2.

GARDURI

Construirea unui zid presupune experienţă şi efort. dar pentru a avea un gard viu
frumos şi bine conturat este nevoie de timp. Un gard construit reprezintă, însă, cea mai rapidă
şi deseori cea mai uşoară modalitate de a marca limitele unei proprietăţi.
Dacă vreţi să vă izolaţi de privirile celorlalţi, atunci soluţia este să construiţi un gard
solid. Aceasta înseamnă să folosiţi lemn cu ajutorul căruia puteţi să faceţi un gard închis, în
locul desemnat, sau să cumpăraţi scânduri fasonate pentru a le fixa între stâlpi. Indiferent ce
alegeţi, aveţi nevoie de stâlpi rezistenţi, care trebuie bine fixaţi în pământ.
Puteţi hotărî singur distanţele la care să îi fixaţi (dacă veţi construi un gard închis
complet) sau să îi puneţi la distanţa standard de 1,80 m (în cazul gardurilor din panouri de
lemn).
Înălţimile standard la care se găsesc panourile de lemn fasonate sunt de 60 cm, 1,20 m,
1,50 m şi 1,80 m. Un gard înalt şi solid poate fi o idee bună, dacă vă place intimitatea, dar el
va face multă umbră şi induce o senzaţie de claustrofobie intr-o grădină mică.
Gardurile reprezintă mai mult decât marcarea limitelor proprietăţii. Ele se construiesc
pentru a ascunde obiecte nedecorative, pentru a delimita secţiuni ale grădinii, pentru a proteja
de vânt, ca suport pentru plantele căţărătoare şi pentru a împiedica accesul copiilor şi al
animalelor înăuntru (sau afară).
Gama de materiale pentru construirea gardurilor este mult mai mare decât în cazul
zidurilor. Materialul principal pentru stâlpi este lemnul sau betonul, iar pentru gardul propriu-
zis, lemnul sau metalul. În ultimii ani, a apărut şi plasticul pe piaţa gardurilor de înălţime
mică, cu design frumos sau într-adevăr urât.
Gardul trebuie ales în funcţie de poziţia şi stilul grădinii şi al casei. Un gard de fermă
(ranch, în original) de jur împrejurul grădinii unei cabane va fi tot atât de nepotrivit ca şi un
gard din pari la o casă în stil modern. Şi banii sunt un criteriu care trebuie luat în considerare.
Poate că vă plac foarte mult gardurile din grilaj de fier, dar sunt foarte scumpe. Pe de altă
parte, gardurile de sârmă împletită sunt ieftine, dar nu prea arată bine în faţa casei.

1
2.1. STRUCTURA UNUI GARD ÎNCHIS

1. Capacul stâlpului
Un capac de metal sau lemn care acoperă stâlpul pentru a-l proteja la capăt, de ploaie

2. Stâlp
Ideal, ar trebui să fie dintr-o esenţă de lemn rezistentă la putrezire, cum este cedrul.
Totuşi, de obicei, se foloseşte o esenţă moale, -impregnată sub presiune cu o substanţă de
protecţie. Stâlpii sunt aşezaţi la distanţă de 2,5 - 3 m unul de celălalt.

3. Suportul stâlpului
Fiecare stâlp este fixat fie în beton, fie într-o pană metalică. Fixarea solidă este
esenţială.

4. Traversă acoperiş
Este o scândură orizontală, care protejează capetele scândurilor gardului de ploaie.

5. Traversă
Este din scândură cu secţiunea transversală triunghiulară fixată între stâlpi. Folosiţi 2
(la un gard de 1,20 m înălţime) sau 3 (la un gard de 1,80 m înălţime). Ea se fixează de stâlpi
cu scoabe metalice pentru traverse. Fiecare scândură trebuie fixată în cuie, de aceste traverse.

6. Scândura de la bază
Este o scândură orizontală, montată pentru a împiedica marginile de jos ale scândurilor
să putrezească. Ea trebuie să stea lipită de pământ, şi nu scândurile gardului.

7. Scânduri verticale
Scânduri fixate în cuie pe traverse. De obicei, scândurile sunt în secţiune sub formă de
pană (ic) şi se fixează cu o margine de suprapunere de 1,5 cm. Verificaţi dacă această
suprapunere are lăţimea corespunzătoare, înainte de a bate cuiele.
Scândurile sunt alăturate (cap la cap) sau sub formă de pană (mai subţiri la un capăt şi
se suprapun).

2
Fig. Structura unui gard închis

3
2.2. TIPURI DE GARD

1. Panou îmbinat orizontal

Este o alternativă la mereu popularul gard din şipci împletite; e puţin mai scump, dar
şi mai durabil. Scândurile sunt alăturate, suprapuse sau îmbucate. Lăţimea standard a panoului
este de 1,80 m, dar pot fi comandate şi mai înguste, dacă sunt necesare pentru terminarea
gardului. Verificaţi dacă suprapunerea este corectă (trebuie să fie de 3 cm la scândurile îm-
bucate), iar fixarea în cuie trebuie făcută în şipci verticale de consolidare.

2. Panou îmbinat vertical

Acesta este cel mai scump şi cel mai durabil dintre gardurile de lemn închise complet.
Scândurile sunt fie alăturate, fie suprapuse. Când este montat arată ca un gard de tip închis
complet. Lăţimea standard a panoului este de 1,80 m, dar se pot comanda şi mai înguste
pentru a încheia gardul. Verificaţi dacă suprapunerea este corectă (1,5 cm), iar scândurile să
fie bătute în cuie pe traverse şi pe cadrul ramă.

3. Panou întreţesut
Cel mai popular dintre gardurile solide de lemn este cel confecţionat din şipci subţiri
de lemn, întreţesute pe stinghii de fixare. Rezultă un gard închis, dar nu complet. Panoul
standard trebuie să aibă o lăţime de 1,80 m, dar pot fi comandate şi mai înguste pentru
terminarea lucrării. Verificaţi ca şipcile să fie prinse strâns unele de altele şi, de asemenea, să
fie prinse de stinghiile de fixare. Panourile întreţesute sunt făcute din fibră moale lemnoasă,
de aceea tratarea prealabilă pentru rezistenţă este obligatorie.

4. Gard închis
Acesta este un gard care asigură maximă izolare, fiind închis complet. Este construit
chiar la faţa locului, din scânduri late de 10-15 cm, fixate în cuie pe stinghiile transversale (v.
pag. 11). Este mult mai scump decât gardurile din panouri, dar este şi mult mai durabil, ţine
20-25 de ani. Aveţi nevoie de mai mult timp şi îndemânare ca să construiţi un gard de acest
tip, decât pentru cel din panouri gata fabricate, dar merită să faceţi acest efort, dacă locul este
în pantă.

5. Gard din pari

Acest gard se cumpără rulat, iar specificul său este dat de parii ascuţiţi înfăşuraţi la
ambele capete în sârmă răsucită întinsă pe orizontală. Gardul nu este prea rezistent, dar
4
constituie o barieră eficientă, dacă i se mai adaugă nişte fire solide de sârmă fixate între stâlpii
de susţinere, înfipţi la distanţă de 1,80 m unui de altul. Poate nu e foarte aspectuos, dar este
ieftin şi uşor de montat. Dacă vreţi să asigure şi camuflaj, atunci plantaţi tufe în faţa lui.

6. Panou de nuiele
Acest gard este alcătuit din nuiele flexibile ondulate orizontal în jurul unor ţăruşi rezistenţi.
Aceste panouri au de regulă 1,80 m lăţime şi o înălţime variabilă. Fiecare panou este fixat prin
înfi-gerea în pământ a ţăruşilor, după care se leagă de panourile vecine cu sârmă rezistentă.
Este un gard rustic plin de farmec, care nu lasă să intre animalele şi asigură protecţie
împotriva vântului puternic, dar nu arată deloc bine într-o grădină de la periferia unui oraş.

7. Zăbrele
Zăbrelele sunt făcute din stinghii (şipci) subţiri de lemn sau din pari de zadă aranjaţi să
arate ca pătrate sau romburi. Deşi se cumpără ca panouri de extindere, ele pot fi cumpărate cu
ramă. Gardul de zăbrele are nevoie de o ramă de susţinere solidă. Rareori este folosit ca gard
despărţitor, principala sa funcţie este cea de suport pentru plantele urcătoare sau ca element
decorativ, plasat în partea de sus a unui gard solid de împrejmuire.

Recomandări pentru cumpărătorii de panouri

Înainte de cumpărare, examinaţi cu atenţie panourile şi stâlpii. Verificaţi următoarele
elemente:
 Panourile trebuie să aibă o ramă pe ambele feţe care să susţină şipcile;
 Panourile trebuie să fi fost tratate cu o soluţie specială de protecţie.
 Panourile nu trebuie să fie îndoite sau strâmbe, trebuie de asemenea să fie fixate cu
cuie de ramă. La gardurile îmbinate, verificaţi că porţiunea de suprapunere este
suficientă.
 Toate cuiele şi capsele trebuie să fie inoxidabile.
 Vă trebuie şi capacele stâlpilor şi traverse acoperiş; verificaţi dacă sunt incluse în
preţul produsului.
 Stâlpii trebuie să fie din lemn de fibră tare sau dacă sunt din fibră moale, trebuie să fie
impregnaţi sub presiune, pentru rezistenţă. Cereţi certificatul pentru tratament de
rezistenţă şi o garanţie de 10-25 de ani. Nu cumpăraţi stâlpi despicaţi sau crăpaţi, de
asemenea, evitaţi-i pe aceia tăiaţi strâmb.
 Nodurile din fibra lemnoasă trebuie să fie puţine şi situate împrăştiat, de asemenea nu
trebuie să măsoare mai mult de 3 cm în diametru.

5
Fig. Panou îmbinat orizontal

Fig. Panou îmbinat vertical

Fig. Panou întreţesut

6
Fig. Gard din pari

Fig. Panou de nuiele

Fig. Zăbrele

7
8. Gard tip ranch (de fermă)
Este alcătuit din scânduri late şi rezistente, înşurubate (nu bătute în cuie) în suporturi
.escale aşezate la distanţe egale. În general , este folosit lemnul de fibră moale sau plasticul) şi
vopseaua albă. Numărul re scânduri orizontale (între 2 şi 9) este o chestiune de gust, pentru că
acest gard oferă o intimitate minimă; mulţi copii îl consideră ideal pentru căţărat. Este popular
în S.U.A., unde este considerat gard de demarcaţie.

9. Gard cu stâlpi şi lanţ

Gardul cu stâlpi şi lanţ este doar un mijloc decorativ de a delimita un teren, nu oferă
nici izolare, nici protecţie. Des folosiţi sunt stâlpii de metal sau de lemn legaţi cu lanţuri, dar
există şi modele din plastic. Lanţul este alcătuit din inele de oţel ovale, care alternează cu ţepi
rombici. fiind galvanizat, vopsit în alb sau negru împotriva ruginii, dar şi în scop decorativ.
Gardurile joase cu stâlpi şi lanţ pot fi folosite pentru a delimita o potecă în grădină.

10. Gard din plasă de sârmă

O modalitate simplă, cu caracter practic, de îngrădire, cu rezistenţă, relativ ieftină şi
care poate împrejmui grădina, la un preţ de multe ori mai mic decât al unui gard de lemn.
Mici pătrate de sârmă galvanizată sau acoperită cu plastic sunt legate între ele, formând o
reţea; alegeţi o culoare care să se potrivească cu restul. Sunt necesari stâlpi solizi de lemn sau
beton. Înălţimea obişnuită este de 90 cm. Nu e preferatul tuturor, dar dacă vreţi luminozitate
maximă şi un oarecare grad de protecţie, acesta este gardul potrivit.

11. Gard palisadă

Pentru mulţi dintre noi, gardul tip palisadă, vopsit în alb, este un simbol al căsuţei de
ţară, dar acest tip de gard nu este neobişnuit nici într-un decor urban. Şipcile rotunjite sau
ascuţite, sunt rareori mai înalte de 1,20 m, fiind fixate pe traverse orizontale. Lăsaţi
aproximativ 8 cm între şipci. Baza lor trebuie să fie la 5-8 cm deasupra pământului, pentru a
împiedica putrezirea. O palisadă împiedică accesul copiilor, dar nu şi al pisicilor.

12. Gard palisadă de sârmă

Aproape toate gardurile descrise aici sunt structuri rezistente, care delimitează o
proprietate. Intimitatea şi/sau protecţia sunt caracteristici importante. Palisadă de sârmă se
situează însă la capătul opus, nu asigură nici intimitate, nici protecţie prea mare. O serie de
mici bucle de sârmă îmbrăcate în plastic sunt legate între ele, formând un gard cu înălţime

8
mică şi aspect modest, pentru împrejmuirea răzoarelor de plante, bordurilor etc. Sunt necesare
suporturi rezistente de care să se prindă structura metalică.

13. Gard cu stâlpi şi sârmă

Gardul cu stâlpi şi sârmă este mai puţin decorativ, dar mai practic decât cel descris
mai sus. Două sau trei fire puternice de sârmă galvanizată sunt trase şi fixate de stâlpi din
beton, lemn sau oţel. Stâlpii de la capete trebuie sprijiniţi cu proptele, iar sârmele sunt
menţinute întinse cu ajutorul unor bolţuri cu inel, fixate în stâlpi detalii). Nu asigură nici
izolare, nici protecţie, dar este un suport excelent pentru un gard viu.

14. Gard de beton

Plăcile de beton se îmbină, dacă se plasează orizontal, şi se introduc în jgheaburile
stâlpilor de susţinere din beton. Un astfel de gard nu are nevoie de îngrijire, el asigură aceeaşi
rezistenţă ca şi un zid, închizând complet spaţiul şi vizibilitatea, şi nu e nevoie de fundaţii.
Este util în anumite situaţii, dar lumea îl consideră neatractiv pentru a-l plasa în faţa casei.
Este, de asemenea, şi scump, are de două ori preţul unui gard din panouri întreţesute. Asigură
maximă securitate şi are mare durabilitate, dar cam atât.

Gardurile şi reglementările juridice

Cel mai important lucru atunci când vreţi să construiţi un zid de demarcaţie sau un
gard mai înalt de 2 m este că trebuie să aveţi autorizaţie de construcţie.
Dacă zidul sau gardul urmează să fie construit lângă o autostradă, veţi avea nevoie de
autorizaţie de construcţie, dacă au peste 1 m înălţime. Din păcate, nu este întotdeauna aşa de
simplu. De exemplu, vă trebuie autorizaţie indiferent de înălţime, dacă locuinţa voastră este
situată pe colţ sau dacă gardul pe care doriţi să-1 construiţi va îngreuna accesul pietonilor. Pe
lângă aceasta, verificaţi planul casei. Cu ajutorul lui veţi afla dacă aveţi voie să construiţi
ziduri şi garduri, fiind specificate şi materialele de construcţie permise. Tot aici se precizează
dacă locul pe care va fi situat gardul este al vostru sau al vecinilor. Este, de obicei, mai uşor
să-ţi dai seama de lucrul acesta la faţa locului, pentru că pe terenul proprietarului se află
aproape întotdeauna stâlpii şi balustradele de împrejmuire.
Anumite consilii locale au reglementări care prevăd ca proprietarii să aibă grijă de
întreţinerea gardurilor lor, dar în general nu există nici o lege care să-1 oblige şi pe vecin să
facă treaba asta. Dacă nu vă descurcaţi altfel, singura soluţie pentru a scăpa de un zid prost
întreţinut, aflat atât pe terenul vecin, cât şi pe al vostru, este să construiţi unul nou, pe partea
voastră.

9
Fig. Gard tip ranch (de fermă)

Fig. Gard cu stâlpi şi lanţ

Gard din plasă de sârmă

10
 Fig. Gard palisadă

Fig. Gard palisadă de sârmă

Fig. Gard cu stâlpi şi sârmă

Fig. Gard de beton

11
Fig. CONSTRUIREA UNUI GARD DIN PANOURI

12
 Fig. MONTAREA PANOURILOR

Fig. ÎNĂLŢAREA UNUI GARD DE SÂRMĂ ÎMPLETITĂ

13
Fig. TIPURI DE GARDURI

14