I .). Al tfel spus, daca
suportul rezultantei
-R respectiv -+

p sunt In interiorul conulu.i de frecare

(()s ¢ ) nu se produce lunecarea (ruperea).
Daca nisipul este iudesat (asimilarea formei particulelor cu niste
sfere (fig.7.4.b), [38], atunci, prin comparatie cu nisipul affinat unde
suprafata (planul) de lunecare nu intersecteaza particulele (fig, 7.4.a), la
nisipul indesat suprafata de alunecare plana (a-a) ar intersecta particulele de
• •
n ISIP,
Cum rezistenta particulelor este mai mare decat frecarea dintre
acestea atunci, forfecarea pamantului nu se produce prin forfecare ci prin
lunecarea (rostogolirea) particulelor unele in raport cu celelalte (rand 1 peste
rand 2).
802 FUN DATI I I - FIZICA Sf MECANJCA PAMANTURILOR

suprafete de alunecare \.
a-a \.
1;1..' .-:;..,..~ ~~ -;.."""(". A'I')-'_;_ ~) _ a a (.-:/~,~~.~~~~At.~
a R. 1
R.2
5_
-z
- Ax t-

x x
tJ,z Ax 8z Lh
E = . E =- . Y z.t = H
Z H' Yu = H z ~'
o o o o
a) lndesare - contractanta (+Az) b) atanare - dilatanta (-Az)
prin forfecarea nisipurilor afanate prin forfecarea nisipurilor lndesate
(Tip IJemnx) (l'ip IIJetnin)

a • x
o •

c) modelul mecanic al forfecarii

argila supraconsolidata
unui nisip indesat (Tip 11) ~i

Figura 7.4. Modelarea forfecdrii nisi/Juri/or afdnate sau indesate

Ca urmare, In eazul nisipurilor eu indesare minima si porozitate

maxima (emax)' fig.7.4.a, partieulele luneca (rand 1 peste rand 2) tinzand
catre starea de indesare maxima rezultand 0 comprimare a pamantului, prin
forfeeare, eu deforrnatia speei fica 8z = tXz / H 0 •
 7. REZJSTENTA LA .FORFE
.. "
ARE A PAMANTURILOR 803

Acest fenomen de indesare a pamdnturilor (nisipurilor) afdnate prin

[orfecare poartd numele de contractanta.
Dimpotriva, la nisipurile cu indesare initiala maxima si porozitate
Inil1ilna (emin), fig.7 .4.b, lunecarea particulelor unele peste altele (rand 1
peste rand 2) nu este posibila decat prin afanarea acestuia, eu deforrnatia
specifica &z = -Az / Ho ca ~icum s-ar deplasa pe un plan inclinat
(fig.7.4.c).
Acest fenomen de afdnare a nisipurilor indesate prin forfecare
poartd numele de dilatantd.
Atasand acestui fenomen modelul mecanic al unui corp rigid, de
greutate G, aflat pe un plan inclinat, alunecarea acestuia sub actiunea
orizontala H este posibila prin lnvingerea fortei de frecare
T = N . Jl = N . tg¢ .
Analizand echilibrul static ' a] eorpului rnentionat sub actiunea
- -+

fortelor G; H si a componentelor reactiunii

- - -
R (R = N + T) pe suprafata de
alunecare se obtine:
'LFx =0 H - T· cos a - N .sin a = 0
=> (7.3. )
'LFz =0 N . cos a - T . sin a - G = 0

~iinlocuind forta de frecare la echilibru limita (unghiul de frecare ¢,nob. = ¢ )

T = N . !-l = N . tgrp , relatiile 7.3. devin:

H - N ·tgrp·cosa - N ·sina = 0
(7.4. )
N· cosa -N ·tg¢J·sina -G = 0

Rezolvand sisternul de ecuatii (7.4.) 'in raport cu H si G rezulta:

H = N ·cosa .(tg¢J-tga)
(7.5. )
G == N . cos a .(1- tg¢J· tga)

impartind ceJe doua relatii si facand simplificari

~i se obtine:

H = tg¢- tga = tg (¢+ a) (7.6. )

G 1- tg¢J· tga
respectiv,
H == G·tg (rp+a) (7.7.a)
CUITI tensiunea normala pe planul de lunecare este a == G . cos a / L
804 rUNDATl1 .1- FJZICA $1 MECANI '/\ f>AMANTURILC)R

si respeetiv tensiunea tan-

(+) 1 gentiala:
- t:,.y
2 zx
T f = H .cos a / L ,

admitand 0 distributie uni-

forma, rezulta relatia ana-
loga legii lui Coulomb
pentru nisipurile indesate:
~.r= a . tg (¢ + a)
(-) (+) (7.7.b)
unde ¢ este unghiul de
freeare interioara, iar a
este definit ea unghi de
dilatanta,,
Expresia unghi u-
,
•

lui de dilatanta rezulta

[38] din eereul lui Mohr
Figura 7.5. Definirea unghiului de dilatanta cu ajutorul pentru deformati i speei-
cercului lui Mohr pentru deformatii
fiee (fig.7.5.):

•
=> a = sin " _ ~&l + ~£3 (7.8. )
~81- fl.&3 (~rzx )max
jar pentru deforrnatii laterale irnpiedieate:
I -/1z
a = tg- (7.9.)

unde:

(7.10. )
Dilatanta, pentru mode lul idealizat (partieule sferice) induce 0 cres-
tere a rezistentei la forfecare (fig.7.6.) cauzata de energia suplirnentara nece-
sara afanarii parnantului, pentru invingerea cfectului de impanare, spre a se
plasa particulele de 0 parte ~ide alta a planului de forfecare (Iuneeare)
A

fig.7.4.a. Infasuratoarea rezistentei la forfecare se poate trasa ea in fig.7.6.,

[*]

[.] Marcu A.; Lupascu L.; Craciu F. - "Deterrninarea practica a parametrilor nelineari ai
rezistentci la Iorfecare 8. parnanturilor rnacrogranulare", 8- Vlll-a Conferinta Nationals de
Geotehnica si Fundatii, lasi, 1996
 7. I~EZISTENTA LA FORFECARE A PAMANTURILOR 805

'"
10 realitate particulele de nisip nu au forme sferice ci forme
neregulate, iar in masa particulelor unele se gasesc deasupra planului de
forfecare, iar altele sub acest plan, astfel Incat relatia (7,7.) poate f pusa sub
urrnatoarea expresie generala:
'.f = (J". tg (¢ ± a) (7.7.c)
unde semnul pozitiv se refera la pamanturi le In care prin rniscare particulele
tind preponderent spre a se piasa deasupra planului de forfecare (afanare t )
si negativ, daca particulele in rniscare de aLunecare se plaseaza sub planul de
forfecare (indesare-l- ) fig. 7 .4.

infasuratoarea curbei Coulomb

'tf cauzata de di latanta la tipuL IT de
....... .
parnantun
.'
A~ .•"•.,
)(\J>,:' ~
~".,"-----r---":D
~,•..,' Figura 7.6. Efectul
-- 6.'.'---r
•

•" dilatantei asupra

too--- rezisteruei la
forfecare

o c
2
o
J
c
4 5
o o

Energia consurnata pentru aceasta se reflects si in alura curbelor

1: = .f'Cy zx); ez == .I'Cy z.r) si e = j'Cy zx) .
...,
• In consecinui pentru pdmdnturile de tip I, nisipuri afdnate sau
argile normal-consolidate sau slab supra-consolidate (RSC ~ 2) curba
(fig.7.7.a) 1: = f(rzx) arata 0 crestere graduala cu deforrnatia specifica
unghiulara (rzx) pana la 0 valoare aproxirnativ constanta ( t'sc) a rezistentei
la forfecare ar corespunde stdrii
care critice, respectiv a alunecarii
particulelor unele peste altele.
Sirnultan are loc 0 indesare I cornprimare a parnantului concretizata
in reducerea asirnptotica a porozitatii pana la 0 valoare corespunzatoare
porozitdtii critice (e.~(:)(fig. 7.7. b,c).
Porozitatea criticd (esc) este considerate. prin definitie, porozitatea
pamdntului Lacare pe timpulforfecarii nu apar variatii de volurn (I!l V = 0).
806 FUNDATIII- FIZICA ~I MECANICA pAMANTURlLOR

• Pentru tipul II de pamanturi, nisipuri indesate sau argile supra-

consolidate (RSC > 2) ell structura floculara (fete-rnuchii, fig.2.t3.a) se
constata (fig.7.7 .a) :

'tf

--,-_1"'10

_ varf/peak('p;c~
'tnlax - 'tp .....
- .._. Tip 11- Nisip indesat/argila supraconsolidata (RSC>2)
. cu structure floculara (fete-muchii)
't ,-=:::!!::...,
....,..
•
,
:'.~' stare critica / velum constant
't
se
' _y 'tsc< ~se;Csc)

'tr ~------. , -<?;' - Tip Ir-A argili supraconsolidata

lIeu structura fete-fete
Tip I - Nisip afanat, argila 11orm~11
.......
consolidata
sau slab supraconsolidata (RSC<2)

Ti p I de pWJ13n t

Tip I
/
(Ll)

Tip 11

0) rezistenta laforfecore - deformatie specified (deplasare); b) tasare specified=

deformatie specified (deplasare); c) porozitate - deformatie specified (deplasare)
Figura 7.7. Exprimarea comportamentului piimdtuurilor in procesul deforfecare in raport
de natura §i stareafizicd a acestora

• 0 crestere rapida a rezistentei la forfecare a parnanturilor

datorita impanarii particulelor, pana la 0 valoare maxima
(varf/peak) rll1ax =: r p , dupa care prin dezirnpanare, zdrobirea
unor particule, se tinde spre rezistenta aferenta starii critice
(Z:~C), corespunzatoare alunecarii particulelor unele peste
 7. REZlSTENTA LA FOJ~FECARE A rA.MANTURILOR 807
=

altele, aces tea situandu-se de-o parte si de alta a planului

(benzii) de forfecare, Acesta este clar delimitat in proba ~i al-e
o grosi me de cca. (10 -;-.J5)d (diarnetrul particulelor);
• 0 mica indesare/comprimare a pamanturilor, prin rearanjarea
particulelor, urrnata de 0 afanare/umflare a acestora caracte-
rizata prin rnarirea porozitatii, care tinde asirnptotic catre
aceeasi porozitate critica (es'(:)' fig.7. 7 .b;c. Acelasi compor-
tament este speci fie si argilelor supra-consolidate, eu struc-
tura dispersa eu eontaete fete-fete (tip IJ-A), fig.2.13.b, a
carei rezistenta, la starea critica, tinde catre rezistenta de
regirn/reziduala (r.), fig.7. 7 .a, care din punet de vedere
formal este identica eu 7:sr.
"
III cazul III care exista apa (fig.5.63.) in spatiul interparticular, atunci
tensiunea totala, pe planul de lunecare, este data de relatia Terzaghi:
a=er'+u (5.83.)
cu:
• a' - tensiunea efectiva (presiunea efectiva rnedie la nivelul contae-
telor in tergranulare);
• u - presiunea apei din porii pamantului (presiunea neutrala) datorata
presiunii hidrostatice si a altor cauze (incarcari statiee/dinamice
etc. ).
Ca urmare, rezistenta la forfecare a pamanturilor necoezive (,~.) va
depinde de presiunea efectivd a' si relatia (7.7 .c.) devine (Coulomb
Terzaghi):
t', = a' ·tg (¢' ±a) = (a-u) ·tg (¢' ±a) (7. 1 t_)
unde ¢' este unghiul de frecare efectiv in raport cu ¢ care este unghiul de
frecare aparent. Rezulta ca valoarea presiunii neutraJe deterrnina rezistenta
la Iorfecare a nisipuri lor, posibil, pana la anularea acesteia (J =U ~ r:.~= o.
Acestfenomen de anulare a rezistentei Laforfecare a unor tipuri de
nisipuri (fig.2.38.), cauzatd de presiunea neutrald, poartd numele de
lichefierea nil ipurilor si este datorat fie unor cresteri sernnificative a
gradientului hidraulic (antrenarea hidrodinamica/sufozie §.3.2.4.1.), fie ea
efect a actiunii seismiee [42].
o perceptie asupra acestui fenornen poate fi avuta printr-o experienta
simpla [5]. Se considera 0 rnasa de nisip in interiorul unei membrane
elastice de cauciuc, conectata printr-un tub la presiunea atmosferica
(fig.7.8.). Ca urrnare, presiunea exterioara si interioara sunt egale pal = U si
dcci:
808 FUNDATLll- F1ZICA SI MECANI A PAMAN'rURILOR

rJ. == (Pat - U)" tg¢ == 0

Daca se scoate aeruJ din interiorul mernbranei atunci u = 0 si, deci,
'] -:j.: 0 prin rnobilizarea frecarii interne a nisipului:
1:f == (Pal - 0)· tg¢ -:j.: 0
...,
. nisip uscat In consecinta (ipsa frecarii
.
, "
, ••
.....'
•.~r•
" interne, cazul a, face ca punga
a) sa-si modifice forma la cea mai
mica presiune 6.p, exercitata
Iv . . asupra acestuia, spre deosebire
mem brana caUC1UC de cazul b in care punga se
"pietrifica", ca urrnare a mobi-
Vacuum
lizari i rezistentei Ja forfecare ~i
b) opune rezistenta la orice incer-
u=o
... . ., . : ..!
care de rnodificare
.' •
•
....
• • a formei .
1 • In cazul cdnd la con-
tactele intergranulare au avut
A

Figura 7.B. lncercare demonstrativd

privind efectul presiunii neutrale loc in timp procese de cimen-
asupra rezistentei laforfecare tare (coloizi sau substante pre-
cipitate etc.), care indue legaturi
chimice interparticulare, atunci apare 0 rezistenta la forfecare independenta
de tensiunea normala, pe suprafata de forfecare, CY = 0 ~ T.r == C(l' coezi-
unea de cimentatie sau coeziunea structurala (c.) dupa Maslov, [lt7].
(ftg.7.9.a; 7.10.a).
apa capi lara
de contact (rnenisc) anvelopa de clpa
,--- particule ---... / adsorbitii
Ts "r s
T T
_
- _
- _
- 't,,,,,",,,,
... .
_S.~~IJl -T.t:.:>--<...) - - -
preciprtate ~J T T
T -- - .r:--..
cimentarea - - -
contactelor
particule
,
a) coeziune de cirnentatie (co) b) coeziune aparenta (ca) c) coeziune electrornoleculara
sau structurala sau hidrocoloidala (cw)

Figura 7.9. Componentele coeziunii interparticulare

Ca urmare, infasuratoarea rezistentei la forfecare poate fi aproxirnata

si in acest caz cu 0 dreapta a carei ecuatie (Iegea lui Cou lomb) va avea
forma:
 7. REZISTI::~NTALA FORFECARE A pAMANTURJLOR 809

(7.12.a)

unde Co poartd numele de coeziunea de cimentatie sau structurale (cs)'

'-
I

--- _- --_ -
...

T, <P'
C
c·1
, ,
a a
a) rezistenta la forfecare pentru b) rezistenta la forfecare pentru
parnanturi cu particule cirnentate parnanturi argiloase

Figura 7. J O.Rezistenta fa forfecare pentru pamdnturi cimentate ~iargile

Pentru anumita umiditate apare fenomenul de capilaritate,

0
respectiv apa capilara de contact (fig.7.9 .b; fig.2.88.), care induce prin
tensiunile superficiaJe To; 0 legatura interparticulara (C(I) numitd coeziune
aparentd (dispare odata cu saturarea nisipului).
in consecinta expresia rezistentei la forfecare a nisipurilor, relatia
(7 .I2.a) devine, in tensiuni totale:
(7.l2.b)

• Pentru pamdnturile argiloase un efect important Il au forte de

atractie electromoleculara, inclusiv fortele reprezentate de peliculele de apa
adsorbita (c., - coeziunea electromoleculara sau de natura hidrocoloidala -
dupa Maslov) dependente direct de distanta dintre particule, umiditate ~i
natura cationilor adsorbiti (fig.2.98.; 7.9.c).
Ca urmare rezistenta la forfecare a acestor pamanturi (Iegea lui
Coulomb) va putea fi aproximata, eu suficienta acurateta in tensiuni totale,
ell 0 dreapta (fig.7.tO.b) de ecuatie:
if' = c +o -tgo , respectiv 'I = Co +ca +cw + a·tg¢ (7.] 3.)
c
unde:
• c - coeziunea pamantului constanta In raport eu presiunea aplicata,
definita ca reprezentand efectul fortelor izotrope de atractie intre
810 FUNDAT}! [- FIZICA $1 MECA,NICA pAMANTURlLOR

particulele pamantului, uniform distribuita in rnasa acestuia ~i

care in rapt este rezultanta:
• coeziunii electrornoleculare sau hidrocoloidale (C~I);
• coeziunii de cirnentatie (co) sau structurale (c,');
• coeziunii aparente (C(I);
• f/J - unghiul de frecare interioara (interna).
"-

In aceste conditii, expresia generalizatd a legii lui Coulomb -

Terzaghi (7.7.) devine:
1:~ =c' + (o--u) ·tg (¢'±ap) (7.]4.)
cu:
• f/J'; c' - parametrii efectivi ai dreptei lui Coulomb (dreapta intrinseca
a pamantului; f/J' - unghiul de frecare interioara efectiva; c' -
coeziune efectiva);
• (j - tensiunea totala;
• u - presiunea apei din pori / presiunea neutrala;
• a p - unghiul de dilatanta.
Daca se ataseaza rezistentelor la forfecare, specifice extremelor dill
fig.7.(5. unghiuri de frecare interna t p -4 ¢,); '.\'c -4 rPsc si t, ~ ¢,. iar unghiul
de dilatanta se determina pentru rezistenta maxi rna la forfecare
(ap; fig.7.6.b), atunci COnfOflTI experientelor lui Bulton (1986), [38] rezulta:
¢p =v; +O,8·ap (7.15.)
si legea lui Coulomb - Terzaghi va capata forma:
• pentru starea critica:
1:,\.(, = 0- . tg ¢sc (7.16.a)

• pentru rezistenta de varf :

7:,) =vtss»; +O,8·ap)+c ~ 1:~ = (a--u).tg(¢.:c +O,8.ap)+c' (7.16.b)

• pentru rezistenta reziduala: •

t, = 0- . tg¢,. +c ~ '(=
!"r (j-U
) ·tgcp,., +c , (7.16.c)

in care clc' este coeziunea aparentd/efectivd a pamdnturilor, ¢sc - unghiul de

frecare interioara corespunzator stdrii critice ivariatie de volum l1Ula) si
¢r - unghiul de frecare rezidual, respectiv unghiurile de frecare interioare
efective (¢' ; ¢;c ; ¢:), corespunzdtoarefiecdrei stdri.
 7. REZISTENTA LA FORFECARE 1\ pAMANTU'R1LOI~ 811

7.2. Criteriul de cedare plastica Mohr-Coulomb

Asigurarea rezistentei si stabilitatii lucrdrilor din pamant (fig.7 .1.)

sau a terenului de fundare (fig.7.2.) sunt realizate, daca In masa de pamant
nu este atinsd starea limita de rezistenta, intr-un punct sau zona care include
astfel de puncte aloe 0 extindere limitata.
Evolutia In timp este caracterizata prin: atingerea stdrii limitd de
rezistentd iutr-un prim punct; extinderea acesteia in puncteJe invecinate, prin
redistribuirea tensiunilor; forrnarea unor zone de eedare plastics (suprafete
de lunecare In eazul pamanturilor - fig. 7. I. si 7.2.) catoe devin continui
provocand 111 final pierderea stabilitatii generale a masivului de pamant.
Prin starea limitd de rezistentd [234] se intelege atingerea
tensiunilor limitd a, de fa care materialul f~ipierde capacitatea de a mai fi
exploatat sau de a mai rezista si care poate fi limita de curgere cre,
rezistenta la intindere cr'll compresiune ale I respectiv rezistenta la
forfecare ( rf ).

Cum intr-un punct curent M din interiorul masivului de pamant,

tensorii tensiunii [7~], relatiile 3.1., cuprinde sase tensiuni, respeetiv trei
tensi un i principale:
(J x t:.\')' t:xz a, 0 0
[TC7 ] = '(.yx (J y t yz sau [TC7 ] = 0 CY 2 0 (3. ] .)
-r
" zx
-r:
c. zy•
I'T'
v z
0' 0 CY3

stabilirea acelei stdri de tensiuni, care induce starea limitd de rezistenta,

este dificila.
"
In consecinta se recurge la teorii de rezistenta [234], [39], [203],
adica se fae ipoteze III vederea stabilirii conditiilor in care se atinge starea
lirnita de rezistenta intr-un punct al unui C01-P supus unor actiuni,
cuantificdnd efectul actiunii intr-o tensiune echivalentd [Ta] =: (Jech. si
raportdnd-o la starea limita de rezistenta sau deformatie a solicitdrilor
simple, intindere, compresiune si respectiv forfecare, relativ usor de
identificat si controlat experimental.
"
In aceste conditii, asa cum au indicat incercarile experimentale ~i
analiza accidenteJor produse [7], cedarea pamanturilor ar fi suficient de bine
descrisa de cea de-a treia teorie de rezistenta, a tensiunii tangentiale maxime
[234]. Starea limitd de rezistenta este atinsd intr-un punct din interiorul
812 FUNDATlJ J - FIZJCA $1 MBCANICA PAMANTURILOR

semispatiului sau semiplanului cdnd tens iunea tangentiala maxima 'max

atinge valoarea tensiunii tangentiale 'f corespunzatoare rezistentei limitii

la intindere sau la compresiune simple.
Rezulta in baza acestei teorii urmdtoarele restrictii, care definesc
starea limita de rezistenta:
• pentru starea spatiala de tensiuni
'eel? = (a I - (J'3 ) / 2 S , f (7. I 7 .a)

• pentru starea plana

2
'eeI1. = (ax - a y ) + 4 . ,~, S,f (7. I 7 .b)
Aceasta teorie a fost adoptata pentru rnaterialele (inclusiv parnanturi)
la care rezistenta 1a forfecare este dependents de tensiunea norrnala pe
suprafata de forfecare 1:f = f(a) de Otto Mohr.
"
In baza teoriei a 111-a de rezistenta, prezentata pentru 0 stare triaxiala
de tensiuni 0") > a2 > a3 starea limita de rezistenta este data de relatia
7.17.a. Ca urmare, trasand intr-un sistem de coordonate (a; 1: ) cercurile lui
Mohr pentru diferite stari limita de rezistenta stabilite experimental
(intindere sirnpla, forfecare pura, cornpresiune sirnpla) la solicitari compuse
01 :;; (J"2 :;; 0"3 :;; 0 se poate lrasa Infasuratoarea starilor limita de tensiuni,
n urn ita curba intrinsecd.
Curba intrinseca C.l.( a, ; a3; 'f) irnparte planul (a, 0, 1:) in doua
zone, a stdrilor de tensiuni posibile (stabilitate/stare limitii) in interiorul
curbei, de cele imposibile (in exteriorul curbeiy. Astfel, daca se cunoaste
curba intrinseca a materialului C.l.(ul; a3; '.r) atunci starea de tensiune
intr-un punct oarecare (M;; u, > a2 > a3:t:- 0) va fi descrisa de un cere cu
raza R; = (a'i - (J"3;)/ 2 si centrul 0, situat la distants a j = (ali + a3i)/ 2 .
in
raport de marimea deviatorului ~a = ali - a3i cercul tensiunilor
lui Mohr se poate piasa (fig.7.11.) [234].
•
a) in interiorul suprafetei delimitate de curba intrinseca si in consecinta
starea de tensiuni (posibilii) nu provoacd ruperea ( t solicjtare< r.r );
b) tangent la eurba intrinseca care indica astfeJ 0 stare limitd de
echilibru 1:.\. = tf ;
c) cercul taie curba intrinseca, starea de tensiune este imposibila
's > '.r si, deci are loc cedarea in punctul ~ipe planul considerat.
 7. REZISTEN'fA LA FORFECARE A pAMAN'rURILOR 813

I
+
t'f
cere liJnita pentru
forfecare fltJra
0t =-<J:z ~o OJ =0 @ stare irnposibila (rupere)
'ts > 'tf

cere lilnita pentru

lntindere sirnplf
(-crt *O;cr2 =cr) =0)
o •
intindere cornpresiune
simpla simpla

Figura 7.1 J. Constructia curbei intrinseci a unui material conform teoriei Mohr

Pentru cazurile practice, curba intrinseca poate fi suficient de bine

aproximata cu tangenta comuna a eel putin doua cercuri limita (fig.7.12.),
respectiv din eel putin doua incercari experimentale (I, II) duse pana la
rupere.

cercttri limitii
de tensiuni

•
• +
0' 0" o
STARE
POSIBILA

Figura 7.12. Aproximarea curbei intrinseci cu dreapta intrinsecd

8J4 FUNDATII I - FIZICA ~I MECANICA pAMANTURILOR

'"
In acest caz ecuatia dreptei intrinseci va fi:
'C
f =a+b'(j (7.18.)

unde taietura (a) si panta ( b) sunt parametrii dreptei intrinseci, in teoria

Mohr, constante pentru fiecare material.
Pentru pamanturi, dreapta intrinseca este dreapta lui Coulomb in care
prin compararea relatiei (7.18.) cu (7.l3.) rezulta ca parametrii dreptei
intrinseci a,' b din teoria Mohr vor f a=c (coeziunea) ~i b=tgo coeficientul
unghiului de frecare interna.
~

In consecinta, prin aceastd particularizare teoria Mohr devine

criteriu de rupere (plasticitate) Mohr-Coulomb.

'tf

© cedare lastica
_ ('ts > 't~
a b ·l.itate.
(';s < 'tf)

,•

•
I •
.
• •
•
./ ....® echilibru lirnita
_
••
••
. ......
• ••
-. . ~
•

Figura 7.13. Criteriul Mohr-Coulomb. Stadiile de [lIC't,1 ale pamdntului intr-un punct
curent

Expresia grafica a acestui criteriu este data in fig.7 .13. si indica, prin
simi) itud ine eu teoria Mohr (fig. 7. ] 1.), existenta a trei stari ill care se poate
gasi pamantul intr-un punct curent M al sernispatiului sau semiplanului
(fig.7.11. si 7.13.):
 7. REZISTEN·,"'A LA FORFECARE A PAMAN'rURILOJ't 815

a) cercul lui Mohr plasat sub dreapta intrinseca, adica tensiunile

O'tl : a; rnentin parnantul 111 stare de ecbilibru, ceea ce inseamna ca
ttl punctul M, pe nici un plan care trece prin acest punet, nu este
depasita rezistenta la forfecare ('fsolicil(lre < 'f f );
b) cercul lui Mohr este tangent la dreapta lui Coulomb, respectiv
tensiunile (a:) :
O'~) indue pe un anumit plan care trece prin punctul
M 0 stat-e Iimita de tensiune ("~ == 7: f );
c) cercul lui Mohr intersecteaza dreapta lui Coulomb ceea ce inseamna
ca pe mai multe planuri care tree prin unctul M este "deposita'
(stare irnposibila) rezistenta la forfecare > 'f) si ill consecinta se '3
produce alunecarea / cedarea / ruperea,
"
In coneluzie, pentru a afla in care din aceste trei situatii se afla Ull
punct oarecare (M) din masivul de pamant (fig.7.2.), trebuie parcurse In
principal urmatoarele etape (fig.7.14.):

aria=l
•

- io" 'Y . D l-sinn

./ f
• •• • • ':.~r.&n-"'.
~ ~}Y' .,_,
-co -_. ...... _. - -- -- - +00
- M
-,- '

Dr b)
._-j-~ - ....
0 x
O"z t· coso.
z 'tzx
- ::M':'l
.._. .
~,.
-:

..
... .....
>0 ': ox
)..
('.
'1 •• t

xz
a)
z ~

c) M

1· coso.

Figura 7.14. Scheme de principiu privind calculul elementelor stdrii de tensiune intr-un
punct curent (M) al semiplanului

• determinarea elementelor starii de tensiune O"x; O'z; t z:.t cu relatiile ~j

schemele de calcul dill capitolul 5, considerand semiplanul incarcat uniform
cu p' = r' D.! si respectiv presiunea neta !J"et == P ef - r .D.! (fig.7 .14):
816 FUNDAll'I'1 - FIZICA $1 MECANICA pAMANTUJULOR

• calculul tensiuni lor principale cr.; a3 eu relatiile stabilite pe baza

echilibrului static al elementelorde volum (fig.7.14.b;e), [39], [175] [J 12]:

(7.19.)

I 1:min - + .!_ ( az - )2 4. 2 _ al - a3 (7.20.)

1:max - - 2 O'.'{ + T z.\: - 2

• constructia cercului lui Mohr de raza R = (al -(3)/2 si abscisa

centrului 0 egala cu a = (ul + (3)/2, (fig.7.13.);
• analiza pozitiei cercului lui Mohr in raport ell dreapta intrinseca si
stabilirea in baza pozitiilor a; b. c, a starii pamantului in punctul curent M
(fig.7.l4.).
Tensiunile aa; 1:a de pe Ull plan oarecare inclinat eli unghiul a fata
de planul o ., respectiv de planul principal a" sunt date de relatiile [39],
[89], [160] obtinute din analiza echilibrului limita prin proiectiile fortelor
elernentare pe directiile 0'" si (fig.7.14.b;c): 'a
u +a a -(j .
(J" = x z + z x . cos 2a + r. . SIn 2a
a 2 2 ~
(7.21. )
a -a
ra = z x . sin 2a - L xz . cos 2a
2
respeetiv,
aa =a .cos 2 a + a .sin 2 a = at ~-a3 + at - a3 . cos 2a
I 3 2 2
(7.22.)

Tensiuni le aa; ta de pe orice plan, care trece prin punctul M ~i

face
unghiul a cu planul (J"z (fig.7.14.) se pot deterrniria si pe cale grafica,
utilizand poLul cercului lui Mohr.
Polul cercului lui Mohr P, fig. 7.15., este punctul situat pe cere care
se bucura de proprietatea cd, ducdnd din el 0 paraleld La un plan oarecare,
care trece prin PU11Ctui M si face unghiul a cu planul o , respectiv aI'
coordonatele punctului in care paralela intdlneste cercul lui Mohr ..sunt
tocmai tensiunile a a si r a [89], [160] l224 J.
 7. REZrSTENTA LA FORFECARE A pAMANTURILOR 817

Deterrninarea pozitiei polului P cercului lui Mohr se face cunoscand

o "pereche' de tensiuni (0" z ; , xz ); (O"x; , zx); (0"1; 0"3) sau (0" a; 'a) care
actioneaza pe planul corespunzator ~i directia acestuia.
A tunc i paralela dusa din unul din punctele de pe cere, M; 1;3; M' ,
ale carui coordonate sunt (0" z; 'xz ) / (0" x; t zx) / (0", ; 0"3) sau (0" a ; 'ex), la
planul pe care actioneaza tensiunile mentionate intalneste cercul intr-un
punet care este tocmai poJul cercului lui Mohr.

a ,.,.
I~:'
x .;:"M::
, . --
z .. ' . r'_"'·"""""_" .........--+----D: --.-_......_--j~
!
:
fzx'
I
planul 'O'z
1 0'
I
I
I
I
I
I t
I
I
I
I
!,
I I
I
I
I

I
I
I
I
I
I

a)

planuJ O'z
.M

b)

Figura 7. J 5. Determinarea polului cercului lui Mohr (P)

Astfel, cunoscand tensiunile din punctul M, (fig.7.14.a) se poate

construi cercul lui Mohr fie cu tensiuni.le (O"z; O"x;'z,,,)' fie cu (O"L;a3)
fig.7.15. utilizand:
818 FUNDAl111 - FIZICA st MECANICA pAM'ANTURILOR

• raza R = «(J I - (J 3 ) / 1 (
2 = 2" az -
)2 2
o, + 4 . l' zx (7.23.)

• abscisa centrului a = «(j, + (J '3 ) /2 = «(J z + CY.,() /2

A

In primul caz, cand starea de tensiune este data de Tu (CY z ; CY x; 'zx)

(fig.7.15.a) polul P se afla la intersectia paralelei dusa din punctul
M( CYz; 'xz) al cercu.Iui lui Mohr la planul (CYz), planul orizontal. Dace. se
uneste polul cercului P, eu punctele (1) si (3) de pe cere, eare corespund
tensiunilor principale CYt si a3 se obtin directiile planurilor prineipale ~j
respectiv valoarea tensiunilor principale .
....
In eel de al doilea caz, cand eereul lui Mo111"se construieste eu
tensiunile principale (CYt' CY 3)' polul P se afla la intersectia paralelelor la
planurile principale (0"1; C/3) din punetele (J) si (3), eare definesc tensiunile
principale cu cercul, Ducand astfel din P 0 paralela la pJanul (CYz) se obtine
punetul Male carui coordonate sunt tocmai tensiunile dupa acest plan
o , si 'zx (fig.7.15.b).
Daca din polul P se duce 0 paralela la un plan oarecare, eare [ace
unghiul a cu planul cr., (fig.7 .lS.b) se obtine punctul M' de eoordonate
{(j a ; 'a) - tocmai tensiuni le de pe planul a0: cautate.

7.2.1. Criteriul de cedare Mohr - Coulomb in formulare analitica

Criteriul de cedare plasticd a pamanturilor revine, din cele

prezentate anterior, la egalitatea pe un anumit plan din punctul considerat
(M), a tensiunii tangentiale induse de actiunile exterioare ~j greutate proprie
's' cu rezistenta la forfeeare rnobilizata a pamantului ,./.:

t, = (5. tg¢ + C (7.24.a)

,
sau
(7.24.b)

Grafic, aeeasta eonstituie conditia de tangenta a cercului tensiuniJor

aJ lui Mohr Ladreapta intrinseca a lui Coulomb (fig.? .16.).
 7. REZIS'fENTA LA FORFECARE A PAMAN"rURILOR 8]9

'tf

planul 0' I.

(C.M)

0"1 ..900
'tf3=
c x¢
A 0 P 0' o ,.
'//,r?--
. //, -
{..
p =c-ctge 3 a 0' 1 planul o ,
~

0'3 0' 1-0'3

0'

Figura 7.16 Expresia grafted a criteriului de cedare plasticii Mohr - Coulomb

•
Conditia de tangenta in punctul T revine la a deduce expresia
functiei trigonometrice (sin t/J) din triunghiul dreptunghic 6.A TO' :
0'1 -0'3
. TO'
sin t/J = -==--- = __ --=2=---__
AO+a a +0'
c . ctgt/J +' 3
2
a -a
sin ¢ = I 3 (7.23.a)
a, + 0'3 + 2· c- ctgt/J
Daca se au 111 vedere relatiile 7.19., 7.20. atunci criteriul de cedare in
functie de tensiuni Ie a z ; ax; "( zx devine:

•
S LD
2 da (O' z -ax)2 +4'i~
'Y = --------'-------=.;._- (7.23.b)
[CYz +CYy +2.c.ctg¢ 2

Relatia (7.23.a) poate fi pusa si sub urmatoarele forme [214], [217]:

. a +0' c
a, - 0'3 = 2· sm ¢J . (' 3 + ) (7.23.c)
2 tg¢
respectiv dupa V. V. Sokolovski:
 ~ A

820 FUNDA1'111- FIZICA $1 MECANI A PAMAN'fURILOR

1 0"1 -0"3 A. 0"1 +0"3

--. -tg'f/' ==C (7.23.d)
cos¢ 2 2

Relatia (7.23.), sub diferitele sale forme (7.23.a-d), reprezinta

criteriul de cedare plastica Mohr-Coulomb in formulare analitica si exprima
faptul ca 111 cazul egalitatii celor doi terrneni ==" f' in punctul M este 's
atinsa starea limita de rezistenta, respectiv de cedare plastica pe un anumit
plan numitplan de eedare sau de rupere (fig.7.16.).
"Inclinarea planului de rupere (lunecare) se obtine prin unirea polului

P cu punctul de tangenta T si in consecinta unghiul de inclinare al planului

de lunecare in raport cu planul 0"1 rezulta fJ = 45° + ¢ /2, ca unghi cu varfu I
pe cere
---
TPI care subint.inde acelasi are TJ cu unghiul
,...-..... ---
TO'I = 90° + ¢.
/<

In concluzie, planul de lunecare / rupere / cedare, dupd criteriul de

plasticitate Mohr - Coulomb, va face fntotdeauna unghiul de 45° - ¢ /2 cu
directia principala 0"1' Tensiunile pe planul de rupere sunt eoordonatele
punctului de tangenta T (o p ; 'p = t f ).

Criteriul de cedare plastica Mohr-Coulomb mai poate fi pus ~isub

urrnatoarea forma, prin rezolvarea ecuatiei 7.23 .a. in raport eu 0",:
0", . sin ¢+ 0"3 . sin ¢ + 2· C> cos ¢ = (T, - 0"3 =>
0"1 ·(l-sin¢)=0"3 ·(1+sill¢)+2·c·cos¢ =>
I + sin ¢ cos ¢
2
0" =0" . + ·c·_-- (7.25.a)
, 3 1- sin ¢ ] - sin ¢
•
~lcum
2 '/2 ( ) ( ) 1/2
cos¢ I-sin ¢ _ 1- sin ¢ .~1 + sin ¢
------- =
l=-sin ¢ (1- sin ¢)2 - (L - Sill ¢). (1 - Sill ¢)
1/2
1+ Sill ¢ 2 1+ sin ¢
0" =0"
I 3 1 . 'IfA..+ ·c·
l'- sin '1/At
(7.25.b)
- sin •

~i tinand seama ca:

(7.25.c)
 •
7. REZlS1'ENTA LA FORFECARE A pAMANTURILOR 821

2
unde K p == tg (45° + ¢ /2) poarta numele de coeficientul impingerii pasive
dupa Rankine
,.
(§.9.4.).
In consecinta, criteriul de cedare Mohr - Coulomb capata forma:

O"J = 0"3 . K p + 2· c- Kp (7.26.)

• care pentru pamanturi pur necoezive (c=O) devine:

0"1 == 1+ sin ¢ == K sau _0"~3 == 1- Sill ¢ == K (7.27.)
0"3 1-sin ¢ P 0"1 1+ sin ¢ (J

2
unde K; = tg (45° - ¢ /2) este coeficientul impingerii active dupa Rankine
(§.9.4.);
• pentru cele pur coezive (¢ = 0) va fi:

(7.28.)

De rernarcat este faptul ca forma analities a criteriului de cedare

plastica Mohr-Coulomb pentru parnanturi cu .frecare si coeziune, se poate
obtine in baza relatiei (7.27.) a parnanturilor pur necoezive prin trans]area
axei Or:f in punctul A.
,.
In acest caz tensiunile devin:
•
0", ~O"I + Pi! ~l 0'3 =0'3 + Pe'
unde Pe == c- ctg¢ este denumitd presiunea echivalentd (presiunea
coeziunii,. sau adeziunea), [5].
ln aceste conditii relatia 7.27. va capata forma:
0"1 + p e _ 1 + sin ¢
- (7.29_)
0' 3 + Pel - sin ¢
si prin efectuarea regruparilor de termen i se obtine relatia (7.25.).
Aceasta demonstreaza ca pentru un mediu coeziv conditiile de
echilibru limitd potfi calculate ca si cum mediul ar fi necoeziv, cu acelasi
unghi de frecare, cu mediul coeziv, actionat de aceleasi forte exterioare si
s UIJ us in plus tensiunilor de compresiune P e = C . ctg¢, pe intreaga
suprafata exterioard [42], respectiv suprapunerea peste starea de tensiune
anterioard a unui tensor sferic So == +P e -
Aceastd presiune echivalenta actiunii coeziunii este denumitd ~i
presiunea coeziunii [214], [215], iar principiul enuntat este cunoscut sub
numele de principiul starilor corespondente a lui Caqout [51], [55].
822 FUNDATIJ J - FIZICA $1 MECANICA PAMANTURJLOR

7.2.1.1. Criteriului de plasticitate Mohr-Coulomb exprimat prin

unghiul de deviere maxim

Daca se considera un corp plasat pe 0 suprafata plana (fig.7.17.) si

actionat de 0 forta
-R = const., dar de lnclinare variabila, atunci echilibrul in
plan orizontal este asigurat de raportul III care se gaseste componenta
orizontala
-T == R- . Sill (),
care tinde sa provoace lunecarea corpului prin
invingerea fortei de frecare (corp/suprafata de rezemare) mobilizata pe
planul de alunecare
-F,. == R- . cos e· j', unde j' == tg¢ este coeficientul de
frecare si ¢ unghiul de frecare.

.- •• - ••,~ •••••• - -e -, ~ ••
o
1}},'1~ baza COllult) i
recare p
ON
\,Ao'
. ,
_- \
,
•,
N
'.
c __...._".:::--
-__.\.,;--
. _'
.._ ,
•,
~B
....
.. , .....
......_ .. ......... ~.-.
, .' .. 0' ......

~
t '-'-
, •
•
•
• •
•.•
•
.. ..
••• ,
,
•
•

a) b) ..'
· ..
.. 1-- . .. ...
•
. .' .
.' I. • '. __

..
. .
.'. I'
.. . • I • •

..
. .. .. . . ."." .. . . ..
• • •• • f

• • ...... • •
' I

plan de lunecare . q ·. ...... ' .,. .' '.. . .. .' .'

A~~--~~~~~~
• •• • • . .. • I •

L "
-, OJ

Figura 7. J 7. Definirea ~~i

semnificatia fizicd a unghiului de deviere (0) si a unghiului de
deviere max im ((},naJ

"
In consecinta, conditia de echilibru va f caracterizata de relatia:

T~Fr => R·sin(}~R·cosB·f tgB ~ tg¢ (7.30.)

unde tg B == T / N == (, 0 . L )/ ( a0 . L) = 'e/ (Y B , (considerand

•
tensiunile
ue; 'f) uniform distribuite pe suprafata L·}).
Unghiul () poarta numele de unghi de deviere, iar valoarea maxima
a acestuia (}nlox == Tn13x / N min == '1118X / a min descrie asa numitul con de
frecare, ca loc geometric al suportului actiunii
-R == N + -T pentru care
CO'1Jtll nu luneca pe suprofata de lunecare.
 7. REZISTENIA LA ,FORFECARE A pAMANTURILOR 823

"
In aceste conditii, corpul se va afla in urrnatoarele situatii:
• in stal-e de echilibru Bmax < ¢, (m < 1);
• ill stare de echilibru limitd 8max = ¢, (m = 1); (7.31.)
• pierderea stabilitdtii prin lunecare Bmax > cp, (m > I).
unde m = Bmax ¢ sau m ~ sin B'TIOX/ Sill ¢ poate fi definit ca reprezentand
/

gradul de mobilizare al rezisteruei laforfecare pe planul de aluneeare.

Facand 0 paralela iutre eorpul mentionat si prisma ABC (fig.7 .17.b)
rezulta ca unghiul de deviere al tensiunii totaJe p va fi:
t
tgB == a si tinand seama de relatia 7.22. rezulta:
O"a

tg (} =
(0",-0"3)·sin2a LJ (0",-a )'sjn2a
=> tg u = --..;___;.".-~-----
3
2 2
a,·(1+cos2a)+a3 ·(1-cos2a) 2'(a"cos a+a3 ·sin a)
2
~i
impartind numaratorul si numitorul cu C08 a se obtine [214], [2 J 7].

(7.32.a)

Valoarea maxima a unghiului de deviere (Ornax) neeesar a f

comparat cu unghiul frecarii interne in baza similitudinii facute (relatiile
7.27.) se obtine anuland prima derivata in raport eu t = tga rezultand:
/ ,
d(tg
_~__ B) a I + a 3 .t 2 . (a1:3- a )- 2 . (a1:3- 0" ). 0" 3 . t 2
- I '2
2
dt 0" +0"
" :3
·t
I

d(tgB) _
-
dt

Cum a, - 0"3 nu este egala eu zero, rezulta:

si introducand-o in relatia (7.32.) se obtine:

(7 .32.b)
824 FUNDAT(1 1- FlZICA $1 MECANICA PAMANTURJLOJ~

Ridicand la patrat relatia (7.32.) si sisternatizand terrnenii [214],

[217] se obtine:
45 ± (}mnx (7 .32.c)
2
dar
45 ± ()max 1+ sin ()rnnx
=--~~
2
si deci:
0"3 _ 1-sin ()rnax
- (7.33.a)
0"1 1 + sin (}max

identica ca structura Cli relatia (7.27.) respectiv:

0" - 0"
sin (Jmax. = I 3 (7.33.b)
0"1 + 0"3

sau
.2 (O"z-O"x)2+4·'~
(7.33.c)
v, +o"x
Expresia grafted a unghiului de deviere maxim (}max' pentru
parnanturi necoezive, este unghiul pe care-I face tangenta din origine la
cercul tensiunilor allui Mohr (fig.7.1S.).
Astfel din ~01';01rezulta:

. TO.
sIn () = I I
max 00.
I

identica Cli relatia 7.33.b ceea ce confirrna interpretarea geornetrica a

unghiului de deviere maxim.
Ecuatia dreptei O~ este:
(7.34.a)

~iindica nivelul solicitarii pe planul potential de Junecare considerat.

Pentru pdmdnturile coezive, aplicand principiul starilor corespon-
dente al lui Caqout, se obtine noua forma a criteriului de cedare plastica
Mohr-Coulomb:
 7, REZISTEN1"A LA FORFECARE A pAMAN'rURILOR 825

=>

. () 0"1 - 0"3 a l - a3
SIn nlax = --.;_,_~-- - ----.:.-~-- (7.35.a)
0"1 + 0"3 + 2· Pe 0"1 + 0"3 + 2· c- ctg¢J

respectiv,

(7.35.b)

'tf

(b) ecJlilibl·U limita (O,nax =4»

m=l

..
'
(a) stabilitate (9nlax <<I»
•
01<1

o o·1
(0.+cr.)/2

Figura 7.18. Criteriul Mohr - Coulomb exprimai in functie de unghiul de deviere maxim

Nivelul solicitarii pe planul potential de lunecare considerat va fi

is =a . tg (J,nax + C (7 .34.b).

Dupa calculul unghiurilor de deviere maxime pentru fiecare punct

din interiorul masivului de pamant respectiv din interiorul semiplanului sau
sernispatiului se stabileste starea in care se afla pamantul In baza gradului de
mobilizare a rezistentei Ia forfecare (m = r 1 rf) sau (m = sin B Sill ¢), mAX /

relatiile 7.31., respectiv a starilor limita prezentate in fig.7.1S.

826 rUNDATlI r - FJZJCA $1 MECANLCA pAMAN~rURILOR

7.3. Determinarea in laborator a rezistentei

, la forfecare a
pamanturilor
Deterrninarea In laborator a rezistentei la forfecare a pamanturilor
"(f ' ca principal element In definirea criteriilor de plasticitate, se face prin
incercarea unor probe paralelipipedice, cilindrice sau inelare de pamant la
stari de tensiuni [89], [23 J], [155], [5] specifice forfecdrii, compresiunii sau
intinderii (extensiei) fig. 7. 19.
Fiecare dintre aceste solicitari incearca sa reproduca cat rnai fidel
starea de tensiune din situ si sa, elimine criticile aduse unora dintre
tehnologiile de incercare,

b
-_.-_ .._--- .......
~.~.---~--.-.-.-
- ·h
-_-- G-~-
-

CJ1
'ts ,/ / a
.. '" ,...
y /'

- -" 1f
.,.A

... •
a
- ;.;:
....-.I ..•. t~
":......':.
___
suprafata
..--- -.
de cedare

cxtensie (intindere) forfecare compresrune

(triaxialii sa,",monoaxiald) (directii; simplii Salt torsiune) (trlaxiali: - axial simetricii/
stare p/OllO sau monoaxialii)

Figura 7. J 9. Tipurile de solicitare a pdmdntului si incercarile adecvate pentru

determinarea rezisteruei la forfecare ,

"-
7 .3.1. lncercarea de forfecare (taiere)
"
Incercarea de forfecare sau taiere a parnanturi lor se executa, de
regula, 'fie prin forfecare directd (cu unul sau mai multe planuri de forfecare
[5]),.fo,:"/ecare simple sau prin torsiune (fig.7.20.).
 7. REZ)STENTA LA FORFECARE A PAMANTURILOR 827

Jfoba
'tf

a) forfecare directs pe plan obligat b) forfecare simpla c) forfecare prin torsiune

Figura 7.20. Tipurile de incercare laforfecare

"
7.3.1.1. Incercarea de forfecare directa

Forfecarea directa pe plan ob1igat, desi cea rnai cuucata, are

extinderea cea mai mare 'in practica curenta. Ideea casetei de forfecare a
apartinut lui A. Cullin (1846) ~i a fost dezvoltata pe principiile actuale de A.
Cassagrande (fig.7 .21.).
Aceasta incercare consta in fapt 1'n supunerea unei probe (/)
paralelipipedice 6x6x2cln sau mai marl, plasata intr-o caseta de forfecare
constituita din doua parti (2 - rnobila; 3 - fixa), lirnitata la partea superioara
~iinferioara de placi striate si respectiv pietre poroase (4+6), la 0 forta
axiala constanta N (prin interrnediul jugului 7) si actionarea in trepte
(fig. 7.2] .a) sau continuu (fig.7.2 t .b) de 0 forta taietoare crescatoare in
intensitate palla la ruperea/cedarea probei (ST AS 8942/2-82). Placile
poroase permit evacuarea apei din proba iar placile striate perforate
impiedica alunecarea probei pe fundul casetei sau pe pistonul de incarcare.
Pe timpul incercarii, pe langa parametrii impusi (NIl) se 1113.S0ara
deformatia probei pe verticala (indesare/afanare) si respectiv deplasarea (zl)
a casetei 1110bile in raport eu cea fixa cu aj utorul microcomparatoarelor (9) ~i
(1(J).
Caseta de forfecare, pe langa varianta de fabt icatie, caseta fixa/
caseta mobi la la partea superioara sau respecti v inferioara perrnite dupa caz,
realizarea a doua tipuri de incercari:
a) efort impus si deformatie (deplasare) controlata, fig.7 .21 .a, in care la
forta axiala constants (N), se irnpune rnarimea fortei taietoare (1) in trepte
(prin lestul 8) si se mascara deplasarea (LI) pana la stabilizare sub fiecare
treapta de incarcare;
828 FUNDATll [ - FIZICA $1 MECANlCA PAMANTURlLOR

b) deformatie impusa si efort controlat, fig.7.21.b, ill care deplasarea

este impusa eu 0 viteza constanta, printr-un motor electric dintr-o cutie de
viteze, iar forta taietoare este masurata printr-un inel dinamometric (8).

4
timp
~--------------
tirnp
T

8
(a) efort impus - deforrnatie controlata

(c) T
roba

N
ecare timp
P.F. •

limp

"

(b) deformatie impusa - efort controlat

Figura 7.21. Aparatul deforfecare directd pe plan obligat

Vitezele de forfecare recomandate 'in ST AS 8942/2-82 sunt:

• 1 - 1,5 mm/minut pentru nisipuri rnari si mijlocii;
• 0,5 mrn/minut pentru nisipuri fine;
• 0,1 mrnlminut pentru prafuri;
• 0,05 mm/minut pentru pamanturi argiloase;
• O,Ollnrnilninut pentru argile grase. .
Criticile care se aduc de regula casetei de forfecare directa sunt
[139], [231] fig.7 .22.:
• variatia sectiunii probei (a-L1) in planul forfecarii, prin deplasarea
relativa (LI), a semicasetelor (fixa/mobila) ~j modificarea pe
parcursul forfecarii a tensiunii normale an = N I(a _ ~)2;

•
 7. REZlSTENTA LA FORFECARE A PAMANTURILOR 829

a a
r' ~

N
~

N frecare ·(Fr)
/mobila
-
T plan T
()i]ecare •

fixa

a-A

a) frecare parazita 4- micsorarea b) reducerea frecarii parazite

sectiunii de forfecare
N Ian rinci al
de cedare

rTb _I
•
. .....
.: . .
.. •• •• #
.
I--
V . . ..
0 ', '. 0
f
•

~
-.j • • ••• I-
· ... .. ., " . ..".
f.. .' • . . ...
.' •
•
..planuri secundare T
de cedare
c) rotirea tensiunilor principale d) deforrnati ile probei si rotirea
pe planul obligat de forfecare planurilor principale

Figura 7.22. Schematizarea grafted a criticilor aduse casetei deforfecare directd

• aparitia unei frecari parazite intre cele doua parti ale casetei,
necunoscuta ca valoare F,~ (fig. 7.22.a) care afecteaza valoarea
inregistrata a fortei taietoare Treat = T - F" (se poate reduce influenta
fortei de frecare prin modificarea partii inferioare/superioare a
casetei fig. 7.22.b);
4\ conditiile de solicitare la capetele probei, in plan orizontal, deter-
mina concentrari de tensiuni care due la rupere progresiva a
pamantului in planu.l de forfecare sub 0 stare de tensiune care se
roteste 0", "# O"v; 0"2 :1:-0"n (fig.7.22.b,c), cu deforrnatii reale necunos-
cute pe directiile planurilor principale si ell valori ~iinfluente ale
tensiunii medii 0") :I:- 0", =1= 0"2 necunoscute.
Cu toate aceste neajunsuri caseta de forfecare are avantajul unui
drenaj bun, 0 consolidare a probei in timp scurt si permite deterrninarea
rezistentei la forfecare reziduala forfecand alternativ proba (± ~) la
deplasari cumulate El+ 6.; de cativa centimetri. I
Metodologia incercarii si prelucrarea rezultatelor este descrisa in
detaliu in ST AS 8942/2-82. Aceasta prezinta particularitati in raport de tipul
pamantului necoeziv sau coeziv.
830 FUNDATll L - FIZICA $1 MECANICA pA.MANTURILOR

7.3.1.1.1. Rezistenta la forfecare a pamanturilor necoezive

Rezistenta la forfecare a pamanturilor necoezive, pusa In evidenta

prin forfecare directa, este dependents de marimea si forma particulelor,
gradul de indesare si umiditate [7], [112].
Astfel, pentru un nisip afdnat iucercarea consta (fig.7.23.) in
supunerea consecutiva (in aceeasi caseta) sau In parale] (In trei casete de
forfecare) a trei probe "netulburate" din acelasi pam ant, la incarcari
verticale diferite N, < N 2 < N3 si determinarea variatiei fortei taietoare In
raport de deplasarea (~) sirnultan sau nu cu rnasurarea deplasarilor pe
orizontala (~) ~i a tasarilor pe verticala (1Yl 1Av ). In baza datelor obtinute
se calculeaza tensiunile tangentiale t: = T, 1A; a, = N; 1A (A - suprafata
de forfecare) si se raporteaza grafic ri = .I'(Il;) fig.7.23. ~ieventual
fly = /(11), fig. 7.7. sau 7.24,
Presiunile verticale a sub care se foarfeca cele trei probe se
recornanda (STAS 8942/2-82) a fi:
• a' = 0 ,5', a" = 1,O', am = 1,50 dalv/crn", pentru 1D ~ 0,33 ;
• a' = 1,O·, (5" = 2 ,O', am = 3,00 dalx/cm'', pentru 0,33 < I 0 ~ 0,66;
• a' = 2 ,O·, a" = 3,0·, am = 4,00 dalv/crrr', pen tru ID ~ 0, 66 .

'tmax
"'
pl. c 1 = constant
III

-::=..~---!------->--
Proba ,1
-_---------------------
II I, \.~ ~

'(nlax pt. cr1 = C()llstant -- ~ ~6-r"r·

Proba 2 ~, ,2
,
I
I I
I
'tmux pt. cr 1 = corlstant I
---~-- I
I
Proba I I 1 I
I
<p : I

o
_. I

o I II III
c o o
L\ (rnm) 0
•

a) variatia rezistentei la forfecare b) trasarea dreptei intrinseci a

in raport de deplasare, pentru nisip afanat nisipuri lor (dreapta lui Coulomb)

Figura 7.23. Rezultatele incercdrii deforfecare directd pentru un nisip afdnat

Cele trei puncte obtinute (1); (2); (3), de coordonate (a; z), fig.7.23.
se situeaza practic pe 0 dreapta (dreapta intrinseca sau dreapta lui
Coulomb) a carei ecuatie este:
 7. REZISTENTA LA FORFECARE A PAMANTU,RILOR 831

, == a .tglfJ (7.35.)

~i care valideaza experimental cele stabilite pe modelul rnecanic din § 7 .1,

respectiv relatia 7.2., aceasta trecand prin originea sisternului de coordonate
0',0". .
Daca 0 ITIaSa de nisip uscat este "asezata' liber in umplutura atunci
aceasta va prezenta Ull taluz cu 0 inclinare (fJ) fata de orizontala. Unghiul
(f3) fata de un plan orizontal sub care se aseaza fiber un pamdnt necoeziv
este definit ca fiind unghiul de taluz natural.
Deci 0 cale de estimare a unghiului de frecare interioara / interna a
unui nisip afanat 0 reprezinta reaJizarea pe teren sau in laborator a unei
'"
urnpluturi si masurarea unghiului de taJuz natural 13 * ¢, [112]. lncercarile
experimentale au pus in evidenta ca pentru un nisip indesat apare si efectul
inclestarii / impanarii particulelor care face ca rp::::. 13 + 4° , pentru nisipurile
eu indesare medie ~i¢::::. 13 + 6° pentru nisipurile indesate. Ca urmare a
aceluiasi fenornen de inclestare / irnpanare a particulelor de nisip intre ele si
unghiul de taluz natural in sapatura (fJ') va fi mai mare decat eel din
umplutura ( 13' > fJ ).
• Pentru lin nisip mare indesat, cu indicii geotehnici e==O,59... 0,62,
¢,nCLt == 4tf1 == ¢J), ¢sc == 35° = rpp, cele trei probe de nisip s-au supus [89] unor
tensiuni verticale a', 0'", am :
2 \

a' == .N,/ A == 44,5 KN / m

2
unde: a" == 93 KN / m
2
a" == 142 KN / m

obtinandu-se curbele tensiune - deforrnatie (,'; in; t" = 1(6.)) fig.7.24.a.

Rezultatele acestei incercari la forfecare directa confirrna consta-
tarile anterioare (fig.7.6.) asupra alurei acestora, prezentand cate 0 rezistenta
la forfecare maxima (,;, == 48; ,; == 85; ,; = 137 KN / 1n2) si cate 0 rezistenta
minima ('.:c
== 37,5 ; r; = 73,5; '.;: == 113KN / m )
2
corespunzatoare starii
critice sau reziduale. .
Cu ajutorul perechilor de vaJori (a' ~ ,~ ; a" ~ ,; ; a" --),;) se
traseaza, sistemul de coordonate rectangulare o Or punctele 1,' 2,' 3,' si
111
prin acestea se traseaza dreapta intrinseca a nisipului care trece jJrin origine
832 FUNDATII J -:F.[~ZICA~I MECANICA rAMA.NTURJLOR

~iface eu orizontala (0(5) unghiul de frecare interioara ¢max = ¢t = 44 (),

1

masurat pe grafic sau determinat analitic (ST AS 8942/2-82).

"
In mod similar cu perechile de valori «(5' -;) ,~c; (5" ~ ,/~C ;
a'II ~ ,"~c) se obtin punotele 1 '; 2 '; 3' prin care se traseaza dreapta lui
Coulomb corespunzatoare -starii critice sau rezistentei reziduale ~i se obtine
prin masurare unghiul de frecare interioara «.
=: ¢,. = 35° (fig.7.24.c).
Variatia deplasarilor pe verticals (I1V = f(~)) fig.7.24.b, indica 0

indesare (contractantai in prima faza dupa care are loc 0 afanare (dtlatan/a)
a probelor (e = 0,59 - 0,62), confirrnand fenomenul de dilatanta ~i conform
relatiei 7.15., unghiul de dilatanta ar fi:
ap = (¢,J - ¢sc) 1 0,8 = (44° - 35°) 1 0,8 = J 1,25° .

a)
'tf 'tmnx='tp=137 r (kN/ln2)
~~-r __~~ ~f~__ ~ __ 4- +-__~3~
/.

o 'tso=:'tr= 113 /// 13'

~ 1OOI---+---i-----+------~..:::..::-=~=--.:..-l-OO-~--~
_-_-_-.---+I--'::---'::---":::'::_:::-~~~~;;''::---I-
a" 85 !•
••

150

c)

b)

Figura 7.24. Rezultatele incercdrii deforfecare directii pe plan obligat

(tens iune impusd - deformatie controlatd) pentru U1" nis ip mare indesat

Expresiile celor doua rezistente la forfecare vor rezulta:

• rezisterua maxima (de varf) t p = 0"' tg¢P = (5. tg44° ; (7.36.)
• rezistenta 1a stare critica sau reziduald 'fsc = (5. tg¢.'iC = a· tg3S0
 7. REZlSTENTA LA FORFE ARE 1\ pA.MANTURILOR 833

Rezistenta maxima (de varf) este pusa pe seama efectului de impa-

Jlare (inclestare) a particulelor (cca. 300/0), iar cea rezidualii ar corespunde
efectiv alunecarii particulelor unele peste altele dupa dezirnpanare, afanare
~jdistrugerea partiala a rnuchiilor/colturilor granulelor de nisip,
Efectul de inclestare creste si respectiv unghiul de frecare intcrna,
creste cu gradul de Indesare (ID) , cu rnarimea particulelor, eu gradul de
neuniformitate U; si cu cat forma partieulelor este mai colturoasa iar
suprafata acestora mai rugoasa.
• Lundgren (l 960), [34], [89] pentru a pune in evidenta influenta
acestor faetori privind evaluarea rezistentei la forfecare a pamanturilor
necoezive, respectiv asupra unghiului de frecare interna ¢, a prop us
urmatoarea relatie de ealcul a unghiului de frecare interna:
(7.37.)
unde ¢ = 36° ar fi 0 valoare medie a unghiului de frecare interna a paman-
turilor necoezi ve.
Ceilalti pararnetri (tP;) ai relatiei 7.37. pun in evidenta influenta
urrnatori lor factori de care depinde rezistenta la forfeeare a pamanturilor
•
necoezive:
• for-rna particulelor de nisip (§.2.2.1.1.1.), (rP,):
0
tP, == + 1 , particule el ipsoidale;
0
tP, == 0 , particule cilindrice;
rPl == -3° , particule rotunj ite;
tPl == _6° , particule sferice.
• marimea particulelor (tP2 ):
rP2 = 0°, nisip;
°,
rP2 == + 1 pietris mic;
tP2 == +2° , pietris mediu si mare.
• granulozitatea pamantului (tP3);
¢J) == _3° , eu granulozitate foarte uniforma;
tP3 == 0°, ell granulozitate uniforma;
rP3 = +3°, eu granulozitate neuniforma,
834 FUNDATII 1- FJZICA $1 MECANICA pA.MANTURl.LOR

• gradul de indesare (¢4):

¢4 = -6() , afanate;
¢4 = 0°, cu indesare medie;
¢4 = _6° , indesate;
• Kezdi (1966), [89] punand In evidenta dependenta unghiului de
frecare interna in raport de indesare a indicat pentru unghiul de frecare
interna urmatoarea relatie:
•

tgfjJ( e) = C .-----
.Je - e nlin
(7.38.)
exp e-e·trun -1

k
unde C si k sunt constante ale pamantului necoeziv iar e ~ien1in indicii
porilor (§.2.2.1.1.2.) .

I .J.U.Y'-"U capitare
' •

I si a coeziunii aparente •
(II)
(I)
I
,
•,

I!
I ,
~''t IUQX
_ ,.......... .. •.. _.._e.. •.. ~~ ..
't t.G = const .
..... -....... . _ ..

-. -
,
5 10 15 2() 25 w% 0 o a
II'

r = var. r = const.

a) variatia rezistentei la forfecare b) dreapta intrinseca pentru nisip uscat ~ saturat (1)
a nisipuri lor, functie de urniditate ~idreapta intrinseca (H) pentru urniditatea (w me)

Figura 7.25. Variatia rezistentei laforfecare a nisipurilor, functie de umiditate si

determinarea coeziunii aparente (c.)
•

• Umiditatea practic nu influenteaza valoarea unghiului de frecare

interioara (¢) a nisipurilor curate (tara praf, argila etc.), acesta fiind practic
acelasi pentru nisipurile uscate +(1+2°)sau saturate -(1+2°) (fig.7.25.).
Exceptia de la cele prezentate constituind-o 0 zona de umiditati
(wn1c), aproximativ delimitata de 0,4 <S,,~ 0,8, in care apar si se dezvolta
meniscurile capilare care prin tensiunile superficiale T.'1 si respectiv
 7. REZlSl'ENTA LA FORFECARE A pAMANTUl{JLOR 835

,presiunile capilare pe care le indue pi, §.2.2. ·1.l.4.1.c, deterrnina aparitia

unei coeziuni
,.,
aparente c.; care dispare odata eu saturarea acestuia.
In cazul nisipurilor saturate cornportamentul acestora depinde de
gradul de indesare si viteza de aplicare a sarcinii, respectiv de viteza de
torfecare [45], [1t7], [217].

N
Fw. N N±~N
-.----- \ I

-.1f-1 T±~
+~H

w-_·:_ -_ -- -_ -- ~ '%< T
±~T
N±~N
I+ul
lichefiere
...... ... - .. ------ ...
••
'tf=o

(j o cr=u Timp
c) lichefiere datorita
a) nisip indesat b) nisip afanat
actiunii dinarnice

Figura 7.26. Variatia rezistentei laforfecare a nisipurilor in raport cu viteza deforfecare

Astfel (tig.7.26.) un nisip indesat prin forfecare rapida se afdneaza

(dilatanta) caz In care apare un curent, forta hidrodinamica F w (§.3.2.4.1.),
dirijata spre interior (fig. 7.26.a), care se adauga incarcarii preexistente (N)
si, ID consecinta, rezistenta la forfecare creste, datorita presi unii negative (-
tl), care sporeste presiunea efectiva [ a' - (-u) ] . I

Daca nisipu] este afdnat, prin indesare brusca apare un gradient

hidraulic dirijat spre exteriorul probei (fig.7.26.b) si cum presiunea neutrala
care apare (+u) nu poate fi instantaneu disipata, rezistenta la forfecare
scade.
836 FUNDATlll- FLZlCA $1 MECANI 'A pAMA.NTURILOR

,..
In consecinta, pentru cazurile analizate, legea lui Coulomb -
Terzaghi va avea expresiile:
• nisip indesat '}' = (0- + u)· is«. datorita dilatantei
(7.39.)
• nisip afdnat 'f = (0- - u)· is«, datorita contractantei

Pentru nisipurile fine saturate, cu 0 anumita granulometrie si grad de

indesare si In anumite conditii (fig.2.38.) presiunea neutral a poate egala
tensiunea totala (u = 0-) si granulele de nisip nu mai reazema unele pe altele
(fig.7.26.c), caz 'in care rezistenta la forfecare 'f =: 0 ~ipamantul se
cornporta ca un lichid vdscos pierzandu-si intreaga capacitate de suportare,
adica se lichefiazd.
De remarcat ca odata eu scaderea vitezei scade ~idiferenta dintre
rezistenta de varf si reziduala se micsoreaza. La nisipurile aflinate valorile
rezistentei la forfeeare, pentru 0 Incercare rapida, sunt mai mici decat cele
obtinute pentru 0 incercare lenta, Dimpotriva, la nisipurile indesate
incercarca rapida furnizeaza valori mai mari decat incercarea lenta [217].
Valorile uzuale ale unghiuJui de frecare interna sunt date orientativ
in tabelul 7.1, STAS 3300/L-85.

Tabel 7.1. Valor; orientative ale unghiului defrecare inlet-nil a nisipurilor dupd STAS
3300/2-85
indicele pori lor e
Denurnirea
0,45 0,55 0,65 0,75
pamantului
unghiul de frecare interna '/J
Nisi puri cu pietris . j nisi puri mari 37() 34° 32° -
Nisipuri mij loci i 34° 32° 30° 23°
Nisipuri fine 32° 31° 27° -
Nisipuri prafoase 31° 29° 25° 22°

7.3.1.1.2. Rezistenta la forfecare a pamdnturilor coezive

Rezistenta la forfecare a pamanturilor coezive este data de relatia

7.13.:
1:/ = C + 0-' tg¢, respectiv '/' = Co + C + c~v+ 0-' tg¢
lI
(7.13.a)
C
 7. REZISTENTA LA FORFE ARE A PAMANTURJLOR 837

eu parametri i dreptei intrinseci:

• c - eoeziunea pamantului;
• ¢ - unghiul de frecare interioara.
Relatia (7 .13.a) poate fi pusa si sub forma [5], [217], [] 17]:
C
'[I =a· tg¢+- => '.r = o -tg'l/ (7.13.b)

unde:
C
tgu: = tg¢+- (7.13.c)
a
este coeficientul de alunecare (tg'l/ = '(f 1a), respectiv unghiul de tdiere al
pamantului,
Unghiul de taiere nu este 0 constanta intrinseca a parnantului, aeesta
depinzand de tensiunea normala (a), fig.7.27.d.
Pentru deterrninarea parametri lor rezistentei la forfecare (c; ¢ )
ST AS 8942/2-82 accepts metodologia clasica a lui Terzaghi, impunand unui
numar minim de trej probe, din acelasi pamant, plasate In caseta de forfecare
(fig.7.21.), presiunile vertieale (rr, = a,) a'; a"; am egaie, de regula, eu:
• a' = 0,5; a" = 1,0; o" = l,50 dabl/crrr', pentru 0,25 <I, ~0,50;
• a' = 1,0; a" = 2,0; a" = 3,00 dabl/cm", pentru 0,50 < I, ~1,00 ;
2
• a' = 2,0; a" = 3,0; am = 4,00 daN/cln , pentru 1('> t.
Dupa consolid.area aeestora, (fig. 7.27.), aserneni procedurilor de la
incercarea la forfecare a nisipurilor afanate sau indesate (fig.7.23. si
fig.7.24.), se obtin dreptele intrinseci. Dreptele intrinseci sunt dependente de
tipul pamantului coeziv, de tipul incercarii ca si de parametrii obtinuti
( ¢i; c.), tabelul 7.2.
Cum insa rezistenta si stabilitatea parnanturilor coezive (argile,
argile prafoase, etc.) este asiguratd in principal [95], [214], [215], [l83],
[45] de coeziunea electromoleculara (cw) sau hidrocoloidala cauzata de
invelisurile de apa adsorbita si efectelor acestora, coeziunea structurale
( Co/ cs) datorata legaturilor de cirnentatie (coloizi, substante precipitate,
etc.), precum si coeziunii indusa de capilaritate, coeziunea aparenta (co),
fig.7.9. ~jfig.2.88., sau intr-un cuvant de starea de compactitate - umiditate
a probelor, incercarile la forfecare a argilelor ~i rezultatele obtinute vor fi de
tipul celor prezentate in tabelul 7.2.
838 FUNDATlll- FIZICA $1 MECANICA pA.MANTURfLOR

Tabel 7.2. Tipurile de incercdri laforfecare a pdmdnturilor coezive, reprezentarea grafted

a dreptelor intrinseci ~iparametrii (t/J; c) a; acestora (STAS 894212-82)

Parametrii Pamanturi argiloase Argile grase saturate

~----------~------~----~~~------
Tipul · b I rezistentei
,.. "wi •• S rm 0 la Reprezentarea grafica, ecuatia $i parametrii dreptei
incercaru
intrinseci
forfecare
'tf

"
Incercarea de
forfecare ¢'
consolidata -
CD ,
c -
t, 14>'
drenata c
_~ cr~ _L.~ __ cr

"
Incercarea de
forfecare
consolidata -
cu
Cru
nedrenata CCII

_L.~ 0'__ 0'

~r--------------->
tr "tf
,..
r ncercarea de
forfecare <Pit 4' o·tg~\l
UU " 'tf ~ Cu - tr = ell
neconsol idata C 1-
" -f «Pu
- nedrenata I
Cu
ell
(J _t • 0'
--.
•

Valorile orientative ale parametri lor rezistentei la forfecare (¢; c )

pentru pamanturile eoezive sunt date in tabelul 7.3.a (STAS 3300/1-85) ~i
7 .3.b (S.N .l.P. 2.02.01-83).
Valorile parametrilor la forfecare (rP;; c,), 111 urma Incercarilor, se
obtin fie prin masurare, pe cale grafica a inclinarii si taieturii dreptei trasata
prin punctele (1; 2; 3) de eoordonate (a;; r~.), (CJ;'; (O't'! t';), fig.7.27., r; ), •

fie pe eale analitica ell relatiile (STAS 8942/2-82):

(7.40.a)
 7. REZISTENrrA LA FiORFECARE A PAMANTURILOR 839

n n n n
LO",2 Lifi • - LO"I . t fl •
LO",
I I 1 I
c= 2
(7.40.b)
n n
n- LO";2- LO"' I

I I

unde:
• 0"; , presiunile (tensiunile) verticale pe panul de forfecare (kPa);
• "fi ' rezistentele la forfecare (kPa) corespunzatoare presiunilor 0", ;

• n, numarul de deterrninari (probe).

e e e

IPROBA 21 IPROBA 31
a" ~'tf" o"'=> tf'"

1 ,
I ' ~ ~ __
~2;~2 _
I ' ......
, 1" ....
_~~~~L;:
I ....
,,_ " --__ 2 ...., ..........
I'. "c;; -'.c: - 2'~
-';'-.-e'- --:'9 ~
-
--."
-_-"" , ,
w l;e 1 3' , I
,
,
I
I
2' 2,
I
:
I , I
I
I I I I I I
, , a I , (J I
'0
,
o o" o'" o o a'" a," 0 CJ
I
(f " [q"l I a'v

a) curba tie cornpresiune - b) curba de cornpresiune - c) curba de compresiune -

porozitate sub presiunea porozitate sub presiunea porozitate sub presiunea
de consolidare (a') de consolidate (o") de C011soi idare (a")

'tf PROBA
1 2 3 d) trasarea dreptei intrinseci pe cale
wt;el w2;e2 w3;e3 grafica

I I
tf= a'· tgcp' + c' I
1
I

if
't'
-------t..-- ------1---------
1
I :3
I 2
------r-
'tf" 1 »< I
1
I
1 / J I Figura 7.27. Determinarea
... / I 1
'tf
I
-- ~

1
1
parametrilor dreptei intrinseci
1 ... ...
J
I
1 / 1 : tf= o tg'V pe cole grafica printr-o
J-/ I I ,
C
... /1 I 1 I incercare standard (Coulomb-:
/
\If, I
I
I
1 ,
I
o Terzaghi) de tip C.D.
,
0 c (J " <1
II'
840 FUNDATlll - FIZICA $1 MECANICA pAMANTURILOR

..q- _., 0\
\,,) t- N N .........
tn
0
........'"
0 ........
~
......... ......... 0\ I.l')

N 0 r- ..q- .......
tn
\,,)
........ ...... 0\ N N N
0\...
,
0 ..q- .........
\0 ("'f') .........
~
........ ......... ........ ......... ......... 00

tn
\,,)
..q-
.........
N
........
0
......... -
("'f')
00
N
("'f')
N
00
...
0

-
00 I.l') ("'f') V) M 0
~
~
........ ........ ....- ......... ........
"-'c
0
~

't:: \,,) N \0 V) M tn ("'f') t-

0 V)
..-4 ........ ..-4 ("'f') ("'f') N
o.c r-...
(l)
...... 0
r-
t-- 0\
- .........
(l) V) V)
o
~
....- ..-4 ......... ......... .........
~
.........
:.a
.s \,,) V) ~
0
N
00
....-I
\0
......... ~
t-
("'f')
0\
N
V)
\0...
0

I
~
~
~
0
N
0
N
-
00 \0
.........
\0
........
V)
.........
N
.........

\,,) t- \0 ~ N ("'f')
V) N N V)
V)
...
0
~
~
N
C"l
N N- 0\
.........
t-
........

\,,) 0 0 VI
tr)
....- 00 ("'f') N
..q-
~

0
~
VI ("'f') N 0
N N N N

d
....- ....... V)
t--... ..-4
'r)
r-
\,f)
... .........
V)
r--...
\,f)
...
0 0
'~ VI 0 VI 0"
VI VI 0
VI
VI VI VI
(§ ~

V
~

V
~
~

V ~

V)
~

V)
~
V V)
~
V
V V V
)~
o,
0
..
t-- V)
...
r-...
0
V)
...
\(')
N
0
..
t--
tn...
V)
N...
ro
(l) 0 0 o . 0'\

0 0
~
N
't::
d.)
~
1/7 < 10% 100/0 < I,) ~ 20% Ip 2:: 20%
~

~
Parnanturi coezive saturate (Sr 2: 0,8)
u
 .... '"
7. REZJSTENTA LA FORFECAREA,PAMANTURILOR 841

I I I I I I , ,

V)
0\ t, t t 00 0
~ N
o'"

V)
00 • t 0\ N N
N N
o'"

o 00
N ,-...4

V)
\0... 00 N 000 t-oo V)V)
N N \ON V')~~.....-4
o

I , I I I I

I I I I , I t I

V')
V) V)
V) e- V)
t- V)
V)
... V)
r-
N o'" N o'" N... o
o'" o" V o" o v o"
V V
V ..:::; V ~ V ...::; V
~ V ...::; V ~
~
v ~

V) V V
V V) V V V')
N V) N... V')
o N o o'" o'" o
o" o o"
842 17UNDA'rlll - FIZI A st MECANI A PAMAN1~UltJLOR

Trebuie rernarcat ca metodologia standard (Coulomb - Terzaghi),

fig.7.27.a; b; c, foarfeca probe din acelasi parnant, dar porozitati (el > ez >
eJ) si urniditati (WI> W2 > wJ) diferite, deci practic deterrnina rezistente la
forfecare pe trei probe diferite.
Pentru a obtine rezistenta la forfecare, respectiv pararnetrii dreptei
intrinseci, prin forfecarea probelor cu aceeasi porozitate (el ~ ei ;::;eJ) si
respectiv umiditate (WI ~ W2 ~ W3) Titovici propune utilizarea ramurei de
decomprimare a pamantului (punctele 1'; 2'; 3') din fig.7.27., forfecand
probele dupa consolidare la presiunea a~' si descarcarea acest.ora la
presiunile 0";0''';0-'" (vezi §.7.3.1.1.2.1.).
Din examinarea tabelului 7.2. rezulta pentru parnanturi coezive
urrnatoarele tipuri de incercdri fa forfecare (ST AS 89'42/2-82):
• incercarea consolidatd - drenatd (C.D,; consolidation - drained),
singura aplicabila si la nisipuri;
• incercare consolidate - nedrenatd (C, U.; consol idation -
undrained);
• incercarea neconsolidatd - nedrenata (U. U.; unconsolidation -
undrainded) ,
Aplicarea unui tip sau altul de incercare asupra probelor din
pamanturi coezive se face avand In vedere urrnatoarele:
• incercarea de tip C.D. se executa cand incarcarea se aplica lent
(constructii rnonolit, etc.) si exista conditii de drenare a apei din
pori, pe rnasura cresterii presiunii de consolidare in ritrnul
executiei;
• incercarea de tip C. U. se executa cand dupa consolidarea terenului
de fundare sub 0 constructie existenta apar noi incarcari prin
supraetajari, noi poduri rulante, suprainaltarea rambleelor,
solicitari dinamice, etc., si nu exista conditii naturale pentru
drenarea apei dill pori in raport de ritITI'UI. de executie;
• incercarea de tip U, U. se executa cand ritmul de executie,
respectiv de incarcare (constructii prefabricate, din panouri mari,
monolite executate prin glisare, rarnblee executate rnecanizat,
baraje, etc.) este rnult mai rapid decat viteza de consolidare a
parnanturilor coezive (pamanturi argiloase si in specia.l argile
grase saturate) iar conditiile de drenare a apei din pori nu permit
disiparea acesteia in concordanta ell viteza de lncarcare,
Expresiile grafice ale dreptelor intrinseci, respectiv ale ecuati ilor
care exprima rezi tenta la forfecare ~j tipurile de parametri (¢i' c.) ale
acestora pentru tipurile de incercari prezentate sunt date III tabelul 7.2.
 7. REZISTEN'fA LA FORFECARE A. pAMANTURILOR 843

"
• Incercarea de forfecare directa permite stabilirea si a gradului de
mobilizare a rezistentei la forfecare a pamanturilor coezive in raport de
deplasare, respectiv a unghiului de frecare interna ~i a coeziunii mobilizata
[5], II 17].
Astfel, pe baza unor curbe de tipul rf = f(y zx) fig.7.7.a, respectiv
'(f = J(6.) , fig.7.28.a se pot stabili graficele functiilor de mobilizare
tg¢ = I(y zx); tg¢ = J(6.) , respectiv c = f(y zx) sau c = /(11) fig.7.28.

C(daN/cn,l)
c(dnN/cnl')
't( (A1)=a·
--!...:: _.;.;--.~-----
tg<1>(61)+C(6,)
'tr(6,)

r'' r(61)~ --"'-c;;::~;:.-~~:_

- _._ -:lII"':D 3 .
II, l
0" =COI1Sl.
$( ll,}r _::>-D ---------1

- ~---
"
.. -.... ,
c"=const. --.__"~
,,
I
I •
,,
,
-- 'l>' , '
--_. .. ~
. .: \.. A)
,
(J =const.
I
I
4:i:- --- '.-"
-. :>c(o.,
,,
I

I ~ - ... -- I'
I

I 6j(Yni) Y c(1l.j ,•
I

Y
"
~l 6(11:) f+---o' a" cr"' D, Il
a) curbele tensiunc - deplasare b) drcapta intrinseca c) curbele de mobilizare
pentru deplasarea AI tg<l>(Il); c( A,)

Figura 7.28 Stabilirea curbelor de mobilizare afrecdrii interne si a coeziunii pdmdntului

argilos ;,1 functie de deformatii / deplasare

Modalitatea grafica de stabilire a graficeLor (curbelor) de mobilizare

a frecarii interne (¢), respectiv a coeziunii (c) este prezentata 111 fig.7.28. si
cuprinde urmatoarele etape:
• se supun forfecarii (directe/simpLe/prin rasucire) trei probe
supuse presiunilor normale 0" < 0'" < a" obtinandu-se curbele
corespunzatoare rf = f(tli) sau '(f = /(Yzx;) fig.7.28.a, trasate prin unirea
punctelor (i) de coordonate 6.;; rf(~i) masurate intr-o incercare de tip
deforrnatie irnpusa - tensiune controlata (fig.7.21.);
• din curbele astfel trasate, corespunzatoare fiecarei presiuni (J', se
deterrnina cele trei rezistente la forfecare r~(6. i) ; r (~i) rj (11.i. pentru f
aceeasi deforrnatie (y zxl )/deplasare (11~) cu ajutorul carora se obtin punctele
l( 0''' ; 'l'~) ; 2( (J'" ; r;) ; 3( a" ; r7) si prin unirea acestora rezulta dreapta
intrinseca corespunzatoare deformatiei/deplasari i impuse y zxl I 6.,
(fig.7.28.b);
844 FUNDATIJ 1- FIZICA SI ME ANICA pAMANTURlLOR

• se deterrnina, pe cale grafica, prin masurare, sau analitica (ST AS

8942/2-82) parametrii dreptei intrinseci ¢(r ZXi); c(y ZXI) , respectiv
¢(6/) si c(~;) cu ajutorul carora se obtin punctele (i) ale curbelor de
mobilizare a rezistentei la forfecare (fig.7.28.c) .
...
• In raport de gradul de mobilizare a rezistentei la forfecare in
corelatie cu ponderea frecarii interne, coeziunii de cimentatie (a· tg¢ + co)
si a coeziunii electromoleculare + coeziunea aparenta (cw+cq) in valoarea
totala a rezistentei la forfecare,
'(f = [o tgrp + co) + (CUI + co) (7. 13.)

deformatiile pdmdntului argilos pri n alunecare pot fi [45], [197], [231]

fig.7.29:
-
(3)
-
'ts =const.

dy

•
(2)
~Q . e· •••••••••• ..0. •..•.
adsorbita
11 . ..ily_
'tf (1).. ... . ..
't
S ~. ••
dy
••• •• • • •

•• •
otg ,•

ICo substante
•
precrpitate
•
'to
[ tga=l1 ]

coloizi etc. 1:, dv

~I~
__ .L- ~ -~dr
a) componentele rezistentei b) nivelul c) corelatia intre nivelul de solicitare
la forfecare de solicitare si viteza de curgere (Ter-Stepanian)

Figura 7.29. Curgerea lentd a argile/or

• relativ mici, cu desfasurare in timp limitat de la aplicarea

solicitarii de forfecare: •

'Sl:::; Co +a.tg~);
• nestabilizate, crescatoare in tirnp cu 0 viteza cu atat mai mare cu
cat este mobilizata mai mult coeziunea electrornoleculara:

( a .tg¢ + Co ) < 's2 ~ ( a .tgrp + co) + C,v ;

 7. REZISTENTA LA FORFECARE A PAMANTUI~ILOR 845

• mari, corespunzatoare aparitiei suprafetelor de rupere

's3 > ( 0"' tg¢ + co) + (cw + Co ) .
"
III cazul deformatiilor nestabilizate, cand este consumata cea mai
mare parte a rezistentei la forfecare, deformatia prin alunecare aloe un
caracter de curgere lenta specific de regula versantilor (§.8.2.Z.1.I.b) din
pamanturi argiloase. La acesti versanti deformatiile se produc 111 timp
rndelungat, iar constructiile plasate pe acestia pot fi exploatate in conditii
nonnale in raport de sensibi litatea lor fa tasari neuniforme, Prognozarea
marimii deplasarilor, respectiv a vitezei, este posibila acceptand modelul
Bingham [75] sau Ter-Stepanian [23 J].
Admitand un prag lirnita al solicitarii de forfecare To, sub care
fenomenul de curgere lenta nu se produce, sub tensiunea constanta
'Cs = const. < '/' Ter-Stepanian considera ca viteza de deformare este
proportionala cu diferenta dintre efortul real ('s < 'j') si valoarea de prag
('o)fig.7.29.c; adica este direct proporttionala cu tensiunea tangentiala
activa ~, = 's - 'Co :

dv
sau Ts =r 0 +1]'- (7.41.a)
dy
respectiv;
(7.41.b)

unde:
• Yo - viteza de deforrnatie de la suprafa]a probei de pamant;
• H -Tnaltimea probei;
•tl, - tensi unea tangentiala activa;
• 7] - coeficientul de vascozitate dat in tabelul 7.3. dupa Maslov [75];

• t:0 - pragul 1irnita care poate fi aproxirnat cu '[' astfel incat sa se

admita corelatia Iiniara ~j a face abstractie de zona curbilinie
(fig.7.29.c).
Pentru pamanturi le argiloase la care componenta frecarii interne si a
coeziunii de cimentatie este redusa in, raport cu coeziunea electromoleculara
(primara), curgerea este sirnilara lichidelor vascoase (Iegea lui Newton)
[75]:
dv
r =17'-
,~
(7.42. )
dy
846 rUNDATl1 (- FIZlCA $1 MECANICA PAMANTURILOR

Tabel 7.4. Valorile coeficientului de vdscozitate r"J dupd Maslov

Viteza la "
Umiditatea Tensiunea Tensiunea In a) t i111ea
Tipul de suprafata . ..,
probei tangentiala actrva probei 11 (poise)
pamant probei
w(%) is lli (dalv/crn'') 1-1 (ern)
Vo t ,Cl nJ'S)
argila nisipoasa 7 13
21,5 0,60 10'10-
, 0,40 5 ,
19'10
moale
argi la plastic 7 13
23,9 0,60 ,
14'10- 0,60 5 1,2'10
moale
argila plastic
moale cu 7 13
20,4 0,60 I ,1· J 0- 0,40 7 2,7'10
intercalatii de
• •
nISI r>
argila 8 11
..,
• 24,0 1,05 8 ,0'10- 0,80 0,3 3,0'10
sarma iana
argila I 0, I0.8 13
• .., - 2,00 1,50 0,3 4,4'10
perrruana

7.3.1.1.2.1. Factori de care depinde rezistenta la forfecare a

pamanturilor argiloase (parametrii Hvorslev)

Rezistenta la forfecare a pamanturilor argiloase este dependenta in

principal de [7], [95], [112], [I 18], r214 J, [231] structura acestora starea
de umiditate - compactitate, presiunea de preconsolidare.
N
N
1
1 117
1
I
: r------ _, 1
1
1 :Z=>T : I" L. -~ ., '1 j.J ','~T
1 1 1 •• r: , ~
I
...,,,-1 PLAN (}BL1GA'f 1 ~ ~ • ~

I
iDl~ FC)RFEC'ARE"1-. I -. - 1 ~- - --
t
",I T~' · 1
T~: :
II
. ~I
II."
~------
t"
-.
~ I
J1

1
._-------- ---------
: t
" ~

,
N
N
Figura 7.30. Forfecarea probelor de argild C('I structuri diferite

• Structura argilelor [112], [242], (fig.7.30.) deterrnina valoarea

rezistentei la forfecare prin prisrna modului de aranjare a particulelor si prin
necesitatea consurnarii unei energii de forfecare pentru reorientarea
 7. REZlS~rENTA LA FORFECARE A PAMANTU1~)LOR 847

particulelor de 0 parte si de alta a planuJui de forfecare, 0 argila cu 0

structura de tip flocular va avea 0 rezistenta ITIai mare decat una de tip
dispers (fig.7.30.), tocrnai prin C011SUJ11Ulde lucru mecanic necesar pentru ca
particuJele sa ajunga paralele cu planul de forfecare si in consecinta, panta
dreptei intrinseci va fi mai mare. Tasarile ~v ale probei, pe timpul
forfecari i, vor fi 111ai mari la structura de tip flocular si mai mici la cea de ti.p
dispers.
• Starea umiditate - compactitate influenteaza decisiv rezistenta 1a
forfecare a pamanturi lor argi loase si in special coeziunea electromoleculara
(c,v)' Aceasta deoarece coeziunea electrornoleculara (hidrocoloidala sau
primara) [118] este dependents de distanta dintre particule, respectiv de
grosimea invelisurilor de apa adsorbita, Grosimea invelisurilor de apa
adsorbita este functie, printre alti factori (§.2.2.1.I.S.) de umiditatea
parnantului, care indirect dicteaza porozitatea acestuia (e = w r, / rill' Sr)
(relatia 2.17.b), intensitatea fortelor de atractie dintre particule si implicit
rezistenta la Iorfecare,

I ,
WI r ==C!:IIt constant proba J
~- ----------- ---- ----- -- --- -- - ---- -- -,'"-,---0----0,. ----<"J.----
(~

, ••
__ :
.., ~r'\, wi _
'(I=C'!::I constant proba i
- -il----O-----{)----O---
01
:
I
/) <i
"
: ".0 .
I ~I
I
I I
I""'t...
". V' ~ W0 '( =c n
II
e..r constant pro. a b n
----l- ---:--- -- -, _-_11 -- -- - -- --- --- -----. ---- -- -;,----<'v)-----(">------<')-----
:: I "
I I '
I I I
I I I
I I I
I I I
c
I I

w
-·~--~-----u------_o--------~
~ --
W crc~(ere

a) rezistenta La forfecare b) dreplele intrinseci pentru argile saturate,

ill raport de umiditate si densitate obtinute io sistern inchis (neconsolidat - uedrenat)

FigLlJ-'G 7.31. Diagramele rezistentei laforfecare a argilelor saturate obtinute In sistem

inchis (neconsolidat - nedrenat)

Aceasta dependents rezistenta la forfecare - umiditate r f = I( w),

pentru (n) probe saturate, (S,.=J) este pusa in evidenta prin incercari de
forfecare ill sistern inchis (neconsolidate - nedrenate) fig.7.31., caz in care
densitatea si urniditatea probelor J'aman neschimbate pe parcursul incercarii.
848 FU,NDATFI') - FJZJCA $1 MECANICA pAMANTURJLOR

"
Ln timp ce prima curba r J = I( w), fig.7.31.a arata ca densitatea respectiv
porozitatea (e = W· r, I YU/) si umiditatea, au U11 efect substantial asupra
rezistentei la forfecare determinand 0 scadere a acesteia, pe rnasura ce
umiditatea creste si densitatea scade, a] doilea grafic (fig.7 .31.b) indica
faptul ca in conditiile unei incercari nedrenate u=const. =t:- 0, rezistenta la
forfeeare este praetic independenta de presiunea normala (a,,):
rI =c = '" const. pentru anI; < .. ·an ... < a"n (7 .43 .a)
Aceasta constatare ar confirrna teoria presiunii neutrale, respectiv
0-' = a - u si totodata teoria Coulomb - Terzaghi privind rezistenta la
forfecare:
r J = ( a - u) . tg¢' + c' (7.16.)

deoarece in sistem inchis (U.U.) u = a si deei:

(7.43.b)

Experientele lui Maslov Hvorslev [95], [45], [117] au ararat ca

s!
rezistenta la forfecare a argilelor imediat dupa aplicarea presiunii normale,
nu determina niei 0 crestere a acesteia, iar teoria efortului unitar efectiv
at = a - u (Terzaghi) ce ar induce 0 expresie a rezistentei la forfecare de
tipul (7.16.) este reala.
Faptul ca rezistenta Ja forfecare a, argi lelor nesaturate, imediat dupa
aplicarea tensiunii totale a, este independenta de presiunea norrnala pe
planul de forfeeare nu mai poate fi explicat Insa nurnai prin prisma teoriei
Terzaghi deoareee la parnanturile nesaturate u < a ~ideci rezistenta la
forfecare ar trebui sa fie proportionala eu (cr' - u) si nu independents de
aceasta.
Explicatia acestui cornportament respectiv a neconcordantei teorie -
experiment este pusa de catre Maslov ~iHvorslev pe seama interactiunii
permanente dintre particuJe si apa adsorbita care III functie de marirnea
presiunii norrnale (j:~determina 0 micsorare a grosimii invelisului de alJa
adsorbita prin .trecerea acesteia in apa libera si micsorarii astfel, a distantei
dintre particule, cresterea nurnarului de eontacte dintre acestea cu implicatii
asupra cresterii densitdtii, prin indesare $1 a coeziunii prin cresterea fortelor
de atractie electromoleculara eu patratul distantei (§.2.2.1.1.3,).
Ca urmare, prin cresterea presiunii pe pJanul de forfecare, are loc 0
crestere a rezistentei la forfecare pe de 0 parte datorita frecarii reale (¢real )
iar pe de alta parte cresterii fortelor de atractie dintre particule prin
 - 1'1
7. REZrSTENTA LA FOl{FE ARE A PAMAN1"URLLOR 849

mic~ol'area distantei dintre ele, prin deformarea anvelopelor de apa adsorbita

si reducerii continutului de apa libera gravitationala, inclusiv prin cresterea
nUlllarului de contacte interparticulare.
Aceasta crestere a fortelor de atractie se regaseste in cresterea
coeziunii electromoleculare (e,M) care impotriva sensului fizic se "transfera'
In teoria clasica a lui Coulomb - Terzaghi asupra unui unghi de frecare
convelltiol1al t/J > rPreal .
• Maslov considera [J 17] ca prin cresterea presiunii nonnale pe
planul de forfecare creste nurnarul de puncte de "contact" Intre particulele
fine argiloase inconjurate de 0 anvelopa de apa adsorbita, prin comprimarea
carora are loc 0 rnarire a intensitatii fortelor electrornoleculare respectiv a
coeziunii hidrocoloidale (C,II), care este astfel dependenta de distanta dintre
particule deci de presiune (indesare) si de umiditate.
Ca urrnare, 111 baza teoriei "cornpactitatii - umiditatii", pe care a
elaborat-o, rescrie legea Coulomb - Terzaghi
r J = 0". tgrp + C (7.13.)
sub urmatoarea forma [J 17]:
t:fl." = 0" . is»; + c\V{ (7.44.)
unde:
• r fiv ( 0", w), este rezistenta la forfecare a probei pentru 0 anumita stare
de cornpactitate - umiditate a probei, caracterizata printr-
o anurnita presiune pe pJanul de forfecare (o ) si 0
anumita umiditate ( w );
• rpl~t( 0", w), unghiul de frecare interioara, dependent de starea de
cornpactitate - urniditate a probei;
• c,vt ( (J, w) , coeziunea totala egala cu (C + Cs );
'II
• CUI ( (J, w) , coeziunea de natura hidrocoloidala reversi bi la, care creste
incarcarea normala pe planul de forfecare ca urmare a
Cll
apropierii particulelor ~1 cresterii fortelor de atractie si
seade cu cresterea urniditatii, efect care se "transfera' In
mod conventional in teoria Coulomb - Terzaghi asupra
unghiului de frecare interna;
• cs' coeziunea structurala ireversibila, care tlU se mai poate reface
dupa Iorfecarca probei.
 850 FUNDATII [- FIZICA $1 MECANICA pAMAN'TURILOl~

Desi formal cele doua relatii Coulomb - Terzaghi si Maslov par a

avea aceeasi structura, deosebirea de fond este esentiala.
Astfel in prima relatie (7.13.) parametrii dreptei intrinseci ¢ si c
sunt considerati independenti de starea de compactitate (e) a probei,
respectiv de presiunea norrnala verticala «(5) care se exercita pe planul de
forfecare, ~i de umiditatea (w), fig. 7.27.,111 timp ce In a doua relatie (7.44.)
rezistenta la forfecare prin parametri i sal reali tPw ( (J, 111) ~iCW1 ( (5, w) este
dependenta de starea de compactitate (indesare - e) - umiditate (w).
Concret dreapta intrinseca a 'lui Coulomb reprezentata in figura
7.32., este stabilita prin incercarea a cinci probe (1 - 5) din acelasi pamant
care fiecare 1]1 parte are 0 stare de indesare (compactitate e1 -+ es) si 0 alta
urniditate (wI -7- ws), induse de presiunile verticale normale de consolidare
Rezulta deci ca parametrii dreptei intrinseci (¢; c) SU11t stabiliti
'( (J"I - (5n5)'

prin incercarea a 5 probe, care In mornentu I forfecarii au stari de

compactitate - umiditate diferite (el < ei < e3 < e4 < e5 si WI > W2 > W3 > W4 >
l1l5) si in consecinta acesti parametri nu pot fi considerati caracteristice
intrinseci ale "rnaterialului' pamant, care In mod norrnal In mornentul
forfecarii ar trebui sa aiba aceeasi cornpactitate (el == e2 == e3 == e4 == es) ~i
aceeasi umiditate (WI == W2 == ltV3 == W4 == ws).
Ca urmare, tehnologia de incercare la forfecare a argilelor at· trebui
sa difere de cea a nisipurilor. Aceasta tocmai datorita variatiei porozitati i pe
timpul consolidarii (e = w- Ys I JI probei supusa incarcarii axiale (.N) pana
H1
)

cand presiunea neutral it indusa prin cornprimare u(z, t) =O, fig. 6 .29., ca
urmare a evacuarii apei din proba (sistern deschis / consolidat - drenat) si
asigurarii echilibrului dintre solicitarea externa si rezistentele mobilizate ale
structurii pamantului, prin presiuni i.nduse 111 anvelopele de apa adsorbita,
Rezulta deci, 'in baiza celor prezentate, ca pentru parnanturile
argiloase, desi probele necesare pentru deterrninarea rezistentei fa forfecare
(I -75), ca si in cazul nisipurilor afanate (fig.7.22.), sunt recoltate din
acelasi pamant, acestea capata pe timpul incercarii porozitati, urniditati,
respectiv distante intre particule si forte de atractie interparticulare diferite
pentru fiecare proba in parte,
Ca urrnare, rezulta ca probeJe au coeziuni C; (pentru presiunea (5~
fig.7.31.b) variabile ca valoare, dill cauza presiunilor de consolidate (5~
,

diferite care indue porozitati e," -e, ~iumiditati lV,··· 'Ws =:. e, . Y'IV I r,.
•

corespunzatoare fiecarei valori a presiunii de consolidare (5:7 (fig.7.32.a).

 7. REZISTENTA LA FORFECAR,E A PAMA.NTURlLOR 851

WI el curba prirnar~ de conlpresi une

w· I ej porozitate (indesare)

curba de Q_~cor~.presiul1e
w2 e2 - (umflare)
,, 3
w) e, ~
,
wt1 e4 1' .. 4
~"'''''', ...._ -----------
~------
,

a) Ws es ......
-4
5
3' 4' all

'tf _
(daN/cJn') ~

b) c

.".
.". ""~--cE--#
A_,.,'- _,.,
".c -c
-
".
C· (j
ni 1118X I
(In(daNlcm 1
)

~------------~~~-o~----~----~------~--------~-
Pe=c· ctge 0 on I 0"114

o 0 ::; 0,5 + 1,00 cr:' ~ (0,5 + 1,00)

------------~-----~--------------------
zo a curbilinie zona practic liniara

Figura 7.32. Curba de compresiune porozitate (a) si curba intrinsecd a argilelor saturate
(b) obtinuta intr-un sistem deschis (consolidat-drenat)

Se constata, in consecinta, ca rezultatele lncercarii se raporteaza la

probe (1-:-5) din acelas i pdmdnt dar ell dens itiili (canti tatea de material in
unitatea de volum) si umidiuui diferite, fapt reliefat ~1de alura diagrarnei de
forfecare care este curbilinie pentru anumite domenii de presiuni (0,50 -
2
1,00 daN/cll1 (fig.7.32.b).
Totusi, adeptii metodologiei clasice a forfecarii argilelor
(§.7.3.1.1.2.) aduc ca argument rezultatele experirnentale, care indica faptul
2
ca, exceptand zona de presiuni a~= 0 -;-(0,5 + I) daN/cm unde diagrama
852 FUNDATl! 1- FlZICA ~l MECANICA pAMANTURlLOR

este pregnant curbilinie, peste aceste valori ale presiunii, curba de variatie
1:j' == I( (J n) poate fi suficient de bine aproximatd cu 0 dreapta (BC),
dreapta 1ui Coulomb (fig.7.32.b).
Ecuatia acestei drepte poate fi acceptata, in teoria clasica, ca fiind:
1:/ == o -tgo+c (7.45.)

si care 'poate reprezenta /egea COUIOltlb - Terzaghi pentru pamanturile

eoezive chiar daca a fost obtinuta pe probe cu compactitati - umiditati,
di ferite [214], [2] 5].
"
IIIconcluzie, in teoria clasica Coulomb - Terzaghi, rezistenta la
forfeeare a parnanturilor coezive in cazul unor presiuni nu prea mici poate fi
aproximata, dupa oonsolidarea lor (u=O), cu 0 functie de gradul intai (0
dreapta) In raport eu presiunea normala si are d·Ol18 componente (parametri
in trinsec i):
• a- tg¢ - rezistenta data de frecarea internd direct proportionala eu
presiunea normala aplicata (fapt pus sub semnul intrebarii
de Maslov si Hvorslev);
• c - coeziunea pamantului care nu depinde de presiunea normals
(sau care clepinde de presiunea normala dupa Maslov,
Hvorslev, Bjerum, Suklje, Mitchell, etc. [7], [117], [214]).

Pentru pamanturile coezive neconsolidate (u -:j:. 0) rezistenta la

forfecare efectiva va fi mai mica si va fi data d.e relatia:
T~ ==(cr-u).tg¢'+c' (7.46.a)

unde rjJ' si c' sunt parametrii efectivi (ST AS 8942/2-82).

De remareat ca prelungirea dreptei intrinseci (Be) intalueste axa a
in punctul (A) evidentiind 0 presiune (fig.7.31.):
e. =c-ctgo (7.46.b)

numita presiunea coeziunii [214], [2'15], presiune echivalentd si 'ill baza ei

legea lui Coulomb - Terzaghi se poate pune sub forma:
• pentru tensiuni totale
!"f ~ (a-+c.ctgr/J).tg¢ -f 1:.r == (0'+ Pe)·tg¢ (7.46.c)
,

• pentru tensiuni elective

t', == (0' - 1-1. + 1Je)' tg¢' (7.46.d)
 7. REZISTENTA LA FORFECARE A pAMAN1'URILOR 853

c'u aplicatii in principiul (teorema) starilor corespondente al lui Caquot [42],

(vezi §.7.2.1.).
• Titovici [214], [215], pentru a inlatura criticele aduse modalitatii
clasice de determinare a rezistentei la forfecare (§. 7.3.1.1 .2.) si 111 consecinta
a se executa forfecari pe probe, practic eu aceeasi densitate ~iumiditate,
recornanda utili.zarea ramurii de decomprimare a pamantului (fig.7.32.a si
fig.7.27.).
Metodologia propusa de Titovici consta in consolidarea probelor
pana la 0 presiune maxima (a,,5 ~ 5 -;-7 daN/cm ) ~idescarcare succesiva a
2

acestora la presiunile corespunzatoare 0-,,4; O"n3; O"n2; anI ~ 0-0 si dupa

consumarea revenirilor elastice (umflarilor) sub aceste presiuni supunerea
probelor (5; 4; 3; 2; 1), cu porozitati practic egale e; (panta ~e;~e;~e5
curbei de umflare este lina pentru a.> 0,5 - 1,00 dabl/cm", fig.7.31.), la
forfecare.
Parametrii dreptei intrinseci astfel obtinuti (¢; c) sunt considerati
reali, ca apartinand unui pamant, pract.ic cu aceeasi umiditate (w - pentru
cele saturate) si stare de indesare (e), respectiv densitate
[Y d = (1 I 1 + e). YsJ .
• Maslov [117], [214], In acelasi scop, de stabilire a parametrilor
dreptei intrinseci ¢; c pentru probe cu aceeasi compactitate ( e),
[rd = (1 /1+ e)· r.] si umiditate (w), clasifica argilele In trei grupe:

• argile tari (rnarnoase, argilite, aleurolite) caracterizate prin

independenta parametrilor intrinseci de presiunea (0",) si
umiditatea (w) a probelor;
¢w =const.; Cs ==const.; C,v =0 ; si t:f ==a .tg¢'A1 + Cs (7.47.a)

• argile pseudoplastice, ce]e rnai raspandite, cu parametrii

dependenti de presiune (compactitate) si umiditate;
¢lV =1:- 0 ; cs =1= 0; sau c, = 0; C~I-:t 0; si 'rfw = (J . tgtPw + Cw + Cs
(7.47.b)
• argile plastice cu:
¢~V = 0 ; Cs = 0; C 1-11 =1= 0; => v ==c
r f... O'V
(7.47.b)
854 FUNDATlll- FIZICA $1 MECANlCA pAMANTUl~ILOR

Pentru argilele pseudoplastice N.N. Maslov indica urmatoarea

metodologie (fig.7.33.) pentru determinarea rezistentei la forfecare a
argilelor, respectiv a parametrilor dreptei iutrinseci, bazata pe relatia
(7.47.b).
• Din monoliti recoltati din acelasi strat, de la aceeasi cota, ornogeni
(criteriul de ornogenitate sa aiba acelasi 1,) se recolteaza minim 12 probe
spre a f supuse incercari i de forfecare 10 caseta de forfecare;
• Serii de cate patru probe, pentru fiecare presiune de III carcare ,
(tabelul 7.5.), vor fi supuse 111 caseta de forfecare unor presiuni norrnale
verticale (0'), (cu valorile indicate ill §.7 .3.t. I .2., in functie de starea de
consistenta a acestora) si forfecare la timpi j Ii = 0'; 15'; 30' si 1h [117] sau
chiar la 211 sau doua zile [214] de la aplicarea incarcarii normale verticale,
obtinandu-se astfel valorile rezistentei La forfecare,
• Din probele forfecate, pe cat posibi I din zona de forfecare, se
recolteaza microprobe de pamant si se deterrnina umiditatea pentru fiecare
serie de probe (tabelul 7.3.).
Tabel 7,5, Date primare rezultate prin forfecarea probe/or In metodologia de incercare
Maslov

TimpuJ la care se foarfeca proba dupa

Presiunea de Parametrul apl icarea Incarcarii verticale (Ii)
,.
incercare rezultat In urrna
OJ (dabl/crrr') incercarii 1 Oh
0' I5' 30'
(211 12ziie)
j=1 •
J 1 1 , I
".Ii To T'5 '30 T,"
0,50
w{ (%) I ,
w
, ,
(1,00) Wo W'5 30 WI I,

j=2 ,Jfl•

'0
2 2 *)
T,s
2
'30
2
7:, II
1,00
(2,00) w: (0/0)
•

)11)0
2
lV, 5
2
W30
2
WI"
2

j=3 I 3 :l 3 J

1,50
'J; '0 T'5 '30 ',It
J 3 J •• )
''''if (0/0) w
~

(3,00) Wo \I\}15 30 w,It

.) rj, = ,,25 (dalv/cm") - rezistenta Laforfecare obtinuta pe 0 proba la t,= 15' de la lncarcarea
2
cu presiunea verticala crj= 2,00 daN/cln ,

•• ) w{ = l11;" - umiditatea probei forfecate la t= 111 ele la Incarcarea acesteia cu presiunea

verticala OJ= 3,00 dat-l/cm".
 7. REZISTENT'/\ LA FORFECARE A pAMAN1'UI~lLOR 855

Cu datele primare din tabeJul 7.5. se traseaza succesiv urmatoarele

gra fi ce (f g. 7 .3 3 .) :
2
• pentru fiecare presiune verticala (J'j = 0,50; l,OO; 1,50 daN/cm se
. .
traseaza trei curbe de variatie T
f == f(w!) , In sisternul de coordonate
(w; 0; rI ) prin punctele de coordonate (wf'; T,!) corespunzatoare celor
trei presiuni (fig.? .33 .a);
. .
• din curbele rezistentei la forfecare 'i = f( w() pentru cele trei
presiuni (J'i din figura 7.33.a se determina la intersectia verticalei
corespunzatoare unei umiditati oarecare (1111i == 41 %) trei valori
( r~vl ; '~'VI ; r:jivl) pentru presiuni Ie (J'j = 0,50; 1,00; 1,50 dabl/crrr',
(figura 7.33.a) care se transleaza pe orizontala pana intalnesc
verticalele (0")) din figura 7.33.b;
• eu ajutorul ceJor trei perechi de valori (r.~v,; (J'I), (r~v,.; (J'2) si (r~v, ;
(J3) materializate in trei puncte in sisternul de coordonate (a; 0; T) se
traseaza dreapta intrinseca a argilei pentru 0 stare de umiditate
(Hl = 4) %) si cornpactitate (ei = }tVi' r.~,/ r~/) date, (ftg.7.33.b);
j

• grafic se mascara parametrii reali a.i dreptei intrinseci rPWI si (C~VI)'

corespunzatori unei stat'] de cornpactitate - umiditate date ( Wi = 4 J % );
• procedand analog pentru un sir de urniditati
. ( Wi = 31; 32; 35; 36; 38; 4 J % ) se obtine un fascicul (Ie drepte intrinseci

si perechi de valori (¢'V/; WI) respectiv (C~V/)'; Wi ;

• raportand intr-un sistem de coordonate ( Wi; 0; CW1 ) respectiv (Wi; 0; rP,,,)

perechile de valori anterioare se pot trasa curbele de variatie
C"" = (c,v + c.,.) = j;(\lv)) fig,7.33.c si respectiv ¢~V = .f;C}tv), fig.7.33,d;
• tangenta orizontala la curba C"lIt = 1; (w) separa coeziunea
electromoleculara (clV) de natura hidrocoloidala de coeziunea
structurala (c.), fig.7 .33 .c;
• valoarea coeziunii se poate obtine si prin forfecari realizate pe aceeasi
proba [1 J 7], caz 111 care coeziunea structurala este deterrninata ca
diferenta intre coeziunea totala, dill prima forfecare, si coeziunea
rezultata din a treia forfecare (c, = C'VI, - C'VIl ).
856 F'UNDAT'[] I - FIZICA $1 MECAN]CA pAMANTURILOR

.r-
0
~ - N :-!.~ 00-
~

..
b ~
,;
,..--_.,--_~_._-M"""'""'M~
-
, I' • M...,_"".-..

~--.---~-~\-\~-Jt- ---..--~).. ---..

\ "
__ ...--_....-_--. \0

v
~

0
V'l
v -
b
I/')
v
V'l • ft

...... ...... £t
\\~' --- ......
v
, ~\ - f"'i.
,
---
, , ------
8
.-...
,
--r---t------
I

~lH"·H---t--f
o
..
00
V'l------t------~~r___t--~----~

\\\~
M

, ,
I __ L ___
I , ------
__ I ___
.L
-1- ,
~~~--f---H---H.-~d\~~~H\~---~~
1---- --- ---1- ---1+-- -rr~~~\.c.-:!>- I
,
-- ..., --, --r--
------
------ -
'\\ k--f--i I
,
, , , ,
I , , I

,-_.t---i--.-t--.o+t--- I. 1\~
, ; I
I M'
MJ "'1'
I MI

i\N
")1
,
Nili'll
I
NI
C"I I N, 00'
01
-', -,
V"II

I
o ~~-o~~---o~--~-~o1------o~
~

........
v ..
.r:
......
~ r-t
- 0
.-."
~
::5 "
Ie
N
o
V'l
N
0
N

(M)t.J = M+
V'l
-'
0
.-.

~
-
. ....
v,
...... 0

~
~, ~ _"
~
~ 0 -

~ 1:-_ - ',- --(

1>-01.
~ 0, -
~

NMN "
S~M=>
"~ 0C2 ~

~ '0
- ~ ~ ] - ~ f- - - - - - r - ~ - - --- o - - --_ - --- ~-----~ u~
~,_ ~ ~ J.11-f
~ --I 1---11-1--"" ' 0;'
... ~ ~
8 ~ / '/IN", ~ v ,, ~:ii
o
- d- ...: ~.
0
1- - - 1- --- , ,
T '1 -
n
- ~-i.-C)-- -<>-01)- f---- ------ ~ §
fj

II
..... II II .......4. '
f"~'!1[I-l-- --:--( r~ 1M:J JI' s~ .~ :t-
- b b~ti.... - I- I- - - f- -- ~- ,r - - ~ ( Vl ~ - ---- -'--A ~~" ,~

I/')
('''l I-
- .. .. 4... _
0 )'! . __ ..._ 11!_ r- J _'_~
' ,
-':c ~_ ~ __ ----. t%' -t
I ,I,b ,..::::-
u
,... _ ,i!I -
I-
-......
,

II
,
(';1M
II II -- -- -
III
1..1. L.l o( __
M
-rq-
---7' I
I I
I
'II
II
, ..

'i
~
o 0

I- '-' ......-)I_ - -
V ~I ~:I
-tl '-- '- ~~- r- - - - '!) - 1'9"
I
I
'I
'I'
'
-U
0
f"'l I--~+---.. -...---i-'."-,.t--Il---.r-(,,..~-....
' -t I I
I :9..( ~ ('~
.-
I~'
,
I.
,
I

"
, L
' - o
,~
~ , , I r "
«"1..Q I I II ~ • j • A'
CD -
o "
g:o-...
-
H
""l
CI~"" :
.c
,'II
: ::
•~,
f n,
CPI 010,
0
"'1
~]
!J
"I:t ,NI ,. ~
C'11~ ,t'
0,0, ,<;)
®
~ __~I~j~I~~l~ ~Vl
M
I ._.. , --1 I I I/')
N
.. .. o .. .. .. .. Vl
..
o o· 0 g..
- - - -
\0 "I:t r-t 00
o
\0
o
"I:t
o
o
o- M
o
f"'l.
o
C"t
0

(M)'J = (!I~+
0

M:» = 1M=>
-ft

o
 7. 1~1~ZJS1'ENTALA I:;'ORFECARE A pAMANTURlLOR 857

in concluzie, dill cele prezentate se desprind urmatoarele observatii

[1 J 7]:
• incercarea ofera pentru acelasi parnant un fascicul de drepte
.. .. . '-'

intnnsect ~1 11Uuna srngura;

• coeziunea si unghiul de frecare interna pentru un pamant argilos
sunt dependente de starea de compactitate, indusa de nivelul de
solicitare si de valoarea umiditatii;
• unghiul de frecare interioara rezulta rnai mic decat eel Iurnizat
de incercarea standard Coulomb - Terzaghi·
• permite determinarea rezistentei Ja forfecare a argilelor pentru
starea lor naturala de umiditate ~jcompactitate ( wtla/; enol );
• aprecierea mat fidela a gradului de stabilitate a taluzurilor si a
versantilor pe baza curbelor de variatie c.; = It (0"; w) si
¢'V = 1;(0". w) .
• posibilitatea aprecierii aparitiei deformatiilor din curgere lenta a
versantilor prin evidentierea celor doua componente ale coeziunii
(cw si c.~);
• aprecierea pe termen lung a stabilitatii taluzurilor ~i versantilor
realizate cu sau care au In componenta argile.
• Presiunea de preconsolidare, respectiv starea anterioara de
tensiune suportata de un strat de pamant constituie un factor esential al
rezistentei la forfecare al unui pamant coeziv si in special al argilelor.
Dupa CUlTI s-a prezentat anterior, rezistenta la forfecare a unei argile
saturate, deterrninata intr-un sistem deschis, este data de relatia:
'f.r = 0" . tg¢ + C + Co
~11 (7.13.)

uncle C~V a fost definita ca fiind coeziunea electrornoleculara (primara), de

natura hidrocoloidala, cauzata de interactiunea solid-Iichid si Co (cs)
coeziunea structurala sau coeziunea de cirnentatie.
Daca prin remanierea probei de pamant se accepta ca se distruge
coeziunea de cimentatie, atunci frecarea interna (¢) cat mai ales coeziunea
particulelor de argila, inconjurate de complexul de adsorbtie, sunt in mai
mica sau mai mare rnasura dictate de grosimea cornplexului de adsorbtie,
deci de urniditate W, de gradul de indesare respectiv de porozitate
e = H" Ys / Y,v deci de presiunea de consolidare.
858 FUNDATU 1- FIZICA ~I MECANICA PAMAN1'URILOR

Pentru a pune in evidenta

aceste fenornene calitative, in plan
cantitativ, Hvorslev [* ], In teza sa de doctorat (1937) [55], [92], [7] sau
Ghersevanov +Hvorslev [7], [214], [45], [95], [160], [92] au pus la punct 0
metodologie de incercare la forfecare a argilelor diferita de cea clasica,
cunoscuta sub numele de Metodologia Hvorslev jar rezultatele obtinute sub
numele de Parametrii Hvorslev .
• Metodologia Hvorslev pentru stabilirea parametrilor HvorsJev
( ¢e; X ) ai pamanturilor argiJoase, consta In esenta in incercarea in caseta de
forfecare a eel putin trei "perechi' die probe remaniate (] - l"; 2 - 2'; 3 - 3' ).
As tfe I, probele perechi de argila remaniate si saturate, spre a se
inlatura coeziunea de cirnentatie si coeziunea indusa de presiunea capilara
au fost aduse la lim ita de curgere, cu porozitatea eL r
= WI.: r , 1 w si all fost
supuse ulterior 111caseta de forfec are , unor presiuni nonnaJe de consolidare
0"1; (fig.7 .34.a) si apoi descarcate, obtinandu-se atat ramura primara de
compresiune (fndesare) cat si ramurile de decornpresiune (uniflare) si
recomprimate (refndesare), fig.7.34.a.

Etapele incercarii SUIlt:

• Probele (I + 3), aflate In, caseta de forfecare directa, sunt conso-
lidate (STAS 89421 L-89) sub trei presiuni de consolidare (Jnt' (JII2' (J1l3

(fig. 7 .34.a);
• Dupa consolidare, probele (I -;-3) sunt forfecate (ST AS 8942/2-
82), sub tensiunile verticale (J/71 , (J,,2' (JnJ' obtinandu-se rezistentele Ja forfe-
care r/1 , t[2 respecti v r rs ;
• Reprezentand grafic, intr-un sistem de coordonate (oOc) punctele
(1; 2;, 3) de coordonate ((Jnl ; '"[I)' ((Jn2; ij'2 ), si «(J,73; r /3) se constata ca
acestea se situeaza practic pe dreapta 0] 23, numita dreapta intrinseca
primara, care asemeni ca la nisipuri trece prin origine, si are ecuatia:
(7,48.)

similara ca structura cu legea lui Coulomb pentru pamanturile necoezive.

[* J Hvorslev M.J. - "Physical components of tile shear strength of saturated clays", Proc. Of
Research 'onf. on Shear Strength of Cohes ive Soi ls, pp 169-273 A.S.C. E'" (1960)
 7. REZISTENTA LA FORf:;'ECAREA pAMANTUJ~ILOJ{, 859

w e

ramura rinc; a / rilnara

rl_compreslune (indcsare)

l'
.------~-----~------. , 1 a"t = Pet ramura illCi lade
,,, decompresiune
I,
I

------- ----~--------. --------~-

,,
2 an 2 = p e 2_..---=-::-:-:::-=-::-=:=::-::-:-:
ramura de
, ,...",__ recomprlmare
,•

_______ J ~_

-.-~--------- •
!
,, ..
I
:, I,
II I
a)
I
•
I Pe
, , : ,
~
,
,
nl P'
,, n2 p'n
•I
'tf I,
,
,,
,
,,
•
:, ,I
(c) I
. ,
,I, • j

~ ~
,I I,
drcapta intrinseca I, •
t
I
;
)r.. -\- Cit
pentru proba cu •, ! _ a . tg'Ye
, I
e: = e, = e2 I 't r1 - "
I,

21
--- ---1--- pnm

drcapta coeziul1ii
,, ,
b) :0 n3

o (PJ
a) diagrama o-e respectiv e-pe; b) diagramele (J-1:

Figura 7.34. Constructia curbelor intrinseci ale piimdnturilor coezive saturate la diferite
stdri de indesare si umiditdti (e, = Wi • Ys / y,,,) dupd metodologia Hvor...slev

Unghiul '" este este definit in acest caz ca reprezentand unghiul de

tdiere al parnan turilor (fig. 7.34 .b). Dreapta ( 0 123 ) nu reprezinta propri u-zis,
in teoria H vorslev, 0 dreaptd intrinseca, deoarece cele trei probe forfecate,
desi sunt din acelasi parnant, sunt forfecate Ja umiditati (WI :;:: w2 :;:: wJ) si
860 FUNDATIII - FIZICA $1 MECANICA pAMANTURJLOR

densitati / porozitati (el ;j:. e2 =1= e] ) diferite ca valoare, induse de presiuniJe de

consolidare care au valorile < 0"'12 < (jn) (fig. 7,35,).
0",,1

• Probele "perechi' (1' -73'), consolidate La aceleasi presiuni ca ~i

probele (1 -73), O"nl' (Jn2' an3, 111 alta baterie din caseta de forfecare se
descarca, dupa unii autori [45], rara a li se permite sa se umfle, prin revenire
elastica, spre a nu absorbi apa si a-si modiftca umiditatea si porozitatea si
prin efectul de pana al acesteia, pana La presiunile oarecare O"~I; 0"~2; (J~3 ,
(fig.7.34.a).
• Dupa descarcare, probele (1' -73') actionate de noile presiuni
O"~I; (j:,2; (J~3 sunt forfecate rezultand rezistentele la forfecare tfl'; '( /2'; r f3'
pentru umiditati ~iporozitati practic egaJe cu ale probeJor "pereche'
forfecate anterior. Aceasta ipoteza poate f acceptata avand in vedere panta
mica a curbelor de umflare si faptuJ ca probele sunt tot tirnpul saturate
(Sr=l) $i atunci WI ~ WI'; el ~ e,,; W2 ~ w2'; e2 ~ e2,; WJ ~ w3,;e] ~ e3,

(fig.7.34.a).
• Reprezentand in sistemul de coordonate (o Or ), fig. 7 .34.b,
perechile de valori (0" nl'; t [I')' (a1l2,; T[2' ); (an]'; T f3' ) se pozi tioneaza grafic
punctele 1"; 2 ",' 3" (fig.7 .34. b).
Unind apoi punctul (I) cu (1 "), conform metodologiei standard de
trasare a dreptei intrinseci si prelungind segrnentul obtinut (ll"), acesta
intersecteaza axa 0, in punctul (a) (fig.7.34.b). Dreapta (11" a), 'in sistemul
de coordonate «(jOT) reprezinta tocmai dreapta intrinsecd, in metodologia
H vorslev, corespunzatoare probelor de parnant care au aceeasi densitate
(e; = el = el,) si aceeasi urniditate (w; = WI = WI') ai carei parametri sunt
rPl si CI .

In
mod similar, unind punctele (2) cu (2") si (3) cu (3") se obtin
dreptele intrinseci (22" b ) si (33" c) pentru probele de aceeasi umiditate si
densitate W2 ~ w2'; e2 ~ e2,; si respectiv w) ~ w3'; e3 ~ e3, cu parametrii
corespunzatori ¢2; c2 si respectiv rP3; c]. .
"
Incercarile experirnentale executate pe argile remaniate saturate au
indicat 0 scadere rapida a coeziunii odata cu cresterea porozitatii respectiv
urniditatii, 'in raport cu 0 variatie practic neglijabila a unghiului de frecare
interna, ceea ce face ca practic rPl 3!: ¢2 ~ ¢3 ~ «.
¢e - definit unghiul de
.frecare interioara real sau adevdrat constant pentru un anumit tip de argila.

•
 7, REZISTENTA LA FORFECARE A pAMANTURJLOR 861

De remareat in fig.7 .34.b, pe dreptele intrinseei 22" b si 33" c , ca la

aceleasi presiuni (Jnl si respeetiv (J,,2' pe vertieaLele corespunzatoare aeestor
presiuni, si la intersectia eu dreptele intrinseci, pam antu I prezinta 0 rezis-
tellta la forfeeare r rv > !'.fl respeeti v r [2' > r [2 . Aceasta reprezinta efeetul
presiunii de preconsoJidare asupra rezistentei la forfecare. Altfel spus, daca
proba (3) consolidata sub presiunea ((J,13 > (J,,2) este descarcata pana la
nivelul presiunii ((J,12)' fig.7 .34.a, si apoi forfecata se va inregistra 0 rezis-
tenta la forfecare mai mare a probei supraeonsolidate (RSC= (J,,3 / (Jn2)'

t/2' > t[2' decat a probei (2) normal consolidata (forfecata la aceeasi
presiune cu presiunea de consolidare (Jn2'
Ecuatiile dreptelor intrinseci determinate pe probele "pereche' cu
acelasi grad de indesare (porozitate) ~i umiditate de saturatie vor fi:
• pentru probele (1 - I') cu e( = el = el, => r[ = a" . tg¢e + C1 (Pel)
• pentru probele (2 - 2') cu ei = e2 = e2, !'[ = a" . tgrPe + c2 (Pe2)
• pentru probele (3 - 3') eu e, = e3 = e3, t f = (In. tg¢e + c3 (p e3)
(7.49.a)
unde Pel reprezinta asa numitele presiuni echivalente de consolidare [92],
[2l4] adica presiunile La care trebuie supuse probele aduse initial prin
rernaniere La limita de curgere, pentru a atinge porozitatile e1; e2; e) ... e, etc.
(fig. 7.34.a).
Ducand din punctele a; b; c, aflate pe axa 0", orizontale acestea
intalnesc verticalele corespunzatoare tensiunilor de consolidare
CTnl ; an2; (J,,3 , egale cu presiuni Ie echivalente de consolidare Pel ; P e2 ; p e3 ,

(fig.7.34.a.) in punctele a',' b'; c' (fig.7.34.b).

Unind puncteLe a'; b'; c'; se constata ca acestea se situeaza practic pe
o dreapta care in sistemul d.e coordonate (p e Oc) reprezinta asa-numita
dreaptd a coeziunii, care exprima corelatia liniara dintre coeziunea electro-
moleculard, coeziunea reald Cw=Ce si presiunea de consolidare, respectiv
presiunea echivalentd de consolidare:
(7.49.b)
unde:
• Ce - coeziunea reala sau adevdratd;
862 FUNDA'fl1 1- F1ZICA $1 MECA.NICA pA.MAN'"rURILOR

• X=tgf//-tgrPe [214] coeficientul coeziunii pe care Hvorslev it

considera cu 0 valoare constanta pentru un anumit tip de argila;
• o; ==: P; presiunea echivalentd de consolidare, respectiv presiunea
exterioara necesara indesarii pamantului de la limita de curgere
pana la atingerea porozitatii la care se taie proba Pet; P e2; P e3
(fig.7.34.a) si se deterrnina din curba (e - Pe)' pentru 0
porozitate data e (vezi fig. 7.34.a).
Inlocuind 1'0 relatia (7.13.) noii parametri ¢e; e, se obtine legea lu i
Coulomb sub forma propusa de Hvorslev [7]:
r,I' = (J". tg¢e + ce sau 1:.r == 0" tgtPe + X ' P e (7.50,a)
unde:
• tPe - unghiul de frecare interioara real sau adevarat, independent de
presiunea de consolidare;
• ce == %. P; - coeziunea reald sau adevarata, dependents de presiunea
•

de consolidare,
Ecuatia 7.50.a este corespunzatoare, dupa Hvorslev [117], [7], [231],
unui pamant coeziv saturat, argila "tdnara", normal consolidate, la catOe rlU
s-au produs proeese de diageneza (eimentare I precipitate) sau
"imbdtrdnitii prin curgere lenta, Cll un anumit grad de indesare (e) ~j
respecti v umidi tate w = e- y w I Ys .
Pentru argilele supraconsolidate rezistenta la forfecare poate fi
exprimata [7], [117] prin relatia:
(7.50.b.)
,..
In care:
•p; - presiunea de preconsolidare sau de preconsolidare aparenta datorita
consolidarii intdrziate si a supraconsolidarii propri u-zise;
• a - coeziunea /adeziunea (co) rezultata din legaturile diagenetiee.
Presiunea (Pe) de preconsolidare aparenta [7], [117] se rnanifesta la
argilele normal consolidate imbdtrdnite la care prin efectul curgerii lente i~i
rnicsoreaza, In timp, porozitatea (consoli dare intarziata) sub aceeasi sarcina
geologica (Po = r : z) ca si cum ar fi suportat 0 presiune de preconsolidare
P e > Po' mai mare decat cea reala.
Analizand structura relatiei 7.50.b se constata eel putin formal 0
anumita identitate Cll relatia indicata de Maslov (7.47 b), cu deosebirea° ea
 7. REZ]STENTA LA FORFECARE 1\ PAMAN1'URILOR 863

(a) este (c, ) ~i

unghiul (¢~II)de frecare nu este 0 constanta ci este dependent
de (a; w).
TO/Jel7.6. Valori ale parametrilor rezistentei Laforfecare ai argile/or (dupd metodologia
standard) si parametrii Hvorslev

Denumirea Ip A W 0/0 ¢e Ce f/J'

fA %=
parnantului (%) (%) grade Pe grade
.

Bentonite sodica 530 87 6, I 200-250 2,5 0, I I 12

J IIit 45 50 0,90 37-50 l5 0,11 27
Kaolinite 25 78 0,32 46-50 20,2 0,02 21,5
Argi la de Londra 49 50 0,98 29-34 10,5 0,11 20,5
Argila de
68 61 I , 1I 50-60 12,5 0, 12 22
Shellhaven
Argila de Boston 23 54 0,43 27-29 - 0,01 31
Argila de hicago 29 62 0,47 35-45 - 0,00 19
Argi la de Petit Bolt 91 77 1,18 55-70 J 0,0 0,15 21
Argila de Wiener
25 23 1,09 22-27 17,5 0, 10 26
Tegel
"
comparatie eu rezultatele metodologiei standard, se indica, dupa
111
Gibson [55] valorile pararnetrilor la forfecare ¢; c stabiliti elasic si cei prin
metodologia Hvorslev (tabelul 7 _6.). Cercetarile recente realizate la Colegiul
Imperial dill Londra efectuate de Henkel [55] au confirmat eu exactitate
dependents eoeziunii pamanturilor argiloase de presiunea echivalenta de
consolidare (Pe), respectiv 0 crestere a rezistentei la forfecare a argilelor cu
gradul de supraconsolidare (RSC) al acestora, respectiv eu presiunea de
preconsolidare,

"
7.3.2. Incercarea de forfecare simpla

Cautarile de a elimina criticile aduse aparatului de forfecare directa,

111 sensul rnentinerii constante a sectiunii de forfecare, precum ~i distributia
uniforma a tensiuni lor pe planul de forfecare, s-au eoncretizat In eoneeperea
si realizarea a trei tipuri de easete de forfecare simpla a pamanturilor [23 J],
[160], [38], [8].
• Ideea aparatului de forfeeare sirnpla a fost materializata de catre
lnsti tutul Suedez de Geotehnica (SG I), care a real izat 0 caseta de forfecare
864 FUNDA'T'lf 1 - FIZICA $1 MECANICA PAMAN'rURJ.LOR

cilindrica, .in care proba este imbracata intr-o membrana de cauciuc ranfor-
sata eu inele metalice subtiri, egal distantate, pentru mentinerea constants a
sectiunii de forfecare si in consecinta C x = ey = cr = 0 .

N~
membrana disc mobil
de cauciuc 'SOx l Omm articu latie
ran forsata cu
(ba Iam a)
spira de sarma

rezemare
simpla
c 7.
itzx

Oz
a) aparatul Institutului Norvegian Oz
de Geotehnica (N.G.I.) ~i tensiunilc b) aparatul de lip Cambridge (Roscoe)
.care se exercita asupra probei cilindrice ~i
tensiunile care se exercita asupra probei prismatice

Figura 7.35. Principiul aparatelor de forfecare simp/a si tensiunile care

se exercitd asupra probelor

Institutul Norvegian de Geotehnica (NGI) a perfectionat aparatul

constituit, In principiu, din doua discuri (¢ 80xJ Omm) (superior mobill
in ferior fix) care marginesc proba imbracata intr-o membrana armata
(fretata) eu 0 "armatura' din sarma subtire (fig.7.35.a), pentru ca
cr; Cx =- cy = O. Proba are la partea inferioara un disc poros, care perrnite
drenarea apei cu conectarea la un dispozitiv de masurare a presiunii apei din
pori ca ~ila incercarea triaxiala .
• Roscoe (Universitatea Cambridge) a lnlocuit proba cilindricd cu
Ull prism rectangular (100 x 100 x 20 mm), fig.7.35.b, incadrat de patru
placi (2 orizontale si 2 vertieale), articulate pe 0 diagonala si simplu
rezernate pe cealalta astfel incat sa se permits rotirea unghiulara
(Yzx =tlXIHo); e, = Clz I /-10 si Ex =e, =0.
Aparatul perrnite rnasurarea presiunii apei din pori u:j; 0, cat si
drenarea acesteia u = o.
 7. REZISTENTA LA FO({FECARE A pAMANTURILOR 865

"
Incerearea de forfecare sirnpla urmeaza aceleasi proceduri ca si
forfecarea directa, respectiv incarcarea ell presiunea normala az = N'z I A si
aplicarea fortei taietoare T, respectiv tzx = T I A; a_'C = Nx / A, cu masurarea
deformatiei unghiulare r zx = Sx] Ho (fig.7.35.), a deforrnatiei 8z = & I Ho
~itrasarea curbelor specifice (fig.7.7. si 7.28.), determinand parametrii
rezistentei la forfecare ( ¢; c ) cat si gradul de mobilizare aJ acestora.
,..
In plus, fata de forfecarea directd, forfecarea simp/a permite si
determinarea modulului de deformatie transversals G= r r din diagrama LY • IX

"zx = f(Yzx)pentru un interval de tensiuni sau deformatii dat.

Cunoscand tensiunile,
•
~l 'Czx=TIA
precum si deforrnatiile &z = I1z I Ho; Y zr = ~ I Ho' respectiv variatia
presiunii apei din pori (6.u ) se pot calcula:
• tensiunile principale totale at; a3 si efective (a:;3 = al;3 - ~u):

(7.19. )

T max I 'Cmin 1 (
= ± - . az - (J x
)2 2
+ 4 . T zx (7.20.)
2
• deformatiile principale (fig.7.5.):

J 2 2 1 2
&( =-.(cz + Cz + Yz.'C); 83 =-. Sz - s; +Yzx
2 2
(y)zx -
111ax -
S - S
1
-
3 -
&2z + y2zx (7.10.)

• unghiul de dilatanta
a = ctg(- Az I L\.x) (7.9.)
Cu toate ca aparatura prezentata este relativ mai sofisticata decat 0
caseta de forfecare directa, fapt ce face ea sa fie utilizata cu precadere in
cercetare, rezultateJe nu sunt pe masura asteptarilor. Saada si Towsensd
[23 1] considera, prin prisma unor analize comparative a rezultatelor
obtinute, ca nu reprezinta 0 irnbunatatire reala a dispozitivelor de forfecare
directa, nici ehiar in ceea ce priveste determinarea rezistentelor reziduale.
866 FUNDATII 1- FJZICA $1 M_ECANICA pAMAN'T'UI,{ILOR

"
7.3.3. Incercarea de forfecare prin torsiune

Incercarea de forfecare prin torsiune [160], [95], [231], [170], [168]

(fjg.7.36.) elimina, prin perfectionarile aduse, 0 mare parte din criticile
referitoare la easeta de forfecare directa, permi tand totodata determinarea
cat mai veridicd a rezistentei reziduale a argilelor.
Aceasta prin faptul ca, spre deosebire de celelalte tipuri de aparate,
eursa (deplasarea) pe planul de forfecare este nelimitata.

--(~)

axa de torsiune
Mt motor
0)'
•

\ I
\
, ,
\
....... ___

. .. .

a) schema aparatului - I, Surub de reglare a distantei Intre casetc,

2. Cadru rigid, 3. lnel diuarnometric pentru rnasurarca frecarilor, 4. ~. -
p tall de forfecare M, I'ez~f('t ,)
Pivot anticuplu, 5. Axul principal, 6, Rulrnent, 7. Cadru de incarcare,
8. lnel dinamometric perttru lncarcarea tangentialll, 9. Proba, '0. Piston, b) tensiunile din proba inelara
11. Caseta, '2, Roata de antrenare, 13. Masa rotativa, 14. Baza, IS. Sistem
de lncarcare verticals, 16. Motor ~i cutie de viteze

Figura 7.36. Aparat deforfecare prin torsiune

Principial, incercarea consta in. supunerea unei probe de parnant

cilindrice, cu sectiune plina [95], [170], [J 68] sau inelara (fig. 7.36.b),
inclusa 111 doua semicasete, la 0 sarcina axiala norrnala (printr-un piston),
constants pe parcursul lncercari i probei si actionarea acesteia eu un moment
de torsiune Aft, prin interrnediul unei rnese rotative care actioneaza
sernicaseta rnobila, pana la cedarea probei,
•
De regula, viteza de aplicare a momentului de torsiune respectiv a
tensiunii tangentiale r == j'(Mf) este redusa pentru a permite drenarea apei
din proba pe parcursul forfecarii.
Rezultatele obtinute, pentru. rezistenta reziduala (¢,.; cr) sunt rnai
,

mici decat cele furnizate de caseta de forfecare, prin forfecare alternativa

(dus/intors), datorita tendintei de aliniere si realiniere, in caseta, a
 •

7. REZlSTENTA LA FORFECARE A PAMANTURlLOR 867

particulelor argiloase de 0 parte si de alta a suprafetei de forfecare In

momentul schirnbarii sensului de forfecare.
Cu to ate perfectionarile aduse aparatului, totusi curbele tensiune-
deforrnatie rezu ltate nlt pot da, dupa unele apreeieri, 0 imagine veridica
asupra cornportarii probei, datorita variatiei tensiunilor de la punet la punet
~ichiar evolutia aeestora pe timpul incercarii.

7.3.4. Determinarea rezistentei la forfecare prin compresiune

Rezistenta la forfeeare a parnanturilor se deterrnina prin cornpresi une

triaxiala si monoaxiala (fig.7.37.).
j

•,,
I' crl ~ 0
EI~ 0
83=82;C 0

; I .. !,
I•
_..
(J' ,._. 0 .'·~""-""l""
, '" .. ..-.......... -- f
------- •
•
I
3
-- .......
1--1:, _ _- ..- - cr3x: 0 ~
L3, ;C 0 .,-. '_ -. .: I I' jj;.::~E I I' ~;
".
i
• ....
h
~:'''' l r ,
j
I~
I'
_...,- ~ ,.
#,~, •• -.. _,-

·I,.~
•• '

't;
• 83 ~ 0 ~I , I
.! .
I .
~\, '......, t

(j , I,
- *"' • , ,-'- - ': -to ': !.:.- ,I 1,. I -I ...t, ;--,- _:. - !'- - •"I 1 "

)
3 , .... ~
.ot f.

.. --
'
• r"\
....

t) ,
-I
....

_--
~ or-:
I

.. -'(' - - - - - - -
II

--
j ,. ., _I .....
_..... I' t'
I 1 ~ 't ll' .... - ....... ~
~ ,,,;,.

_- _-....
,
.. I

, pereti rigizi
I
, I
,
;
b) cornpresiune triaxiala
a) compresiune (extensie) c) compresiune
(starea plana de deforrnatie 62=0/
triaxiala (axial simetrica) rnonoaxiala
(0')=0'2':J!:. 0) starea spatiala de tensiune crl~a2~0'3;t;0) (0'3=0'2= 0)

Figura 7,37, Determinarea rezistentei laforfecare prin compresiune

Compresiunea triaxiald se materializeaza 'in tehnologii care

utilizeaza probe cilindrice (triaxialul clasic - fig.7.37.a), probe cubice,
fig.7.66., (triaxialul adevdrat 8, =t: 82 :I:- 83 :j:. 0) sau probe paralelipipedice
"
(starea plana de deforrnatie &2 = 0; 83 =1= &) :j:. 0, fig.7 .37.b). lncercarea
monoaxiala utilizeaza probe cilindrice, practic identice ca la triaxialul clasie,
fiind soJicitate nurnai axial 0', -::j:. 0; 0'2 = 0' = O.
868 FUNDATII J - FIZICA $I MECANICA pAMANTURILOR

7.3.4.1. Determinarea rezistentei la forfecare prin incercarea

trtaxiala (axial slmetrica)

Incercarea triaxiala [*], [231], [8], [38], [5], [160], [183], [68], [120],
[54], se exercita asupra unei probe cilindrice (fig.7.35.a) ell diametre de 38
mm sau 100 min ~itnaltimea de regula, (STAS 8942/5-75) de doua ori
diametrul (tabel 7.7.).

Tabel 7.7. Dimensiunile uzuale ale epruvetelor in incercarea triaxiala

Dimensiunea Dimensiunile epruvetelor (mm)

fractiunii maxime
(mm) diametrul (d) inaltimea (11)

<5 35 -40 80
< 10 100 200
< 15 150 300

Proba este supusa unei stari de tensiune triaxiale/axial simetriee

0"1 =1= 0; (52 = 0"3 "* 0 prin intermediul celulei triaxiale (§.4.2.2.3.) a carei
schema de principiu este data in fig.4.33. si 7.38.
Actiunile asupra probei de parnant, ell caraeteristici le geometrice
initiale ( ro - raza; Ho - lnaltimea; Ao - aria sectiunii transversale; Vo -
volumul initial) sunt transmise practic prin pistonul (platanul superior),
fig.7.38. si 7.41.a, iar in plan orizontal prin presiunea controlata a fluidului
din celula (aer, apa, glicerina, ulei, etc.).
Sub aceste actiuni dispozitivele optice, electronice, hidraulice atasate
eelulei triaxiale permit, dupa caz, mdsurarea deformatiilor probei in plan
vet-tical, in plan orizontal, a presiunii apei din pori precum si a variatiilor de
volum ale probei. Aceste date se concretizeaza in (STAS 8942/5-75):
• curba de variatie a deformatiei specifice verticale (&z == &) III
raport ell deviatorul ~a= «(51 - 0"3) sau &1 == .r(~(J 12);
,

• curba de variatie a deforrnatiei specifice verticale in functie de 1

•
raportul tensiunilor prineipale efective ( (5; / a~
); ,
I
-;

I
"
• curba de variatie a presiunii apei din pori u = .f(&l) . ."
•
,
•

,
•

[*] Bishop W.A., Henkel J. D. - «TI1e measurement of soil properties in the triaxial test", by ,
Edward Arnold (Publishers), Ltd. (J 974) ~
-',
 7. REZ1Sl'ENTA LA FORFECARE A PAMAN",rURIL01~ 869

io- tija de incarcare

valva pentru aerisire

.. '{ apa sub presjune

•
(cr2 = (J3)
-I-+- celula de presiune Figura 7.38. Schema
platan superior celulei triaxiale
-inele lie cauciuc
membrana I

de cauciuc

spre traductorul pentru

In mod simi lar se pot trasa curbe de variatie si pentru deformatie

specifica radiala (E,.), deforrnatia specifica de volum (Ev) si pentru
deviatorul deforrnatiilor specifice (cq).
"
In baza acestora se deterrnina, de regula, urmatoarele caracteristici
ale pamantului care definesc comportarnentul sau la 0 solicitare de
forfecare:
• unghiul de frecare interioara aparent (¢u);
• unghiul de frecare interioara efectiv (¢' );
• coeziunea aparenta (c tl
);

• coeziunea efectiva (c' );

• presiunea apei din pori la cedarea probei (u f ).

• Principial incercarea de cornprimare triaxiala (pentru toate

tipurile de incercari) cuprinde dOUG etape (fig.7.39.a):
l.. compresiune de tip hidrostatic (izotropii), cand proba sub
presiunea impusa (0") ) a fluidului este practic supusa actiunii unui
tensor sferic (0-, = 0'2 = 0'3 ), punctul P dill diagrama 0-; r ;
(fig.7.39.d), care deterrnina aparitia unei presiuni a apei din pori
u # O·,
2. aplicarea de viatorului cand dupa consoJidarea probei (pentru
incercare CD - tabelul 7.8.) sub tensorul sferic 0'3' respectiv cand
presiunea neutrals devine nula u = 0 , se incarca proba pe directie
870 FUNDA1')1 [- F1ZICA Sl MECANICA PAMAN~rURILOR

b.)
c I=0' 3+4· f10' 1
..
faza u=O
CD H- a=45-hp/2

'. ,..... ""~,

.__

H .
o CEDARE

faza
@f1 0'1 ~ , , conditio
(j) de ruperc
.. _~z ? 20%
.. u=o I
J
\ o
H •
..
... l
,~~ •
-- \ t." • I
(J'
3
t 1 11
t
b)
c)

d)

•,
••,
'---0--0- --()--(JI-b- •
o _ L\a,L.
-
planul (J 1
-

cere limita de tensiuni

. (ruper ce<lare)'

fazaCD•
faza(1)
de forfecare sub
cornpresiune
.izotropa., actiunea dcviatorului flo

Figura 7.39. Fazele incerciirii triaxiale in sistem deschis (consolidate - drenate)

(a)elapele incercarii. (b) si (c) tipurile de cedare, (d) trasarea cercului limitd de I'UIJcre a
lui Mohr
 7. REZISTEN'rA LA FOI{FECARE A PAMANTlJRILOR 871

verticala cu 0 tensiune CI, = M. / A + 0"3 adica se induce 0

tensiune deviatorica, numitd deviatorul ~O-I = a, - 0'3 = M. / A

(fig.7.39 b; d) pana cand proba cedeaza. Viteza de incarcare
trebuie sa fie extrern de redusa 111 cazul incercarilor de tip C.D.,
tabelul 7.8., pentru a perrnite disiparea completa a presiunii apei
din pori (u = 0).
Cedarea probei, In raport de indicele de plasticitate si consistenta at
panlantului din aceasta, poate avea loc casant, cu evidentierea clara a unui
pJan de rupere (inclinat eu a = 45° + ¢/2 fata de planul principal a,)
'"
fig.7.39.'b).;d, sau 0 rupere plasticd sub forma de "butoi". III prirnul caz,
mornentul ruperii probei corespunde tensiunii deviatoare maxime (~O'nlax)
sau raportului tensiunilor prineipale (a; / O'~) maxim. Pentru al doilea mod
de cedare aceasta se considera atinsa, in mod conventional, cand deformatia
specifica verticala &z ~ 20% ,
ell datele inregistrate in mornentul cedarii probei se calculeaza:
• tensiunea totala cu deviatorul ~O'J = M. / A ;
(7.51.a)

• deformatia specifica axiala;

Liz
8 =8 =- (7.5 t.'b)
z a H
()

• deforrnatia specifica radiala (orizontala);

tlr
8,. =&)=- (7.51.c)
I" D

• variatia specifica de volum;

(7.51.d)

• deviatorul deforrnati ilor specifice;

2
&q = -(&, - &3) (7.51.e)
3
"
In raport de aceste valori ale deformatiilor specifice se poate calcula
sectiunea transversals a probei A ~irespectiv tensiunea principala (jl in
momentul cedarii probei (relatia 7.51.a). Astfel aria sectiunii probei, pe
timpul lncercarii, rezulta (fig,7.39.b,c):
872 FUNDATIII- FIZICA $1MECI\NICA pAMANTURILOR

V·l--
~v
o
V=A.H~A=V __ vo~=Ao'
=Vo-~V =_ ___;__ I-Bv
H H -Liz !lz l-8
o H . 1- o
a

HO

(7.52.)
1-8a
cu: • ev - variatia specifics de volum;
• eo = 8z - deformatia speci fica axiala;
• Ao = 1!. ro2 - aria sectiunii initiale a probei .
Tabel 7.8. Tipurile de tncercari Laforfecarea pdmdnturilor prin compresiune triaxiald

Faza
t---------..-------4
Q,)
"d a
Q)
forfecare sub Corespunde in practica la
%~ compresiune actiunea situatiile:
r--. <9 izotropa 0'2 = a) deviatoruLui
tla = at - 0'3

u 1nal tarea rapida a unei

U (nedrenata aparenti constructi i sau lucrari de pa-
(neconso Iidata
0 eu ¢u ~ 0 mant pe un teren neconsolidat,
uu U"lillal =t 0 Cli
Ufinal =t
putin perrneabil.
drenaj inchis) e'l ==
drenaj inchis) Sfl

Supraetajarea unci cladiri

C (consolidata U (nedrenata sau suprainaltarea unei con-
aparenti structii de parnant.
cu ui = 0 cu U f =t 0 cu
C(." ~ Cd StabiJitatea imediata a taJu-
drenaj deschis) drenaj lnchis)
zurilor sau versantilor.

Stabilitatea ill tirnp a talu-

C (conso Iidata D (drenata efectivi zuri lor si versantilor.
ui = 0 cu u.r = 0 eu ¢d == ¢' Realizarea ill ritm lent a
CD
unor constructii sau lucrari de
drenaj deschis) drenaj deschis)
pamant pe terenuri permeabile.

Nota: Conform notatiilor adoptate de Societatea Internationalii de Mecanica Pamdnturilor,

indicii U, C, D reprezinta prima litera a cuvintelor: undrained, consolidated, grained
 7. REZISTENTA ~A FORFECARE A PAMANTURILOR 873

Cum rezultatele incercarilor de compresiune triaxiala au pus clar in

evidenta dependenta parametrilor rezistentei la forfecare de valoarea
preslunii apei din pori, la Inceput (Ui) si la finalul incercarii de forfecare,
(Uj) , r/J = f(u); c = .f(u) , iar aceasta este dependents de viteza de incarcare a
terenuJui de fundare sau de realizare a constructiei, precum si d.e
posibiJitatile naturale de drenare a apei, din porii pamanturilor coezive,
acestea au fost grupate pe trei tipuri de incercari stan.dard (tabelul'7/.8.).
Tipurile de incercari de forfecare standard trebuiesc conduse astfel
lncat sa modeleze, pe cat posibil, cat mai fidel [5], [l 60], [7] starea de
tensiune din masivul de pamant incarcat, evolutia in timp a acesteia, precum
si conditiile de drenare din terenul de fundare sau din corpul constructiilor
din pamant, obtinandu-se astfel parametrii rezistentei la fo rfec are
corespunzatori cazurilor frecvent intalnite 'in practica (tabel 7.8. si
§.7.3.1.1.3.) .
....
• lncercarea de tip C-D este 0 lncercare care se executa in sistem
deschis, care perrnite drenajul apei din pori pe parcursul intregii incercari de
cornpresiune triaxiala si in consecinta (u = 0) iar parametrii obtinuti sunt
parametrii efectivi (r/J'; c'). Etapele incercarii sunt ilustrate in grafic, figura
7,39,
Cunoscand tensiunea principals, pentru fiecare pas de incarcare,
respectiv de consolidare LlO', , fig. 7 .39 .d, se construiesc succesiv cercurile lui
Mohr pana cand proba cedeaza (fig.7.39.b.).
Cercul lui Mohr corespunzdtor stdrii de tensiune care a provocat
ruperea / cedarea probei este denumit cere limita de tensiune, ~icare
conform ceJor precizate anterior (fig. 7 .12.) este tangent la dreapta
intrinsecd 'in pu nctul T,
Caracteristicile cercului limita de tensiune, corespunzator fiecarei
probe incercate, eu ajutoruJ carora acesta se traseaza sunt date de relatiile:
• abscisa centrului cercului pentru reprezentarea in tensiuni totale;
(7.53.a)

• abscisa centrului cercului pentru reprezentarea in. tensiuni

efective;
•

• raza eercului lirnita pentru reprezentarea 111 tensiuni totale sau

efective;
874 FUNDATll I - FIZICA $1MECI\NI A pA.MANTURILOR

R = (0" , - 0"3 ) / 2 (7.53.c)

respectiv

Dreapta intrinsecd (fig.7.12. si fig.7.40.) este tangenta comund a eel

putin trei cercuri limita de tensiuni stabi lite, parcurgand fazeJe descrise
anterior, pentru minimum trei probe (Pr.; Pr2; Pr3) din acelasi pamant, dar
cu presiuni de consolidare izotropa diferite O"~ < O"~' < O"~" .
Rezulta astfel minim trei cercuri lirnita de tensiuni (rupere), care se
traseaza cu ajutorul caracteristicilor date de relatiile (7.53.), tangenta
cornuna a acestora este dreapta lui Coulomb (dreapta intrinseca) pentru
tensiuni efective (14=0), cu ajutorul careia se determina grafic sau analitic
(STAS 8942/5-75) parametrii efectivi (¢') si (c') ai rezistentei la forfecare
ai pamantului (fig.7.40.).

dreapta intrinseca 'tr=cr'. tg~'+c' ~D.C)

-
(Coulomb) T cercu ri lim ila de
3 tensiuni (de rupere)
pentru probele I ;2~3

.. - --
,
c c

I
c I(pr.2)
---------------------------~---------.
------ _. __a..:...-_--_._-
I(Pr.3)

Figura 7.40. Determinarea parametrilor efectivi ai rezistentei laforfecare (¢' ,.C') prin
incercarea triaxiala in sistem deschis C'I-D (consolidatii-drenata)

"
• Incercarea de tip U-U pe probe neconsolidate - nedrenate (tabel
7.8.) este 0 incercare care se executa in sistern inchis, lara drenaj, asupra ,

probelor din pamanturi coezive care stint supuse (STAS 8942/2-75),

(fig.7.39.) unei presiuni hidrostatice totale, constante si sunt deforrnate axial
ell viteza constanta, Inregistrandu-se: forta suplirnentara aplicata (~~),
 7. lZEZIS'fENTA LA FORFECARE A pAMANTU[~lLOR 875

presiunea (u -:1= 0) In exces a apei din pori si variatia (~V) a volumului

probelor ,.. in timpul forfecarii (Ill cazul probelor nesaturate).
Inregistrand, ca si in cazul incercarii C-D, rezultatele transpuse in
curbe de variatie (ST AS 8942/2-82): tensor deviator - 8z; raport tensiuni
«(); 1 ()~) -
si presiunea apei din pori u - &z se stabi leste rnornentul
&z

ruperi i / cedarii pe criteriile mentionate anterior (fig.7 .39.a si b) ~ise

calculeaza caracteristicile cercurilor limita de tensiuni, abscisa centrelor ~i
razele cercurilor, cu relatiile 7.53.
"
III cazul probelor saturate ~j in conditiile drenajului inchis (un de nu
apar variatii de volurn (6 V = 0), ci numai variatii ale formei) tensiunile in
proba (Prl) pentru cele doua faze ale incercarii de eompresiune triaxiala
(fig.7.39.a) Val' fi:
• pentru faza (1) a solicitarii hidrostatice a probei;
• 0", = 0"2 = (}3 (presiunea apei din celula);

• U = 0"3 * 0 (presiunea apei din pori);

• 0"; = 0"1 - U = 0"3 - 0"3 = 0 (presiunea efectiva);
• pentru faza (2) de actiune a deviatorului (60"L = CI, - 0"3);

• 0", = 0"3 + ~O"I ;

• U = 0"3 + ~O"I (presiunea apei din pori este izotropa);

• CI; = 0"1 - U = (0"3 + ~O",) - (<73 + ~O",) =0 I \

Cercurile lui Mohr, pentru fiecare pas (~O", ) de ere~trre a incarcarii

axiale, sunt principial aceleasi ea cele din figura. 7.39 .b, exprimate in
tensiuni totale, rezultand in final cercul limita. Tensiunile efective (a'),
care se transmit seheletului solid ~icare mobilizeaza frecarea interioara a
particulelor solide vor fi, CUJTI s-a dernonstrat mai sus, egale ell zero, pentru
orice presiune din celula (0"2 = 0"3) si oricare valoare a deviatorului (~O"),
aplicate probelor r-; Pr2; Pr3.
Ca unnare, rezistenta la forfecare Intr-o incercare U-U, pe probe
saturate, va fi:
'(f = a' . tg¢ + c

~i
cum 0"' = 0 indiferent de valoarea deviatorului (~O" = 0"1 - 0"3 ) rezulta:

(7.54.) ,

unde Cu este coeziunea pamdntului In conditii nedrenate.

876 FUNDATlll - FIZICA $1 MECANICA I>AMAN1'URLLOR

Acest rationament este validat ~i de cercurile limita ale lui Mohr care
au. toate aceeasi raza (R, == R2 == ... == R; == R;' == ... ) pentru toate probele, din
acelasi pamant, si a carer tangents (dreapta intrinseca) este practic
"
orizontala (¢u ~ 0), fig.4.41. In tensiuni efective, cercul limita al lui Mohr
"sufera' 0 translatie pe orizontala eu valoarea presiunii neutrale (u f )

conform relatiei (7.53.b).

'tf

"..

.... ....
, .... .... 4>' u=1= 0 ; e'u ~ 0
dreapta intrinseca in , \'b~ \}»: . . .., ,..
tensiuni e ectrve --:::-6' ............ rea ta intnnseca tn
.... .... tensiuni totale
.... ....
~~

Pr.t
,... Pr.2 (D.C)
.... .....
", tensiuni
efective tensiuni
R2 tota e

o (0')

Figura 7.41. Determinarea parametrilor aparenti (¢" = 0; c) printr-o incercare de

compresiune triaxiald in sistem inchis (neconsolidata - nedrenata) pe probe saturate
,
I

De remarcat ca incercarile de tip (U-U) pe probe saturate, cu I.

I

masurarea presiunii apei din pori (u f ) indica pentru acelasi pamant practic
acelasi cere Iimita de cedare [160]. Dreapta intrinseca in acest caz trece
practic prin origine (fig. 7.41.) iar parametrii vor fi (¢,: '# 0 si c~ ::::0 ).
,..
cazul argilelor partial nesaturate sau fisurate, rezistenta la forfe-
III
care a acestora exprimata in planul (0-; 1") prezinta doua drepte intrinseci
(fig.7.42.):
• 0 dreapta caracterizata prin ¢,~si c,,' pentru presiuni rnici;
• 0 dreapta orizontala caracterizata prin ¢~ == 0 si c: i= 0 .
Explicatia aparitiei a doua drepte intrinseci ar consta in existents
variatiilor de volum (~V '# 0) in domeniul presiunilor mici si disparitia, priri
comprimare, a variatiilor de volum (~V == 0) la presiunile rnari ca urmare a
dizolvarii In apa a aerului din pori sau a inchiderii fisurilor In cazul argilelor
fisurate.
 7. REZIS'fENTA LA FO.RFECARE A pAMANTURlLOR 877

'tf • I
I
,
Ilesatura t/fi.su rat
'tf= a.tg~lI+ Cu I
I tf= cu = su
-----~---
,/
- ....... <,
<,
/ <,
I
I \
C
/ \
I \
I \
\
o preSJllnl Inlet
. . ..
4-4
I
~Q"_-",. preSJUnl man
...

Figura 7.42. Parametrii rezistentei la forfecare a argilelor nesaturate sau fisurate

determinate printr-o incercare de tip U-U

Cum prin reeoltare §i 0 anumita deeomprimare are 10e 0 crestere a

porozitatii se incearca readucerea probei la parametrii din situ printr-o
incereare consolidata - drenata.

z natura C
u (kN/ol )
2
u'p>Y·Z. f ~ap =vz.
I

(In) teren 20 40 60 a.rgila

I
I
crusta de supraconsolidatf
argile uscata o
argila normal
51----~ o
consolidate
o
p b)
10 p
o
0,9
argila i I I I I I
( :> Cu
I \
0,8
)5 plastic Cu , = 0,11 +0,0037'lp
moale I = 0,16 0,7 a "~
o
c \ ,Yli 0,6
-,
\ - ..
'"
20 0c
P yz
c = y. Z
0,5 ... -- v
....
~

~
-b 0.4 ...R"
~
~ ....
.....:
0 )

25 c!e n..! ~

o ~ 0,3 0
~
:> ...
to (.)
..... J 02 ~
~

D~
I 0: 1 _r .J.. ,.-"

o to 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110120 J30

-
a) variatia raportului coeziunii c) variatia raportului coeziunii u I a'yz) (e
(Cui cr'yz) cu adancimea cu indicele de plasticitate

Figura 7.43. Variatia coeziunii nedrenate si a raportului coeziunii in functie de indicele de

plasticitate
878 FUNDA'flll- FIZICA $1 MECANICA PAMANTURILOR

"
111 practica se obisnuieste ca valorile eoeziunii in conditii nedrenate
( ell ~ SI') sau a rezistentei la forfecare 111 conditi j nedrenate (S'LI) sa fie
raportate 1a valoarea sarcinii geologice efective ( O";z ) corespunzatoare adan-
cirnii de la care a fost recoltata proba (fig.7 .43.), rezultand de regula 0
variatie liniara a (clJ ) eu adancirnea si deci 0 valoare constants a raportului
coeziunii (cu '<;» Aceasta dependenta liniara at' fi confirrnata si de rezul-
tatele de laborator care indica aceeasi corelatie liniara, intre coeziunea (c II
)

determinata In laborator printr-o incercare de tip c-u si tensiunea izotropa

(}~), [89], [160], (fig.7.43.).

• Skempton (1957) [89], [160], 'in urma mai multor incercari de

laborator ~iteren a stabilit 0 corelatie liniara (fig.7.42,c) lntre valoarea
raportului coeziunii (C O";z ) si indicele de plasticitate al argilelor, de tipul:
lf
/

, == 0,1 1+ 0,0037 '}" (7.55.)

o;
pentru argilele saturate aflate sub nivelul apelor subterane.
Pentru argilele aflate deasupra nivelului apeJor subterane, rezistenta
nedrenata va fi ceva mai mare decat cea rezultata din relatia (7.55.) datorita
cresterii tensiunilor efective. Alte corelatii sunt prezentate in tabelul 7.15 .
• Mersri (1975) pe baza unor incercari experimentale indica pentru
parnanturi normal consolidate raportul Cu / O"~z == 0,22 .
I

• Leonards (1960) [38] [89], a demonstrat teoretic existenta unei

legaturi intre rezistenta la forfecare nedrenata (coeziunea nedrenata) a
pamantului saturat si parametrii efectivi ai rezistentei la forfecare (¢'; c') in
baza urmatorului rationament.
Starea de tensiune initiala 111 tensiuni totaJe si efective, intr-o proba
de la cota z (fig.7.44.a) normal consolidata si saturata, reconstituita in
triaxial, cu drenaj deschis, este:
0", == Po == r . Z
respectiv (7.56.a)
0"3 == Ko . P» 0"; == Ko . Po =v«

uncle Ko este coeficientu1 irnpingerii laterale (§.4.2.3,) si Uo = presiunea

•
°
initiala a apei din pori, dupa consolidare.
La 0 crestere a tensiunii verticale cu ~O"I ~j orizontaJe
eu ~O-3' exer-
citate asupra probei in conditiile drenajului inchis (C-lJ), starea de tensiuni
In tensiuni tota]e si efective rezulta (11g.7.44.b):
 7. [~EZISTEN1~ALA FORFECAIU~A pAMAN'rURILOR 879

respectiv (7 .56.b)
a3 = Ko . Po + flO' O"~ = a) -l1u
unde ~at; ~O'3 sunt cresterile de presiuni active care provoaca cedarea.
Presiunea apei dill pori (~u ) se poate estima teoretic in baza relatiei
lui Skempton (5.99.a) pentru B = 1 (pamant saturat):
Ilu = 110'3 + A· (fla, - ~(3) (5.99.a)

Po = cryz = 'Y' z

a) u=O 1.__- Ko· Po ,. u=O

DRENAJ DESCI-fIS

Po+6cr l=cr t

b) ufO'__'_- Ko'Po+6cr3=cr3 ; ~u=~crJ+A.(6cr 1-6°3)

DRENAJ INClllS

\c~)

l.'f = C u = S u (U.U)
::;..-_o.:::;::---------- /- ~--------
-,
T /
,/ <,

1 0"
c) / ctl="2 ( 1~3)
I
I \
,
,
A , , 0 ° 3
I (o' ,)
C' I a
'2 ° +°
c cu: ctg$ cu 1 3
- -----.~ •

Figura 7.44. Legdtura dintre eoeziunea nedrenatd (e,J si parametrii efectivi (r/J:,,; c:,,)

Adrnitand ca starea de tensiuni descrisa de relatia (7.55.b) este 0

stare de tensiuni lirnita, care deterrnina cedarea, se pot construi cercurile
lirnita de tensiuni 'in tensiuni totaJe (U-U) si efective (C-U) (fig.7.44.c).
Raza cercuJui lirnita 'in tensiuni totale ~i efective este
R = (cr, - 0'3) 12 = (a; - a~)/ 2 = c dreapta intrinseca
lI
' fiind orizontala
(fig.7.54.) pentru incercare cu drenaj inch is (U-U).
Conditia de cedare a probei este exprimata grafic ill criteriul Mohr-
Coulomb prin tangenta dreptei intrinseci, in "aport de parametri i efectivi
(¢:u; C;,,) pentru 0 incercare de tip C-U, (fig.7.44.c) la cercul lirnita a lui
880 FUNDAIIJ 1- FIZICA ~I M.ECANICA pAMANTURlLOR

Mohr trasat cu tensiunile efective date de relatiile (7 .56.b), respectiv de

relatia (AATC:: ):

. .J.' 2 (7.57.a)
SID 'Ycu = " .J.'
al +a 'Yell
3 + C , . _COS__:_::.::_
--=-_...:::..
2 cU..J.'
sIn 'Ycu

Cum (.rr;- a;) / 2 = R, reprezinta raza cercului lirnita trasat in

tensiuni efective, relatia (7.57 .a) deville:
(7.57.b)

sau:
, ,
e'l =
at + a3 .sin
'.J.' , .J.'
'Ycu + ecu • cos 'YCtl =
2

De unde rezulta:

(7.57.c)

Din relatia 7.56.a cuplata cu (5.99.a) rezulta si fig.7.43.:

a3 -u = Ko' Po + ~a3 -Au = Ko· Po - A ·(~a\ -~0"3)

•
~l
1 1 1
eu---·(a I -a 3 )--.(~O"
- 1 -~O"3 )+-·(J-K 0 ).p 0
222
,
cum
Aa I - So 3 = 2· e" - (1- K 0 ). P0
•
~I
a 3 -flu = p 0 .[K 0 + A ·(l-K 0 )]-2. A'e II

care inlocuite ill relatia 7.57.c rezulta:

 7. REZlSTENTA LA FORFECARE A PAMANTURILOR 881

c = c;u . cos ¢;u + Po . sin ¢;y . [ Ko + A . (1 - Ko) ]

u . ,
(7.58.a)
1+ (2· A-I)· sin ¢CII
Daca se are in vedere ca pentru argile normal consolidate intr-o
tncercare de tip (C-U) e;tl ~ 0 si fiJ;" = ¢;c (fig.7.7.) atunci relatia 7.58.a
devine:
_ sin ¢;c . [Ko + A . (1- Ko)]
- (7 .58.b)
Po 1+ (2 . A-I) . sin ¢;c
si exprima faptul ca raportul coeziunii (eu / a;z) este 0 constants cum au
indicat deterrninarile experimentale din fig. 7.42.
Cunoasterea raportului coeziunii permi te determinarea rezistentei la
forfecare a pamanturilor nedrenate (su = cu)' pe baza sarcinii geologice
efective (a;z' vezi §.5.6.), In baza relatiei din figura 7.42.c sau a relatiei
(7.58.b) necesara pentru calculele de capacitate portanta sau stabilitate a
terenului de fundare sub terasamente, respectiv a taluzuri lor fundate pe
terenuri moi, pe termen scurt.
De asernenea se poate estima raportul de supraconsolidare a unei
argile [160] ea raport Intre (ell) determinat in laborator sau in situ si (el,)
calculat cu relatia 7.55.
6
'"
curba medie •

\
"
.
5 ",.../
,,-
....
4 / . / ..... ..........
Figura 7.45. Determinarea
/ // ,
V
V ~~ rezistentei laforfecare nedrenata
3
~

/ V,/
/,
/.
,
a argile/or supraconsolidate in

-1/
/ /.
/ functie de gradul de consolidare
si rezistenta nedrenatd a argilelor
/s
2
~v normal consolidate
H (cu/(J'~)sc

1 r p=
(cu/cr'yZ)NC
(cu)sc = ~.(CU)NC

o 2 4 8 10 12
-- RSC--

Totodata se poate stabili rezistenta nedrenata a unei argile supra-

consolidate utilizand curba medie din figura 7.45., In raport de rezistenta
nedrenata a aceleasi argile normal consolidata:
882 FUNDATTI I - t7IZJCA $1 MECANICA rANIA.N·('URILOR

(<)sc = f3 ' ( C'I ) NC

unde coeficientul f3 este egal cu:

(7.59.)
(C
'I / O";z) pentru argila norma) consolidata

se determina din figura 7.45. in functie de valoarea raportului de

supraconsol idare (RSC),
• incercQ,"ea de tip C-U este cea mai "populara' incercare triaxiala
[38] pentru ca se poate obtine nll numai valoarea rezistentei la forfecare
nedrenata (su = cu) dar si unghiul de frecare corespunzator starii critice (¢J;s)
respectiv rezistentei maxime (¢~), fig.7.7. Rezultatele furnizate de
incercarea C-U sunt utilizate la analiza stabilitatii taluzuriJor, terenului de
fundare, zidurilor de sprij ill, excavati ilor sall la al te ti puri de ]ucrari,

C, = (0 Ij+03j)/2
C', = (oli+o)j)/2 - Un
R·f = J~'.
t
= (0)·-0).)/2
I I
,
°l=ol-u
,
o 3 = 03 _ U cere litnita
~-..-.
lenSIUJ11 e ecuve
-
,
'\\ cere limite
\~ 1 unIl'--:-'Otll-r' le-

-~.-
\
,
,,
o
-- -_
I

....:..___. -
(a')
--
pozilia centnllu_i
.l!_ozilia cenh111ui -pentruPr~ITn
pentru Pro I in tensiuni totale •

tensiuni erective

Figura 7.46. Determinarea parametrilor aporenti (At'f'(7' ,. C til'

) si
'f
efectivi
'J ~ (At'
V'ell " C' ('II
) ai
rezisteruei la forfecare a piimdnturilor printr-o incercare de compresiune triaxiald in
sistem inchis (consolidate - nedrenatii)

"
Incercarea consta lntr-o prima faza in consolidarea probei, cu
drenajul deschis, fie sub un tensor sferic 0", = 0'2 = O"J = Ko . O'yz' fie intr-o
consolidare anizotropa de tip Ko (CAK() -0), urrnata de faza a doua de
•••
...
 7. REZISTENTA LA FORFECARE A pAMANTURJLOR 883

aplicare a deviatorului (flO') pe proba deja consolidata cu drenajul inchis.

Mersul incercarii, extragerea rezultatelor acesteia si prelucrarea lor urmeaza
calea de la incercarea (U-U) pentru pamanturile nesaturate sau fisurate
(pentru presiuni mici) [160].
Calculand, pe baza rezultatelor incercarilor executate pe minim trei
probe, caracteristicile cercurilor lirnita de tensiuni, se traseaza acestea In
tensiuni totale (a) si In tensiuni efecti ve (0"' = 0'- 1,1/) in baza valori lor
finale, determinate experimental, ale presiunilor apei din pori din momentul
cedarii celor trei probe (u /1 -:I:- U /2 -:I:- LJ/3)' fig.7052. Dreptele intrinseci trasate
ca tangents COITIUna la cele trei cercuri limita, in tensiuni total si tensiuni
efective, sunt prezentate ln figura 7046.
Ecuatiile dreptelor intrinseci pentru probe saturate si incercate 'in
sistem C-U sunt:
• in tensiuni totale;
rf = 0"' tg¢clI +
C(,U (7.60.a)
• 'in tensiuni efective;
, fA' ,
'.f = 0" . tg 'f/Cli + cell (i.u .b)
unde
- ¢JCI,; CCII - pararnetrii aparenti ai dreptei intrinseci;
A.'. ,
- 'f/Ctl; cell - parametrii efectivi at dreptei intrinseci.

Pentru argile normal consolidate c;u::: 0, in tirnp ce pentru argile

supraconsolidate c;u < 30 2
kN/cm iar ¢;" variaza intre 20° si 35° pentru
argile Cli plasticitate ridicata [160].
o comparatie calitativa intre rezultatele obtinute pe un acelasi
parnant argilos saturat este prezentata In figura 7.47. [160]; 111 dreapta
verticalei se refera la parnanturi nor-mal consolidate (a;) == CTyz)' iar 10 stanga
la pamanturi supraconsolidate.
De mentionat ca, asa cum incercarea triaxiala este 111 mod obisnuit 0
incercare de compresiune triaxiala, celula permite si 0 incercare de extensie
(fntindere) triaxiald.
"
• Jncercarea de extensie triaxiala difera de cea de compresiune prin
a doua etapa, care consta in cresterea tensiunii orizontale, astfel 'locat
0'3 + ~o') in pasi succesivi, tensiunea orizontala (0'3) devine tensiunea
principals (0", )~jcea verticals devine iar proba cedeaza prin comprimare
0'3

laterala rnicsorandu-si sectiunea transvcr a1a ( - 6.t~)si alungindu-se ( -- & ).

884 FUNDATJl r- FIZICA ~I MECANICA pAMANTURlLOR

,
supra- ~ normal
consolr~da-t-T consolidat

, •
c=c d
o
o forfecare
(o')
nedrenata
forfecare drenata

Figura 7.47. Comparatie calitativd a rezultatelor, in tensiuni totale, obtinute prin cele trei
tipuri de incercdri triaxiale pe probe saturate (UU; CU,' CD)

Cu toate ca triaxialu I, alaturi de eelula de forfeeare, este eel mai

uzitat aparat folosit In practica curenta si acesta prezinta unele defecte
majore [23 L]:
• J1U poate acoperi decat un plan diagonal In spatiul tensiunilor
(0",; 0"2 = 0"3) si deci efectul tensiunii 0"2:j:. 0"3 asupra rezistentei la

forfecare nu poate fi pus to evidenta;

• rezultatele sunt afeetate de rugozitatea platanelor;
• distributia tensiunilor In proba cil indrica este neuniforrna si poate
apare u,n efect de incovoiere a probei,
Cu toate acestea, folosind facilitati Ie echipamentelor complementare
celulei triaxiale, se pot face diferite combinatii ale tensiunilor 0"1; 0"3 care sa
determine ruperea prin compresiune, prin extensie sau ,
prin stari de tensiuni
intermediare, care pot fi puse in evidenta prin asa numitele drumuri de efort
sau traiectoria eforturilor (stress paths), §.7.3.4.4.1.
o analiza cornparata asupra avantajelor si dezavantajelor diferitelor
tipuri de incercari in raport Cll incercarea triaxiala (axial sirnetrica) este
prezentata in tabelul 7.9., [110].
 7. REZISTENTA LA FORFECARE A pAMAN'rURILOR 885

OJ
.0
8
0..
. '"
&..4
o
._
Q) -._ro
OJ

='
g..
o -~ -
='
(,)
&..4
ro
~
._.....a
o
-
Q)
.0
.OJ o 8
"'":'\
o
S 0..
~

>
ro
N
Q)
o
._B
~
OJ 0..
Sen ;l.C;
Cl 0
I I c..
• r

."
886 FUN DATIl I - FIZICA Sl MECANI, A PAMANTURILOR

7.3.4.1.1. Drumul de efort

Evolutia starii de tensiune din proba supusa incercarii la

cornpresiune triaxiala (fig.7.39.d), pana la atingerea starii limita de tensiuni,
este evidentiata grafic prin succesiunea de cercuri ale lui Mohr, construite
pentru fiecare pas de Incarcare (~O-I).
Pentru a se evita grafic desenarea acestor cercuri, care uneori se pot
suprapune, Ingreunand intelegerea evolutiei stari] de tensiuni palla la cedare,
s-a introdus notiunea de drum de efoi..t sau traiectoria eforturilor ca
reprezentari grafice simple.
Astfel, daca se unesc puncteJe M, corespunzatoare efortului
tangential maxim 'max = (a, - 0-3) 12 (fig. 7.39. d) se obtine linia (P,' M," M2,'
M3; MSL) inclinata cu 45° (panta 1:1) care reprezinta, asa numitul, drum de
efort sau traiectoria eforturilor [5], [I 6()], [8], [38] in sistemul de
coordonate 0-; 0; t . Coordonatele unui punct curent M sunt pe abscisa
s = (0"1 + 0"3)/2 (abscisa centrului cereului) si pe ordonata t = (0-, - 0"3)/2,
acestea permit redesenarea 1 retrasarea cercului lui Mohr (tig.7.48.),
deoarece punctul M lsi pastreaza pozitia 'in ceJe doua sisterne de coordonate
0-; 0; t respectiv s; 0; t .
Ca urmare, retrasarea cercului starii de tensiune, 10 noul sistem de
coordonate s; 0; t, consta In obtinerea pozitiei eentruJui cercului C2, prin
coborarea unei verticaJe dintr-un punct al drumul ui de efort (I iniei) M2 ~i
trasarea cercului starii de tensiune eu raza C2M2 (fig.7.48.a). Avand tn
vedere relatiile (7.19. si 7.20.) noile eoordonate se definesc, III raport de
tensiunile 0-,; 0-2; O-z; ax; astfel: 'zx
• in eforturi / tensiuni totale: • eforturi / tens iuni efective:
11'1

t = (0-, - a3 ) 1 2 ; I' = (a; -a~)/2

s = (al + 0- )2 ; s' = (a; + a~) /2
1 2 2 , 1 (' , )2 4 2xz
t = 2 (0" z - a.r) + 4 . t:.\"z f =- a-z - ax + 1 .,

2 •

S = (O-z + o-x)/2; .~' = (0-; + 0-') / 2 (7.61.)

Trasarea drumului de efort, lara. desenarea cercurilor lui Mohr,

presupune supunerea probei la mai multe stari de tensiune exprimate prin
tensori a'i; a3i acceptand aceiasi pasi de crestere a tensiuni lor
.dO", = 110-2 = ~0"3 = Scr .
 7. REZJSTEN1'A IJA FORFECARE A PAMANTUR1LOR 887

Astfel, la inceputul etapei de consolidare izotropa - starea de tensi-

une corespunzatoare punctului 0 din diagrama (s; 0; t') este caracterizata
prin 0", = 0"2 = 0"3 = 0 si in consecinta rezulta (fig.7.48.):

FazaCD t Faza(1)
de compresiune de forfecare sub
• ¥

izotropa deviatorul [\0,

[\0,

Ms,
(stare limita)

u=O
0'],=
1
v, ,~

S
!-----_._-
a)

t'=t

drum de efort exprimat

• i,n efortllri erective
~1!ectivestress pat M'
(ESP)
drum de efort exprimat
in efornuri totale
total ..stress path
(TSP)
(0) s
b) 0'
~~~---------------~~-
u p s'=s-u
->i Ie.

Figura 7.48. Drumurile de efort pentru incercarea de compresiune triaxiald

in eforturi/tensiuni totale (TSP) ~i eforturi/tensiuni elective (ESP)

s = (0", + O"J) /2 So =(0+0)/2=0

(7.62.)
t = (0", - 0'3) /2 to = (0-0)/2 ~0

Proba este supusa unei eompresiuni izotrope eu 0"1 == Oi == 0"3 = 0 + ~(j

pan a cand se consolideaza, adica presiunea apei din pori este nula (u == 0).
, .
888 FUNDATII I - FIZICA ~I MECANJCA pAMANTURILOR

,..
In consecinta, conform pasului de crestere a solicitarii probei 1,
egal pe cele trei directii cu fla coordonatele punetului (P) care definesc
sfarsitul etapei de compresiune izotropa ~i respectiv panta drumului de efort,
se obtin in urmatorul mod (fig.7 .48. - etapa 1):
Sp = So + ~ unde fls = (flo-, + 110-3) 12 = (flo- + D.o-) 12= 60-
t, = to + III unde III = (D.o-, -110'3) 12 = (flo- - D.o-) / 2 = 0

deci·,
.v" = 0 + a = 11a
(7.63.)
tp =0+0=0

jar panta drumului de efort (fig.7.48.a) rezulta

tga = Ill/ Ss = 01 flo- =0. (7.64.)

Aceste rezultate indica faptul ca drurnul de efort, pentru

compresiunea izotropd, pleaca din punctul 0 si ajunge ill punetuJ P de
coordonate (s p = Sa ~i t p = 0) cu panta tga = 0 , adica drumul de efort este
segmentul de dreapta OP .
Pentru etapa a dOUQ, cand proba este supusa actiunii deviatorului
!la, = M. / A =!:la si cresterile de tensiune pe eelelalte doua directii sunt
nule tla3 = fla2 = 0 (a2 = a3 = t}.0' = constant din etapa 1), atunci
coordonatele urmatorului punet de pe drurnul /traseul de efort si panta
aeestuia fata de orizontala se obtin astfel (fig.7.48.a, - etapa 2):

S M, =SP + !:ls cu !ls = (t}.a, + tl(3) 12 = (Ila + 0) 12 = !:la 12

(7.65.a)
t M, = t P + 6.t ell t}.t = (fla, - fl(3) / 2 = (!la - 0) / 2 = Sa 12

~i
rezulta:
sM, =;).a + Ilo- /2 = 3 . 6.a 12
(7.65.b)
tM I =0+6.0-=6.a/2 •

respeetiv;
tga = tlt / !ls = (Ilo- 1 2) /(11 a / 2) =1
Ca urmare, drumul de efort intre punctul P( Ila; 0) si punctul
M,(3Ila 12; So /2) este segmentul de dreapta PM, (fig.7.48.a) inclinata
,..
fata de orizontala eu 45°, adica eu panta de 1: 1. [11 baza aceluiasi
 7. REZ1STEN'"rA LA FORFECARE A PAMANTURTLOR 889

rationament se obtin si punctele M2; M3,· M.SL care prin unire deterrnina
drurnul de efort parcurs de proba de pamant printr-o Incercare triaxiala de
cornpresiune 'in conditii C-D iconsolidata-drenatiiy. Dreapta unica rezultata
este considerata ca reprezentand atat drumul (traiectoria) eforturilor/ten-
stunilor totale (TSP - Total Stress Paths) cat si drumul eforturilorltensiu-
nilor efective (ESP - Effective Stress Paths).
Atunci cand faza de forfecare se desfasoara In conditii nedrenate,
presiunea neutrala u"* 0 si prin urmare drumul de efort se va trasa l1U cu
eforturi Ie totale (0-; 1:) ci cu eforturile efective ( 0-'; 1:' = 1:) obti nandu-se asa
numitul traseul ESP. Diferenta intre cele doua drurnuri TSP si ESP, 'in cazul
analizat, daca incercarea s-ar face nedrenat, consta In translarea sistemuJui
de axe, pe orizontala, cu valoarea presiunii neutrale (u) dupa cum rezulta din
relatiile de defin itie,
Astfel, eforturile efective devin 0-; = 0-, - u; 0-; == 0-3 - U si pe cale de
consecinta s=(0";+0-;)/2=(0-, +0-3)/2-u, rezultand s'=s-u ~it'=t-u
ceea ce indica translarea spre originea (0), a intregului grafic, paralel cu el
lnsasi, cu valoarea presiunii neutrale, rnasurate in tirnpul incercarii,
u "* 0 (fig.7.48.b).
Legatura dintre cele doua sisteme de reprezentare (0-; 1:) si (s; t)
prezentate in fig.7.39.a. si 7.48. este biunivoca si este prezentata 10 fig.7.55"
paragrafu I 7.3.4. 1 . I . 1 .
• Acceptandu-se ideea drumului de efort bazata initial pe lnlocuirea,
in reprezentarea grafica a cercurilor lui Mohr printr-un punct in sistemul de
coordonate (s ; t) , s-a ajuns la generalizarea acesteia, pentru tare a patia/a
de tensiuni (§.4.] .1., fig.4.3.) dandu-i-se efectiv 0 semnificatie de drumltraseu
sau de traiectorie de tensiuni/eforturi.
Astfel, in orice corp, deci inclusiv si in cadrul semispatiului liniar
deformabil, starea de tensiune intr-un punct (A) este reprezentata prin cele
trei tensiuni principale (0-,; 0-2; ()3) (fig.4.3. ~i 4.4.) care actioneaza pe cele
trei planuri principale perpendiculare Intre ele.
Marimea tensiunilor normaJe principale 0-1; 0-2; 0-) se obtine din
ecuatia de gradul 3 [43], [60], [162], [234], [235]:
3 2
0- + 0- . I, + 12 .0- -13 = 0 (7.66.)

unde 11;12,· 13 sunt invariantii starii de tensiune, independenti de sisternul de

referinta ~iau expresiile:
890 FUNDATTll- FIZI A ~I MECANICA PAMANTURILOR

I, = ax + aJ, + az == a, + 0"2 + 0"3

12 = 0", . 0"2 + 0"2 . 0") + 0") .0", (7.67.)
13 = 0"1 . 0"2 . 0" J

Starea de tensiune spatiala se poate descompune, §.4.1.1. (fig.4.4.) in

compresiune / intindere uniforrna - tensor sferic [Ta] care deterrnina
modificdri de volum si un tensor deviatoric [Td] , fig.4.5. care induce 0
modificare aformei.
Daca se considera un punet A In interiorul sernispatiului, atunci
tensiunile initiale date de greutatea proprie pot fi
O"z == a, = r : z si ax = ay = a2 = 0"3 = Ko . a, unde Ko este coeficientul
impingerii 111 stare de repaus (§.4.2.3.). Tensiunile o.; 0"2; 0') au evoluat
numeric pe masura constituirii sedimentului de la valoarea (0;0,'0) pana la
valorile specifice unui sediment normal consolidat,
Raportand tensiunile 0',; 0'2; a~ intr-un sistem de coordonate
(0; 0",; 0"2 ; 0"3)' fig.7 .49. se obtine punctul M ca expresie grafica a
tensiunilor generate de greutatea proprie a rnasivului de pamant Intr-un
punct situat la cota z (fig.4.15. si 4.41.).
Daca printr-un mijloc oarecare, fig.4.41., tensiunea 0'1 creste cu
~a,;si a2; 0') raman constante, atunci noua stare de tensiuni
(0", + ~a,; 0'2; 0'3) va fi reprezentata de punctul M, (fig. 7.49.). Daca si
tensiunea 0"3 va creste cu L\O') atunci starea de tensiune rezultata va f
reprezentata de punctul M2 (a, + ~O"I; a2; 0', + 0').
,..
In mod similar se obtinepunctul si
M3(al+~0";0'2+~0'2;O'J+~aJ) prin cresterea eu ~a2
a tensiunii ()2'
Daca se unesc punctele 0, ,M" M2,M) se obtine linia frdntd OM1M2M3
(fig. 7.49 .a) care reprezinta grafic exp.resia drumului de efort sau traiectoria
eforturilor pentru cele patru scheme de incarcare.
Deci, in caz general, prin drum de efort / traseul sau traiectoria
eforturilor, se intelege [7] succes iunea de puncte (jig. 7.49. (,1) care reprezinta
grafic starea de tensiuni prin care trece tin punct teiemeni de volumy din
teren, in decur...sul istoriei de incarcare (,1 acestuia, de fa starea initiala de
tensiuni panii la cea finala, care corespunde stdrii limitd critice (cedare /
rupere / alunecarei.
 7. REZISTENTA LA FORFECARE A pAMANTURILOR 89J

~crl
drumul de ~rort
~----:

I
I

a) drumul de efort, traseul

sau traiectoria tensiunilor

b) planurile ~itensiunile
octoedrice croet; toct

Figura 7.49. Traiectoria eforturilor / tensiunilor in sistemul de

reprezentare 0; 0",; (J"2 ; (J") (a) si tensiunile octoedrice (b)

Cum drumul de efort prezentat este dependent de sistemul de

referinta, starea de tensiune dintr-un punct, este sintetizata (§.4.1.1.) fig.4.4.
si 4.5. prin doi tensori [~~];[Da] reprezentand doua tensiuni medii, care
892 FUNDATII I - FIZICA ~I MECANICA pi\MANTURILOR

actioneaza pe opt planuri egal inclinate fata de triedrul de referinta

(0; 0"1; CJ2 ; 0"3)' care constituie impreuna un octoedru (fig. 7.49.b).
In consecinta, tensiunile sunt denumite tensiuni octoedrice si au
expresiile [234], [8], [38]:
• tensiunea normald octoedricd;
CJoef. = O'nted. = (0'1 + CJ2 + CJ3) / 3 = II /3 (7.68.a)

• tensiunea tangentiala octoedricii;

(7.68.b)

sau;

sau:,

"! = J2 . (7.68.d)
oct, 3
si care sunt functie de invariantii (II; 12) ai tensiunilor CJt; 0'2 ; CJ3 si drept
consecinta ele insele sunt invarianti 111 raport eu sistemul de referinta.
Atunci cand starea de tensiune este de tipul axial simetrica, ca in, cazul
incercarii de compresiune triaxiala, O't:;:' 0'2 = CJ), expresiile (7.68.) devin
[8]:

• in tensiuni totale (7.69.a)

,
• 111 tensiuni efective a,oct. = CJ oct. - U
(7.69.b)
roct. = T()CI.
'"
In baza relatiilor (7.69.) se pot defini noi invarianti (p;q), respectiv
(p','q) eu urmatoarele expresii (fig.7.50.) [38], [8]: •

p = ( al + 2· 0'3) / 3 = aoel.
• in tensiuni totale: 3 (7.70.a)
q = ( CT1 - CT)) = J2' 1:,,",.
p' = ( CJ; + 2· a~)/3 = <: = p - u
• in tensiuni efective: (7.71.a)
q , = ('a, - O"J') = J2.
3 t =q 0('1.
 7. REZIS'fENTA LA FORFECARE A pAMANTURlLOR 893

planul
(p-q)

-0 oc;"" ,, 0"red.
--------:1 Figura 7.50. Tensiunea medie (p) si
!• deviatorul (q) In sistemul de
•
3 coordonate (0; 0"1; 0"1 ; 0"3)
\, -..f2
,
q-
I
't
oct.

\.\.. i •
••
••
•

o
,.
In cazul general cand se pot impune separat, prin tehnologia de
incercare, cele trei tensiuni 0'1:1; 0'2 :I; 0'3' cazul triaxialului adeviirat,
invariantii stari i de tensiuni vor fi:
p = (at +a2 +0'3)/3
1/2 (7.70.b)

respectiv in tensiuni efective:

p' = ( a; + a; + a~)13 = p - u
(7. 71.b)

'"
In consecintd, drumul de efort poate fi trasat in planul (aoct.; "oct.)

respectiv in planul p = aoet. ; q = (3· ioel. l.fi) , (fig.7.50.) pentru tipurile

de incercari standard (tabelul 7.8.).

a.) Pentru incercarea triaxiala de compresiune de tip C-D, fig.7.51.

In mod similar, ca in reprezentarea s.t (fig.7.40.), pentru schema de
incarcare de tip (1), compresiune izotropd, rezulta:
894 FUNDATIII- FIZICA $1 MECANlCA PAMANTURJLOR

~(J I >0
-760
-..., ~ .......
I'" ,3
~
_,
r:-.. ./
"2 6 -
l'.. ./

cr3 0'2 cr~= 2- 3 6cr

U=O u=O 803 u=O
._....-
0'
#
.•-.-~ "
I
.........._ .
,
'
•
.. _ ..,.

<, ~~a,=~cr2= ~ Y \J:

./~crI=0
6a3=~cr 1l00,=lla+lla, Ilcr3=llcr
Faza de b) Faza de forfecare sub c) Faza de Iorfecare sub
a) compresiune actiunea deviatorului actiunea deviatorului
izotropa ~al> 0 (compresiune) Aa3> 0 (extensie)

q (a) ,
(b) (c)

• •
Ie

3 ,,
I

q= J2 c oct. = c I - (J 3
,
, L1p=
,,
I
I
I
I
2
M5
I dq-3t\cr •

: l\:pl=l\cr/3
I I I
a. \ •

a. I t I

__ ~ ~~~t ~,~+:
__
~'~ ~p.
o 4
I
I

d) drumul de efort

Figura 7.5/. Drumul de efort in incercarea triaxiald executa/a in sistem deschis (C-D) si
reprezentatd in planul (p: q)

•
• •

proba neincdrcata:
Po = ( a, + 2 .(3) /3 = ( 0 + 2 .0) / 3 = 0
punctul (0) (7.72.a)
qo = ( CT, - 0')) = ( 0 + 0) = 9
• pentru proba incarcata cu: •

0", = 0 + L\a,; a2 = 0 + ~a2; 0"3 = 0 + L\a3 si L\O", = ~a2 = .10"3 = L\a

. IIp = ACT, + 2 · ACT3 = ACT + 2 . ACT = ACT
3 3 =:> •

flq = !la, - flu) = flO' - ~a = 0

 7. REZISTENTA LA FORFECARE A pAMANTURILOR 895

Coordonatele punetuJui P, respeetiv panta drumului de efort rezulta:

PI) = Po + tlp = 0 + Scr = flu
punetul (P) => (7.72.b)
•

tga == flq I 6.p = 0 1,6.a = 0

Relatiile (7.72.) reprezinta eoordonatele •

punetului P( 6.a;O), starea
f

initia1a, iar tga = llq I Sp = 0 panta drumului de efort pe trascul OP, pentru
reconstituirea starii initiate de tensiuni din situ.
Pe drumul de efort P MJ proba a "suferit' un pas de incarcare a) > 0 ,
fig.7.40., L\a, = IlO' iar tensiunile a2 = 0'3 = const. au inregistrat cresteri
nule (L\0"2 = 1l0-3 = 0).
I
Ca urmare cresterile de tensiuni in planul (p; q) vor fi:
~ = (A a, + 2 . L\a 3) I 3 = (ll a +2 .0) I 3 = L\a I 3
t1.q = (flCY,- L\(3) = (Ao' - 0) = L\a

~i
coordonatele punctului M, vor fi:
PA1, ==P'J+6p==~a+L\a/3=4·6.a/3
(7.73.)
q M I = q p + Sq M.SL = 0 + II 0' = 6. 0'
iar panta traiectoriei PM, = tga == flq I L\p = (Ao') I(L\o- 13) == 3
'"
In 11l0d similar se obtin eoordonatele eelorlalte puncte M2 ; M3
pentru fiecare crestere a, tensiunii 0', eu flO', si lla2 == ~O'3 = 0 pana la
atingerea starii de tensiuni lirnita MSL(p/; qf).
Astfel pentru punctele: •

~M2=> PM2 ==PM, +L\p si cum ~p=(~0'+2·0)/3=fla/3 =>

PM 2 =4·flO"I3+fla/3=5·~aI3
~

, . qM2 = qM, + Sq si Cllln ~q = (~a-O) = ~a => Q"'42 = L\a+ 6.0' == 2· L\a

si panta traiectoriei M, M 2 , tga = llq I flp = 3 '.

 '" "
896 FUNDATlll- FIZ1CA $1 MECANICA IlAMANTURlLOR

si panta traiectoriei M2 M3 , tga == ~q / Sp := 3

PM ==P3+~p~Ap=A(J"/3~ PM =2·Aa+~o-/3==7·A(Y/3
•. MSL ~ SL st •.

qM SL = q3 + Aq =:!.> Aq = A (J" ~ q MSL = 3 . A (J" + A a = 4 . A a

si panta traiectoriei M)M Sf.. , tga = Aq / Ap = 3

Unind punctele astfel rezultate se obtine drumul I traseul sau

traiectoria de efort, pentru faza de compresiune (P MI M2 M3 MSL) ,
reprezentat de 0 dreapta eu panta 1:3 (fig. 7.51).
"-
a2) In cazul incercdrii triaxiale prin extensie, 0"1 este mentinut
constant si 0"3 creste in pasi suceesivi (~a3 == ~a)1 se va obtine 0 cedare
prin extensie (intinderea probei) iar traseul de efort va fi MSl• M4 .M~M6
etc.
Cresterile pentru fieeare pas de incarcare !l0'"3 ' incepand din punctul
MSL vor rezulta:
Ap == (A 0"1 + 2 . ~ 0"3 ) / 3 = (0 + 2 . 60") / 3 == 2 . ~ a 11 3
Sq == (AO"l -~0"3) == (O-&a) == -110"

si in' consecinta coordonatele punctului M4 vor fi:

PM 4 =PM st:
+/1pr.7·AO"I3+2·AO"I3==3·AO"
·M:4

iar panta traseului MSLM4, tga==AqIAp=(-Aa)/(2 fl.a/3)==-3/2

o

,
,.,
(fig. 7.51.). In mod similar se obtin coordonatele punctelor M; M6 si prin
unirea acestora drumul de efort (MSL M4 M; M6 ), reprezentat de 0 dreapta
ell panta 3:2, corespunzatorjuzez de extensie.
Concluzionand, traseul (0; P; M,; M2;. M3; M,SJ .. ; M4; u; M 6)
reprezinta traiectoriile eforturilor, respectiv drumul de efort, la care a fost •

supusa proba in triaxial, parcurgand cele trei scheme (faze) de incarcare:

compresiune izotropd -forfecare prin comprimare -forfecare prin extensie.
"
In, cazul cand drumul de efort se traseaza len tensiuni elective
(p':,=: p -it; q' == q), atunci intregul drum de efort se transleazd spre originea
0, ell valoarea presiunii neutrale (u), similar ca in cazul reprezentarii (s,·t)
fig.? ~40.
 7. J{EZISTENTA LA FORFEC,ARE A pAMANTURlLO}{ 897

~pz ~Pz
Lla,=L\a)+ A; A =Lla
Lla',=L\cr',~8U

,
••

a) faza: cornpresiune izotropa b)faza: forfecare prin compresiune

(DRENA,J OESCHlS) (DRENAJ iNC HIS)

,
q=q
,
Faza 1 Faza2
~If' ;;' ')
LV ~L~l);q.f.
Uf
9, -O----o_.~---------__o MS1.(p/;q_r) stare limitii
,, ,
I
TSP
U M3
, I

,,
I

ESP M3
1I I
I
• , .",1
n., ,',' Sq = !l.o
6.q=~q I

, I
I
M'2 II
,
,",
L\cr
IIp'= - L\u 2 ,
•
I

3 - ,
, !l.p = L\cr / ~
,, ,
eu ~U2=tl -u I II
, ,, •,
,
,
I ,
, •
I

, I,
I

M'1 M, ,, I
I,
I ,, I,
,
l,
p , I
I

I,
,
I
p,p
--- - 1
,
0 Pr
P r' •

c) drumurile de efort

Figura 7.52. Drumul de efort In incercarea de forfecare prin compresiune triaxiald de tip
C-U (consolidaui - nedrenatd)

"
b) cazul incercdrii triaxiale de tip C-U (tabelul 7.8.) se parcurg
III
urmatoarele faze (fig.7.52.) [38]:
1) faza compresiunii izotrope, fig.7. 52.a., cand proba cilindrica este
consolidata sub actiunea tensorului sferic L\u1 = L\a) = L\a; = L\a~ si
drenarea apei este posibila (L\uj = 0 );
898 FUNDATII 1- FI'ZICA SI MECANlCA PAMANTURJLOR

2) faza de forfecare prin compresiune, fig.7.S2.b., cand dupa

consolidarea probei sub actiunea tensorului sferic (/)"u == 0) consta In
aplicarea deviatorului (!:lal == /)"a3 + M. / A ) crescator ca intensitate, pana lao
atingerea starii critice (cedare - rupere / alunecare) cu drenaj inchis ~i
masurarea evolutiei presiunii apei din pori, de la u == 0 la U.fi110/'
In
baza rationarnentelor anterioare (relatiile 7.72.) drumul de efort
specific incercarii de tip C-U va fi (fig. 7.52.):
• pentru faza consolidarii izotrope,
!:leT, == L\eT3 == /)"eT; == L\a~ == Acr; !:lal > 0, ~u== 0 si deci;

P,] == Po + Sp',

P =i> q p == qo + Sq', eu Sq' == L\a; -!:lo-~ == 0 => q p ==0+0==0

P'p = P p - Su == Scr - 0 = Scr

iar panta drumului de efort OP va fi tga = Sq II Sp' == 0 I Scr == 0 si deci

acesta va fi 0 dreapta orizontala care se suprapune pe axa OP ;
• pentru faza de forfecare, cand intervine deviatorul
~O-I = /l0-3 + ~a eu ~eT = M. I A rezulta pentru punctul M;'

Sp = /j.(T1 + 2· /j.(T3 = _~_0-_+_2_·

_0 = _~_a
=> 3 3 3
Sq == /la, - ~eT3 == ~() - 0 == L\o-

=> panta tga = /j.q = (/j.(T1 / /j.(T]) = 3

~p
• •
~l •

Su, - rnasurabila la fiecare pas de incarcare (L\a == M. I A )

Sq' = ~q => pentru pasuJ de incarcare L\a I

Ca urmare, coordonatele punctului M,' rezul trt :

 7. REZIS1·ENTA LA FORFECARE A PAMANTUJULOR 899

qM' , = qM I
= q P + Sq' = 0 + ~O" = ~O"
iar panta drumului de efort PM; va fi;

~q'_ ~O" 3
=--- (7.74.)
6p' dO" A
--o~l.
3 '
ceea c t, un pas constant de incarcare (60") rezulta ca panta drumului de
efort este dependenta de cresterea presiuni i neutrale (~u; = U I - tl;_1 ), ceea ee
indica 0 variatie a curburii drumului de efort (fig.7 .52.e) exprimat 111 eforturi
efective p'; q' (ESP).

c) Pentru incercarea triaxiald de tip U-U (neconsolidata - nedrenata)

pe 0 proba saturata, tara posibilitatea de drenare a apei (~u * 0), cele doua
faze, III tensiuni totale sunt [30], [8] (fig.7.53.):
• faza cornpresiunii izotrope (neconsolidate ~u * 0);
0"1 = 0"3 = ~O"I = L\O"J = /).0" si /).U *0
L\O" + 2· L\O" .
Sp = 1 3 = L\a ~ISq = L\O"I - /).0") = 0
3 '

tga = /).q = 0
L\p
" .
• faza de forfecare;
Au, = ~ / A = L\O" > 0; 0"3 = dO" = const. ~ideci 1).0"3 =0

Ap= L\O"+2·0 = Scr

Ll -; Sq = 6.0'-0 = L\a
3 3
tga = /).q = 3
,
IIp
Rezulta ca in tensiuni tota/e, drumul de efort este segmentul OMSL
cu panta 3: 1. Cercurile lui Mohr permit determinarea rezistentei la forfecare
in stare nedrenata '''" = (0"1 - 0"3) / 2 .
900 FUNDATII 1- FIZlCA ~1 MECANICA PAMANTURJLOR

q
q, _----_. . MSL
:~T~SP;__
I,
I

~q=~(J
I
I

! L\ (J
1---<)-
(J =~(J
3 /lp=I-
,,
•
. II 3 •

~'.
- - .......
..,_ ... ...
I '
I
I

II

Pr I)
(a) faza de forfecare (b) drumul de efort

'tf

D.C
,
'..
.. ~

'"
,,- -,
"
:1 Test I '\ "
:1 Test 2 "~I (J
_..__
~~--o----o---,¢ 9'__---~'-
(J' 3'",,1Pro I " (J' 1 (J'3'".. Pr.2 I" (J' I
.. -----"
... # ..'
-----
..._'

(c) cercurile lui Mohr

Figura 7. 53.Drumul de efort ~irezistenta la forfecare pentru 0 incercare triaxiald de tip

U-U (neconsolidatd - nedrenata) executata pe probe saturate

"
d) In cazul unei incercari triaxiale de compresiune cu deformare
laterala impiedicatd (£,. == &2 == e == 0 ), fig.7 .54., faza de consolidare (~u = 0)
consta in supunerea probei cilindrice unei tensiuni ceea ce 0"1 == L\u1 == ~O" ,

induce tensiunile u2 == u3 = Ko . u1 == Ko . ~U , cu (Ko) coeficientul presiunii

laterale in stare de repaus (§.4.2.3. relatia 4.66.).
,I
Ca urmare:
Pp==Po+f¥J ~iqp==qo+~q, unde •

Sp = L\o-. + 2L\O-3 = L\o- + 2KoL\o- = L\o- (I + 2Ko)

L\q 3·(l- K )
333 tga == = 0
!lp 1+ 2· Ko
Sq == (~UI-~(3) == ~u- Ko~u == ~a(l-Ko)

Deci coordonatele punctuJui P vor fi:

 7. REZISTENTA LA FORFECARE A pAMANTURILOR 901

~a ~a
Pp =0+ ·(1+2·KO)=(1+2·KO)·_
.p~ 3 3
q" =0 ~a·(l-Ko)=(l-Ko)·~a

"i"i

q
3· (I-Ko)
tgn = 1+2'1<.0

0'2==a3==Ko' flO'
u=o
..-...... €2=CJ=O b 1+2·Ko
<I
• 3

p;p'

a) faza de (1 +2'Ko)'~cr/3
•
cornpnmare b) linia "Ko", drumul de efort

Figura 7.54. Drumul de efor pentru incercarea triaxialii de compresiune cu deformare

laterald impiedicatii in sistem deschis

7.3.4.1.1.1. Criteriui de cedare plastica Mohr-Coulomb in

reprezentarlle (s;t); (p;q)

a) Reprezentarea (s" t)

Criteriul de cedare Mohr-Coulomb mai poate fi exprimat prin

retrasarea dreptei intrinseci a pamantului in sistemul de coordonate s,'O;(
(fig.7.55.) [J60], [7] cu s=(0"1+0"3)/2 si t=(0",-0"3)/2, obtinandu-se
dreapta intrinseca modificata (fig.7.55.b).
"-

IJl esenta modificarea consta in a reprezenta dreapta numita dreapta

intrinsecii modificatd sau dreapta (Kr}, cafiind locul geometric al punctelor
(T' == M) corespunzdtoare tensiunilor tangeruiale maxime, 'max = (0"1 - 0'3)/2,
de pe cercurile limitd de tensiuni.
Altfel spus, in loc sa se lucreze eu dreapta intrinseca 'f = 0' . tg¢ + c ,
ca tangenta comuna a mai rnultor cereuri lirnita Mohr, se lucreaza cu
dreapta intrinsecd modificatd (dreapta Kf) ca loc geometric al punctelor
902 FUNDATIII- FIZLCA $1 ,MECANICA pAMAN~rURlLOR

(T' =. M , de la drumul de efort, fig. 7.48.) de efort tangential maxim ('n18x)

pentru cercurile limita.

t
(1:)

b)
criteriul M-C reprezentare clasicd criteriul M-C reprezentare modificata
Figura 7.55. Dreapta intrinsecd modificatii (dreapta K.t)

Ecuatia dreptei (Kf) este t == s tg/3.r + a, respectiv din t1ATO'

~ t = (s + c- ctg¢)· sin ¢ (7.7S.a)

unde parametrii redusi ai dreptei (Kf) sunt taietura (a) ~i

panta (tgpj.).
Parametrii pot fi determinati fie pe cale grafica, prin masurare
directa dupa trasarea dreptei intrinseci modificate, fie prin stabilirea acestora I

prin metoda celor mai rnici patrate [176].

Corespondenta lntre cele doua sisteme de rep rezen tare, respectiv
a ~ C si PI ~ ¢ se deduce din fig.7.55. astfel:

• x = c- ctg¢ = a- ctgfJ/ => c = a- tg¢ / tgfJj' => a == c- tgpj. / tg¢

(7.76.a)

. O'T . O'T'
• sln¢=-- ~1 »», = si CUJ1J O'T ~ O'T' (razele cercului)
AO' AO'
rezulta ca:
sin ¢ == tg fl.r (7.76.b)
"
In consecinta corespondenta biunivoca dintre cele doua sisteme de
reprezentare este asigurata de relati iIe:
•
•
 7. I~EZlS'rENTA LA FORFECARE A pAMANTURILOR 903

¢ = al-csin(tg,8j)
,8r = arctg( sin ¢) (7.77.)
c = a/cos¢
"
In situatia particulara cand tensiunea principala este verticala
(0'1 = O'v) si tensiunea orizontala (0"3 = O"h)' atunci noile coordonate (s; t)
devin:
s = 0"1 + 0"3 = 0" v + 0"/1 = 0' v (1 + 0'h ) = 0' v (1 + K)
2 2 2 o; 2
t= 0"1-0"3 = O"v-O"h = o"v (1- O'h)= O'v (l-K)
2 2 2 o; 2
si deci;
a
t / s = (1- K)/(l + K) = tg,8j' +- (7.75.b)
s
. ...,,,. .
tar pentru pamantun necoezive;
t / s = (1- K) /(1 + K) = tgPj (7.75.c)

unde (K==O'h / O"v) este denumit coeficientul fmpingerii laterale si poate fi

considerat dupa caz; Ko (coeficientul impingerii in stare de repaus), K,
(coeficientul impingerii actives sau Kp (coeficientul rezisteruei pasivei,
capitolul 8.

b) Reprezentarea UJ;q)

In
sistemul de reprezentare (p,'q), respectiv (p','q'), criteriul de cedare
Mohr-Coulomb, pentru un pitman! necoeziv sau coeziv, (fig.7.56.a) are
expresia grafica din fig.7.56.b in care q joaca rolul lui L, P rolullui a si M
rolul lui tg¢ . Dreapta lui Coulomb (D.C ~ LSC = 0"' tgr/J.f}C -
corespunzatoare starii critice cand se produce lunecarea sub './' - constant -
curgere, tara variatii de volum ~&v =: 0 - tig.7. 7.) i~i
gaseste omoloaga In
linia stdrii critice (CSL - Critical State Line-» q = Me . p) care asemenea
(D. C) imparte planul (qJ'p) in domeniul stari i de tensiuni imposibile (cedare)
si domeniul starii de tensiuni posibile (stabilitate) (fig. 7 .56.b).
de tensiuni dintr-o proba cilindrica sunt reprezentate de
Statile
punctele Mi de coordonate O'j; 'j' care prin pozitionarea 101' 111 dorneniile
904 FUNDATl) I - FIZICA $lMECANICA PAMAN1'URILOR

specificate (posibile / irnposibile) indica starea probei de pamant sau starea

in care se afla pamantul dintr-un punct (sub actiunile a.; r.) aflat in corpul
unei lucrari de pamant sau sub talpa unei fundatii,
Pentru gasirea expresiei coeficientului Me (compresiune) care
permite prin CSL delimitarea celor doua stari, se are in vedere expresia
conditiei de cedare plastica - stare critica (fig.7.7.) data de criteriul Mohr-
Coulomb, exprimata sub urmatoarea forma (7.27.):

0"3 1-sin ¢.'}c

_
- (7.27.)
v.), l+sin¢sc

Stare critica q
(stare litTliti de stabilitate)

t
SC = tg<f>sc
Stare de tensiuni
o
• M) ~~
irnposibila ·\.~. G-:)
6
(cedare) ~ ~'

"' ~4- M "

L
't I ''r--+- _Stare posibils
(stabi Ii tate)
a I)
-
Stare posibila Stare pos ibilii

\ q M
,