Sunteți pe pagina 1din 38

Principii și stiluri de design interior

Mediul în care trăim ne influențează comportamentul, gândirea, acțiunea chiar starea de spirit.
De aceea unele locuințe oferă la prima vedere o atmosferă primitoare în care ai vrea să te
reîntorci, pe când altele sunt reci și neprimitoare. Aici intervine procesul prin care se poate da
formă spațiului interior prin design.

Este foarte important ca într-o locuință, obiectele să fie alese astfel încât să confere senzația
generală de volum a spațiului, punând accent pe detalii.

Designul interior lucrează cu elemente precum:

 psihologia,

 arhitectura,

 designul de produs și

 artele vizuale.

Principiile de bază pe care se construiește jocul de idei, culori, texturi și obiecte sunt foarte
simple, ele regăsindu-se în fiecare proiect de amenajare interioară.

1. Ritmul în design interior

Ca și în muzică, în designul ambiental este foarte important principiul ritmului. De multe ori un
designer va repeta un element decorativ creând astfel un laitmotiv al spațiului, astfel încât să
scoată în evidență frumusețea acelui obiect prin ridicarea lui la un rang superior.

O subcategorie a principiului ritmului este contrastul. Acesta poate fi atât între culori cât și în
ceea ce privește mici trucuri de percepție.

De exemplu, zona de intrare la o casă poate fi strâmtată spațial pentru a crește aparent percepția
asupra zonei din interior, care va părea mai largă și mai încăpătoare. Acest joc spațial voit poate
crea o iluzie vizuală.
O altă subcategorie este cea a progresiei și a felului cum se face trecerea gradată între scara
spațiilor, ierarhizarea obiectelor și evidențierea prin culori.

2. Echilibrul în design interior

Orice compoziție arhitecturală sau de design interior trebuie să aibă echilibru. Principiul
echilibrului poate fi și el împărțit în 2 subcategorii: în echilibru simetric, care se întâlnește în
arhitecturi clasice, baroce, neoclasice, de tip new baroc și în compozițiile asimetrice (ex.
amenajările în stil modern și minimalist). Ideea echilibrului asimetric este mișcarea, obținută prin
dinamizarea spațiilor (vizual și volumetric).

3. Centri de interes în design interior

Al treilea principiu de bază în amenajarea interioară este crearea unor centri de interes în
locuință. Un centru de interes poate fi un loc sau o zonă în locuință care concentrează sau
focalizează mai multe trasee sau activități.

Un bun exemplu este șemineul. Șemineul are, ca obiect, pe lângă rolul funcțional de a încălzi
încăperea, și un rol vizual și estetic.

Cu ajutorul ideilor de bază enumerate mai sus, designerul creează o întreagă lume după propriile
legi și reguli vizuale care să îmbunătățească mult calitatea vieții atât funcțional cât și vizual.

Stiluri arhitecturale în design interior

Designul interior se bazează în general pe anumite stiluri arhitecturale și acestea sunt:

Contemporan – Amenajările contemporane au un stil care este la fel de potrivit pentru birouri și
magazine cât și pentru case.

Minimalist – Arhitectura minimalistă a devenit populară la sfârșitul anilor ’80 în Londra și New
York și se caracterizează prin simplitate și ordine folosind elemente albe, spații mari, obiecte
minime de mobilier.

Urban – Interioarele urbane sunt dotate cu materiale netradiționale, de multe ori obiecte care sunt
folosite într-un sens industrial.

Modern – Spațiile sunt ordonate, raționalizate, elegante și deschise.

Art Deco – S-a dezvoltat după Primul Război Mondial. Suprafețele în stil Art Deco sunt, în
general elegante și curate, lipsite de orice textură și se potrivesc persoanelor deosebite și
inovatoare.
Clasic – Cu trimitere la arhitectura și imaginile imperiilor grecești și romane, designul interior
clasic se bazează pe ordine, simetrie și echilibru.

Gotic – Ar putea părea surprinzător faptul că un stil decorativ important în Evul Mediu are
admiratori devotați și astăzi.

Rococo – Este stilul viu colorat al anilor ’70 și ’80 în Europa de Vest și a fost inspirat de curbele
naturale ale copacilor, scoicilor, norilor și florilor.

Victorian – Decorarea în stil Victorian înseamnă supra-abundență și lux inspirat din decorul
caselor victoriene, încă popular în secolul nostru fiind opus stilului minimalist.

Georgian – A fost copiat de la Grecia Antică și Roma, fiind însă îmbogățit cu motive decorative
chinezești și numeroase sculpturi.

Eclectic – Obiecte individuale cu un farmec special, puse într-un mix armonios pot crea un
ambient interesant.

Rustic -Subliniază elemente nerafinate, naturale, care creează un ambient confortabil.

Retro – La fiecare câteva decenii, modele vechi par a face o revenire, dar cu o tentă modernă.

Asiatic – Stilul asiatic de design interior a fost în mare măsură influențat de cultura chineza și
japoneză.

Marocan – Propune amenajări elegante și exotice cu elementele de o eleganță misterioasă.

Mexican și ispanic – Folosește culori picante, cum ar fi roșu și albastru.

Stil african – Când te gândești la Africa, pot există mai multe tipuri diferite de decor inspirate din
cultura afro.

Toscan – Designul interior toscan evoca câmpurile și viile din Italia mângâiate de soare.

Suedez – Amenajarea în stil suedez este caracterizată de un aspect luminat, aerisit și elegant.

Stilul Tradițional – Are rădăcini în generațiile anterioare, dar încă reușește să aducă în prezent
stil și confort.

Stilul Country – Accentul se pune pe materiale naturale, hand-made-uri și o cromatică plăcută.


Colonial – Colonial Style acoperă perioada primilor coloniști la începutul secolului al XVI-lea
punând accent pe funcțiune și evitând ornamentația excesivă.

Arts and Crafts – Stil ce se învârte în jurul obiectelor artizanale- de obicei, din lemn și piatră.

Casual Chic – Un amestec de modele și texturi care face o cameră bogată și primitoare.

Cottage Style – Este ușor și confortabil foarte potrivit pentru stilul de viață informal de astăzi.

Southwestern – Spațiile largi, deschise și aspectul de peisaj natural, cu plante de interior diverse
care inspiră un concept natural și fresh.

Zen – Designul zen se inspiră din interioarele japoneze, combinat cu cel minimalist provenit din
vechile tradiții.

Cum putem obtine un design de interior de calitate (II)

Pasii in amenajarea interioara a unui hotel

Se defineste mai intai profilul clientului (business, vacanta etc.), numarul de stele, apoi stilul si
bugetul.

Se lucreaza in primul rand la functionalitatea fiecarui spatiu, corelat cu necesitatile. Se stabileste


de cate camere este vorba, cate sa fie duble, cate single, cate apartamente vor fi amenajate, unde
este amplasata receptia, cat de mica sau de mare este aceasta, daca hotelul este prevazut sau nu
cu restaurant etc.

Se decid concret stilul si specificatiile produselor, tinand cont daca aceasta unitate hoteliera este
dedicata relaxarii sau daca este un hotel de tranzit, daca este un hotel dedicat oamenilor de
afaceri si conferintelor de rigoare s.a.m.d.

Se trece la amenajarea 3D, se fac planuri de instalatii electrice, apoi se stabileste unde si cum va
veni fiecare element de decor, fiecare piesa de mobilier, dupa care se trece la efectuarea propriu-
zisa a lucrarilor de implementare a proiectului.

Se pleaca asadar de la o tema de proiect (ca in arhitectura), ce exprima dorintele si necesitatile


investitorului. Se propun variante, ce acopera toate detaliile posibile – culori, materiale,
decoratiuni, mobilier, instalatii -, alegandu-se in urma acestui proces varianta finala, ce urmeaza
a fi materializata.

In momentul de fata, se poate realiza pe computer o virtualizare a spatiilor exact asa cum vor
arata la terminarea lucrarilor. Daca veti compara fotorandarile de pe computer (facute inaintea
materializarii amenajarii) cu fotografiile reale ale locatiei (realizate dupa terminarea lucrarilor)
veti constata ca nu puteti sa va dati seama care este originalul si care este copia – cam aici s-a
ajuns. Secretul: toate elementele utilizate in proiectul de amenajare au corespondente reale, in
materiale reale, care au cod de produs, precum si pret al materialului si al manoperei aferente. De
aici la realizarea bugetului mai este doar o formalitate, iar odata bugetul aprobat de investitor,
poate incepe santierul.

Factorii care se iau in calcul la proiectarea spatiului

Sunt o serie de elemente de care orice designer tine cont, iar printre acestea se numara
amplasarea respectivului spatiu din punct de vedere geografic, suprafata ce urmeaza sa fie
amenajata, destinatia spatiului, profilul unitatii, numarul de stele, capacitatea etc.

In proiectarea unui spatiu trebuie sa se tina cont asadar de o serie de factori, printre care cei mai
importanti fiind:

 bugetul investitiei raportat la exigentele temei de proiectare,


 asigurarea unui iluminat natural si artificial corespunzator,
 adecvarea formelor si a obiectelor de design la funcțiunea spatiului,
 adaptarea design-ului la profilul utilizatorului spatiului respectiv s.a.m.d.

Evident, totul depinde de tipul de spatiu, mai ales de destinatia lui. Daca vorbim de spatii din
industria ospitalitatii, trebuie tinut cont de faptul ca aceste spatii sunt destinate publicului.
Abordarea in designul interior al acestor locatii difera radical spre exemplu de amenajarea unei
locuinte. Este foarte important de stabilit a priori ce trebuie sa transmita audientei spatiul
respectiv. Daca se adreseaza clientelei de top, trebuie sa “respire” opulenta si excusivitate. Este
de preferat in acest caz o abordare clasica, cu accente vintage. Daca este adresat maselor,
amenajarea spatiului trebuie sa obtina exact efectul opus, sa para accesibil, sa nu le dea de gandit
sau sa le induca (mai grav) clientilor sau potentialilor clienti ca la sfarsit ii asteapta o factura
consistenta. Este cea mai dificila tema, pentru ca in acelasi timp spatiul trebuie sa fie atractiv, sa
invite publicul inauntru.

Rolul culorilor in amenajarea interioara

Cromatica are un rol major in amenajarea interioara, atat cand este vorba despre locuinta
privata, cat si atunci cand vorbim de spatiile din turism si gastronomie. Culorile ne influenteaza
starea de spirit, tocmai de aceea este bine sa le folosim in avantajul nostru. In amenajarea
camerelor de hotel se folosesc in general culori calde, tonuri neutre, mici accente de culoare,
tocmai pentru ca se adreseaza unei categorii generale de clienti; aceasta solutie este una universal
agreata. Insa, in functie de zona unde este situat hotelul, se pot introduce culori precum albastru
marin, daca este situat la mare sau nuante de verde, daca este vorba despre o cabana sau de un
hotel la munte.

Alegerea culorilor depinde de atmosfera pe care investiorul doreste sa o creeze: una calda,
relaxanta (in care se folosesc culorile pe baza de galben, oranj, culorile pastelate), o atmosfera
vibranta care atrage atentia (aici avem culori aprinse de rosu, culori neon) sau o atmosfera chic
(redata prin nuante de auriu, argintiu, brunuri) si nu in ultimul rand, culorile reci (albastru, violet
si verde) pot crea o atmosfera racoroasa pentru verile fierbinti.

Culorile sunt foarte importante asadar, transmit anumite stari psihice oamenilor, pot induce
(daca se gasesc combinatiile ideale) senzatii de relaxare, liniste, buna dispozitie.

In general, in amenajarea spatiilor hoteliere se folosesc cu precadere culori deschise, calde,


saturate cu alb. Acestea induc senzatia de relaxare. In cluburi si baruri insa, se folosesc culorile
intense, care dinamizeaza spatiile; aici nu avem nevoie de liniste, ci se cauta nebunia,
exuberanta.

Culorile deschise au totodata calitatea de a crea senzatia de marire a unui spatiu, artificiu tehnic
adoptat de arhitecti si de designeri pentru cazurile in care spatiul nu poate fi extins, din diferite
considerente. Astfel, culorile au rolul de a deschide sau inchide psihologic un spatiu, de a-l mari
sau micsora din punct de vedere perceptiv, acest lucru realizandu-se prin utilizarea alternativa
sau simultana, continua sau contrastanta a unor game variate de tonalitati si intensitati cromatice,
alese in functie de dimensiunile, caracteristicile si destinatia spatiului, de sursa si gradul de
iluminare s.a.m.d.
Rolul luminii

Stiti zicala "light sets the mood" (lumina defineste starea de spirit)? Ceea ce este adevarat,
desigur! O cina romantica in fanteziile noastre este insotita de lumina lumanarilor. Prin urmare,
lumina stabileste tonul si starea de spirit, - declara, un designer de interior si artist.

Iluminatul este important in orice spatiu interior. Daca acesta este bine ales, cu siguranta va
pune in valoare in mod minunat piesele de mobilier si accesoriile si va ajuta la crearea unei
atmosfere aparte in acel spatiu. In functie de utilitatile fiecarei zone se opteaza pentru un anumit
tip de corpuri de iluminat care confera lumina difuza sau mai puternica.
Lumina poate transforma contextul spatial, creand senzatii armonioase, sublime sau misterioase,
poate sugera senzatia de marire sau de micsorare a spatiului sau poate scoate in evidenta anumite
puncte de atractie ale amenajarii. Cel mai important, lumina are puterea de a face spatiul mai
confortabil, agreabil si mai primitor.

Corpurile de iluminat trebuie sa se incadreze in design-ul general al amenajarii. Uneori se aleg


corpuri cu design distonant in raport cu estetica generala tocmai pentru a crea un efect special,
pentru a le pune in valoare ca obiecte, si cu rol decorativ, sau pur si simplu pentru a rupe o
anumita senzatie de stereotipie.

Corpurile de iluminat se aleg in functie de destinatia spatiului si de efectul pe care acesta va


trebui sa-l aiba asupra viitorilor clienti. Luminile pot fi pur decorative, ambientale, pentru
evidentierea anumitor puncte de interes (spre exemplu, tuburile de neon sau benzile de LED-uri
ascunse sub tejgheaua unui bar sau in diferitele scafe de pe peretii si / sau tavanul unei incaperi)
sau pot avea un rol signalectic (sageti indicatoare, semnalizarea diferitelor parti distinctive ale
spatiului etc.). Astfel, in compozitia unui spatiu horeca, calitatea luminii introduse, transparenta
si intensitatea sa, impreuna cu aportul materialelor, culorilor si texturilor folosite trebuie sa
confere utilizatorilor atmosfera scontata.

Tendintele in domeniul iluminatului

In cadrul hotelurilor, iluminatul impreuna cu culorile, materiale, texturile si formele folosite


urmaresc asadar punerea in valoare a diferitelor elemente de design (exterior si / sau interior) si
de mobilier. Modelarea suprafetelor, intensitatea contrastelor dintre lumina si umbra, jocul dintre
retrageri si proeminente, accentuarea anumitor elemente de design sau utilizarea transparentelor
sunt mijloace prin care arhitectii / designerii se folosesc de lumina si iluminare pentru a crea
spatii expresive, cu personalitati unice si capabile sa nasca experiente si trairi intense.

Un proiect de iluminare bine realizat, corelat cu utilizarea de culori, texturi, materiale si forme
adecvate spatiului respectiv, ar trebui sa urmareasca crearea unor anumite stari pentru utilizatorii
respectivului spatiu. Atata timp cat aceasta se realizeaza printr-o eficienta energetica si o buna
corelare a iluminatului natural cu cel artificial, inseamna ca scopul a fost atins.

Corpurile de iluminat trebuie sa fie in ton cu specificul fiecarei zone. Nu mai sunt de ajuns
pentru iluminat doar corpurile suspendate, ci lumina vine si din alte surse, cum ar fi lampi de
podea sau lampadare, veioze si aplice. Aceste corpuri de iluminat adiacente pot ajuta la obtinerea
unui iluminat ambiental diferit in functie de ocazie, destinatie a spatiului s.a.m.d.
Din cauza revolutiei LED tendintele in utilizarea luminilor s-au schimbat. Intr-un mod economic
putem face mai mult cu luminile. Putem integra lumina mult mai bine datorita tehnologiei LED,
ce permite relativ ieftin sa avem lumini mai mici dar la fel de puternice. Schimbarea culorilor sau
iluminarea suprafetelor in maniere discrete creeaza tot felul de efecte posibile. Deci lumina a
evoluat de la un element necesar pentru a vedea ceva (lampa traditionala) intr-o necesitate
decorativa (lampi de designer) si acum intr-un pilon important pentru a crea atmosfere.

Ultimele tendinte vizeaza tehnologiile Laser, OCD si LED. Este vorba despre iluminari cu
diverse efecte, toate economice din punctul de vedere al consumului, cu mare durabilitate. LED,
OCD, Laser pot functiona mii de ore fara a fi nevoie sa fie inlocuite.
O noua inventie in domeniul hotelurilor o constituie si iluminatul special pentru usi, ce implica o
banda de LED-uri care transmite mesajele pe usi. Astfel, clientii pot indica din camera daca
doresc sa ia micul dejun care urmeaza sa fie servit, sau daca este nevoie sa fie facuta ordine in
camera.

Importanta finisajelor

-Finisajele sunt importante intr-o amenajare interioara de orice tip, dar cu atat mai mult in cazul
spatiilor horeca. In ceea ce priveste pardoselile, acestea trebuie sa fie rezistente la trafic intens si
sa fie de o inalta calitate pentru a nu se deteriora rapid. O pardoseala uzata este inestetica si
confera un aer saracacios oricarei incaperi. Mai mult decat atat, finisajele de calitate vin in
completarea ambientarii si confera clasa spatiului. Asa cum pantofii spun multe despre o
persoana, la fel si finisajele.
Din fericire, tehnologic s-a avansat foarte mult in acest domeniu, aşa ca au aparut materiale
inovatoare si solutii frumoase si rezistente. Avem gresie cu aspect de parchet, exista diferite
rasini epoxidice etc., iar toate aceste elemente confera unicitate, originalitate, stil si rezistenta
spatiului amenajat.

-Finisajele sunt foarte importante intr-o amenajare, nu numai ca aspect, dar calitatea conteaza in
cea mai mare masura. Vorbim aici de rezistenta in timp.

Finisajele la pardoseli trebuie alese cu grija pentru a evita diferitele accidente (alunecari,
impiedicari etc.).

Lemnul, textilele ofera caldura interiorului si se preteaza asa numitelor locatii ‘cosy’, iar pentru
zonele cu trafic intens pardoselile din rasina epoxidica sau gresia antiderapanta sunt cele mai
potrivite.

-Finisajele sunt la fel de importante ca si cromatica. Sunt de fapt inseparabile. In amenajari nu


exista doar culori, acestea sunt o componenta care impreuna cu textura materialului definesc
finisajul. Acesta din urma constituie interfata principala, sistemul de operare daca vreti, prin care
noi decodificam un spatiu.

Peretii, tavanele, pardoselile, mobilierul, decoratiunile, toate elementele constitutive ale unei
amenajari le percepem si ne plac daca sunt bine finisate.

Clasic versus contemporan in designul de interior

-Stilul clasic este o denumire generica pentru mai multe alte stiluri reprezentative, cum ar fi
renascentist, baroc, rococo etc.

Insa, intr-o acceptie generala, stilul clasic este caracterizat de piese de mobilier sculptate, de
pereti tratati cu tapet textil sau chiar imbracati in lemn, de decoratiuni somptuoase si finisaje
pretioase. Stilul clasic este foarte elegant.

Stilul contemporan este mult mai simplificat, fiind o urmare a vietii active. Tocmai de aceea
spatiile sunt mai aerisite, piesele de mobilier cu numeroase detalii specifice clasicului sunt
inlocuite cu unele multifunctionale, simplificate, versatile. Liniile curbe lasa locul celor drepte,
decoratiunile sunt mai putine, dar trebuie retinut ca stilul contemporan are si el eleganta sa.

-Stilul clasic de design interior este bazat pe extravaganta si pe punerea in evidenta. Cu cat este
mai frumos si impresionat, cu atat mai bine. Elaborarea este cheia principala. Pe de alta parte,
design-ul interior contemporan are un alt principiu. Un design modern de zi, care se bazeaza
foarte mult pe mecanismul pietei: banii. Mai in profunzime: costurile pe metru patrat! Prin
urmare, nu mai exista mult spatiu pentru modele elaborate, ci se pune accent pe durabilitate,
usurinta in utilizare si producere.” - Iulia Iuga Dohmen, designer de interior si artist, Inspired
Design

-Clasic inseamna ceva mai vechi, cu expertiza calitativa dovedită istoric, pe care nu-ti vine sa-l
schimbi doar de dragul schimbarii. Un Rolls-Royce Phantom din 1956 e poate cea mai sugestiva
comparatie care defineste clasicul; si acum Regina si elita mondiala il folosesc. E mult mai de
efect si mai valoros decat modelul actual, din 2015. Asta ca sa va faceti o idee ce inseamna
clasic.

In design-ul interior, clasic inseamna eleganta, simplitate (nu simplism!), rafinament, calitate,
exclusivism. Predomina albul, lemnul patinat si placarile naturale – marmura, granit, travertin.
Nu inseamna ca trebuie facut abuz de elementele decorative clasice: coloana, capitelul, friza si
antablamentul – acestea pot chiar lipsi cu desavarsire. Este mai mult o chestiune de atitudine, nu
neaparat de stil.

-Stilul clasic de design interior se dezvolta in jurul echilibrului si armoniei perfecte, bazandu-se
pe o reinterpretare si stilizare a decorului din epocile trecute (antichitate, renastere, baroc etc.),
din care se inspira.

Cand vorbim de elementele care definesc un stil clasic de design interior, ne gandim la decorul
abundent de coloane din epoca greaca sau romana, statuete si tablouri (copii ale unor celebre
opere de arta ale unor mari artisti), ancadramente cu diferite motive ornamentale (flori si
elemente vegetale stilizate), mobilier elegant si opulent incarcat de modele sculptate (realizate
adesea din lemn masiv), tapiteria mobilierului, covoare si draperii cu textura pretioasa (catifea,
matase naturala, aur etc.), candelabre mari, seminee din marmura masiva etc.

Stilul contemporan se reflecta in forma sinuoasa, organica a arhitecturii, a designului interior si


de obiect, caracterizat prin linii curate si suprafete fine, fara detalii complicate.

Culorile stilului contemporan sunt neutre (albul si negru), fiind completate de accente de culori
vii si puternice.

Mobilierul are forme organice, geometrice, fiind format din piese cu linii curate si avand siluete
fine cu suprafete fara ornamente sau sculpturi.

Stilul contemporan pune accentul pe spatii deschise, cu vitraje mari pentru lumina naturala, in
timp ce lumina, culorile, texturile, formele si functiunile se intrepatrund pentru a putea crea o
atmosfera relaxanta.

Cum poate fi schimbat periodic look-ul unei locatii fara mari investitii financiare

Adaptarea interiorului in mod regulat in functie de sezoane sau de sarbatori nu implica neaparat
investitii mari. Nu este vorba despre schimbarea mobilierului, ci doar a amplasamentului sau,
mijloc prin care setati tonul, adica formati baza atmosferei.

Va puteti juca cu tonurile de culoare, de exemplu sa potriviti culorile decoratiunilor de pe mese


cu cele de pe pereti. Adaugarea unui contrast discret poate crea o scanteie din punct de vedere
vizual.

Printre micile elemente in designul interior care definesc un spatiu se numara accesoriile si
decoratiunile. Schimbarea acestora nu implica asadar costuri mari si cu siguranta clientii vor
observa diferenta.

O alta modalitate de a schimba aspectul unei locatii este inlocuirea draperiilor, a fetelor de masa,
a naproanelor si a mochetei.

Ambientul este extrem de important in acest domeniu, ca atare aranjamentele florale au si ele un
rol major. Si acestea sunt elemente facil de schimbat. Incercati sa amplasati cateva vaze de
dimensiuni mari in holul unui hotel, unde sa aranjati orhidee sau alte flori care va plac. Cu
siguranta efectul va fi unul spectaculos…

Cele mai simple interventii mai putin costisitoare ce pot schimba look-ul unei locatii horeca se
pot face prin schimbarea cromaticii plafoanelor si a peretilor. Apoi, gradual – desigur cheltuielile
vor creste – urmeaza inlocuirea decoratiunilor, mai apoi chiar a mobilierului. Daca bugetul
permite, se pot schimba si tamplariile.

Acestea ar fi modificarile minimale, cu buget redus. Din pacate, experienta in acest domeniu a
dovedit ca rareori acestea sunt suficiente pentru a revitaliza sau reinventa o locatie. Deseori,
schimbarea look-ului presupune modificari de arhitectura – schimbari ale functiunilor spatiilor,
ale fluxurilor de circulatie, modificarea propriu-zisa chiar a spatiilor (comasari de incaperi,
desfiintarea sau crearea unor pereti de compartimentare, modificarea inaltimilor etc.). In acest
caz, din pacate, nu mai putem vorbi de buget redus.

Asadar, in functie de valoarea investitiei si de impactul dorit pentru schimbarea look-ului, se


pot inlocui anumite obiecte decorative sau se pot refinisa / remodela anumite piese de mobilier,
anumite finisaje interioare etc.

Este foarte important ca pentru domeniul horeca, inca de la inceput, din faza de proiectare a
constructiei, sa se ia in calcul posibilitatea ulterioara de schimbare a look-ului, folosindu-se
pereti amovibili (unde poate fi cazul, ca de exemplu, in cadrul hotelurilor, zonele cu salile
multifunctionale si de conferinte), o structura si un design flexibil, incat sa se poata usor opera
diferite modificari ulterioare.

Tendintele actuale in design-ul hotelier

- Este greu sa spunem ca se poarta un anumit stil iar celelalte au devenit demodate. Putem spune
ca exista doua tendinte majore: designul modern - contemporan si cel clasic. Insa, designul
interior este dictat de tipologia constructiei, de zona unde este amplasata aceasta, de specific si
bineinteles de destinatia pe care o are cladirea. Ca regula generala, se pune accent pe confort si
functionalitate, fiind foarte importanta atmosfera interioara creata. Se poarta spatiile primitoare,
cozy, nu cele austere. Tendinta este ca fiecare client al respectivului hotel sa se simta confortabil,
ca acasa, sau chiar mai bine decat acasa.

- Datorita crizei financiare si a nivelului de ocupare in scadere exista o tendinta vizibila care va
dainui pentru mai multi ani: costul pe metru patrat trebuie redus. Si interiorul se incadreaza in
categoria “costurilor pe metru patrat”. Design-ul de interior este din ce in ce mai minimalist.
Asta nu inseamna ca este un lucru rau. Este pur si simplu o adaptare la cerintele pietei. Partea
buna consta in faptul ca stilul minimalist este de regula conectat cu functionalitatea si cu
perioadele de timp indelungate.

- Sunt trei tendinte predominante: high-tech-ul, neoclasicul si fusion-ul.


 High-tech-ul se exprima printr-un design arhitectural avangardist, cu forme revolutionare,
tehnic-organice, folosind in acelasi timp materiale noi, cu aspecte translucide, reflexive,
din gama finisajelor uscate (cu sisteme de placari).
 Neoclasicul face apel la decoratiile academiste si combinaţii eclectice - mai nou a primit
apelativul vintage. Frize, capiteluri, coloane, ancadramente, bosaje, toate aceste elemente
clasice de decorare se regasesc in acest curent.
 Fusion design-ul este cumva o intrepatrundere a celor doua stiluri de amenajari amintite
mai sus, un hibrid. Este o tendinta cam ciudata dupa parerea arhitectilor si nu e vazuta cu
ochi buni de breasla noastra (este cam kitsch), dar se face si se cere.

-Tendintele actuale in cadrul design-ul hotelier urmaresc crearea unor spatii inovatoare, care
sa redea turistilor o vizibila detasare de cotidian, trezindu-le simturile prin folosirea
diferitelor culori, texturi, materiale, forme si lumini. Accentul este pus pe originalitate si
inovare, urmarindu-se astfel crearea unui spatiu unic care sa incorporeze etaje diferite unele
de altele din punctul de vedere al tratarii conceptuale (diferite teme decorative, o gama larga
si diversa de design de mobilier). Pentru captarea si provocarea imaginatiei si a simturilor
clientilor, majoritatea arhitectiilor si designerilor contemporani opteaza pentru folosirea
formelor sinuoase, organice, atat in proiectarea formelor exterioare ale hotelurilor, cat si a
spatiilor interioare si a design-ului mobilierului.

Fushion Design

Fusion design este un termen nou pentru un concept care exista de multa vreme. Combinatia de
elemente provenind din diferite culturi si stiluri poate fi uimitoare daca este executata
corespunzator, respectand principiile unei unitati la nivelul compozitiei.

Fusion design, la fel ca si fusion cusine, se bazeaza foarte mult pe imaginatie si pe cultura de a
combina in mod armonios, in cazul nostru, piese de mobilier, textile, placari si decoratiuni. Este
o tendinta actuala care defineste de fapt stilul eclectic atat de folosit in alte tari.
Fusion design este asadar un mix intre stiluri, ca si cel ecletic. Este o combinatie intre cultura,
tehnologie, forma si nu are reguli. Este un stil ce poate imbina vechiul cu noul, materiale iefine
cu materiale scumpe. Poate fi un stil accesibil financiar, deoarece creativitatea este lasata libera.
Acest stil este un experiment, potrivit pentru exprimare, dar cu armonie.

Trendurile in amenajarile interioare de unitati de divertisment

-Toate tipurile de unitati horeca se confrunta cu aceeasi problema: frecventa clientilor este in
scadere, iar incasarile la fel. Prin urmare, investitorii cauta modalitati de a mentine un anumit
nivel de profit si asta inseamna reduceri de costuri, ceea ce se traduce inclusiv in mai putini bani
cheltuiti pe investitiile in design-ul de interior. Iar atunci cand investesc, se bazeaza pe stilul
minimalist. Decorul trebuie sa fie rezistent (de lunga durata) si sa serveasca unui scop. Nu mai
este important design-ul de lux.

- Trendurile in amenajarile unitatilor horeca sunt legate de ideea de confort si de utilizarea cat
mai eficienta a spatiului. Fiecare spatiu are propriile particularitati si este indicat ca fiecare
amenajare sa fie originala si nu neaparat corelata cu tendintele de moment, ci mai degraba cu
„genius loci” (spiritul locului), pentru a-i putea conferi originalitate si atractivitate. Este
important sa se tina cont, desigur, si de clientela vizata.

-In functie de tipul unitatilor de divertisment, se opteaza pentru un anumit stil si in cazul
hotelurilor, ar fi greu de spus ca un anumit stil este in trend si celelalte nu. Se observa o inclinatie
catre eclectic, se mizeaza pe combinatiile de piese de mobilier clasic cu elemente foarte
moderne. De asemenea, sunt des intalnite spatiile cu obiecte vintage, reconditionate sau
reinterpretate in maniera moderna. Frecvent sunt amenajate unitati de divertisment in stil
minimalist.

-Pentru acest segment din horeca este greu de precizat sau identificat un anume trend. Mai ales in
acesta perioada de criza intarziata. Orice este posibil si poate fi abordat, originalitatea fiind poate
cel mai important atribut. Poate parea ciudat, dar know-how-ul, marketingul si prospectarea
avansata au un cuvant greu de spus aici, pentru ca succesul solutiei alese este o chestiune
contextuala. Amplasamentul locatiei, traficul din zona, target-ul stabilesc contextul in care va
opera respectiva locatie. In functie de acesta se stabilesc solutiile de amenajare optime.

Tendintele in amenajarile de SPA-uri


Tendintele in domeniul SPA-urilor tin de crearea unui spatiu armonios la cele mai inalte
standarde, dedicat diverselor tratamente si relaxarii, in care atmosfera generata trebuie sustinuta
de echipamente si finisaje de cea mai inalta calitate.

In cazul SPA-urilor este important sa se foloseasca tehnologii noi, iar materialele si culorile
trebuie sa fie naturale, cu accente minerale, care sa duca cu gandul la apa si la proprietatiile
relaxante ale acesteia.

Amenajarile de SPA-uri au un tipic anume, fiindca acest segment are nevoi specifice.
Consultantul SPA este cel care da tonul in acest caz, el este elaboratorul temei de proiectare,
arhitectul / designer-ul trebuind sa-si subordoneze propria creatie conceptului realizat de
specialistul SPA. Vorbim aici de fluxuri, de echipamente si dotari, de terapii, este o
intrepatrundere de exigente estetice si tehnice care trebuie meticulos armonizate intr-un tot
unitar.

Exigentele in amenajarile de centre SPA au crescut in ultima vreme de la an la an. Tendinta


generala este de crestere a gradului de complexitate pe toate palierele acestui serviciu. Mai multe
terapii, dotari, tipuri de tratamente, spatiile par a se mari de la un proiect la altul.

Ex. Cocor SPA din Neptun a fost primul concept de medical SPA din Romania si a uimit de la
lansare prin dotari, finisaje si amenajare. Premier Spa, primul Health SPA de 5 stele din
Bucuresti (conceput de acelasi specialist SPA, ca si in cazul Cocorului), depaseste toate
asteptarile…

Principalele greseli pe care le fac investitorii

-Unele dintre cele mai grave greseli pe care le fac o parte dintre investitori in domeniul horeca
sunt reprezentate de renuntarea la serviciile de specialitate in design interior sau la limitarea
bugetul atunci cand se ajunge la partea de amenajare interioara. In domeniul horeca ambientul
joaca un rol important, fiind exact acel detaliu care pune in evidenta serviciile de calitate ale
respectivei unitati - mancarea deosebita, in cazul in care vorbim de un restaurant sau confortul,
ambientul, daca este vorba de un hotel.

O alta greseala frecvent intalnita este combinarea de stiluri de amenajare interioara fara a avea
cunostiinte in acest domeniu, iar rezultatul poate fi dezastruos. Investitorii horeca trebuie sa
constientizeze ca asa cum o mancare buna este pregatita de un chef desavarsit, si un restaurant,
un hotel sau o cafenea vor fi amenajate corespunzator din toate punctele de vedere doar de un
designer de interior

-De regula investitorii sunt preocupati de locatie si de costurile pe metru patrat. Design-ul
interior este de obicei ajustat sau mai bine spus luat in considerare dupa ce locatia si costurile pe
metru patrat au fost definite. Pe scurt: acestia isi dedica multa energie si efort pentru ceva ce
clientul nu observa. Clientul va vedea si analiza rezultatul final, costurile pe metru patrat
reprezinta un fapt pe care el nu il va cunoaste niciodata. Cred ca este mai bine sa “consumati”
mai multe resurse pe ceea ce il atrage de fapt pe client: atmosfera.

-Sunt in mod clar mai multe categorii de greseli. Un arhetip binecunoscut este antreprenorul sau
investitorul cu „valente” artistice, care decide sa faca modificari in proiect ţinand cont doar de
propriile impresii, uitand ca subiectul in cauza nu este propria sa locuinta, ci o locatie horeca
destinata utilizarii publice, ce deserveste practic un target de consumatori, si in plus, are si niste
specialisti pe care ii plateste pentru acest scop. Majoritatea proprietarilor de locatii horeca din
Moldova au aceasta abordare gresita.

Un alt arhetip este cel al investitorului megaloman sau hiper-optimist, creatorul bugetelor
nerealiste si total nepotrivite contextului investitional. De obicei, in acest caz, se constata la
terminarea lucrarilor de proiectare (sau de multe ori chiar in timpul executarii lucrarilor) ca
proiectul este nerealizabil deoarece devizul este astronomic si bugetul depasit de cateva ori, desi
s-a respectat intocmai tema de proiectare.

-Una dintre cele mai frecvente greseli facute de investitorii horeca o constituie graba acestora de
a incepe executia inainte de finalizarea proiectului, in mare parte datorata constrangerii
termenelor de finalizare.

O alta greseala facuta de investitori tine de nerespectarea sau abaterea de la proiectul initial
cauzata de restrangerile financiare care pot aparea pe parcurs sau datorita termenelor limita de
finalizare. Modificarile aduse proiectului afecteaza obtinerea efectului dorit initial.

Moldova versus vestul Europei

Cea mai mare diferenta dintre piata horeca din Moldova si sa spunem cea din Vest este
abordarea si motivatia. In general vorbind, in partea vestica totul este precalculat astfel incat
exista foarte putin loc pentru greseli. Acest lucru incepe deja in procesul de planificare.
Niciodata nu vei vedea un restaurant in constructie daca design-ul interior nu este stabilit inca.
Niciodata nu vei vedea un restaurant unde mancarea, design-ul interior si preturile nu se
potrivesc.

In Moldova este o alta situatie. In general, oamenii de aici au un restaurant deoarece vad asta ca
pe o sursa de venit care trebuie sa fie constanta, asa ca ei incearca sa pastreze costurile reduse si
profitul mare. Ceea ce ne duce la urmatoarele concluzii: "puteti manca la fel peste tot" si "fiecare
loc arata la fel", observatii prin care turistii se plang in mod frecvent. Asadar, incercati sa aveti
mentalitatea din Vest: vreau sa creez un loc special si trebuie sa investesc pentru a realiza acest
lucru, versus perceptia romaneasca: nu doresc sa cheltuiesc pentru ca eu servesc doar mancare.

Cheia unui design interior de calitate

-Un design de calitate presupune o buna intelegere a spatiului, astfel incat produsul final sa il
reprezinte pe beneficiar, sa respecte conditiile estetice si pe cele functionale. Este important ca
intre exteriorul si interiorul respectivului spatiu sa existe o unitate stilistica. Cromatica,
iluminatul corespunzator, designul original sunt cateva dintre conditiile esentiale ale unui design
interior reusit, la care se adauga alegerea unor finisaje si piese de mobilier de calitate,
accesorizarea inedita etc.;

-Ascultarea dorintelor clientilor si crearea unui rezultat final care sa indeplineasca asteptarile
acestora sau chiar sa le depaseasca. Lucrezi pentru client si creezi ceva pentru el, nu realizezi un
proiect pentru tine. Asadar, cheia consta in a fi un designer bun ascultator si a putea transpune
indicatiile primite intr-un concept adecvat;

-Cheia consta in echilibrarea si armonizarea tuturor componentelor care alcatuiesc conceptul de


design adoptat. Totul trebuie sa corespunda si sa “rimeze”: finisajele cu cromatica, texturile sa
fie in ton cu mobilierul si decoratiunile, care la randul lor trebuie sa se incadreze sau nu (functie
de conceptul general abordat) cu plastica arhitecturala a imobilului. In cazul locatiilor horeca,
mai ales in cazul hotelurilor, se merge pe o linie generala, o corespondenta interior – exterior, un
concept unitar;

-Se poate spune ca s-a obtinut un design interior de calitate in momentul in care spatiile create
au atins efectul scontat, raspunzand nevoilor unui numar cat mai mare de clienti finali. Evident,
acest lucru se poate realiza doar printr-o buna coordonare a specialistilor implicati in proiect,
precum si printr-o buna comunicare cu beneficiarul.
http://www.hores.ro/articol/Cum_putem_obtine_un_design_de_interior_de_calitate_II_-I676

Tipuri de organizatii hoteliere si forme de exploatare

1. Tipologia hotelurilor

2. Forme de expluatare

Diversitatea serviciilor oferite, a condus la formarea unei varietati de unitati pe piata


hoteliera creind confuzie in rindul voiajorilor.

Au fost stabilite o serie de criterii de clasificare si segmentare a unitatilor hoteliere.

CLASIFICAREA HOTELURILOR

Hotelurile se pot clasifica în funcţie de:

 caracteristicile fundamentale
 serviciile oferite şi modalităţile de prestare
 nivelul de confor
 amplasarea în teritoriu
 durata şederii
 regimul de funcţionare
 forma de exploataţie
 forma de proprietate
 capacitatea de cazare.

În funcție de caracterisicile fundamentale, pot fi:

 unități hoteliere propriu-zice, asimilare (motel, pensiune, cabana)


 extrahoteliere
 complimentare.

În funcţie de serviciile oferite şi modalităţile de prestare pot fi:

 hotel propriu-zis, fără restaurant


 pensiune
 motel
 hotel plutitor
 han
 hotel rulant
 chiar si refugiu montan, camping, bungalou, vila, castel, sat de vacanta, rulota etc.

În funcție de nivelul de confort, pot fi :

 de lux
 de nivel mediu
 de categorie modestă (economică).
În funcție de amplasare în teritoriu, pot fi :

 de litoral
 de munte
 în stațiuni balneoclimaterice
 in orase (mici sau mari)
 in mediul rural
 în lungul căilor rutiere.

In legatura cu mijlocul de transport, pot fi :

 de-a lungul cailor rutiere (motel)


 in apropierea garilor (hotel de gara)
 langa aeroporturi (hotel de aeroport).

Scopul vizitei:

 vacanta, turism
 business
 convenienta.

În funcție de regimul de funcționare (activitatii), pot fi:

 deschise permanent
 sezoniere.

În funcție de durata șederii (sejurului), pot fi:


 de tranzit
 pentru sejur (rezidențiale).

Asigurarea serviciului de alimentative

In funcție de capacitate de cazare:

 de expluatație familială (pină la 49 de camere)


 de capacitate medie (50-150 camere)
 de tip industrie hotelieră (cu mai mult de 150 camere).w

In funcție de forma de expluatație:

 individuale
 în asociație
 în societăți sau grupuri.

Hotel de tip comercial

Apare:

Rezultat al intensificarii deplasarilor intre orease, in interiorul tarii

Localizare:

centrul oraselor in zone cu acces la mijloace de transport sau zone puternic industrializate

Clientela:

oameni de afaceri (calatorii de business), dar si turisti individuali sau grupuri (datorita
convienentei)

Specific al activitatii: durata redusa de sedere-1,7 nopti (h. de tranzit)

Servicii:
Hotel de aeroport

Hotel rezinential

h. de zona balneara –tip spa

h. de vacanta (resort)

Hotelurile amplasate in mediul urban, hotele orasenesti, acumuleaza o tendinta de


mentinere a tinutei ce tinde spre monumentalitate, prezentand in general o tratare verticala a
fatadelor si o compozitie volumentrica cu tendinte spre o severa disciplina a formelor.

Ele pastreaza ceva din sobtritatea cladirilor existente in centrele marilor orase.

Proectantii au conceput formule care permit evinentiere lor din sirul altor constructii si
dau dovada de individualitate si eleganta festiva.

Asa apar corpuri de cladiri de inaltimi impunatoare.

O asemenea solutie are un sir de avantaje functionale:

 legaturi orizontale scurte;


 deplasarea pe verticala se face cu ajutorul liftului;
 se asigura izolarea fonica a camerilor de cazare;
 se evita aerul poluat de vapori.

Asemenea proecte sunt defavorizate din punct de vedere economic din cauza costului
conctructiei si a lifturilor, insa argumentate ca principiu urbanistic si cost al terenului.

Hotelul de oras trebue amplasat cat mai aproape de dotarile urbane disponibile, incat

locatorii lor sa poata acoperi distanta de parcurs pe jos au cu transportul public.

Totodata nu este solicitata amplasarea sa linga gara feroviara din motve de poluare atmosferica si
fonica si din principii de urbanistice.

Cladirea garii feroviare insasi este dominanta din punct de vedere architectural in ansamblul
urbanistic.

Este binevenita amplsarea hotelului in imediata


apropierea spatiilor verzi din localitate (parc, masiv forestier s.a).

Hotelul de vacanta prezinta un segment important al industriei ospitalitatii.

Ele se amplaseaza in puncte ce asigura posibilitate de vizualizare a sitului pentru un


numar cat mai mare de numere de cazare.

Locul amplasamentului este identic celor de oras-in imediata apropiere de punctual de


atractie al localitatii (mare, lac, rau etc.).

Arhitectura hotelurile situate in cadrul natural, definit de elemente de relief spectaculoase,


certifica abilitatea cu care sunt valorificate calitatile sitului, inscriind volumul armonios, rational
adaptandu-l la caracterul mediului inconjurator.

Aceste hotele sunt mai personale.

Se remarca tendinta in tratarea volumelor cu registre orizontale – suprafaţă cuprinsă între


două profiluri orizontale care se întind pe toată lungimea unei faţade.

Fiecare dintre zonele în care este împărţită o suprafaţă decorativă, alternand suprafetele
pline cu zonele vitrate, marcate pe alocuri de accente verticale.

Proiectele detin directii functionale clare, in consonanta cu o utilizare eficienta a


calitatilor terenului, o orientare optima a incaperilor destinate publicului, cu o corecta repartizare
a anexelor ce deservesc buna functionare a hotelurilor.

Din aceasta categoie fac parte motelurile, casele de oaspeti,vilele, pensiunile.

Formula uzuala de dispunere in spatiu a hotelelor de vacant - este grupare lor in ansambluri care
sa constitue mici centre de viata colectiva.

Pe litoralul Marii Negre (Mamaia, Efoie, Mangalia, Burrgas, Slantcev Briag etc.) si-au
facut aparitia mari ansambluri de hoteluri pavilionare de diferite marimi, insumand intr-o
organizare unica locala de la 1500 pana la 10000 locuri de cazare.
Hotele pentru excursionisti. Acest concept presupune amplsarea constructiilor pe caile de
comunicatii principale ale zonei de referinta cu conditia sa pota fi vazute de la distante mari.

Una din trasaturile acestor hotele este capacitate mare de cazare și serviciu rapid pentru
vizitatori.

Hotele de cura. Reprezinta edificii construite in zone cu ape termale sau minerale formand
statiuni balniare. Partiul architectural al acestora pemite vizitatorilor atat posibilitate de a se
odihni, cat si tratament.

In cadru hotelelor de cura existentă spatii largi pentru public (saloane ale restaurantelor,
sali de bae, bazine de inot, saloane medicale etc.).

Hotelul este structura de primire turistică amenajată în clădiri sau în corpuri de clădiri,
care pune la dispoziţie turiştilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzător,
asigură prestări de servicii specifice şi dispune de recepţie şi de spaţii de alimentaţie în incintă.

Hotelurile compuse din apartamente sau garsoniere, astfel dotate încât să


asigure păstrarea şi prepararea alimentelor, precum şi servirea mesei în incinta acestora, sunt
considerate hoteluri-apartament.

ELEMENTE ALE CAMEREI DE HOTEL

Clienţii trebuie să beneficieze de un spaţiu individual care se numeşte cameră de hotel şi

de spaţii comune.
Camera de hotel se mai poate numi şi unitate de cazare, întelegând prin aceasta camera
propriu-zisă, camera de baie, vestibului.

Camera de hotel este confortabilă dacă ea prezintă o serie de condiţii privind:

 dimensiunile,
 aranjamentul sălii,
 mobilierul,
 funcţionalitatea,
 comoditatea,
 instalaţiile,
 decoraţia,
 îmbinarea culorilor, în special cele
 ale perdelelor şi draperiilor,
 încalzirea iarna şi condiţionarea vara.

Cu privie la dimensiunile camerei, suprafaţa utilă minimă a camerei, fără camera de baie, se
recomandă a fi :

 de la 9 la 12 mp pentru o cameră cu pat dublu şi


 de la 13 la 16 mp pentru o cameră cu două paturi.

La hotelurile de lux camerele pot ajunge la suprafeţe de 30-40 mp.

Cu privire la aranjamentul camerei este astfel conceput şi dispus încât întreţinerea şi

reparaţiile să poată fi uşor executate şi fără complicaţii care să ia mult timp.

Pereţii sunt acoperiţi, după caz,

 de vopsea de apă în culori cât mai deschise,


 tapet lavabil,
 tapet pe suport de material plastic acoperit cu hârtie sau textile.
Pardoseala poate fi acoperită cu :

 parchet insonorizat,
 covor de cauciuc,
 mochetă.

Utima creează o atmosferă odihnitoare şi reconfortabilă, reprezentând un element de


décor apreciat şi care asigură o amortizare sonora eficace, o întreţinere şi curaţenie uşoare.

Încălzirea este asigurată în mod curent de radiatoare ale căror forme şi amplasamente trebuie
să fie îngrijit alese, ca să permită o aşezare raţională a mobilierului şi a aparatelor diverse. Se
instalează cel mai adesea sub ferestre, mai ales din raţiuni tehnice.

Condiţionarea camerelor dă o senzaţie de confort legată în special de :

 temperatură,
 umiditate şi
 puritatea aerului.

Iluminarea poate fi directă sau mixtă. Ea este calculată în funcţie de scopul dorit:

 lumina de lectură de la noptieră,


 lumina de la masa de lucru sau
 lumina generală

trebuie să fie :

 functională,
 de intensitate eficace şi
 să creeze un confort vizual maxim.
Camera de hotel trebuie să aibă:

 iluminarea centrală, destinată să lumineze întreaga cameră


 iluminarea la pat – concepută astfel încat clientul să poată dirija fascicolul de lumină
după cum dorește
 iluminare de completare, care să distribuie în cameră (lampa de masa de lucru, lampadar,
aplice, care prin luminare participă și la ansamblul de decorații a camerei). Aprinderea
luminii la intrarea în cameră trebuie să fie centralizată, iar stingerea să fie de asemenea,
centralizată, la veioza de pat.

Funcţiile camerei de hotel sunt de:

 odihnă,
 igiena,
 lucru,
 primire oaspeţi,
 divertisment,
 informare,
 comunicare,
 alimentaţie.

Camera de hotel este principalul loc în care se sta.

Calitatea camerei reprezintă factorul principal care influentează confortul în hotel şi se


determină în funcţie de tipul camerei (numărul de persoane, numărul de camere), ca raport
procentual al diferitelor tipuri de camere din hotel, aria camerei, perimetrul sanitar, cât şi
mobiliar.

Alegerea tipului de cameră influenţează şi costul construcţiei hotelului.

Multitudinea de camere poate fi împărţită în următoarele tipuri de bază:


 camera pentru o persoană,
 camera pentru două persoane,
 una sau doua camere pentru 3-4 persoane,
 una sau două camere pentru 5 sau mai multe persoane (camera de cămin),
 apartament cu confort ridicat din două şi mai multe camere (lux),
 studio (care presupune schimbarea uşoara a suprafeţei de dormit).

Răspândirea cea mai mare în practică internaţională o au camerele pentru 1-2 persoane.
Din motive economice, constructive, cost, sunt preferate camerele pentru două persoane, însă se
construiesc şi camere pentru o persoană, acestea pierzând în adâncime şi în lăţime.

Raportul procentual dintre camerele pentru o persoană şi cele pentru două personae
depinde de destinaţia hotelului, nivelul de confort şi alţi factori. În practica internaţională, în
hotelurile pentru oameni de afaceri procentul camerelor pentru o persoană ajunge până la 60-
80%. În hotelurile turistice şi balneoclimaterice, din cauza unui nivel ridicat al contingentului
familial se întâlnesc mai des camere pentru două persoane. Fluctuaţiile sezoniere ale cererii de
servicii de hotelărie raportul dintre camerele cu un loc sau cele cu două locuri, îndeosebi în
situaţia unui procent mare al camerelor cu un loc, prezintă dificultăţi în cazarea turiştilor şi reduc
veniturile în cazul exploatării hotelului.

În ultimul timp s-au răspandit camerele de tip “studio” ce prevăd posibilitatea unui sistem

de cazare mai elastic. Aceste camere care au suprafaţă prevăzută pentru două personae sunt
folosite ca pentru o persoană. În această situatie există posibilitatea ca şi două persoane să
locuiască confortabil. Camera de acest tip este prevazută cu paturi demontabile,
pliante, care se ascund în perete.

Elemente de confort interior


Mobila este partea cea mai importantă a întregii amenajări, şi este necesară crearea unor
posibilităţi de asamblări variate, interschimbabile şi a unor sorturi variate de elemente. Astfel se
pot obţine diferite aspecte ale încăperilor de aceeaşi dimensiune cu elemente standardizate.

Corpurile de iluminat nu se recomandă a fi plasate în mijlocul tavanului, ci se recomadă


prevederea unor aplice sau lampi deplasabile, cât şi lumină la dulapuri şi masa de toaletă.

Se recomandă amenajări cu duşuri mobile, montată în perete sau tavan, cu paravan sau cu
uşi pliante din materiale plastice, care prin culoare, forma şi finisaj pot contribui la realizarea
confortului vizual.

Culoarea la amenajarea estetică a interioarelor.

Efectele de ordin psihic şi fiziologic ale culorilor sunt: fie fac obiectul să pară vesel sau

trist, uşor sau greoi, plin de căldură sau răceală, fie pot fi stimulante sau odihnitoare.

Spre exemplu: rosul înviorează, verdele rămane neutru, calmează, în timp ce violetul este
deprimant.

Culorile calde sunt dinamice, iar cele reci sunt odihnitoare.

Ţesăturile cu o singură culoare pot avea culoarea naturală a fibrei sau sunt vopsite ca

materie primă, ca fir sau ca ţesatură.

La combinarea unui model cu efecte de culoare se au în vedere :

 armonia între culorile alese,


 legătura şi scopul în care va fi folosită ţesătura,
 cerinţele modei.
Alegerea culorii dominante se face diferit, dupa cum obiectul trebuie :

 să iasă în evidenţă,
 să fie dominant sau
 să se estompeze.

Ton pe ton, armonia pe care o realizează decoratorii, bazată pe variaţii ale unei singure
culori alese pentru o cameră întreagă sau pentru mai multe camere care comunică între ele în
mod deschis conferă spaţiului o familiaritate plăcută.

În interioare se folosesc:

 lumina naturală (albă),


 lumina incandescentă (galbenă) sau
 lumina fluorescentă.

Un galben pe pardoseală sugerează nelinişte, nesiguranţa contactului cu pământul.

Acelaşi galben aplicat pe perete sugerează libertate, lumină.

În realizarea armoniei trebuie asociată o culoare caldă cu una rece.

Armonia mai deplină se realizează folosind 3 culori:

 mobila are o culoare,


 tapiseria altă culoare şi
 peisajul observat pe fereastră oferă o a treia culoare.

Armonia culorilor poate fi :

 ton pe ton sau


 policroma.

Armonia ton pe ton se bazează pe folosirea a 2, 3 culori foarte apropiate în cercul de culori.
Armonia policromă foloseşte 2 sau mai multe culori independente, iar una dintre culori stă la
baza lor, realizându-se degradări de tonalitate, luminozitate, etc.

Cuverturi și pleduri. Covoare şi machete. Tapete.

Echipamentul textil, în care se include :

 tapetul mobilei şi
 tapetul mural,
 covoarele,
 perdelele,
 cuverturile,
 cearşafurile,
 feţele de pernă,
 feţele de masă,

constituie un factor esenţial de satisfacere a cerinţelor de ordin:

 psihic,
 estetic şi
 de arhitectură interioară/design interior.

Perdelele sunt de 2 categorii:

 perdele de geam sau transparente, al căror prim scop este de a atenua pătrunderea luminii
și de a împedica vederea celui situate afară, fiind confecţionate din ţesături uşoare
 draperii, perdele grele, confecționate din țesături compacte, care se așează lateral și care,
atunci cand se trag peste transparent, împiedică total trecerea luminii (perdele de
întuneric).

Ţesăturile absorb sunetele. Pentru a face o cameră cu plafon jos să pară mai înaltă trebuie
suspendată pe toată înalţimea camerei draperii cu dungi vericale.

Pentru a face o fereastră să pară mai mare decât este în realitate, se pot pune pe o parte şi de
alta perdele ce pot degaja complet ancadramentul.

O camera va părea mai luminoasă şi mai deschisă dacă se aleg perdele deschise la culoare.

Articolele care servesc în scop decorativ la acoperirea meselor şi a păturilor se numesc cuverturi.
 Cuverturile de masă pot fi foarte variate şi se confectionează din orice material.
 Cuverturile ce acoperă patul sau canapeaua în cursul zilei trebuie să se armonizeze cu
coloritul interioarelor.
 Un caz particular al cuverturilor îl constituie pledurile sau păturile care îndeplinesc,
cel mai frecvent, rolul de plapumă.

Pardoselile din spaţiile de cazare şi alimentaţie publică pot fi acoperite cu produse

 dure (beton, piatra) sau


 plastice, moi (linoleum, textile, ţesături, etc).

Covoarele prezintă o suprafaţă netedă, pluşată sau cu bucle, şi pot fi covoare de tipul neţesutelor,
covoare tricotate şi cu bucle sau cu pluș cusut.

Covorul contemporan reprezintă o pată colorată în interiorul locuit, armonizabilă cu elementele


înconjurătoare, mai ales cu mobilierul.

Mocheta este un finisaj al pardoselii plăcut, foarte confortabil, uşor de întreţinut,


rezistent, bun izolant termic şi fonic, decorativ şi uşor de montat.

Mochetele sunt fie din fibre de lână, fie sintetice, dar majoritatea sunt din fibre
amestecate. Ideal este să se acopere pardoseua cu o singură bucată de mochetă.

Tapetul poate constitui un system fonoabsorbant capabil să asigure liniştea.

Se manifestă preferinţă pentru fibrele policlorvinilice în compoziţia tapetelor murale şi de


mobile, şi culorile concordante cu rolul lor decorativ.

Mobilierul camerei de hotel

În sec. XVI au apărut primele mobile tapiţate cu piele pictată şi catifea brodată, menite să
dea expresie lemnului din care e confectionată mobila.

În sec XX industria stofelor de mobile s-a dezvoltat condiţionat tot mai mult de industria
mobilei.

Noile orientări din industria mobilei spre piese uşoare, mai rezistente, igienice au atras

modificări şi în domeniul materialelor textile pentru tapisare.


Creatorii de modele din prezent sunt atraşi fie de ţesăturile cu tonuri deschise, fie spre
ţesături cu colorit şi grafice contrastante.

Obiectele decorative mici oferă avantajul că, după un timp relativ scurt, când devin ceva
obişnuit, pot fi uşor înlocuite cu alte obiecte.

Se deosebesc 2 categorii esenţiale de obiecte decorative mici:

 vaze cu finisare decorative


 obiecte decorative prin însăși forma lor.

Diversitatea vazelor pentru flori este mai mare deoarece şi schimbarea florilor se face mai

des.

În general, tablourile expuse sunt reproduceri dupa lucrări de artă de valoare. De cele mai
multe ori se optează pentru variante de tablouri cu peisaje cu natură statică, pentru că acestea, în
combinaţie cu celelalte elemente ale camerei, creează o senzaţie de linişte, odihnă. În camerele
hotelurilor din orașe pot fi expuse tablouri reprezentând anumite zone din oraşele respective.

Întrucat hotelul este o locuinţă temporară, numărul corpurilor de mobilă este limitat, redus.

Astfel, in complexul de mobile sunt prevazute:

 mobile pt dormit,
 lucru,
 pastrarea
 lucrurilor personale,
 odihna in timpul zilei.

În camera de hotel contemporană se disting 3 zone funcţionale:

1. zona de dormit
2. zona de lucru
3. zona de odihnă peste zi.

În funcție de destinația hotelului se manifestă cu preponderență o anumită zonă. Spre exemplu,


în hotelurile pentru oamenii de afaceri predomină zona de lucru, în staţiuni predomină zona de
odihnă peste zi.
Mobilierul unei camere de hotel trebuie să cuprindă un minim de piese care realizează aceste
funcţii:

 un pat dublu sau 2 paturi simple cu lenjeria lor


 noptieră sau 2
 masă de lucru/scris
 scaune sau scaune fotolii
 dulap de haine
 oglindă de perete
 banchete de bagaje
 masă pentru salon.

Patul, ale carui dimensiuni sunt fixate de norme, măsoară în general 1,90 m lungime şi între
0,80-0,90 m sau 1,30-1,40 lătime.

O distanţă de circa 20 cm trebuie prevăzută între somnieră şi pardoseală pentru a permite


trecerea aspiratorului.

Dupa climat, ţară şi clienţi, se instalează paturi de diferite tipuri:

 pat de 2 persoane cu acces din cele 2 părţi ale patului


 pat de 1 persoană
 canapele pat transformabile şi care servesc de fotolii în timpul zilei
 paturi pliante, destinate celei de-a treia persoane în cameră, în general copiilor.

Noptiera face adesea corp cu capul patului.

Masa de lucru sau de scris este concepută, în general, a fi utilizată multifunctional, ca


masă de scris, masă de lucru sau ca toaletă.

Bancheta de bagaje este prevazuta pentru 1 sau 2 valize, dupa cum camera este utilizată
de 1 sau 2 persoane.

Important este pentru bancheta de bagaje să aibă la perete o apărătoare care să asigure
protecţia pereţilor.

Masa pentru salon, piesa care se aşează între cele 2 fotolii sau scaune, completează una
din funcţiile camerei de hotel, aceea de primire a oaspeţilor.
Mobilierul. Antreul și baia. Camere de lux. Apartamente.

Ca regulă generală, camera de hotel se compune din :

 antreu,
 camera propriu-zisă și
 grupul sanitar.

Din suprafața totală a camerei cu un loc, antreul ocupă 12-15%, camera propriu-zisă ocupă 63-
70% și grupul sanitar – 13-22%.

Tipurile de pozitionare a mobilei sunt în funcţie de :

 lăţimea patului,
 suprafaţa şi
 sistemul de termoficare.

Odată cu aranjarea mobilei în camera este necesar a se lua în considerare mărimile


iniţiale ale camerei pentru confort, trecere şi iniţiere, precum şi condiţiile de igienă.

Ţinând cont de toate acestea, se determină distanţele minime necesare între corpurile
mobilei şi între mobile şi perete.

În cameră se folosesc următoarele tipuri de poziţionare a paturilor:

 unghiulară (permite o buna izolare a lor)


 lipite de perete cu latura mare a patului (adesea în camerele de 2 persoane cu o lățime mai
mică de 3m)
 lipite de perete cu latura mică a patului și paralele între ele (în camerele de 2 sau mai
multe personae, cand lățimea camerei este mai mare de 3m)
 situate pe pereți opuși (camerele pt 2, 3, 4 persoane nu permit organizarea camerei ca una
de zi, îngreunează poziționarea altor corpuri de mobilă)
 mixt.

Pentru organizarea arhitecturală (funcțională, ergonomică și estetică) a camerei şi


posibilitatea poziţionarii comode şi raţionale a paturilor şi a altor corpuri de mobilă o importanţă
deosebită o are lăţimea camerei.
Aceasta joacă un rol deosebit în camerele pt 2 persoane şi camerele tip ‘studio”, unde în
camere sunt puse 2 paturi şi există posibilitatea lărgirii unui pat prin extindere, desfacere.

Schimbarea lăţimii camerei duce de regulă la modificarea costului unui loc, care se
explică prin influenţa lungimii şi laţimii clădirii (modificarea costului pereţilor interiori şi

exteriori).

Pe langa camerele de 1 persoană sau 2, în unele hoteluri se întâlnesc într-o proporţie mai

mică, camere pt 3-4 persoane. Pentru creşterea confortului în astfel de camere se fac 2 camere de
zi cu antreu şi bai commune.

Uneori, în hoteluri la parter este prevăzut un

anumit număr de camere pentru invalizi special amenajate şi mobilate.

Antreul are în general mărimi mai mici. Lăţimea liberă se recomandă a fi de 0,9-1 m.

În antreu poate fi amplasat dulapul pentru haine şi lenjerie, ascuns. În antreu sunt
prevăzute cuiere şi oglinda.

În camera simplă antreul poate fi dotat şi cu un dulap de bucătărie Acesta permite


turiştilor să-şi gătească hrana singuri, daca nu doresc să o servească la restaurant.

În general, dulapurile de bucătărie sunt prevazute în:

 camerele hotelurilor pentru sejururi mai lungi


 hoteluri cu apartamente care nu oferă un sortiment larg de servicii de alimentaţie
 în hoteluri pentru căsătoriţi
 în moteluri.

În hotelurile în care există room-service, între antreul camerei şi holul hotelului se face de
obicei o ferestruică specială care permite servirea preparatelor fără a mai deschide uşa şi

deranja clientul.

Camera de baie realizează funcţia de igienă. În general, sub această denumire se întelege:

 camera de baie complet echipată,


 camera de duş,
 cabinetul de toaletă, fără baie şi duş,
 spaţiu închis, izolat de restul camerei, în care este instalat un lavoar cu apa curentă caldă
şi rece.
 WC-ul nu trebuie să fie zgomotos şi de câte ori este posibil, este de dorit să fie instalat
izolat, în încăperi separate.

Accesoriile diverse sunt numeroase şi contribuie la mărirea confortului camerei de baie.

Principalele accesorii sunt:

 oglinda cât mai mare, bine luminată, fixată deasupra lavoarului,


 etajeră de porţelan,
 suportul pentru prosopul de faţă,
 suportul pentru prosopul de baie în dreptul duşului, pe peretele de vis-à-vis de acesta,
 priza pentru maşina de ras,
 distribuitorul de hârtie igienică,
 distribuitorul pentru hârtie de demachiat, s.a.

În holurile de tip comun cu confort redus, există camere fără antru şi baie. În acest caz în

camera există un lavoar, pe etaj există bai comune şi toaletă.

Apartamente de lux cu 2 camere sunt:

 camere în care un antreu mai mic și baia se află într-o anumită parte a
apartamentului, iar camerele au suprafețe diferite
 camere în care antreul este de mărimi suficient de mari și se află într-o parte, iar
camerele au aproximativ aceleași lungimi sau chiar aceeași lungime
 camere în care antreul este seperet de baie, iar baia este mai încăpătoare.

Apartamentele de lux sunt deosebit de confortabile şi sunt limitate ca număr. Au până la 8


camere şi anume: camera de oaspeţi, 1 sau 2 dormitoare, cabinet, câteva antreuri, 2 sau mai
multe băi (una are neapărat bideu), debara, în unele cazuri bucătărie.
Suprafaţa totală a apartamentelor ajunge până la 100-120 mp şi mai mult. În vederea utilizării
mai eficiente a fondului de camere, se realizează apartamente asociate prin unirea lor, prin
intermediul unor uşi şi obţinându-se complexuri de camere.

În hotelurile pentru odihnă ce sunt situate în zonele calde şi aride este obligatore prezenţa
balcoanelor, a verandelor. Acestea sunt mobilate cu măsuţe, şezlonguri, mese, fotolii.