Boli ale sistemului nervos

Alzheimer

Definitie: Un creier sanatos este format din milioane de celule nervoase interconectate, numite
neuroni. Neuronii comunica constant unul cu celalalt, prin trimiterea de semnale prin conexiuni
numite axoni si dendrite. Creierul unui pacient cu boala Alzheimer este foarte diferit. Creierul
sanatos are cellule nervoase ordonate si organizate spre deosebire de ccreierul cu boala
Alzheimer in care celulele formeaza noduri, prezinta numeroase placi senile si noduri
neurofibrilare.Placile si nodurile interfereaza cu activitatea normala dintre neuroni care sunt
responsabili de gandirea intelectuala.
Cauze:

Rolul

exact

al

geneticii

in

boala

Alzheimer

nu

este

clar.

Cercetatorii au descoperit o legatura a acestei boli cu anumiti cromozomi.

Simptome: Simptomele initiale sint dificultati in a-si aminti evenimentele recente si in a
desfasura activitati obisnuite. In plus, pacientul poate fi confuz, sa aiba tulburari de
comportament, personalitate si gindire, este incapabil de a pronunta corect cuvintele si de a se
exprima coerent, este dezorientat atit in timpul noptii, cit si al zilei, sufera depresii,
halucinatii
Boala Alzheimer are mai multe stadii evolutive: precoce (usor), intermediar (moderat), tardiv
(sever). Fiecare din aceste stadii are modalitati comune si diferite de tratament si ingrijire, fiind
extrem de important sa fie cunoscute de ingrijitori si familie.
Diagnostic: Diagnosticul bolii Alzheimer are la baza un istoric de accentuare a pierderii
memoriei in timpul vietii si al altor functii cognitive. Schimbarile de comportament, de
personalitate si de gindire, pot fi observate, de asemenea.
Tratament: Tratamentul include medicamente. Unii bolnavi pot avea nevoie de medicamente
pentru depresie, anxietate (stare emotionala caracterizata prin frica, teama) si insomnii.

Consilierea bolnavului si a familiei este benefica. Anumite medicamente pot afecta ficatul, deci
inainte de a fi administrate, se recomanda sa se faca un test. Alte medicamente produc greata,
diaree, varsaturi, insomnii, oboseala sau crampe musculare.

Parkinson

Definitie: Creierul este compus din materie alba si cenusie care contine milioane de celule
nervoase. Aceste celule nervoase, numite neuroni, comunica prin eliberarea de substante chimice
numite

neurotransmitatori.

Odata ce un neuron este stimulat, un neurotransmitator este lansat de la neuron si traverseaza un

gol numit sinapsa; acesta apoi se leaga la un receptor de pe un alt neuron, transmitand un semnal.

Boala Parkinson este o degenerare din zona creierului responsabila de miscarile musculare, in
special, a neuronilor pigmentati situati in substanta neagra din creierul mijolciu. Distrugerea
acestor neuroni duce la o scadere a disponibilitatii dopaminei, care este un tip de
neurotransmitator. Ca rezultat, nervii din aceasta zona nu pot trimite semnale la alti nervi pentru
a directiona miscarile trupului. Manifestarea bolii este data de tremuratul corpului, circulatia
greoaie, rigiditate si probleme de echilibru.

Depresia

Definitie: Spre deosebire de suparare, tristete sau chiar durere, depresia este o afectiune in care o
persoana simte o nefericire coplesitoare si debilitanta. Oamenii care sunt deprimati pot avea
probleme in a gandi clar si se afla in imposibilitatea de a functiona normal. Acestia pot acuza
lipsa poftei de mancare si insomnii, sau se pot implica excesiv in aceste activitati. Persoanele cu
depresie pot avea ganduri de suicid.

Cauze: Nu exista un raspuns clar la intrebarea despre cauzele depresiei. Depresia este de obicei
declansata de o combinatie de factori biologici, psihologici si factori din mediu. Unele trasaturi
psihologice pot creste vulnerabilitatea fata de depresie. Persoanele care au o parere proasta
despre ei, o viziune pesimista asupra lumii sau care sunt expusi la stres au un risc mai mare de a
dezvolta o depresie.
Simptome: Tristete continua, teama puternica, neliniste, sentimentul de desertaciune
Lipsa de speranta, pesimism, trecutul si viitorul sunt vazute in culori intunecate
Sentimente de vinovatie, parere de sine proasta, neajutorare
Pierderea placerii pentru activitati care-i aduceau bucurie si placere, inclusiv viata sexuala
Tulburari de somn: trezirea matinala cu sentimentul de teama si stupoare; imbunatatire usoara a
dispozitiei spre seara

Tratament: In comparatie cu alte afectiuni mentale, tratamentul depresiei are cele mai favorabile
rezultate. Aproximativ 80% dintre pacienti - tratati corespunzator (cu antidepresive) - sunt
complet vindecati.
Tratamentul farmacologic ramane principala metoda de terapie. Medicamentele utilizate in
tratarea depresiei sunt: antidepresivele triciclice, modulatori ai recaptarii serotoninei si inhibitori
ai metabolizarii serotoninei sau altor mediatori

Migrene
Definitie: Migrena este o durere de cap vasculara severa, care este resimtita mai puternic pe
partile laterale ale capului, dar poate sa apara deasemenea doar intr-o singura parte. Vasele de
sange de pe cap aprovizioneaza scalpul si creierul cu sange. Migrenele apar atunci cand aceste
vase de sange se dilata si se strang, facand ca vasele sa se adanceasca si apoi sa se ingusteze
rapid.

Cauze: Migrenele sint cauzate de o largire si ingustare rapida a peretilor vaselor de singe in
creier si cap, ceea ce duce la iritarea fibrelor din peretii vasele de singe.
Simptome: Debutul migrenei este brutal. Cele mai frecvente simptome sint oboseala,
iritabilitate, lipsa poftei de mincare. Durerea este unilaterala. Este o durere continua, ceea ce
explica nevoia de liniste si de izolare.

Tratament: Unele persoane au nevoie de medicamentatie. Pentru a avea un efect bun, e

important ca medicamentele prescrise de medic sa fie luate la primul semn al crizei.
Exista citeva masuri ce pot fi luate pentru a diminua durerea. Unele persoane se calmeaza
aplicind o sursa de caldura in zona cea mai dureroasa a capului. Aplicarea unui prosop inmuiat in
apa si incalzit sau a unui tampon duce la o usoara ameliorare a durerii.

Epilepsia
Definitie: Atacul epileptic este o tulburare care apare brusc si schimba temporar modul in care
functioneaza creierul. Creierul sanatos este format din milioane de celule nervoase de
interconectare numite neuroni. Aceste celule comunica constant una cu cealalta, prin trimiterea
de semnale prin intermediul unor conexiuni de tip tentacular numite axoni si dendrite.
Cauze: Exista mai multe tipuri de leziuni ale creierului, care pot provoca epilepsia si
convulsiile. Daca aveti una dintre leziunile enumerate mai jos, nu inseamna ca veti dezvolta
epilepsie. Cu toate acestea, poate creste sansa de a dezvolta aceasta boala: un accident vascular
cerebral traumatisme la cap si la creier anumite medicamente febra tumoare pe creier infectie
anumite conditii metabolice (cum ar fi zaharul scazut din sange, scaderea de sodiu, sau nivelul
scazut de calciu) boli neurodegenerative (cum ar fi Alzheimer sau boala Parkinson mostenire
genetica

Simptome: Convulsiile sunt singurul simpotom vizibil al epilepsiei. O convulsie este o

schimbare in senzatii indusa de o scurta si brusca dereglare electrica la nivelul creierului. Exista
mai multe tipuri de convulsii.
Tratament: Un diagnostic corect este vital pentru administrarea tratamentului eficient. Deciziile
de tratament se bazeaza in primul rand pe tipul epilepsiei si tipul convulsiilor. E posibil ca un
tratament care amelioreaza un tip de convulsii sa agraveze altele. Varsta, starea de sanatate si
stilul de viata sunt alti factori importanti in alegerea tratamentului.
Cu ajutorul medicului, trebuie ca pacientul sa cantareasca beneficiile unui anumit tratament
comparativ cu dezavantajele, care include efectele adverse, riscurile si costurile acestui
tratament.

Atacul Cerebral
Definitie: Precum toate organele din corp, creierul are nevoie de oxigen si nutrienti ca sa poata
functiona corespunzator. Aceste produse necesare supravietuirii ajung in creier prin sange care
trece prin sistemul circulator.
Un atac cerebral se produce atunci cand apare o lipsa de sange intr-o portiune a creierului, care
duce la un tesut mort si pierderea functiilor creierului. Un atac cerebral poate fi produs de o
ruptura a unui vas de sange, ca un anevrism, sau un embolism, care este un mic cheag plutitor
sau particula blocata in una din artetele creierului si intrerupe circulatia sangelui.
In functie de partea creierului care este afectata, atacul cerebral poate cauza probleme de vorbire,
paralizie, inconstienta sau chiar decesul.