1. Stil in interior Stilul in design, ca si stilul arhitectural, este un concept vast, destul de dificil de definit.

Exista mai multe tipuri de "stiluri", iar ele au fost definite uneori ca tendinta de larga raspandire, cum au fost umanismul, neoclasicismul, curent definit de architect ca purismul, structuralismul, "eticheta" aplicata retrospectiv ca protoclasicism, manierism, reprezentarea unei ideologii, de exemplu pietism, totalitarism, tendinta regionala, de exemplu shintoism, usonianism (cf. Jeremy Melvin, ...isme, sa intelegem stilurile arhitecturale, Editura Rao, 2007). Alteori, stilurile din designul interior sunt propuse de istorie (retro, country, clasic, modern, contemporan etc.), de regiune (unele particularitati pentru anumite tari, conform carora putem vorbi de un stil oriental, spaniol sau italian, de exemplu) sau de tehnologie, cum este cazul eco-designului astazi (cf. Francisco Asensio Cerver, Interior Design Atlas).Stilurile pot coexista, iar preocuparea institutionalizata pentru un stil anume in arhitectura si design interior nu a aparut decat incepand cu 1830, cand arhitectura a intrat sub sfera politicului, iar alegerea stilului a devenit o optiune ideologica. In secolul XXI designul incearca sa se elibereze de sub incorsetarea unui stil si a unei categorizari exacte, acum se poate vorbi mai mult despre tendinte in design, ce pot coexista in ciuda faptului ca la prima vedere pot parea contradictorii, ca, de exemplu, neobarocul si minimalismul. Mod specific de exprimare ntr-un anumit domeniu al activitii omeneti, pentru anumite scopuri ale comunicrii; fel propriu de a se exprima al unei persoane; Talentul, arta de a exprima ideile i sentimentele ntr -o form aleas, personal; Ansamblul particularitilor de manifestare specifice unui popor, unei colectiviti sau unui individ. De stil = executat dup moda unei anumite epoci din trecut; Mod, fel de a fi, de a aciona, de a se comporta. Loc. adj. i adv. n stil mare = (conceput sau realizat) cu mijloace deosebit de mari, cu amploare; 18. Stilul High Tech Asa cum se intelege inca din numele acestui stil, acesta se refera la tehnologia de ultima ora imbinata cu arta si este considerat un stil industrial. High tech este preferat de avizii de noutate, care vor sa-si transforme casa intr-o adevarata imagine a viitorului dintr-un film sf. De multe ori, designerii s-au inspirat in decorarea interioarelor din filme gen Matrix sau Solaris. Numele de high-tech s-a incetatenit odata cu aparitia lucrarii High Tech: The Industrial Style and Source Book for The Home, a autorilor Joan Kron si Suzanne Slesin, aparuta in 1978. Stilul high-tech se foloseste mai ales in arhitectura, in designul interior al birourilor si mai ales in designul cluburilor. In 1980, odata cu aparitia curentului postmodernist in arhitectura multe teme ale stilului industrial au fost absorbite de acesta si a devenit greu de distins un curent de altul. Se poate spune ca cele doua curente au devenit sinonime. De la arhitectura pana la designul interior n-a mai fost decat un pas. Influentele au inceput sa se faca din ce in ce mai mult simtite in ultimii ani si la noi.Prin ce se caracterizeaza acest stil? Accentul pe materiale industriale, noutate si soc, dinamism, evidentierea puterii tehnologiei si construirea unui alt fel de estetica. De asemenea, este foarte important felul in care relationeaza un obiect cu altul si cu intreaga structura. Mobilierul. Renuntarea in mare parte la clasicele mobile numai din lemn si introducerea mobilelor realizate din combinatii, metal, lemn, sticla, plastic, preferandu-se simplitatea in decorare, fara incarcaturi, modele, elemente florale etc. Formele. Acestea reprezinta un element definitoriu pentru high-tech, deoarece fiecare obiect este rupt de traditie pentru a se crea o noua estetica. S-a renuntat asadar la formele simple, patrat, dreptunghi, cerc, acestea combinandu-se unele cu altele, si s-au realizat mobile cu forme si combinatii neobisnuite. Metalul cromat, lustruit sau lucios il intalnim peste tot, de la obiectele din bucatarie, la manerele balustradelor, clantele de usa sau scari interioare metalice, in spirala. Cat despre podele, acestea par desprinse dintr-o fabrica sau o cladire comerciala: beton aparent, placi ceramice monocrome, placi de vinil cu puncte iesite in relief sau mochete simple, de birou. Atunci cand exista, tapiteria ia forma tesaturilor in culori puternice, primare, a vinilului sau plasticului. Mare parte dintre piesele de mobilier au scheletul de metal expus privirii.Corpurile de iluminat sunt integrate in tavanele sau peretii falsi pentru a crea efectul de lumina raspandita in interiorul peretelui sau sunt folosite corpuri de iluminat din cristal in forme inedite. In acest stil se pune un foarte mare accent pe atmosfera si pe armonizarea culorilor.Pentru un interior sunt importante luminile, flexibilitatea, armonizarea elementelor pentru a crea un intreg. De asemenea, s-a incercat eliminarea unitatilor separate si integrarea lor in acelasi spatiu, astfel incat bucataria si dormitorul devin niste extensii ale living-roomului. Elemente specifice: balustrade si suporturi din metal, tavane false pe mai multe planuri, in valuri, neuniforme, astfel incat sa creeze efectele de lumini, pereti din sticla, simpli sau colorati, excentricitate in forme, accesorii care sa se incadreze cu ideea de inalta tehnologie.Intr-un interior decorat in asemenea stil toate produsele tehnologice de ultima generatie se incadreaza perfect, fara sa creeze contraste, fiind, de altfel, elemente necesare pentru acest stil. 7. Stilul Rococo In Franta stilul baroc Ludovic XIV a fost urmat in ultima parte a secolului XVII de cel rococo al lui Ludovic XV. Stil rococo (de la Fr. Rocaille - Shell decorativ, coaj) a aprut la nceputul - mijlocul secolului al 18-lea n rndul aristocraiei franceze. Rococo era caracterizat in special prin liniile curbe delicate, dar elaborate. Locuintele celor nobili si ale celor bogati erau ornamentate cu lambriuri sculptate. Peretii fara lambriuri erau adesea zugraviti in culori pastelate, cu picturi si forme care imitau motive din arta chineza sau cu reprezentari stilizate ale unor scene din natura. O caracteristica specifica era polita semineului, realizata din marmura sculptata, care avea deasupra o oglinda cu rama atent realizata. . Acest stil de poart cu ea o atmosfer de srbtoare somptuoase i plcere turbulente, aa c delicatee aparte, o congestie mare decorativ, i chiar unele teatralizovannost. Desigur, aceasta a afectat detalii importante de interior, cum ar fi perdele. Perdele stil rococo - este uor i mtase tapiserie de luminoase culori pastelate, decorate cu broderii i diverse elemente decorative, un numr mare de draperii, care creeaz un sentiment de uurin i graie, banda, volan, tot felul de cute. Element esenial n proiectarea de ferestre n stil rococo, pelmets bordurate cu franjuri de aur si trandafiri brodate. La lambrequin marginea inferioar este uor de design discret. Foarte adesea corni lambrequin este decorat cu acelasi tipar. n stilul draperiei de rococo, n plus fa de broderie, appliqu predomin, reprezentnd pesteri artificiale, scoici, panglici i alte motive decorative. Decorare de ferestre n dou i chiar trei straturi de perdele - un fenomen, este inerent n stil rococo. De asemenea, trebuie remarcat faptul c viaa n stil rococo respirat JO italian Meissonier. n lucrrile de Meissonier prima apariie a forme asimetrice, precum i motivul principal pentru a deveni o chiuvet. Trebuie remarcat faptul c rococo cuvnt, tradus din francez nseamn chiuveta. Mai mult, este n epoca Rococo apare conceptul de design interior ca un ansamblu stil holistic. Element caracteristic al podoab au fost arabescuri i o varietate de bucle. Ei au fost prezeni i esturi tapiserie, i tapet. n c o atenie deosebit a fost acordat de culori interioare. Orhidee, zambile, crini - o parte integrant a interiorului n stil rococo. Cu nflorire apare rococo portelan europene. El a devenit unul dintre principalele elemente de decor in stil rococo. Mobilierul rococo (Ludovic al XV-lea) are un caracter mai puin oficial, ns este mai intim, adecvat cerinelor de lux, de comoditate i via uoar, un mobilier care trebuia s satisfac capriciile i dorinele de frumos ale unei societi mai uuratice, fr greuti materiale, folosindu-se n acest scop miestria renumiilor meseriai artiti, constructori de mobil, din timpul barocului francez, care acum sunt proprietari ai renumitelor ateliere particulate, nfiinate n acest scop. Forma obiectelor este dominat de linii i suprafee curbe n mai multe planuri, realizndu-se astfel o mare varietate de forme, pline de elegan, foarte graioase i confortabile. Aspectul exterior al mobilierului este total decorativ, iar construcia lui este foarte ingenios ascuns, pentru a nu strica nimic din frumuseea i libertatea liniilor i a suprafeelor curbe. Un fapt important constructiv al acestui stil este dispariia legturilor inferioare ale picioarelor de mese, scaune, fotolii, mese console etc., pentru a nu strica elegana i frumuseea acestor obiecte. Una din realizrile tehnice, tehnologice, de mare miestrie a fost mbinarea picioarelor subiri i curbe, cu cadrul obiectelor de ezut i odihn, pentru c acestea trebuiau s ndeplineasc singure, fr legturi i fr s fie vizibile, rolul rezistenei i al consolidrii. Ornamentaia mobilierului acestui stil este mai delicat i mai puin bogat dect a stilului baroc, ns foarte echilibrat i armonioas, cu toate c era asimetric. A fost inspirat n majoritatea cazurilor din cochiliile de scoici i acanturi lucrate cu mare libertate de forme i modelare, caracteristice stilului, finisat prin auriri, bronzri i lcuire. Numirea de stil rococo este legat de folosirea rspndit a scoicilor n ornamentaie (rocaille).

2. Stilul egiptean Stilul egiptean - form simpl, linii i suprafee drepte, cu o oarecare tendin de comoditate la obiectele de ezut i odihn care adesea erau acoperite cu esturi, tapierii luxoase viu colorate, piei de animale; stilul caldeo-asirian - mai rudimentar, rigid, greoi i mai puin comod dect cel egiptean, adesea avea la partea inferioar postament sau suport pentru picioare n faa scaunelor sau tronurilor, a beneficiat doar de preocupare pentru decoraiuni sculptate, suprafee acoperite cu piese metalice din bronz sau pietre preioase, piciorul era sculptat ca i la egipteni n form de lab de leu sau copit de taur; - Poporul egiptean este considerat ca find cel mai vechi creator de mobil, el reuind s creeze unelte precum burghiul, dalta i ferstrul necesare pentru construcia mobilierului. - Deoarece lemnul lipsea n aceast regiune, s-a impus aducera lui din alte pri de exemplu, Asia Mica i Mediterana. - Astfel, s-a folosit lemnul de tisa, cedru, mslin, sicomor (specie Structura i construcia mobilei egiptene era de form simpl, cu linii i suprafee drepte, cu o oarecare tendin de comoditate la obiectele de edere i odihn care, adesea, erau acoperite cu esturi si tapierii luxoase, viu colorate, sau cu piei de anima le. - Obiectele de mobil specifice stilului egiptean sunt: taburetul, scaunul, patul, masa, lada. -Ornamentele erau ncrustate sau pictate, alctuite din linii, spirale, volute, figuri de oameni i animale sfinxul, hieroglife etc.similar smochinului Arta egipteana este dominata de ideologia religioasa si de cea monarhica.Aceasta situatie ii impunea artistului stilul solemn si respectarea traditiei.El trebuia sa ilustreze o idee religioasa sau politica;sa comunice privitorilor un sens care i-a fost dinainte stabilit.Arta egipteana nu sta,asa cum se sustine uneori,sub egida mortii.Egpteanul nu este obsedat de ideea deprimanta a mortii,ci arta sa este o intelegere a mortii conceputa ca o continuare fireasca a vietii. Piramidele erau un tip mai evoluat de monumente funerare.In inetrior era construit un adevarat sistem de coridoare, galerii,canale de ventilatie,etc.,totalizand cateva sute de meri in lungime.Un coridor in panta duce la camera funerara,in care se afla sarcofagul. Astfel stilul egiptean poate fi identificat prin: Peretii: deschisi la culoare, bej sau nuante de galben, de obicei cu tenucuiala, citeodata se aplica si niste placi din gresie, granit, marmura de forme dreptunghiulare, plinta de sub tavan se face de obicei in forma de floare de lotus, tulpina de stuf si papirus, frunze de palmier. Peretii mai pot fi decorati cu fresce, cu benzi colorate, dar si cu basoreliefuri. Prezenta unor nise, arce, colturi rotungite si coloane de asemenea se utilizeaza. Stilul egiptean presupune spatii umbrite, cu iluminare misterioasa in nise, arce si podiumuri.Pardoseaua din placi de ceramica. Mobilierul- din lemn natural, culoare de baza- negru lucios, cu incrustatii din aur si fildes, impodobita cu sculpuri de lemn in volum, in forme simple geometrice, si picioarele in forma de picior de animal. Textilul si accesorii: pe podea se pune o rogojina din stuf sau o piele de animal, tapitaria mobilierului de obicei de culoare un alb pal, dar este si varianta cu ornament in forma de dungi sau zig zag. Casa trebuie sa fie plina figruine si statuii, vaza din ceramica si oale. 14. Stilul Internationalism Acest stil a aprut prin anii 20' i are drept caracteristici: forme liniare, simple, suprafee plane luminoase, ordine i regularitate; paleta de culori se limiteaz la alb i negru; ca materiale sunt folosite cu precdere sticla i oelul. Exemple: Seagram Building , Sediul Central al Naiunilor Unite, ambele din New York, intrarea n staia de metro Loughton din Londra, cldirea Equitable Bulding din Chicago.Cele dou faze caracteristice stilului: prin faza ornamentaiei fluide, curbilinii, reieit parc dintr-un univers vegetal i, apoi printr-o faz dominat de geometrism i simplificri aproape abstracte, prin ceea ce s-a numit stil linear. Una din caracteristicile fundamentale ale noului stil a fost internaionalismul. Este un stil n care s-au realizat majoritatea cldirilor monumentale de la nceputul secolului XX. S-a reflectat foarte puternic i n arhitectura industrial. Turnurile de ap sau abatorul de pe Bulevardul Eroilor, cldiri ce acum sunt n patrimoniul oraului, au fost realizate n acest stil. Cel mai de seam arhitect ce a conceput cldirile n aceast manier a fost Laszlo Szekely.Casele n stil Secession internationalist ,din Turda construite n jurul anului 1900 (Piaa Republicii nr.7, str.Cobuc nr.12 i str.Cobuc nr.13) sunt nscrise pe lista Monumentelor Istorice ale judeului Cluj, elaborat de Ministerul Culturii si Cultelor din Romnia n anul 2004. 21. Stilurile Japonez si Chinez Aspectul esential in designul japonez il constituie simplitatea. Prin urmare, daca optezi pentru acest tip de decor trebuie mai intai sa scapi de dezordine: stilul japonez este mai cu seama retinut si ordonat, nu contine foarte multe elemente decorative, promoveaza convietuirea intrun spatiu, in care piesele de mobilier sunt simple si esentiale. Caracteristicile principale ale decorului japonez sunt liniile drepte si spatiile clar definite. Stilul japonez se bazeaza pe asimetrie, considerata a fi creativa, in comparatie cu simetria, care ofera sentimentul de static. Oricare ar fi elementele de decor pe care le utilizezi aranjeaza-le astfel incat sa fie asimetrice. De preferat ar fi ca aceste elemente sa aminteasca de traditia japoneza: foloseste obiecte de iluminat confectionate din hartie, aranjamente florale (ikebana), tablouri pictate cu motive japoneze. Pentru a da culoare decorului utilizeaza pahare din cristal in nuante de roz, violet, gri, pe care sa le pozitionezi, de asemenea, asimetric. Pentru decorarea ferestrelor foloseste jaluzelele din bambus. Utilizarea celor doua elemente reprezinta garantia crearii unei atmosfere traditionale japoneze. Pentru a intregi decorul adauga scaune joase, presuri tatami, cateva perne. Stilul chinezesc este caracterizat in mare pare de convingerile filosofice ale poporului, Feng Shui reprezentind un sistem de forte ce nfluenteaza atit spiritul omului, cit si mediul geografic in care acesta isi duce activitatea. Astfel fluxul energic Q trebuie sa circule usor prin incaperi, fara obstacole. Designul chinezesc se remarca prin culori stridente si mobilier si accesorii pline de ornamente. Piesele de mobilier prezinta modele din lemn sculptat cu detalii vopsite manual si suprafete lacuite, foarte lucioase. Accesoriile prezinta motive animaliere si bestii mitologice, precum maimute si dragoni. Obiectele deosebit de apreciate in interioarele chinezesti sunt vazele de portelan cu dimensiuni mari , pictate cu motive dcorative complexe, multicolore, sau in alb si albastru. Rosul este culoarea de baza in designul de interior chinezesc, probabil pentru faptul ca aceasta culoare semnifica noroc. Galbenul si verdele sunt folosite ca culori de accentuare. Elementele din lemn se remarca prin nuante inchise si printro cromatica inchisa. 5. Stilurile renasterii Renaterea este denumirea curentului de nnoire social i cultural, care a aprut n Europa, la sfritul Evului Mediu, n secolele al XV-lea i al XVI-lea, caracterizat prin redescoperirea interesului pentru cultura i arta antichitii clasice. Renaterea a nceput n Italia i s-a rspndit n Europa occidental. n aceast perioad s-au produs profunde transformri sociale, politice, economice, culturale i religioase, care au marcat tranziia de la societatea medieval ctre societatea modern. Societatea feudal a Evului Mediu, cu structura sa ierarhic rigid, dominat de economia agrar i sub puternica influen a Bisericii Catolice, a nceput s se destrame. n decursul Renaterii, un rol determinant l-au avut oamenii de cultur i artitii, nclinai spre clasicismul greco-roman. Casele oamenilor bogati ai Renasterii aveau camere mari, spatioase, cu tavane inalte si bogat ornamentate cu picturi si forme din tencuiala, inspirate de antichitatea romana si elena. Atat decoratiunile cat si mobilierul erau special alese pentru a crea senzatia de bogatie extraordinara. Totul trebuia sa demonstreze cat de bogat era proprietarul, dar si bunul gust in ton cu vremurile al acestuia. In Franta si Italia, unde artisti faimosi precum Benvenuto Cellini si Rafael au realizat decoratiuni interioare, o camera fiind evaluata in functie de calitatea si numarul ornamentelor de pe pereti si tavan. Se folosea putina mobila - cufere (cassoni), dulapuri pentru haine (armoires), masute care aveau rolul de a completa simetria arhitecturala a camerelor. In Anglia, mai ales in prima parte a Renasterii, casele erau construite in stil Tudor, jumatate din lemn si jumatate din piatra si caramida. Se foloseau foarte mult lambriurile din lemn, combinate cu elemente gotice, precum seminee foarte elaborate, ferestre specifice. Camerele erau simple, cu doar cateva piese de mobilier sau accesorii. Tavanul si peretii erau impodobiti cu ornamente din tencuiala sau tapiserii. Ferestrele, usile si paturile mari, masive, specifice perioadei, erau infrumusetate cu materiale grele : matase, damasc, brocart. Mobila renaterii are un pronunat caracter artistic i o puternic dezvoltare i rspndire n toate rile Europei, ncepnd cu Italia, leagnul renaterii. Forma mobilierului a fost influenat de arhitectur, de noile funcionaliti ale mobilei, de noile materiale i semifabricate aprute n acel timp. O caracteristic important a mobilei renaterii este aezarea pe orizonal a volumelor care alctuiesc un corp de mobil. O alt caracteristic este folosirea soclurilor masive, bogat profilate, sub care se montau picioare scurte. Sertarele snt distinctiv vizibile, cu ancadramente profilate. La paturi s-a folosit mult baldachinul, frumos lucrat cu sculpturi ornamentale i ancadramente profilate. O importan deosebit pentru dezvoltarea constructiv a mobilierului au avut: rama cu tblii, mbinrile coad de rndunic ascunse, mbinrile la 45 grade ale elementelor constructive simple. n renatere apare i construcia meselor prelungitoare pentru sufragerie, i a meselor lungi cu 8 sau chiar 9 picioare. Din ornamentaia geometric s-au folosit toate elementele decorative antice greco-romane cum snt: ovurile, ovalele, denticule, meandrele, perlele, volutele, punctele de diamant, ciucurii etc.

3. Stiluri in perioada antica Stilul grec antic Interioarele se decorau cu picturi . Se faceau si tablouri portabile, care se expuneau intr-o sala cu siruri lungi de coloane, numita Pynacles. De aici vine denumirea de pinacoteca, folosita in toata lumea (o cladire cu sali mari unde se expun tablouri spre a fi vazute de public). In pictura decorativa, aderenta la zidurile interioare si exterioare, grecii antici au reprezentat figuri omenesti, plante, animale ori motive geometrice. Ca si in sculptura, in pictura s-a tinut seama de aspectele vietii, ale realitatii inconjuratoare, care au fost observate cu mult intens de catre artisti. Grecii au lucrat si mozaic - un gen de pictura care consta in fixarea unor bucati de piatra sau sticla foarte mici, de diferite culori, intr-o pasta speciala care se intareste. Ei nu au aplicat mozaicuri pe pereti, ci numai pe pardoseala (mozaic pareimentar). De aceea, nu au reprezentat in mozaic decat prea putine portrete, mai mult plante si animale foarte stilizate sau elemente decorative geometrice, dar si unele scene din viata sociala, mai ales in epoca tarzie elenistica. Forma obiectelor de mobil oficial era masiv, greoaie i rigid, influene ale stlurilor egiptean i asirian, pe cind unele obiecte de mobilier familiar au fost mai fine, mai comode i elegante, cu forme originele. Majoritatea obiectelor de mobilier au fost pentru odihn i ezut. Pe lng acestea s-au mai relizat i lzi pentru pstrarea imbrcmintei, mese de lucru i pentru hran, lzi mai mici (sipete) pentru pstrarea obiectelor preioase. Pentru tapiarea obiectelor de odihn i ezut -au folosit multe erne i saltele libere, sau fixate pe ezut, eturi textile i piei de animale. ezutul scaunelor i fotoliilor era deobicei tapiat rudimentar printr-o mpletitur de piele sau trestie, acoperit cu materiale textile, blnuri sau piei de animale. Saltelele paturilor acopereau ntreaga suprafa de odihn, cuprinznd i capul mai ridicat al patului sau canapelei. Plcile meselor erau dreptunghiulare sau ovale, executate de multe ori din bronz sau marmur. Ornamentaia mobilierului a fost influenat de cea arhitectural, fiind n general sculptat i pictat, ori executat prin incrustaii din materiale preioase sau din unele specii de lemn preios. Cele mai cunoscute ornamente create i folosite de stilul grec au fost urmtoarele: acantul, palmeta, ovurile, meandrele, volutele, coloanele i pilatri, cornie etc. Stilul roman Pe teritoriul Imperiului Roman, ntre secolele III-I Hr. apare i se dezvolt arta roman, fiind un produs al societii romane i o expresie a puterii statului. Aceast art, este una unitar, ce se bazeaz pe talentul organizatoric, spiritul utilitar i simul practic al romanilor. Arta roman, se nate la Roma n cadrul vieii culturale i artistice cu influene etrusce i greceti i treptat cuprinde ntreg teritoriul imperiului. Romanii foloseau mozaicul i pictura pentru decorarea n principal al caselor i palatelor, i n mai mic msur pentru decorarea templelor. Decorarea interioarelor se fcea pe plafoane, boli, perei i podele. n funcie de locul decorat, romanii foloseau diverse tehnici i teme, astfel pentru plafoane i boli erau folosite specifice cerului, pereii i decorau cu peisaje, diverse subiecte mitologice sau din viaa de zi cu zi, iar podelele erau decorate sub form de mozaicuri pavimentare cu motive ornamentare geometrice, florale sau figurative. Att mozaicul, fresca dar i stucatura colorat erau realizate n aa fel nct s creeze iluzia realitii imediate deoarece tehnica folosit, numit trompe l'oeil consta n reprezentarea obiectelor i personajelor ntr un detaliu foarte avansat. Cele mai pstrate exemple sunt cele din oraele Herculanum i Pompei descoperite n secolul al XVIII -lea. n timpul Republicii, pictura este folosit pentru a decora interioarele caselor i palatelor. Apare decorul parietal ce imita marmura sau lemnul. n arhitectur, coloanele, arcadele, antablamentele, ferestrele, i arcurile cldirilor, erau realizate n trompe l'oeil avnd la baz desenul. Temele picturilor sunt mai complicate avnd influene greceti i elenistice dnd aspect de adncime, prin poziionarea personajelor n planuri diferite. Culoarea cea mai folosit n pictur era rou, iar compoziiile erau stilizate prin folosirea unui grafism accentuat. Exemple de decoraiuni interioare sunt:Casa Misterelor din Pompei, Villa mprtesei Livia, Prima-Porta de la Roma i Villa lui Hadrian din Tivoli. Pentru decorarea pereilor, tavanelor, i podelelor din case, palate, bazilici, terme, piscine i fntni se foloseau mozaicurile. n timpul Republicii, mozaicul este folosit numai pentru pavimente, acestea fiind durabi le ne permind ptrunderea umezelii erau considerate foarte practice. Ca materiale de construcie pentru podele erau folosite crmizile, teracota, piatra, marmura sau pietricele de ru. Se foloseau motivele geometrice sau florale, animale i figuri umane. n perioada Imperiului, un accent deosebit se pune pe mozaic ca element de decor parietal i pavimental. O noutate n domeniu este folosirea cubuleelor de sticl colorat sau translucid, cu foaie de aur ncorporat, i cele de ceramnic smluit i policrome. Scenele folosite pentru decorare erau figurative, desfurate sub form de panouri de diferite forme sau sub form de medalioane ocupnd suprafee mari i avnd o tematic diversuficat cuprinznd scene istorice, mitologice, din viaa coditian, animale slbatice, gladiatori. Ca exemple se pot da: Mozaiczul pavimentar din Ostia-Roma, Casa de aur al lui Nero de lng Colosseum-Roma, Casa Faunului, Casa venerei din Pompei. Romanii au acordat mobilierului o deosebit importan pentru ca acesta s confere maxim comoditate i un aspect estetic valoros, fapt care a determoinat realizarea unor obiecte cu dimensiuni mai bine cuprinztoare a spaiului de locuit i confort la ntrebuinare. ezutul era simplu sau tapiat, iar cel al obiectelor din bronz sau marmur, ntotdeauna acope rit cu perne sau blnuri de animale. Pe paturi se foloseau saltele confortabile. Ornamentaia mobilierului roman a preluat multe elemente decorative de la greci i etrusci pe care le-a dezvoltat i mbogit dup simul lor estetic i tehnica de lucru folosit.

4. Stiluri medievale In perioada medievala cei mai multi oameni inca mai locuiau in case improvizate, care nu ofereau nici macar adapost, cu atat mai putin confort sau nevoia de infrumusetare. Nobilimea si cei apropiati lor ocupau constructii construite initial pentru aparare, cum erau castelele. In locuintele mai mari camera principala (si singura) era un echivalent al sufrageriei de astazi, unde se gatea, se manca si se dormea, intreaga familie amestecata, in conditii care astazi ar revolta sau ar oripila.Inainte sa apara incaperi diferite pentru dormit - o idee care a devenit standard in perioada secolelor XI-XII femeile dormeau in aceeasi camera cu barbatii, indiferent de gradul de rudenie, paturile lor fiind uneori separate printr-o perdea groasa. In cazul celor bogati camera principala putea avea o lungime de peste 18 m si o latime de 6, un spatiu suficient si astazi. Acoperisul era sustinut din interior de stalpi din lemn, care ulterior au inceput sa fie pictati sau sculptati. Podeaua putea sa fie din piatra, pamant, acoperita cu paie sau frunze. In perioada Cruciadelor au inceput sa fie folosite covoare aduse din Orient, dar inca foarte scumpe pentru majoritatea locuitorilor. Noutatea a fost atat de mare incat o buna perioada covoarele au fost folosite exclusiv pentru impodobirea peretilor, o idee inspirata si de obiceiul normanzilor de a-si acoperi peretii cu tapiserii. Caracteristici ale stilului evului mediu la general pot fi deduse din caracteristicele particulare ale stilului bizantin, romanic, islamic, gotic. Stilul bizantin a aprut i s-a dezvoltat n imperiul roman de rsrit, avnd o dinuire de aproape 1000 de ani, fiind rspndit pn n Asia, Italia, Rusia i Balcani. Acest stil a avut un pronunat caracter religios i a aprut sub influena artei egiptene, caldeo asiriene, dar mai cu seam a celei greceti i romane. Forma mobilierului era masiv, sobr i greoaie, cu linii i suprafee drepte, folosind elemente noi cum snt: arcurile semirotunde nlate, , arcuri semirotunde trilobate, stlpi scuri i groi cu capitele n form de cub cu muchiile rotunjite la partea inferioar. Structura mobilei bizantine era rudimentar cu elemente constructive simple, drepte i fr prelucrri deosebite, preocuparea principal a constructorilor fiind aspectul ornamental decorativ. Marea majoritate a obiectelor de mobil erau pentru ezut i odihn, lzi i bnci necesare cerinelor oficiale i bisericeti. Picioarele erau drepte cu seciune dreptunghiular masive i grele, unele sculptate cu lab de leu combinat cu acanturi bizantine iar partea superioar a piciorului n form de cap i piept de leu. ezutul drept, acoperit cu esturi decorative sau perne, lucrat din piele sau n mai puine cazuri tapiat. Sptarul ntotdeauna drept, fr curburi nclinaie, nalt sau foarte nalt la jiluri bisericeti ori oficiale, bogat mpodobite cu ornamente. Ornamentaia mobilierului bizantin a fost una dintre cale mai bogate, avnd un pronunat caracter abstract i o rspndire pe toate feele obiectelor i pe ntreaga lor suprafa, cu foarte puine locuri goale ntre ornamente. Ornamentaia bizantin se realiza prin sculptur, pictur i mozaicur i. Pe lng ornamentele geometrice s-a folosit i frunza de acant combinat cu motive geometrice sau fr acestea. Decoraiunile sculptate erau aurite iar locul gol dintre ornamente vopsit ntotdeauna n albastru sau rou, pe cnd ornamentaia pictat avea fondul aurit. Obiectele de mobil ale stilului bizantin au fost reduse ca varietate funcional. Mobila stilului islamic a avut o dezvoltare slab din punct de vedere constructiv i al funciunii, aspectul decorativ fiind preocuparea prioritar, deosebit de bogat i preios, cu un desen foarte frumos i echilibrat. Mesele de forme variate, rotunde sau poligonale de dimensiuni mici, msuele scunde cu unul sau trei picioare, acestea avnd o ntrebuinare rspndit, ntruct musulmanii stteau jos i pe covoare. Paravanele au fost foarte bogat ornamentate cu elemente decorative sculptate, traforate sau ncrustate pe ntreaga lor suprafa.Etajerele i unele suporturi nalte n form de X au fost folosite pentru pstrarea obiectelor de artizanat sau susinerea covorului. Acest stil a mai creat ui i lambriuri pentru interioare, ncrustate cu sidef, ivoriu, aur, argint, aram. Forma obiectelor stilului gotic era nfluenat de elemente decorative i constructive arhitecturale, cum au fost arcurile ogivale i coloanele gotice. Elementele constructive au fost simple, mai mult drepte sau strunjite. Unele obiecte de mobil, mai cu seam cele pentru ezut i lzile, aveau o form arhitectural simpl, masiv i greoaie, fr curburi. Elementele decorative ale mobilierului gotic au fost formate din ornamente geometrice, vegetele i profile preluate din arhitectur i adaptate construciei mobilei. profilele au fost elemente decorative mult folosite n mobila gotic, prelucrate att pe ramele cu tblii, pe stlpi, pe plci i mai cu seam pe arcurile ogivale. acantul gotic are un desen i un relief sculptat foarte original, cu nite unflturi la mijlocul loburilor, cu o linie de micare ondulat i neregulat ornamentul floarea crucii este alctuit ca o cruce din trei loburi crestate sau simple i o codi, iar la mijloc un mic boboc rutund rozete gotice snt alte elemente specifice stilului, fiind alctuite din arcuri semirotunde

6. Stilul baroc n art, Barocul reprezint o epoc cultural ce i-a fcut simit prezena n Italia, la Roma la nceputul secolului 17. Barocul este un curent ntlnit n sculptur, pictur, literatur, teatru, dans i muzic. Popularitatea stilului baroc a fost ncurajat de Biserica Catolic Roman care a hotrt c arta ar trebui s comunice teme religioase ntr-un mod direct i cu o implicare emoional serioas. Barocul n arhitectur a inclus toate elementele clasicismului, cum ar fi coloanele, frontoanele triunghiulare i arcurile, dar s-a distins de clasicism prin dramatism i iluzia micrii realizat prin curbe dominante i prin influenarea reciproc a spaiilor. Formele din natur apar n sculpturi tridimensionale pe pereii i tavanele interiorului. Acestea sunt picate n culori vii i creeaz impresia de micare prin iluzia optic a spaiului redefinit. Tehnicile decorative ale designul baroc folosesc forme mai complexe de geometrie n spaiu. Formele ovale i eliptice sunt preferate celor ptrate sau rotunde. Curbele i aranjamentele complicate ofer percepia micrii i a misterului. Caracteristicile barocului sunt coloanele deformate, liniile curbate, mari i neregulate, formele cu rsuciri elaborate, ornamentele i finisajele supradimensionate, materialele scumpe. Auriul este culoarea predominat i este accentuat de nuane puternice precum purpuriul, verdele nchis i roul intens. Mobilierul baroc nu difer foarte mult de cel renascentist, dar cum barocul servea ostentaia, obiectele de mobilier erau fcute pentru camere de palat. S-au introdus curbele i formele bombate pentru ui i sertare. Picioarele erau strunjite cu forme rotunde sau n form de toart n culori variate i modele ce foloseau ncrustaii cu materiale exotice filde, carapace de estoas, argint, marmur. Mobilierul este mare i domin cu forma bombat i decoraiunile aurite, n schimb Rococo se deosebete prin elegan i delicatee. Decoraiunile n form de S sunt cele mai folosite, iar tablourile i oglinzile au rame impuntoare sculptate, care de multe ori nghit ceea ce nrmeaz. Suporturile de lumnri, sfenicele i candelabrele sunt de asemenea impunoare. Apar obiectele tapiate cu esturi bogate n culori i pattern-uri. Se folosete baldachinul iar perdelele apar doar pentru a pstra intimitatea patului i nu pentru ferestre, pn n secolul 18. Se folosesc culorile att n testuri ct i n celelalte materiale, cum ar fi policromia n marmur i n lemn ce formeaz modele grandioase pe mobilier, perei i pardoseli. Pardoseala este din parchet lcuit sau marmur, ce formeaz modele bogate prin folosirea bucilor cu diverse forme geometrice n culori diferite. n Baroc sculptura i pictura devin auxiliarele arhitecturii. Arhitecii decid de cele mai multe ori despre locul i forma pe care decoraiile, plastice sau n culori le vor ocupa n faada sau n interiorul unei cldiri. 9. Stilul clasicismului englez Clasicismul a fost o micare de larg ntindere n arhitectur, pictur i alte arte vizuale care a nceput n anii 1760 i a durat pn n anii 1840-1850. Clasicizmul-are scop s-l ajute pe om s ating idealul frumuseii morale. Obiectivul acestui curent este de a exprima mreia puterii regale i, n acest sens, noul stil se distaneaz de fantezia i emoia barocului italian pentru a impune o viziune monumentala bazat pe linii drepte, orizontale i verticale, pe echilibru, claritate i raionalitate. Curentul Clasicismului se extinde pe suprafaa ntregii Europe, orae transformate n adevrate muzee de arhitectur clasic, el continund s fie o for academic major pe tot parcursul secolului al 19-lea. Cu toate astea, de la sfritul secolului nainte, stilul ncepe a fi considerat anti-modern sau chiar reacionar n anumite cercuri influente de critici Acest stil s-a format din adaptarea stilului Ludovic-XIV-lea si greco roman.Principalele caracteristici sunt: -armonie intre proportii -mobilier fin,usor,elegant si constructie comoda -ornamentatie fina,clara -elemente decorative marunte Mobilier Fotolii putin tapitate,forme specifice engleze,spatarul prelungit din picioare,bratele scaunelor la fel tapitate,bratele care sunt netapitate sunt in forma de arc,sezuturile sunt tapitate. Canapelele-spatarul puternic curbat,aveau 5-8picioare ,inclinate spre exterior. Biroul-format din doua corpuri laterale si cu 2-3 sertare. Mobilierul era facut in stil original,cu forme ovale. Scaunele au forme variate cu sezutul tapitat. Masa de perete-consola,avea forma de semicerc,picioare sculptate.

12. Stilurile functionalismului si costructivismului Functionalism Atitudinea functionalismului despre design poate fi redata prin sloganul: forma urmeaza functionalitateasi idealul era de a crea un materealizm contopit cu functionalizm.Caracteristicele de prisos a formelor, ornamentatiile si incarcaturile de culori sint eliminate, si unicul criteriu ramine a fi eficiena de dezvoltare, exploatarea, ntreinerea i utilizarea. Sarcina designer-ului, din acest punct de vedere este de a expune i s clarifice, nu, de a nfrumusea.Aceasta atitudine a design-ului este similara celei a arhitectilor moderni Mies van der Rohe si Le Corbusier(Intr-adevar Le Corbusier a fost cel ce a caracterizat cladirea ca o masina de a trai.)Functionalismul este preocupat de standardizare i sistematic organizarea, de rupere a unui sistem in subsisteme, si reducind variatiile intre parti, in structura si modul de constructie, si de asemenea in utilizarea proprie. Functionalismul impune un anumit nivel de control asupra acestei utilizri.Functionalismul in arhitectura este de multe ori interpretat ca exigente cldiri auster si emotional neutru. Aceasta nu se poate potrivi designului Le Corbusier, mai ales a caselor private,despre care el insusi spunea cladirile creaza poezie. Se respecta doctrina in arhitectura ca forma cladirii trebuie sa fie determinata din considerente practice, cum ar fi utilizarea, materiale, precum i structura spre deosebire de atitudinea acestui plan i structur trebuie s respecte o imagine preconcepute.Reprezentant al stilului functionalist-Alvar Aalto,i-si dorea sa foloseasca numai materiale naturale si de calitate superioara iar cladirile ridicate sa fie in armonie cu mediul.idealul sau-echilibru intre frumusete si utilitateConstructivizm-Curent artistic care concepe creatia artistica ca o constructie din forme lipsita de continut emotiv. Constructivismul este o micare artistic ce s-a nscut n Uniunea Sovietic imediat dup Revoluia bolevic. A fost influenat de futurismul rusesc i suprematismul fondat de pictorul Kazimir Malevici.Suprematismul tindea spre o total abstracie geometric, spre valori metafizice asociate cu materiile sau structurile. Kazimir Malevici teoretiza "contiina cosmic" (P.D.Uspenski): "Pictura mea nu aparine numai Pmntului, Pamntul a rmas n urm ca o cas devorat de viermi." (Malevici). Constructivismul era privit ca o nou estetic, ca un efort de a armoniza arta cu producia industrial, ca un efort de a -i uni pe intelectuali i pe muncitori, de a terge graniele dintre munc i art. Ca o miscare moderna prima raspindindu-se in Rus datorita pictorilor din acea perioada 1913, Vladimir Tatlin si Naum Gabo, aceasta tendinta s-a raspindid si in Europa de Vest la inceputul 1920. Constructivistii chemau spre unirea artei cu stiinta si tehnologia. Initiatorul aceste miscari era Cicerin(1889-1960) care a scris primul manifest Znaem, si a fost practicianul sale cel mai radical, n conformitate cu principiul de exprimare maxim folosind minimum material.

8. Stilurile clasicismului Clasicismul a fost o micare de larg ntindere n arhitectur, pictur i alte arte vizuale care a nceput n anii 1760, a atins apogeul ntre anii 1780-1790 i a durat pn n anii 1840-1850. Acest curent a rsrit n mare parte ca o reacie mpotriva rmielor stilului Baroc i senzualului i frivolului stil decorativ Rococo, care a dominat arta europeana ncepnd cu anii 1720. Dar un i mai profund stimul a fost un rennoit i profund studiu tiinific manifestat faa de antichitatea clasic ce a rsrit n Secolul 18. Astfel, interiorul e decorat in stil clasic - este o incapre cu form regulat, luminoasa, radiind de pace i un confort stabil al familie. Asa interior nu este cu suprancrcat cu detalii, este foare retinut, cu mult gust si respectabilitate. n interioarele clasice, de obicei, sunt o multime de oglinzi care s largeasca camer i conferindu-i o luminozitate i strlucire. Coloane cu capitalele de bronz care foarte organic completeaza interioarele, seminee de marmura. Schema g eneral de culoare mobilier de culoare alb, n combinaie cu aur si culori pastelate pe tapierie i perei, sau, opiune, de asemenea, foarte populare, mobilier de calitate, de culoare lemn natural, cu un finisaj de bronz i albastru-verde sau nuante pastelate pe tapiterie textile, draperii. Textile decorative, create special dupa tehnologii noi, pstrarea toate caracteristicile modelelor clasice, are o mare paleta de culori i o mai mare rezistenta. O varietate de tesaturi: matase, satin, bumbac, mtase artificial, brocart, sau un motiv clasic sunt combinate cu forma de mobilier tapitat si culoarea lemnului. Perdele si draperii a ferestrelor au o forma dificila, dar graiose cu falduri generoase, mpodobesc ferestrele i interior. ntr-finisare folosind o perie sau similar in ton si textura de material. Pentru lumina, de cele mai dese ori sunt utilizate candelabre de cristal, piatra naturala sticla scumpa.Foarte bine arata in astfel de interioare si lutrele cu plafoanele din bronz sau aurite, in forma de luminare. Englez: Caracteristici:-forme drepte si ovale; -linii plane,drepte; -mobilier fin,usor,elegant si constructie comoda; -ornamentatie fina,clara; -elemente decorative marunte; -armonie intre proportii

10. Stilul Clasicismului francez (Empire) Clasicismul a fost o micare de larg ntindere n arhitectur, pictur i alte arte vizuale care a nceput n anii 1760 i a durat pn n anii 1840-1850. Stilul clasic francez are o tendinta catre stilurile clasice grec si roman, cu formele lor pline de echilibru si frumusete. Aceste tendinte au aparut ca o influenta a senzationalelor descoperiri arheologice ale oraselor romane Pompei si Herculanum din Italia, precum si a unor morminte ale vechilor faraoni din Egipt. Astfel a aparut in Franta asa numitul stil clasic, mai numit si st. Ludovic al XVI. Forma obiectelor de mobilier era mai simpla decit in rococo, insa cu proportii armonioase, o tinuta foarte eleganta si echilibrata, cu aspect exterior mai legat de constructia si functionalitatea lor. Valoarea artistica si constructiva a stilului se remarca prin echilibrul sau decorativ, cel al proportiilor volumelor si suprafetelor si mai cu seama armonizarea placuta a elementelor constructive si decorative si nu in ultimul rind confortul obiectelor de mobilier.Mobilier-bufetul-compus din partea inferioara care era o comoda si partea superioaradin rafturi,usile erau plane si masive,mobilierul de sezut -erau cu sezutul mai jos,spatarele inalte,din linii curbe.Esentele lemnoase pentru mobilierul acestui stil au fost mahonul matasos, cu fibre pronuntate, sub forma de furnir sau ca lemn masiv, precum si palisandrul, nucul, fagul, artar, stejar, abanos. Pentru estetica mobilierului au fost apreciate mult in acel timp fibrele noduroase, sau alte defecte de structura, care ofereau posibilitatea obtinerii unor efecte estetice pe suprafetele mobilierului. Finisarea sa realizat prin colorarea lemnului, prin bronzare si aurire, vopsire in alb sau alte culori deschise, prin lacuire si unele efecte de nuantare a culorilor furnirelor prin ardere cu nisip fierbinte. Ornamentatia mobilierului clasic francez este lucrata cu un deosebit si pronuntat profesionalism, avind un caracter de subliniere a formelor de eleganta si simetrie foarte echilibrata, folosind in majoritatea cazurilor motive ornamentale tip, repetate. Sa realizat prin pictura sau sculptira cu bronzari si chiar din portelanuri, sau intarsie, fiind lacuita, vopsita sau aurita simplu. Influenta clasica a artei antice greco-romane sa evidentiat in constructia si ornamentatia mobilierului, prin folosirea coloanelor, pilastrilor, acanturi linistite si mai simple, frunza de laur si maslin, vase decorative s.a.Insa au aparut si alte elemente decorative precum medalioane ovale si rotunde, ghirlande de flori si frunze, buchete legate cu panglici, siraguri de perle s. a

13. Stilul Art Deco Paris - 1925, a avut loc o expozitie internationala de Arte Decorative, care abreviat-Art Deco- a ramas denumirea stilului nou creat. "FRANTA", SPUNEA ISTORICUL FRANCEZ ERNEST RENAN, "ESTE FACUTA PENTRU DANTELE, NU PENTRU CARPE DE BUCATARIE." Aceasta gluma caracterizeaza si explica intreg fenomenul Art Dco, o explozie a luxului francez in plin stil modernist international in perioada interbelica. Dupa pagubele Primului Razboi Mondial, pentru a implini cererea de locuinte ieftine, arhitectura si artele utilitare adoptasera noua conceptie "functia creeaza forma". Ambientul incarcat cu sinuoase vegetale ale stilului precedent, Art Nouveau, de la 1900, fusese inlocuit cu suprafetele plane, curate, ale cuburilor rezultate din turnarea betonului armat sau din carelajele din metal si sticla. Modernismul - asa cum era inteles in Germania de Scoala Bauhaus, in Olanda "De Stijl" sau in Franta de Le Corbusier - insemna realizarea unor prototipuri multiplicabile industrial in serii mari si la un pret ieftin, avand drept calitati estetice armonia proportiilor, a volumelor mari si a culorilor plate. Reactia productiei de lux din Franta s-a manifestat rapid, prin organizarea in 1925, la Paris, a unei expozitii internationale grandioase de arte decorative, denumita mai tarziu, pe scurt "Art Dco". Aceasta oferea obiecte create de artisti, unicate scumpe. Influentate inevitabil de stilul dominant, modernist-cubist, in formele geometrice si ritmul sacadat al compozitiilor, amintind de jazzul contemporan, exponatele erau realizate din materiale rare, lemn exotic, fildes, cristal, etc. Astfel, unele fotolii erau tapitate cu piele de sarpe sau de rechin, ca gentile sau pantofii de dama, vasele sau scrumierele erau lucrate din marmura sau alabastru ori din metal incrustat cu pietre pretioase, iar sticla, in forme gratioase de flori sau fluturi, era semnata de nume celebre ca Lalique. Prin profuziunea podoabelor si ornamentelor, Art Dco relua si continua de fapt spiritul Art Nouveau, furnizand, ca si acesta, obiecte destinate celor avuti. Desi Expozitia Artelor Decorative se intitula "Internationala", la ea nu au participat tocmai tarile in care realizarile noului val modernist-industrial erau cele mai populare, adica Germania sau Olanda, iar pavilionul lui Le Corbusier a fost marginalizat. Art Dco nu a insemnat insa numai aur si diamante veritabile. Au aparut pe piata si noi materiale sintetice, ca bachelita - care putea fi turnata, inlocuind cu succes nu numai esente de lemn, de pilda pentru carcase de radio -, dar si carapacea de broasca testoasa sau chihlimbarul, pentru podoabe sau flacoane de parfum. Moda vestimentara corespunzatoare miscarii Art Dco era realizata de Haute Couture, de casele de moda, care ii imbracau pe membrii familiilor regale si nobiliare sau pe marile actrite in toalete elegante, unicate, cusute pe masura. (Paul Poiret, Madeleine Vionnet, Jeanne Lanvin, etc.). Bijuteriile veritabile se cumparau de la Cartier sau Tiffany, dar existau si imitatii ieftine, ca si azi.

11. Stilul Art Nouveau Odata cu cresterea economica si prosperitatea din Europa a aparut noi directii in designul de interior.Primele semne clare ale stilului i micrii pot fi recunoscute n anii 1880 n desene realizate sub influena micrii artistice Arts and Crafts, aa cum ar fi acelea ale arhitectului i designerului Arthur Mackmurdo. Alturi de aceste desene, lucrri n fier forjat sau anumite desene de textile derivate din forme vegetale des folosite n designul epocii trzii victoriene sunt printre cele mai bune exemple ce ilustreaz nceputurile micrii artistice Art Nouveau.Un punct de maxim n evoluia Art Nouveau a fost Expoziia Universal din anul 1900, inut la Paris, n care acest stil considerat "modern" a triumfat n absolut orice. La expoziia de la Torino din anul 1902, Art Nouveau probabil a atins apogeul su, ntruct designeri din fiecare ar european, unde stilul a fost prezent, au expus ceea ce au avut mai valoros.Dei Art Nouveau a fcut uz masiv de cele mai multe din inovaiile tehnologice ale sfritul secolului al 19-lea, folosind frecvent fier i buci mari de sticl de form neregulat, odat cu startul primului rzboi mondial, natura puternic stilizat, migloas i individualizat a designului Art Nouveau, care era scump de realizat, este abandonat din ce n ce mai des n favoarea unui modernism liniar, simplu i ieftin de realizat, care era, n acelai timp, mai apropiat de estetica simplificatoare i relativ brut a designului industrial.Denumirea micrii Art Nouveau a provenit de la numele unui magazin din Paris care expunea obiecte i elemente caracteristice stilului. n Germania i rile scandinave se folosea termenul nemesc Jugendstil (stilul tinerilor). n Anglia a devenit comun numele de Lyberty Style tot de la denumirea unui magazin de design interior. Direciile Art Nouveau pot fi trasate n ilustrri grafice, tipografie, postere i reclame, picturi i sculpturi, design vestimentar, bijuterii i obiecte decorative (ceramic, vesel, argintrii, rame, lmpi) i pn la elemente de design interior i arhitecturale. Ca i caracteristici sunt elementele decorative i imprimeurile cu rsuciri ce pornesc de la imaginea unei flori sau plante. Liniile curbe, vrtejurile, temele inspirate din lumea botanic, i curbele fantastice reprezint stilul Art Nouveau. Gama de culori a curentului Art Nouveau este destul de linistita si ponderata - predomina nuantele palide de verde oliv, galben mustar si brun. Accentele violete, purpurii si albastru indigo completeaza o paleta retinuta, care lasa loc liber de manifestare jocului exuberant al formelor. Acest stil este caracterizat prin linii care curge cu o tendin clar de a asimetrie, ornament stilizate, plasticitate, eleganta si abundenta de motive de plante. n design de mobilier stil decorativ este atins, mai degrab de un numr mare de linii fantastice - contururilor, ondulata, de cabinete u, subire, picioare rasucite de mese i scaune dect sculptate i ncrustat. Textile- plin de draperii, o imagine de flori stilizate, stuf, lebede. Pereii sunt vopsiti n culori pastelate, precum i de fond, este diluat cu culori ,picturi ornamentale mai saturate- vaze de flori, sculptura - acestea i alte detalii frapante fac interiorul mai senzual si emotional bogate.Un element esenial al interiorului, n Nouveau Art este un candelabru, Bra sau candelabru de alam, cu aplicarea unui strat special de alam i, bineneles, mobilier antic, de preferat forjat sau lemn, dar cu curbate picioare sculptate.Designerii Art Nouveau au selecionat i modernizat cteva dintre cele mai abstracte elemente ale Rococoului, aa cum ar fi texturile de tip "flacr" sau "scoic i a promovat consecvent utilizarea extrem de stilizat a motivelor existente n natur, extinznd domeniul "natural" la orice este inspirat de via, de la ierburi marine la muguri florali i de la formele nevertebratelor, a insectelor n special, la curbele ce se regsesc n feline i psri rpitoare n Spania figura cea mai remarcabil a curentului a fost Antoni Gaud (1852-1926). El a adus elemente noi ale stilului prin decoraiuni i detalii neobinuite. S-a inspirat din lumea animal i botanic i a realizat opere arhitecturale unice n lume. Casa Batlo cu acoperiul su n form de coam de dragon cu solzi, este una din cldirile lui Gaudi, dar culorile, formele curbe, neregulate, mozaicul multicolor, sculpturile cu forme fantastice ne impresioneaz atunci cnd vizitm i celelalte obiective turistice marca Gaud: Parcul Gell, Casa Mila. 17. Stilul Country Acest stil este in primul rand un stil al contrastelor, a carui prima caracteristica o reprezinta excesul de lemn. Country se adapteaza specificului fiecarei zone geografice, de aceea se vorbeste de un stil english country, french country, american country etc. Stilul country mizeaza pe confort si design rustic, si anume coarne de cerbi pe pereti, piei de animale, parchet, seminee, vase din lut, vaze cu flori uscate, covoare pufoase din lana, pleduri cu franjuri, linguri si boluri din lemn ornamentale, fotografii inramate, cosuri din nuiele si, in general, multe materiale tip vintage. Mobilierul este simplu, lucios, cu linii drepte si aspect invechit, cu foarte putine ornamentatii si in culori inchise. Aspectul de vechi al mobilei este pus in contrast cu diverse accesorii, vase de portelan atarnate pe pereti, sfesnice din cristal, tablouri in culori calde, perne cu motive florale, pereti tapetati in culori deschise, veioze cu abajurul mare, din panza, tablouri cu rama subtire din lemn aurit patinat. Draperiile sunt un accesoriu nelipsit pentru acest stil. Ele aduc o nota de eleganta intregii incaperi. De asemenea, sunt preferate mesele inalte, rotunde, acoperite de fete de masa brodate, lustrele cu multe brate cu aspect invechit, cuierele stil dulap, oglinzile mari inramate pentru baie. Culorile specifice acestui stil sunt negru, rosu inchis si alb pentru mobile, iar accesoriile au culori florale stralucitoare. In prezent adeptii stilului country isi decoreaza interioarele in acest mod pentru a se simti in legatura nemijlocita cu natura, intrucit toate elementele utilizate pentru interioare sunt naturale si nu include materiale plastice sau suprafete din materiale moderne. Elemente decorative in stil country - pleduri de panza, creton, cu texturi moi si materiale care par facute manual sunt perfecte pentru ferestre. Panzeturile vechi, folosite ca accente, dau un farmec aparte; - paleta de culori cuprinde de la tonuri supuse (alb-crem pana la nuante pamantii) pana la culorile primare si pastelate; - pentru un aer rustic, lasati barnele expuse si acoperiti peretii cu paneluri din lemn de pin; - pentru un aspect country contemporan, zugraviti peretii in alb; - pentru pasionatii de colectii de tip country, sunt la mare pret obiecte de arta traditionala, unelte de lucru, cosuri de nuiele si nu numai, jucarii vechi, Stilul country este preferat mai ales la decorarea caselor, deoarece stilul merge foarte mult pe o armonizare a interiorului cu exteriorul 22. Stilul African Stilul de amenajare african, exotic si atragator, se inspira din arta traditionala africana prin culorile indraznete, motivele decorative de forme neregulate si materialele naturale.Confortul, caldura, accentele exotice si elementele naturale cu texturi puternice sunt caracteristicile predominante ale acestui stil.Materialele preferate sunt ratanul, bambusul si pielea. In ceea ce priveste motivele decorative, animal print-urile sunt de nelipsit. Acest stil combina culorile provocatoare, aerul exotic si elementele naturale si se caracterizeaza prin texturi pronuntate, expresive si prin accente traditionale si calduroase. Elementele de decor cu specific african, sunt obiecte sculptate in lemn, ornate cu flori, frunze sau pamant, vopsite in culori expresive si pronuntate. Mastile, statuetele, vasele, cosurile sau armele tribale fascineaza prin originalitatea loc, specifica traditiei continentului negru. Instrumente specifice artei muzicale africane, precum tobele sau instrumentele de suflat, au, de asemenea, un aer tropical si extravagant. Tesaturile sau materialele textile, in culorile lor stralucitoare si ametitoare, se pot incadra foarte bine pe mobilierul sau peretii unei incaperi. Pentru pereti sau podea se poate folosi parchet sau lemn din copaci exotici precum palmierul, abanosul, ratanul, acaju-ul, teakul sau bambusul. Culoarea maronie, galbena, aurie, pamantie, rosiatica sau ciocolatie, ar trebui sa existe in cutia de vopsea atunci cand camera este renovata. Blanurile, coltii, penele si pielea animalelor din jungla sau savana africana, pot ransforma o simpla camera intr-un minisafari.

15. Stiluri contemporane Stilul contemporan (sau modern, asa cum il numesc unii)-este un stil care nu este legat de trecut,dar care a inglobat doar trasaturile de design specifice sf.sec.XX si chiar sec.XIX. Se caracterizeaza prin linii clare si suprafete netede, fara detalii complicate. Asta nu inseamna ca locuinta va arata neaparat rigida, rece si sterila, asa cum suntem tentati sa credem. Zilele mobilierului masiv si ale decoratiunilor excentrice au trecut, iar incaperile contemporane reprezinta o combinatie de confort si elemente functionale, care contribuie la crearea unui spatiu aerisit si degajat. Pentru a obtine aceasta imagine in locuinta dvs, trebuie sa tineti cont de cateva aspecte, legate de: culoare, accente metalice, textura, tonurile lemnului si lumina. Culoarea -bazata mult pe contraste.Designul ambiental contemporan merge indeosebi pe nuante si tonuri neutre. Astfel ca, atunci cand vopsiti peretii, alegeti umbre de maro, crem, gri sau alb pur. Deoarece culorile neutre pot induce deseori stari de plictiseala, asigurati-va ca in spatiul locuibil exista mici pete de culoare si accente in nuante vibrante. Aceste accente pot fi realizate si prin vopsirea unuia dintre pereti intr-o culoare mai puternica, prin adaugarea unei canapele rosii sau a unui accesoriu stralucitor (pernite decorative, covoare, paturi sau obiecte de arta). Aveti grija numai sa nu incarcati decorul, sa "supraaccesorizati", deoarece cheia designului contemporan este simplitatea. Accentele metalice Otelul inoxidabil, nichelul sau cromul reprezinta metalele predilecte folosite in designul contemporan, pentru cadre sau pentru finisaje. Mobilierul, obiectele de iluminat, accesoriile din baie, confectionate din aceste metale confera spatiului un aer elegant. In plus, accesorii, precum: carligele de garderoba, barele pentru prosoape sau rafturile din sticla cu cadre metalice dau un aspect elegant intregii locuinte. Textura Pentru a completa liniile clare, culorile neutre si accentele metalice folositi materiale precum: matasea, olanda sau lana, pentru a asigura locuintei un aer mai natural si mai primitor. In baie va puteti juca cu texturile, introducand in decor covorase din fire neregulate (ciufulite), prosoape colorate sau perdele de dus. In camera de zi texturile pot fi utilizate pentru pernite decorative, draperii sau tapiseria mobilei. Textura poate fi adaugata, de asemenea, si la pereti. Noile tapete, confectionate din panza, pot reprezenta modalitati interesante de a adauga adancime suprafetelor verticale. Retineti un sfat care v-ar putea ajuta: stati departe de modelele elaborate sau de detaliile complicate, pentru ca, in caz contrar, veti obtine un efect confuz, inadecvat unui decor contemporan. Lemnul Cand vine vorba despre suprafetele din lemn, designul contemporan se bazeaza pe extreme: modele in culori foarte deschise sau in tonuri foarte inchise. Atunci cand introduceti lemnul in decorul contemporan nu va limitati numai la masuta de cafea, ci utilizati suprafetele din lemn in accesorii precum: rame pentru fotografii, ghivece pentru flori (in general, de dimensiuni mari) sau rafturi. Simtiti-va liber sa adaugati lemn oriunde credeti ca este necesar, avand grija ca acesta sa se armonizeze cu intregul si sa aiba nuanta potrivita.Iluminatul Iluminatul este extrem de important in designul contemporan, adesea fiind considerat elementul esential in ambientarea spatiului. Atunci cand alegeti obiectele de iluminat pentru locuinta dvs variantele sunt multiple. Retineti ca obiectele contemporane utilizeaza metalele si culorile indraznete, pentru a se armoniza cu celelalte elemente metalice sau pentru a crea accente. Foarte populare sunt lampile de podea sau spoturile.corpurile de iluminat sunt opere in arta moderna,cu linii drepte,finisaje metalice,creind contraste si scaldind peretii in lumina.

16. Stilul Minimalist Stilul minimalist este adesea confundat cu designul modern. Specialistii sustin insa ca acesta reprezinta mult mai mult. Minimalist poate insemna deopotriva retro sau modern. Minimalismul respinge necesitatea dimensiunii sociale, sau orice alta aluzie la istorie, politica sau religie, scopul sau esential fiind de a crea obiecte interesante si frumoase, nimic mai mult. Artistii care au adoptat aceasta maniera de lucru folosesc in compozitii cat mai putine culori, forme, linii. Termenul a fost pentru prima data folosit de David Burlyuk intr-un catalog pentru o expozitie de pictura semnata John Graham, eveniment care a avut loc in 1929 la New York. In scurt timp minimalismul si-a facut intrarea si in arhitectura. Ludwig Mies van der Rohe, arhitect, a propus formula "mai putin este mai mult" ce descria perfect strategiile lui estetice si punea accent pe structura interna a constructiei, eliminarea peretilor interni si planul deschis, structura constructiei devenind astfel o fatada puternica, transparenta, eleganta, si mai ales neobisnuita. Mobilierul modern si minimalist nu trebuie sa fie atat de rece pe cat se tem multi, sau sa aiba ceva din raceala unei manastirii, ci trebuie sa fie simplu, practic si placut din punct de vedere estetic, fiind asadar nevoie sa se gaseasca un nivel de simplitate potrivit.Materiale contrastante Atat la nivelul pieselor de mobilier, cat si la cel al intregului ansamblu exista tendinta de a combina sau alatura materiale contrastante. Cele neconventionale, specifice modernismului (sticla, metal, plastic), se mixeaza cu tesaturi naturale, piatra, lut, caramida, lemn masiv sau MDF furniruit natural. De asemenea, pe langa wenge si zebrano, revin in forta finisajele clasice, precum nucul si ciresul. Dar minimalismul inseamna si joc intre mat si lucios, intre reflexe metalice, transparenta sticlei si textura calda a textilelor si lemnului. Culoare In afara de texturi, un alt element pe care se pune mare accent in definirea acestui stil de amenajare interioara este culoarea. Ea se regaseste la nivelul peretilor, al accesoriilor textile si obiectelor decorative, insa intr-o paleta restransa. Trebuie precizat ca efectele cele mai interesante se obtin cu ajutorul contrastelor. Pentru decorarea peretilor exista mai multe variante: o singura culoare, culori diferite si intense, tonuri naturale pastelate, tablouri cu dimensiuni dominante, intr-o cromatica puternica, tapet cu tipare indraznete, in stil baroc, sau cu arabescuri, folosit pentru un singur perete etc. Aceste elemente introduc in decor nuante sclipitoare. Accentele de culoare devin din ce in ce mai putin solare ca in trecut. In stilul minimalist, lumina devine un artificiu artistic. Corpurile de iluminat au forme ciudate (globuri, triunghiuri, conuri) si sunt realizate din otel, alama, aluminiu si sticla (fie alba, fie in culori intense). Lumina-unul din aspectele minimalizmului,lumina directa,indirecta si difuza,puncte de lumina care pot mari spatiul,acoperi un zid,reflecta culorile,lumina anumite obiecte sau traseu. Ca o sinteza de final, mesajul minimalismului ar fi: renuntati cu gust la obiectele in plus!

19. Stilul Italian si scandinav Stilul italian si cel scandinav sunt niste stiluri cu particularitati regionale, aparind si dezvoltinduse in tarile de origine. Italia: tara soarelui si a copacilor de maslin Clima calda a acestei tari a permis dezvoltarea unei arhitecturi si design particulare. Cind se vorbeste de stilul italian, involuntar imaginatia este inundata de imaginea unei plantatii de vie din Toscana, linga care se ridica o casa rustica, cu terasa spatioasa si o familie mare. Intradevar, drept particularitate de baza a stilului italian sunt terasele largi, care sunt o continuitate a bucatariilor, nefiind limitate de praguri. Nu lipsesc geamurile mari, de la pardosea la tavan, prin care se deschid minunatele privelisti rustice. Interioarele sunt caracterizate prin joc de culori si nuante, predominind cele calde, pastelate, cu accente indraznete de mobilier sau accesorii. Nu lipsesc tesaturile translucide si transparente pentru cuverturi de pat si perdele traditionale. Stilul are trasaturi rustice, cu mese pentru familii mari, ovale sau patrate, neaparat acopetite cu fete de masa de in si frumoase compozitii florale. Se poate face o categorisire in stilul italian: cel rustic traditional si cel modern, creator de mobila exclusiva, bogata si sofistticata. Elementele esentiale, specifice stilului scandinav, sunt culorile deschise, lumina si lemnul. Iernile lungi si mohorate, cu inserari rapide si lipsa luminii naturale au produs reabordarea completa a amenajarilor interioare, mizandu-se pe culori luminoase si pe efectele produse de corpurile de iluminat. Pe de alta parte, lemnul, atat de abundent in tarile nordice, a determinat designerii scandinavi sa-si impuna propria maniera de expresie, creand obiecte de mobilier originale, cu forme organice, realizate din lemn deschis la culoare, asociat cu metal cromat sau piele. include trei stiluri nordice diferite: country, Gustav si Scandinav modern. Fiecare din acestea au in comun o paleta de culori cu nuante deschise, proaspete si o abundenta de piese de mobilier de lemn facute sa contrasteze cu mediul natural intunecat din acele zone. Caracteristicile distinctive ale stilului country scandinav sunt podelele din scanduri late, lasate in stare naturala sau pictate, mobila facuta din lemn de mesteacan sau pin si materialele textile cu modele minimale, in nuante albe, spalacite. Stilul Gustav e o imbinare intre stilul country si o gama de culori mai luminoasa, cu accente elegante, precum candelabrele de cristal si finisaje in linii curbe, delicate. Stilul scandinav modern a evoluat din miscarea moderna din anii 1930. Prezinta aceleasi tipuri de lemn deschis la culoare dar cu accent mai mare asupra liniei si formei. Aspectul e punctat cu explozii de culoare in zone cu suprafete mici (covoare sau lucrari de arta). 23. Factorii ce determina alegerea stilului in interior Caminul este, intii de toate, oglinda spiritului nostru. E locul in care gasim acea continuitate dintre interior si exterior, e spatiul in care se destind visurile, gindurile, munca si reflectiile fiecaruia. Pe linga scaunele confortabile, paturile relaxante si locurile de depozitare a tuturor maruntisurilor, caminul ne da ocazia sa exprimam ceea ce suntem la un moment dat. Astfel o casa inseana mult mai mult decit un simplu acoperis deasupra capului. Locuintele ar trebui sa umple de buna dispozitie, sa ofere protectie, sa reprezinte un loc al relaxarii si al cladirii pentru toti cei carei calca pragul. Astfel stilul incaperii poarta un rol mult mai mare decit se crede aparent. Prin urmare cind se alege stilul intro incapere, recomandabil este ca sa apara o serie de intrebari la care, odata gasite respunsurile, usureaza considerabil determinarea stilului interior. Ar trebui s in cont nu numai de gusturile i preferinele detinatorilor locuintei in cauza, dar locaia i dimensiunea de camere, scopul lor, tipul de ferestre, tavane inalte si multe altele. O mare importanta o are gama coloristica, prin urmare trebuie sa se tina cont de punctele cardinale spre care isi au iesire geamurile din incapere, in scopul de a corecta deficientele vizuale in camera. Se crede c alegerea stilului interioare depinde de tipul de temperament i de caracter. Astfel, melancolic prefer s dea casa lui n vederea romantic, folosind materiale de interior, cum ar fi lemn i piatr natural, i esturi lenjerie, picturi, culori pastelate si forme rotunjite. Interioare abordare flegmatic, executat n stil clasic, ntr-o schem de culori gri-maro. Completnd interioarele acestor mobilier masiv. Pentru sanguin adecvat ar fi pentru apartamente i case decorate cu cele mai recente de moda, cu o abundenta a deciziilor si a lucruri neobinuite i a oglinzi i culori strlucitoare. Principalul lucru pentru coleric funcionalitate i capacitatea de a transforma camera n orice moment. Stil interior complet depinde de gusturi i de gndire a proprietarului. De asemenea nu se pot neglija urmatoarele intrebari: care este destinatia camerei sau interiorului, cine foloseste mai des aceasta incapere, ce trasaturi arhitectonice importante prezinta camera, ce sentimente si emotii se doreste ca sa transmita spatiul respectiv.

18. Stilul High Tech Stilul high tech este un stil contemporan, preferat cu predilectie in tarile inalt dezvoltate, care au tendinta de a scoate inutilul excesiv al accesoriilor si optind pentru spatiile mari si libere. Acest stil se poate usor recunoaste dupa balustrade si suporturi din metal, tavane false pe mai multe planuri, astfel incat sa creeze efectele de lumini, pereti din sticla, accesorii care sa se incadreze cu ideea de inalta tehnologie. High tech se refera la tehnologia de ultima ora imbinata cu arta si este considerat un stil industrial. High tech este preferat de cei care vor sa-si transforme casa intr-o adevarata imagine a viitorului dintr-un film science fiction. Numele de high-tech a aparut odata cu aparitia cartii lui Joan Cron de la sf. sec XX. Stilul respectiv se utilizeaza in special in constructiile arhitecturale si in designul interior. Accentul din acest stil se pune pe materiale industriale, noutate si soc, dinamism, evidentierea puterii tehnologiei. Se introduce inedit mobila realizata combinativ: metal, lemn, sticla, plastic, preferandu-se simplitatea in decorare, fara incarcaturi. Sa renuntat la formele simple, patrat, dreptunghi, cerc, acestea combinandu-se unele cu altele, si s-au realizat mobile cu forme si combinatii neobisnuite. Metalul cromat, lustruit sau lucios il intalnim peste tot, de la obiectele din bucatarie, la manerele balustradelor, clantele de usa sau scari interioare metalice, in spirala. Cat despre pardosea, aceasta pare desprinsa dintr-o fabrica sau o cladire comerciala: beton aparent, placi ceramice monocrome. . Atunci cand exista, tapiteria ia forma tesaturilor in culori puternice, primare. Mare parte dintre piesele de mobilier au scheletul de metal expus privirii.Corpurile de iluminat sunt integrate in tavanele sau peretii falsi. De asemenea, s-a incercat eliminarea unitatilor separate si integrarea lor in acelasi spatiu, astfel incat bucataria si dormitorul devin niste extensii ale living-room-ului. Stilul high tech are tangente evidente cu stilul industrial, minimalist si modern, cu unele diferentieri particulare.

20. Stiluri orientale n lumea designului , stilul oriental-a exprimat mult timp o vraja asupra lumii occidentale. Mereu la moda, acest tur de for, uneori, dispare din scena interiorului, ca sa apara spre sfirsitul sezonului iarasi ca o tendinta noua. Nu conteaza ce stil este abordat, aceasta tema orientala veche de multe secole continue sa captiveze de la clasic la contemporan. Stilul oriental, cu influentele sale Chineze si Japoneze, a avut o mare raspindire in 1987 printre formele si materialele ca foi de orez, pin si rachita. Paleta de culori concentra nuante moi ca rozul si verdele de minta. Orientalul a adus diverse ornamente (cum ar fi aurire i lcuire), amestecate cu subtile forme contemporane. n anul urmtor, styling japonez i chinez a fost show-ncasetat cu percutare excentric n palet mai profund, mai bogat cu structurare stilizate, cum ar fi flori, pagode, psri i kimonos. Styleul din Asia au continuat s domine pn n 1990, cnd a sczut de pe scen pn n 1996. n acest moment, stilul de ansamblu a luat o intorsatura contemporan, concentrndu-se asupra desenelor i modelelor japonezo-a inspirate n mod constant pentru urmtorii civa ani. De la sfritul secolului, accentul a fost ferm pus pe abordarea Zen de decorare. Mesele de forme variate, rotunde sau poligonale de dimensiuni mici, msuele scunde cu unul sau trei picioare, acestea avnd o ntrebuinare rspndit, ntruct musulmanii stteau jos i pe covoare. Paravanele au fost foarte bogat ornamentate cu elemente decorative sculptate, traforate sau ncrustate pe ntreaga lor suprafa. Etajerele i unele suporturi nalte n form de X au fost folosite pentru pstrarea obiectelor de artizanat sau susinerea covorului. Acest stil a mai creat ui i lambriuri pentru interioare, ncrustate cu sidef, ivoriu, aur, argint, aram.