COLEGIUL TEHNIC “Gheorghe Asachi ” IASI

PROIECT PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE

COMPETENŢE PROFESIONALE NIVELUL IV

PROFIL: TEHNIC
CALIFICAREA: TEHNICIAN DESIGNER MOBILĂ ŞI
AMENAJĂRI INTERIOARE

ÎNDRUMATOR ELEV
Prof. Laurenţiu Săndulache Tincu Florina
Clasa a XII-a E

2020

1
 TEMA PROIECTULUI

AMENAJARE CAMERA DE ZI

CUPRINS
2
CAP. I - Argument………………………………………...……pag.4

CAP. II-Amenajarea spaţiului interior –distribuţia produselor de

mobilier ……………………………….…………………..……...pag.6

CAP. III– Ambientul spaţiului amenajat–amenajarea biroului

……………………………………………………………...…..…pag.11

CAP. IV-Condiţii tehnice de realizare a unui produs de

mobilier………………………………………………..….…....…pag.26

CAP. V-Bibliografie………………………………………..….…pag.33

CAP. VI-Anexe………………………………………..………….pag.34

CAP. I.
3
 ARGUMENT

Am ales realizarea acestei teme, deoarece face parte din categoria unui design
modern, şi consider că pot prezenta aspectul futuristic dat de materialele moderne
folosite la realizarea mobilierului. Fiecare dintre noi are propria sursa de energie şi
relaxare in cadru locuinţei. Designul este, înainte de toate, o forma de comunicare
vizuală. Se foloseşte de simboluri şi culori pentru a transmite o emoţie, un stil, o
expresie.
Camera de zi concentrează toate activitaţi importante ale omului. Aici, familia se
adună, se relaxează, îşi petrece majoritatea timpului liber.
Design-ul trebuie întotdeauna să fie realizat după dorinţa clientului, dar
întotdeauna trebuie să fie şi să aibă nişte standarde de bun simţ, frumuseţe şi inovaţie.
Fiecare spaţiu, fiecare colţ al camerei de zi este de fapt un mic univers şi reflectă
o parte din modul de viaţă şi personalitatea noastră. Chiar şi obiectelor utilitare sau
decorative le putem da o notă personală. Important e să ştim ce şi cum să alegem din
multitudinea de oferte existente în materie de design interior. Beneficiind de ajutor
specializat, nimic nu este lăsat la întamplare, detaliile sunt atent studiate si rezolvate
pentru păstrarea echilibrului întregului ansamblu.
Indiferent de marimea suprafeţei camerei, spaţiile de depozitare gândite în mod
inteligent vă pot scăpa definitiv de dezordine.
Necesitatea modernizarii şi îmbunătăţirii condiţiilor de studiu în şcoală a condus
la alegerea probei practice. Această temă de amenajare a spaţiului destinat camerei de
zi are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor teoretice şi practice acumulate pe parcursul celor
patru ani de studiu şi aplicarea acestora în exerciţiu practic şi de asimilarea de noi
cunoştinţe care consolidează capacitatea de alegere şi sintetizarea conţinutului de
specialitate.
Lucrarea cuprinde documentaţia minimă pentru executarea în bune condiţii a
unei camere de zi.
La cuprins am precizat punctele care trebuie atinse pentru a realiza acest
atestat. În cadrul descrierii tehnice am precizat parţile componente, tipul îmbinărilor şi
dimensiunea acesteia.

4
 Fluxul tehnologic conţine în întregime succesiunea operaţiilor pentru toate
elementele şi maşinile care ajută şi conduc la realizarea dimensiunii cerute în
documentaţie.
Descrierea Normelor de Securitate a Muncii, P.S.I şi Protecţie Mediului sunt la
loc respectat în atestat şi prezintă obligaţia executantului de a efectua prelucrări
manuale şi mecanice în bune condiţii de maximă sigurantă şi protecţie.
Aici am prezentat pe scurt conţinutul acestei lucrări pe care am executat-o astfel
încat să cuprindă toate operaţiile necesare mobilării plăcute şi armonizată stilistic a
încaperii.
Camera de zi este un spaţiu deosebit care trebuie amenajat, astfel încat să
reflecte personalitatea proprietarilor.
Întotdeauna în cadrul unei amenajări primul criteriu este ceea ce s-ar potrivi
clienţilor. Înainte de a începe un proiect de design interior stăm de vorbă cu clienţii
noştri pentru a îi cunoaşte mai bine, pentru a îi înţelege, pentru a afla ce stil de viaţă
au.

5
CAP.II

AMENAJAREA SPAŢIULUI INTERIOR-

DISTRIBUŢIA PRODUSELOR DE MOBILIER
Organizarea spaţial-funcţională a unei locuinţe

Repartiţia încăperilor

Planul unei locuinţe are următoarele zone de activitate:

- zona colectivă – zona unde se întruneşte familia şi unde sunt primiţi
oaspeţii, camera de zi
- zona particulară – dormitoarele, camera copiilor, sălile de baie
- zona de serviciu-bucătăria, dependinţele, garajul, spălătoria
- zona de circulaţie-intrare, vestibul, culuare

Dispunerea încăperilor
Dispunerea încăperilor într-o locuinţa se face ţinand cont de urmatoarele
principii :
- zona de primire-recepţie, izolată de zona particulară, intimă a locuinţei,
intrarea în locuinţă ;
- rezolvarea unei comunicări uşoare şi scurte între încăperi ;
- camera de baie trebuie să fie amplasată în imediata apropiere a
dormitorului;
- accesul de la vestibulul de intrare să fie direct la toate zonele distincte ale
locuinţei;
- gruparea instalaţiilor pentru reducerea lungimii şi a costului acestora prin
prevederea unor blocuri sanitare comune (baie,bucătărie);
- asigurarea unei iluminări şi ventilări naturale şi directe pentru toate
încăperile locuinţei;
- asigurarea orientării duble a încăperilor apartamentului şi ventilaţie
transversală izolare fonică;

6
 Funcţiile locuinţei

Necesităţile biologice, materiale şi psihice ale oamenilor determină în ultimă

instanţă funcţiunile locuinţei. Aceste necesităţi pot fi de ordin general dovedind
caractere comune şi de ordin particular, fiind diferite, în funcţie de ocupaţia şi caracterul
locatarului. Arhitectura de interior şi mobilierul au ca obiect rezolvarea acestor necesităţi
vitale, care sunt comune tuturor oamenilor, şi realizarea lor practică prin mijloace
optime. Funcţiile locuinţei trebuie să permită şi desfăşurarea activităţilor particulare, ca
de exemplu: pictura, muzica, cercetarea ştiinţifică.

Amplasarea mobilei – câteva

sfaturi

Modul în care îţi aranjezi mobilierul în camera de zi, poate avea consecinţe
asupra felului în care este perceput acest spaţiu, oferind o imagine aglomerată sau,
dimpotriva, una confortabilă, în care îţi place să-ţi petreci timpul.

7
 Echilibrul

O camera de zi trebuie să fie echilibrată, iar mobilierul trebuie să fie amplasat în

aşa fel încât să ofere o imagine plăcută, iar tu să îţi poţi desfăşura activitatea fară
probleme.
Dacă toate piesele masive de mobilier, precum canapeaua, dulapul, comoda TV,
biblioteca sunt amplasate într-o singură parte a încăperii, poţi avea senzaţia unui vas ce
se scufundă. Iar dacă îţi dispui piesele de mobilier la întâmplare, camera poate părea
îngrămădită, chiar dacă este relativ goală. Gândeşte-te la dimensiunea camerei tale în
relaţie cu cantitatea de mobilier de care dispui. Trasează o linie imaginară de-a lungul
încăperii şi echilibrarea moblierului, amplasând piesele de o parte şi de alta ale
acesteia.
Simetria poate contribui la realizarea unei imagini elaborate, exemplul cel mai uşor de
realizat, ar fi amplasarea a câte unui fotoliu de o parte şi de alta a canapelei.
Piese de mobilier de dimensiuni apropiate pot creea o imagine senină, atunci
când sunt amplasate laolaltă, însă o echilibrare a unor piese cu dimensiuni diferite
poate să ofere o imagine armonioasă. Simetria este foarte odihnitoare pe când
asimetria este folosită pentru a adauga dinamism şi emoţie.
Atunci când nu e respectată scara – de exemplu un covor e prea mic pentru spaţiul în
care este amplasat sau o piesă de mobilier e prea mare – vei observa că nu te simţi
deloc confortabil în acea încăpere.
Într-o cameră de zi mică, înălţimea şi masa mobilierului nu ar trebui să fie prea
contrastante. Imaginea unei mese joase ce se află lângă un scaun cu spătarul înalt
8
 poate fi echilibrată prin amplasarea unui
obiect decorativ înalt pe masuţă.
Nu folosi dulapuri masive împreună cu
scaune metalice lucioase. Păstrează o
armonie vizuală şi un echilibru tematic în
decoraţia încăperii.
Foloseşte cât mai puţine piese de
mobilier cu scopul de a evita creearea unei imagini aglomerate în cadrul unei camere
de dimensiuni reduse. Locul pentru
conversaţie
Amenajează un loc pentru conversaţie. În mod normal, între canapea şi scaune
sau fotolii ar trebuie să existe o distanţă de 1.2 - 4 m, pentru ca persoanele aflate în
încăpere să poată comunica foarte uşor. O distanţă mai mică de 1.2 m va face
încăperea să pară înghesuită, pe când o distanţă mai mare de 4 m va face conversaţia
dificilă. Distanţa dintre canapea, fotolii sau scaune şi masuţă de cafea ar trebui să fie de
cel putin 35-45 cm.
Amplasarea canapelei

Canapeaua trebuie amplasată faţă în faţă cu televizorul, care de cele mai multe
ori constituie elementul central al camerei de zi.Câte un scaun sau fotoliu amplasat de o
parte şi de alta a canapelei oferă o imagine echilibrată.
Poţi să te foloseşti de canapea ca punct de atracţie al încăperii, însă canapelele
cu mai multe componente pot crea o imagine apăsătoare. O soluţie potrivită ar fi să
despărţi elementele canapelei. Amplasează cea mai mare piesă lângă peretele cel mai
lung, iar cea mică pe parte opusă. Dacă vei poziţiona componenta mică a canapelei pe
diagonala vei evita imaginea plictisitoare oferită de toate piesele de mobilier împinse
până la perete.
O alternativă foarte interesantă
pentru amplasarea canapelei lângă
perete este scoaterea ei în faţă. Dacă
preferi o asemenea imagine trebuie să
laşi între perete şi canapea o distanta de
cel puţin 0.8 – 1 m, pentru a putea
circula liber.

9
 Traficul

Trebuie să ai în vedere cele mai folosite elemente dintr-o încăpere, iar mobilierul
trebuie să-l amplasezi în aşa fel încât să ai acces foarte uşor la acestea.
Căile de circulaţie trebuie elaborate în aşa fel încât să poţi umbla liniştit în
camera fară să te împedici de piesele de mobilier.

Prima impresie

Este destul de ciudat să crezi că lucurile neînsufleţite pot creea un spaţiu

primitor, însă acest lucru e adevarat. Dacă imaginea din dreptul uşii este dominată de
partea din spate a pieselor de mobilier,
un musafir nu va fi deloc tentant să
intre în acea cameră. De asemenea, un
şir de piese de mobilier împinse până la
perete sunt neprimitoare, în timp ce
grupurile amplasate pe diagonală
creează o imagine călduroasă.

Structura camerei

Toate încăperile au o anumită structură. Spaţiile mari dreptunghiulare pot fi

împărţite în două, amenajand zone pentru diferite funcţiuni. De exemplu, poţi împărţi
spaţiul dreptunghiular în două sectoare pătrate, unul rezervat conversaţiei, iar celalalt
locului pentru luat masa, sau pentru studiu. Se consideră că oamenii se simt mai
confortabil în amenajări cu structură pătrată decât în cele cu structură dreptunghiulară.

CAP. III

AMBIENTUL SPAŢIULUI AMENAJAT- ELEMENTE DE INTERIOR

10
 Elementele de bază care compun ambianţa căminului sunt: structura
arhitecturală ,alegerea şi aranjarea obiectelor în încăpere, coloritul şi materialele folosite
la care se adaugă decoraţia.
O ambianţă reuşită a spaţiului interior depinde de modul raţional de aranjare a
obiectelor , de armonia din toate încăperile şi în acelaşi timp de fiecare încăpere
considerată în parte. Un mare rol în crearea ambianţei îl are loc culoarea a cărei
alegere depinde de o serie de probleme specifice fiecărui caz în parte, armonia
rezultând din acordul unor tonalităţi multiple obţinute prin asocierea diverselor materiale.
Culoarea este influenţată de natura suportului respectiv.
Arhitectura încăperii se modifică în funcţie de provenienţa , calitate şi cantitatea
surselor de lumină, fie că se infiltrează prin fereastră, fie că vine din plafon sau se
concentrează în anumite colţuri.
Mobilierul din zilele noastre, care trebuie plasat într-un volum restrâns se poate
rabata în diverse nişe sau dulapuri în pereţi. În acest caz ambianţa se schimbă fară
încetare , ea trebuind să se integreze în întreg ansamblu.
Apartamentele conteporane de dimensiuni reduse, una dintre cele mai
importante probleme care se pun în amenajarea interiorului este economisirea spaţiului.
Necesitatea de a obţine printr-o aranjare judicioasă a obiectelor un maxim de confort , o
impresie de lărgime este nu numai un imperativ de orbin funcţional ci şi unul de ordin
psihic şi estetic. Astfel, este necesar o alăturare bine gândită între volumele grele,
masive şi cele uşoare , delicate. Uneori putem schimba aranjamentul obiectelor pentru
a da din când în când un aspect nou interiorului şi pentru a scoate în evidenţă un obiect
sau altul. De asemenea, trebuie ruptă continuitatea orizontală prin introducerea unor
obiecte verticale care dau naştere unor adevărate emoţii estetice.
Fie că este vorba de arhitectura cladirilor sau de cea a interioarelor trebuie
respectate următoarele principii:
- economie în utilizarea spaţiilor ;
- crearea unui climat corespunzător ;
- economie în exploatare şi întreţinere ;
- folosirea unor scării umane atât din punct de vedere practic cât şi estetic .
O locuintţă trebuie să satisfacă două aspecte importante ale necesitaţilor umane:
latura utilitară şi latura estetică.

11
 Concretizarea activităţilor variate ale omului se face cu ajutorul unor elemente
utilitare, cum ar fi organizarea spaţiului , echiparea raţională a încăperilor, alegerea
adecvată a instalaţiilor, elemente care constituie funcţionalitatea căminului.
Funcţiunile locuinţei:
- destinderea şi primirea raspunde necesităţilor de relaxare pentru care este
nevoie de o ambianţă agreabilă şi o comoditate optimă;
- dormitorul;
- studiul care cere izolare;
- servitul mesei;
- prepararea alimentelor;
- igiena locuinţei;
- circulaţia;
- depozitarea.

Câteva stiluri şi nuanţe corespunzatoare, pentru ca tu să ai o camera de zi

originală şi atrăgătoare:

Stilul rustic

O cameră decorată în stil rustic trebuie să inspire confort, ospitalitate, prietenie.

Culorile folosite pentru redarea atmosferei trebuie să fie inspirate din natură: tonuri
calde, asemănătoare lemnului. Îţi sugerăm o culoare ceva mai îndrăzneaţă dar care
sigur va ajuta la crearea unei atmosfere rustice şi în acelaşi timp în tendinţe, o
atmosferă plină de aromă.
Atenuează impactul culorii vii combinându-l cu nuanţe mai deschise precum alb
lăptos , caramel sau maro espresso . Pentru completarea imaginii rustice, mobila
aleasă trebuie să fie bazată pe elemente calde, naturale: lemn şi piele. Decoraţiunile, la
fel, trebuie să fie fabricate în principal din diferite tipuri de piatră, fier, ţesături naturale şi
lemn.
Decorează scaunele, fotoliile şi canapalele din camera ta de zi cu multe perne,
pentru a crea o cameră primitoare şi senzaţie de linişte. Alege cu grijă perdelele şi
covorul pentru a completa cât mai bine imaginea rustică.
Principalul lucru pe care trebuie să îl ţii minte atunci când decorezi în stil rustic
este că scopul tău este să aduci natura chiar la tine acasă.

12
 Spaţiu deschis, lumina naturală din abundenţă, caldură şi eleganţă ... doar
câteva dintre caracteristicile camerei de zi din imagine.

Stilul tradițional

13
 Unul dintre stilurile care sunt întotdeauna la modă, este oarecum surprinzător,
stilul tradiţional. Acesta se remarcă printr-un mediu ambiental primitor şi foarte
confortabil, prin simetrie şi prin proporţie. Aranjarea tuturor elementelor conferă o
imagine elegantă, ordonată şi rafinată.
Piesele de mobilier au ca şi caracteristici principale: durabilitatea, rezistenţă şi
bunul gust. Au la bază materiale precum mahonul sau lemnul de cireş. Emblema
acestora este recunoscută după liniile drepte, curbate sensibil, la care se adaugă detalii
tapiţate.
Materialele textile respectă liniştea şi simplitatea, reuşind să păstreze eleganţa şi să ţină
kitch-ul la distanţă. Au la bază mătasea, catifeaua sau damascul, prezentate sub forme
simple, dungate sau in formă de flori, care ies în evidenţă doar prin atmosfera calma şi
relaxantă pe care o creează.
Culorile curcubeului sunt excluse din peisaj, păstrând doar nuanţe pale de
albastru, roşu sau verde. Cele mai întâlnite culori sunt: cafeniu, crem, alb sau gri.
Ca şi pereţii, pardoseala respectă atmosfera liniştitoare, fie datorită lemnului
masiv, fie datorită unei mochete neutre. Formele moderne de pardoseală, schimbă
radical stilul tradiţional.
Acoperirea ferestrelor este încă un motiv pentru eleganţă. Perdelele sau
draperiile decorate cu forme florale sau dungate, atrag atenţia de la priveliştea de afară.
La capitolul iluminat, oferta este destul de largă. Se poate opta pentru un
candelabru clasic, o lustră tradiţională sau folosirea veiozelor, toate insa, cu o lumina
mai putin puternica. Cea mai recomandata optiune, este folosirea in abundenta a
lumanarilor.
Simetria şi echilibrul sunt respectate cu sfinţenie. Unghiurile drepte, perechile
elementelor de decor şi ordine, necesită un scurt studiu al geometriei.
Accesoriile sunt puţine ca numar, dar “multe” ca dimensiune. Ies în evidenţă prin
marimea lor, dar nu aglomerează spaţiul. Oglinzile cu rame sculptate, peisaje naturale
sau ţesături realizate manual sunt ideale pentru amenajarea camerei.

14
15
 Stilul modern

Stilul modern este caracterizat astăzi prin decor minimalist, cu linii simple,
armonioase sau forme geometrice. Paleta coloristica vizeaza o gama largă de culori
calde, beige-uri, lemnul wenge, contrast de alb şi negru sau, o serie întreagă de alte
combinaţii de culori obţinute din jocul imaginaţiei.
Numită şi arta ABC, arta minimală, este un curent artistic apărut în secolul XX
care încearcă să minimalizeze într-o creaţie artistică numarul de culori, forme, linii,
valori şi texturi, cât de mult se poate.
Minimalismul respinge necesitatea dimensiunii sociale, exprimarea, naraţiunea
sau orice altă aluzie, oricât de subtilă, la istorie, politica sau religie, scopul său esenţial
fiind de a creea obiecte interesante şi frumoase, nimic mai mult. Artiştii care au adoptat
aceasta maniera de lucru folosesc în compoziţii cât mai puţine culori, forme, linii.

16
 Spaţiul a permis mobilarea zonei cu piese generoase. Destinat petrecerii timpului
liber alături de cei dragi, pardoseala incintei a fost placată cu gresie atât datorită
rezistenţei cât şi a uşurinţei cu care se întreţine. Decorul este completat de plante,
perne decorative şi accesorii în ton.

Stilul tropical

Unul dintre cele mai noi stiluri de amenajare interioara este stilul tropical. Acesta
este definit de caracteristici precum confortul, căldura, accentele exotice, culorile
liniştitoare şi elementele naturale cu texturi puternice. Este un stil minimalist, dar foarte
rafinat. Se remarcă prezenţa accesoriilor puţine cantitativ, dar mari ca dimensiune.

17
 Principalele motive ale acestui stil sunt bambusul, pielea, palmierii şi animal
print-urile. Se poate adopta atât in living, dar şi în dormitor, în baie sau pe hol.
Pentru un decor tropical, trebuiesc îndeplinite mai multe cerinţe şi aspecte:
mobilierul trebuie să fie tapiţat, foarte confortabil, de mari dimensiuni, functional, şi
evidenţiat cu ajutorul nuielelor, bambusului, sau a fierului forjat. De asemenea, ar fi un
plus în cazul în care ar fi prelucrat din lemn masiv.
Decorul trebuie să fie bogat în linii lungi şi orizontale, deoarece acestea creează
o atmosferă liniştitoare.
În funcţie de personalitate, stilul tropical poate adopta mai multe culori şi nuanţe.
Are la bază culori însorite precum galben deschis, auriu estompat, cafeniu, bef sau
ivoriu, dar şi nuanţele de verde se pot încadra foarte bine în decor. Pentru a nuanţa
anumite elemente, se recomandă negrul, maroniul închis, sau chiar nuanţe de roşu.
Elementele decorative şi accesoriile trebuie să împrumute fară reţinere, motive
ale stilului safari-african. Zebra, leul, girafa, leopardul sau maimuţa şi elefantul ar trebui
să se regasească în statuete, textile, covoare, paturi sau în imagini şi tablouri.
Textilele, ca în orice stil bogat în detalii, trebuie să fie cât mai moi, pufoase şi
catifelate, cu texturi naturale. Aici, sunt incluse elementele decorative, cele de tapiţerie
şi perdelele sau draperiile.
Dacă animalele îşi fac simţită prezenţa în această metodă de amenajare, atunci
nici plantele n-ar trebui sa lipsească. Palmieri, bambus sau plante mari ar trebui să
acopere colţurile încăperii, şi să fie evidenţiate cu ajutorul unor corpuri de iluminat.
Pentru pardoseală se poate folosi lemnul masiv, dar nici plăcile de ceramică sau
de piatră nu s-ar încadra rău. Acestea trebuiesc acoperite cu covoraşe pentru a da un
plus senzaţiei de căldură.
Având în vedere ca piesele de mobilier sau obiectele decorative sunt destul
extinse sau bogate, acestea trebuiesc repartizate cu grijă. Tablouri, plante, corpuri de
iluminat, paravane, coşuleţe sau alte elemente de decor, ar trebui alese şi potrivite cu
grijă, astfel încât spaţiul să nu pară prea aglomerat. Orice tip de locuinţă poate fi
decorată în stilul tropical, adoptând doar câteva dintre elementele sale specifice.
Atmosfera aerisită este o altă caracteristică a acestui stil.

18
 Iluminarea locuinţei

În funcţie de dimensiunile camerei pe care doriţi să o iluminaţi trebuie să vă

orientaţi cât de multă putere de iluminare aveţi nevoie. Dacă tavanul este mai înalt
atunci este nevoie de mai multă lumină pentru a ne desfăşura o anumită activitate în
acel spaţiu.

19
 Totodată şi orientarea camerei este esnţială, astfel că dacă încăperea aste
orientată către sud veţi beneficia de lumină suficientă în timpul zilei. Fiţi atenţi însă că
seara veţi avea mare nevoie de lumina artificială.
În funcţie de camera sau spaţiul pe care doriţi să îl iluminaţi puteţi opta pentru
diverse tipuri de iluminat cum ar fi cel ambiental, lumina direcţionată, iluminatul de
accent, iluminatul decorativ, etc.
A ilumina o cameră nu este doar o simplă nevoie ; este o adevarată artă care dă
bătăi de cap chiar şi designerilor experimentaţi atunci când vine vorba de armonizarea
luminii astfel încât să fie pusă camera în valoare.
Lustrele sunt cele mai utilizate corpuri de iluminat deoarece ele oferă o lumină
puternică întregii camere datorită amplasării lor strategice în centrul tavanului camerei.
Ele pot lua diverse dimensiuni şi forme în funcţie de stilul de amenajare al camerei în
care sunt utilizate. Cele simple pot fi uşor puse în valoare de accesorii mai îndrăzneţe
sau mai cuminţi. Pentru o oarecare camera amenajată în stil modern sau cu o temă
naturală puteţi să agăţaţi o pasăre împăiată sau orice animal.

Lampadarele sunt şi ele foarte utilizate. Mai rafinate sunt cele înalte cu un picior
aşezate undeva într-un colţ de cameră şi arată chiar perfect pentru o ambianţă de vis.
Sunt perfecte pentru a creea o ambianţă relaxantă datorită faptului că nu oferă o lumină
foarte puternică spre deosebire de lustre.

20
 Veiozele sunt un fel de lampadare de dimensiuni mai mici care se amplasează
de obicei pe o noptieră ori pe un dulap mic. Sunt potrivite pentru a fi amplasate lângă
pat, astfel că pot fi uşor aprinse în timpul nopţii când avem nevoie să ne mişcăm prin
cameră fară să deranjăm celelalte persoane cu o lumină puternică.

Aplicele se utilizează de cele mai multe ori în holuri unde necesitatea de lumină
este foarte mare, iar ferestrele lipsesc cu desărvârşire. Totodată spaţiul nu permite
amplasarea unei lustre, astfel că aplicele sunt cele mai indicate. Acestea sunt

21
amplasate puţin mai sus de nivelul capului şi oferă o lumină sufientă pentru traversarea
unei camere.

Spoturile sunt utilizate pentru a creea o obscuritate aparte unei camere, fiind
deseori utilizate cu un variator de tensiune. Ele se împart în două tipuri: fixe şi mobile.
Amplasarea unor spoturi pe o arcadă sau în colţurile camerei ajută la o iluminare mai
buna a încăperii.

Totodată există şi mai multe tipuri de becuri printre care se numară şi becurile
incadescente (cele clasice), becurile fluorescente (sunt mai eficiente din punct de
vedere al consumului de energie) şi becuri cu halogen (care produc o cantitate mare de
lumină albă cu un consum mic de energie).

22
 Draperiile
Chiar dacă în ultimul timp din ce în ce mai mulţi optează pentru jaluzele, atunci
când îşi decorează casa, există un anumit segment de oameni care ştiu că
nimic nu este mai elegant decât draperiile de bun gust, care să se încadreze perfect cu
stilul caminului nostru.
Atunci când alegem draperia potrivită trebuie să avem în vedere mai mulţi
factori, cum ar fi:
 lungimea draperiei variază în funcţie de stilul camerei şi de funcţionalitatea
ei;
 materialul şi culoarea draperiei să fie în concordanţă cu restul mobilierului;
 stilul draperiei: dreaptă, care cade în cascadă sau pliată;
 stilul galeriei şi sistemul de prindere al draperiilor: bare metalice, galerii din
lemn, bare fixate în zidărie sau suporturi pe şină;

23
 Ornamentarea locuintei cu plante

Aranjamentele florale dintr-o casă oferă un decor relaxant şi atrăgător, însă

pentru acesta plantele trebuie să aibă condiţii optime de dezvoltare.
Pentru a crea condiţiile potrivite pentru dezvoltarea plantelor în casă, astfel încât
ele să ofere, la rândul lor, un decor relaxant şi atrăgător, trebuie să vă asiguraţi că
temperatura, lumina şi umiditatea sunt cele potrivite. De asemenea, puteţi alege
plantele în funcţie de posibilităţile concrete din locuinţă.
Pe de altă parte, pentru ca efectul estetic să fie garantat, plantele pot fi selectate
în funcţie de culoarea mobilei şi a pereţilor camerei. Mobilei de culoare închisă i se
potrivesc florile viu colorate, iar pereţii mai deschişi pun în evidenţă verdele închis al
plantelor.
Măriţi pervazurile ferestrelor
Ghivecele cu flori aşezate pe un pervaz îngust nu au un aspect plăcut, fiind
recomandate lărgirea acestuia şi confecţionarea sa dintr-un material impermeabil. Pe
un pervaz lat, plantele pot fi aşezate asimetric, în loc vizibil plasându-se cele decorative.
Suprafaţa verde poate fi mărită cu plante care atârnă. Ferestrele care se deschid spre
interior nu oferă spaţii potrivite pentru aşezarea plantelor. În asemenea cazuri, se pot
amplasa plante rezistente la frig, precum Cyclamen, Primula obconica şi Primula
malacoides, ori diferite soiuri de ferigi. Pervazurile exterioare ale ferestrelor care se
deschid spre interior pot fi decorate cu lădiţe în care se plantează, de obicei, flori
anuale. Ferestrele cu deschidere către sud şi sud-vest trebuie umbrite pentru a nu
afecta plantele sensibile la căldura şi lumina puternice.

24
 Plante pe mobilă
Stativele cu flori, confecţionate din lemn, metal ori nuiele, pot deveni ornamente
pentru locuinţă. Acestea nu trebuie să fie însă prea decorate, colorate strident sau prea
mari. Farfuriile de flori şi plante, precum şi ghivecele, aşezate de obicei pe măsuţe,
confecţionate din material asemănător cu mobila sau în acelaşi stil decorativ cu
aceasta, constituie un accesoriu necesar în aranjamentul unei camere. Pe măsuţa de
flori se pot aşeza, chiar solitar, unele plante decorative mari, cum ar fi bradul de
apartament - Araucaria excelsa, feriga - Nephrolepis, un palmier cu habitusul mai mic -
Phoenis roebelenii, Chamaedorea elegans şi Sansevieria trifasciata.
Dacă este asigurat necesarul de lumină, plantele pot fi aşezate chiar pe unele obiecte
de mobilier. Cele mai potrivite acestui scop sunt plantele agăţătoare sau cele care
atârnă. Acestea din urmă au un aspect plăcut şi atenuează liniile rigide ale mobilierului.
Udarea şi întreţinerea plantelor amplasate pe mobilă necesită o atenţie deosebită,
pentru că acestea pot deteriora mobilierul. În astfel de cazuri se recomandă alegerea
unor plante mai puţin pretenţioase, care se udă moderat şi nu au nevoie de o îngrijire
specială, cum ar fi Cissus antarctica - viţa de apartament, Columnea, Nephrolepis
exaltata - feriga de cameră, Chlorophytum - voalul miresei, iedera sau unele specii de
Tradescantia.

25
CAP. IV

CONDITII TEHNICE DE REALIZARE A UNUI PRODUS DE MOBILIER

Masuta decorativa

a) Descrierea tehnică
Măsuța decorativă este fabricată din cherestea de fag și PAL de 18 mm.
Cadrul mesei este fabricat din cherestea de fag de 50, respectiv 25 mm şi are
dimensiunile de 620 x 320 mm.
Picioarele au secţiunea de 40 x 40 mm la partea superioară şi 20 x 20 mm la
partea de jos.
Legăturile au secţiunea de 20 x 40 mm.
Placa măsuţei este furniruită pe faţa superioară şi pe cant cu furnir de stejar
calitatea I, iar pe faţa inferioară cu furnir de fag cal. a II-a.

b) Nomenclatorul de repere

Nr. Denumire reper Bucati Material Dimensiuni

crt. ( mm )
1. Placă 1 PAL 18 mm 700 x 400
2. Lonjeron cadru 2 Cherestea 580 x 40 x 20

26
 fag 25 mm
3. Traversă cadru 2 Cherestea 280 x 40 x 20
25 mm
4. Picior 4 Cherestea 480 x 40 x40
fag 50 mm

c)Necesar de materiale

a. PAL 18 mm

Snet PAL = 700 x 400 = 28000 mm2 = 0.28 m2

Sbrut PAL = 0.28/0.9 = 0.31 m2

b. Cherestea fag 25 mm

Vnet = 2 x 580 x 40 x 20 + 2 x 280 x 40 x 20 =1376000 mm3 = 0.00137 m3

Vbrut = 0.00137/0.4 = 0.00342 m3

c. Cherestea fag 50 mm

Vnet = 4 x 480 x 40 x 40 = 3072000 mm3 = 0.00307 m3

Vbrut = 0.00307/0.4 = 0.0076 m3

d. Necesar furnir cal. I

Snet = 700 x 400 + 2 x 700 + 2 x 400 = 282200 mm2 = 0.28 m2

Sbrut = 0.28/0.64 = 0.4375 m2

e. Necesar furnir cal. II

Snet = 700 x 400 = 28000 mm2 = 0.28 m2

Sbrut = 0.28/0.64 = 0.437 m2

d)Fluxul tehnologic

1. Alegere material
2. Masurare, trasare material
3. Debitare material (panou + cadru masa)
4. Furniruire feţe placă
5. Aplicare borduri canturi
6. Prelucrare mecanica borduri
7. Îndreptare repere lemn masiv

27
 8. Rindeluire la grosime repere cadru
9. Executare cepuri şi scobituri îmbinări cadru
10.Montare produs
11.Inspectie finala

e)Fişa tehnologică pentru reperul „picior”

Nr. Denumirea Schiţa operaţiei Utilaje folosite

Crt. operaţiei
1. Croire -Ferăstrău circular universal
reper

2. Îndreptare -Maşina de îndreptat

faţă-cant

3. Rindeluire -Maşina de rindeluit

la grosime

4. Retezare la Ferăstrău circular

lungime
finală
5. Cepuire -Maşina de cepuit

28
Măsuri de SSM

a) Măsuri de protecţia muncii la ferăstraiele circulare

Cuţitul divizor se monteaza în spatele discului circular, atât la ferăstraiele cu o
panză, cât şi la cele cu mai multe pânze, la o distanţă de 5...10 mm faţă de acestea.
Fiecare disc va fi protejat cu capote de protecţie pentru a împiedica pătrunderea
mâinilor în zona de tăiere.
La prelucrarea pieselor scurte se vor folosi împingătoare din lemn.
Este interzisă folosirea discurilor fisurate, crăpate sau cu mai mult de trei dinţi
lipsă, sau cu doi dinţi consecutivi rupţi.
La ferăstrăul circular pendulă, înainte de începerea lucrului se vor verifica
strângerea şi ascuţirea pânzei, reglarea limitatorului de cursă, funcţionarea
dispozitivului de reţinere a discului, funcţionarea instalaţiei de exhaustare.
La ferăstrăul panglică ramurile pânzei vor fi protejate cu carcase din tablă, iar
volantul va fi acoperit cu un capac fix.
Pentru toate ferăstraiele circulare se va asigura protecţia electrică împotriva
electrocutării.

b) Măsuri de protecţia muncii la maşina de îndreptat

Maşina de îndreptat trebuie să fie prevăzută cu apărătoare de tip evantai
aşezată deasupra arborelui portsculă.
Apărătoarea trebuie să fie presată permanent pe rigla de ghidaj, astfel încat să
elibereze arborele numai la avansul piesei ce se prelucrează.
Maşina trebuie prevăzută cu capotă si racord de exhaustare a aşchiilor care
vor fi în perfectă stare de funcţionare.

c) Măsuri de protecţia muncii la maşina de rindeluit

Se va verifica funcţionarea perfectă a cilindrilor de avans pentru a evita
împingerea sau tragerea pieselor.
Dispozitivul cu gheare de reţinere a materialului trebuie să fie în stare perfectă
de funcţionare.
Nu se va lucra fără fixarea capotei de protecţie a arborelui de lucru şi nu se va
lucra fără racordarea maşinii la instalaţia de exhaustare.

d) Măsuri de protecţia muncii la maşina de cepuit

Capotele de protecţie şi gurile de exhaustare a capetelor de lucru vor fi în perfectă
stare.
29
Nu se vor folosi scule defecte sau sisteme improvizate de fixare.
Piesele se vor fixa pe masa maşinii numai cu dispozitivele de strângere
mecanice, în perfectă stare de funcţionare.
La maşina semiautomată de frezat cepuri, fixarea se va face numai cu
dispozitive acţionate pneumatic.
e) Măsuri de protecţia muncii la maşina de găurit orizontală
Montarea burghiului în universal trebuie să se facă printr-o centrare corectă, pentru a nu
fi rupt şi aruncat din universal.
Manevrarea pieselor grele pe masa maşinii trebuie să se facă de doi muncitori.
Când se executa scobituri sau găuri la capetele pieselor lungi, capătul lor
trebuie sprijinit pe un reazem sau suport.

f) Măsuri de protecţia muncii la maşinile de frezat

Trebuie fixate corect cuţitele pe capetele de freză şi frezele pe fusurile lor.
Pe rigla de ghidaj trebuie să se monteze apărători de antrenare automată a
materialului.
Este interzisă antrenarea piesei în cuţite înainte ca maşina să atingă turaţia
normală de lucru.
Frezarea cepurilor şi a locaşurilor îmbinărilor trebuie să se facă prin fixarea
pieselor pe un cărucior sau sanie de lucru.
Maşina de frezat trebuie să fie prevazută cu hotă de protecţie racordată la
instalaţia exhaustorului.

g) Măsuri de protecţia muncii la strungul pentru lemn

Fixarea în condiţii sigure a piesei în strung prin executarea în capetele ei a
tăieturilor de centrare.
Se reglează turaţia arborelui principal prin variatorul de viteză în funcţie de
mărimea şi greutatea piesei.
30
 Se determină regimul de aşchiere al cuţitului în funcţie de esenţa lemnului şi de
configuraţia structurii fibroase.
La strunjirea manuală, muncitorul trebuie să-şi asigure o bună stabilitate a
corpului, dalta fiind bine fixată pe suportul de sprijin.
Este obligatorie folosirea ochelarilor de protecţie.

h) Măsuri de protecţia muncii la şlefuirea lemnului

Mecanismele în mişcare, transmisiile, motoarele trebuie prevăzute cu apărători.
Pornirea maşinilor se va face numai după închiderea capacelor de protecţie ale
cilindrilor sau şaibelor de conducere a benzii.
Instalaţiile de exhaustare, ca si cele de ventilatie trebuie să asigure eliminarea
prafului menţinând în hala o concentraţie a prafului sub limita admisă ( 15 mg/m³ ).
La toate utilajele pentru şlefuire se va asigura legarea la pământ şi funcţionarea
corectă a instalaţiilor electrice de comandă şi acţionare.

i) Măsuri de protecţia muncii la agregatul de prelucrat panouri

- toate organele în mişcare şi sculele vor fi acoperite cu apărători de protecţie

- înainte de începerea lucrului se vor verifica sculele care trebuie să fie bine ascuţite,
fără dinţi lipcsă şi fixate bine în arborele port sculă
- înainte de începerea lucrului se va verifica instalaţia de exhaustare
- toate capetele de lucru vor fi racordate la instalaţia de exhaustare
- nu este admisă pornirea agregatului fără ca instalaţia de exhaustare să fie în funcţiune
iar racordurile să fie perfect fixate.

j) Măsuri de protecţia muncii la finisarea mobilei

Pentru prevenirea apariţiei exploziilor şi incendiilor, instalaţiile de exhaustare
trebuie să funcţioneze fără întrerupere, la parametrii proiectaţi.
Aplicarea lacului prin pulverizare se face numai în camere de pulverizare care
trebuie să asigure evacuarea produselor şi circulaţia comodă a muncitorilor.
Aerul amestecat cu vaporii de lac va fi captat de perdelele de apă, iar cabinele
vor fi dotate cu hidrofiltre.
Uscarea se va face numai în camere şi tunele cu o buna izolare termică a pereţilor.
Toate maşinile trebuie să fie legate la pământ.
Pentru stingerea incendiilor toate unitaţile trebuie să dispună de mijloace de
stingere ca : găleţi, hidranţi, stingătoare, pompe etc.

31
 MĂSURI DE PREVENIREA ŞI STINGEREA
INCENDIILOR

Pentru stinderea incendiilor, încăperile trebuie înzestrate cu stingător de incendiu

cu spumă sau cu dioxid de carbon(cel puţin două stingătoare pentru fiecare încăpere).
Aparatele de mînă pentru stins foc trebuie plasate în apropierea ieşirilor şi a scărilor ,
locul lor trebuie marcat vizibbil, iar pentru mânuirea lor vor fi desemnate persoane
instruite.
- În spaţiul magaziei de mobilă este interzis să se folosească lămpi sau aparate
cu foc deschis.
- la depozitarea mobilei se va ţine cont să se asigure spaţii necesare pentru
circulaţie, evacuare şi intervenţie în caz de incendiu .
- ca măsură generală nu se va admite fumatul în locul depozitării şi în timpul
expedierii mobilei .

32
CAP. V
BIBLIOGRAFIE

1. Habitat Design – Catalog de amenajare completa a locuintei. Ed. Alto

Advertising.
2. Case din Romania – Ed. Igloo Media 2010
3. Decorarea casei mele – Raluca Nita. Ed. Art. 2008.
4. Enciclopedia caminului - Ecaterina Oproiu, Tatiana Corvin. Ed. Stiintifica si
Enciclopedica Bucuresti 1975.
5. Lexiconul plantelor de apartament – Ed. Aquila 2008.
6. 40 de idei pentru amenajarea bucatariei – Ed. Hose of Guides 2008.
7. 600 de sugestii si tehnici de design pentru casa – Tessa Evelagh. Ed Aquila
2008.
8. Caminul linistit – Ed. Aquila.
9. Locuinte tineresti – sugestii practice in domeniul amenajarii locuintei.
10. F. Ionescu I.P. – Fabricarea produselor din lemn.
11. Oradeanu Titus – Utilizarea placilor fibrolemnoase in incaperi cu suprafete
mici – mobilare inteligenta si variata. Ed. Aquila 2005.
12. Florescu P.I. – Planul de operatie in industria produselor finite din lemn.
13. Gheorghiu D. – Controlul tehnic in industria lemnului.
14. Suciu P. – Tehnologia lemnului.
15. Taranu Gheorghe – Stiluri de mobila si tehnica executarii decoratiunilor.
16. D. Rabocea – Calitatea si fiabilitatea produselor.

33