Sunteți pe pagina 1din 7

SCÃRI

Alcãtuire. Tipuri de scãri

Stabilirea dimensiunilor treptelor:


Se recomandã sã existe urmãtoarea relaţie:
2h + l = 62 … 64 cm
2h + l = 58 … 60 cm
Pentru grãdiniţe: hmax = 15 cm
Pe o rampã maxim 16 trepte.

Dupã înãlţime scãrile sunt:


1. cu trepte joase h < 16,5 cm
2. cu trepte mijlocii 16,5 < h <
17,5 cm
3. cu trepte înalte 17,5 < h <
22,5 cm
astfel:
1. pentru clãdiri monumentale,
spitale, clãdiri cu cel puţin P+4E
2. scãri principale şi secundare la
clãdiri cu mai puţin de P+4E
3. scãri exterioare şi scãri de
serviciu interioare

Proiectarea scãrilor cu trepte balansate


1. În mod obişnuit scãrile cu lãţime constantã
2. Treaptã balansatã: treapta cu lãţime variabilã; se extind şi în afara semicercului
3. Trepte întoarse: desfãşurate pe porţiunea semicercului

Metode grafice
La scãrile cu douã rampe drepte şi podeste intermediare, sensul de circulaţie se
schimbã prin intermediul podestului (fig. 1).
La scãrile balansate, întoarcerea rampelor se face prin intermediul treptelor (fig. 3).
Pentru balansare se vor respecta urmãtoarele condiţii.
- pe vangul exterior bmax = l + 20 cm.

Linia pasului se va trasa astfel:


- la maxim 50 cm pentru trepte cu l < 1,0 m
- la maxim 60 cm pentru trepte cu l > 1,0 m

Metoda graficã constã în:

- se traseazã linia pasului şi se


împarte într-un numãr par de
trepte
N – numãr
total de
trepte
balansate
n1 = N / 2; n1 – numãr de trepte
întoarse
- se prelungeşte prima treaptã
pânã în punctul A
- cu raza AE se traseazã un arc de
cerc pânã în punctul F
- arcul de cerc FE se împarte într-
un numãr egal de pãrţi
- din punctele 1’, 2’, 3’ se traseazã paralele la prima treaptã obţinându-se
punctele 1”, 2” etc
- se unesc punctele 1” cu 1, 2” cu 2 etc.

Tipuri de scãri

 Scãri din beton armat monolit


Se recomandã la clãdiri cu structurã de rezistenţã din diafragme în cadre.

Clasificarea:
- d.p.d.v. al sistemului de alcãtuire:
- scãri alcãtuite din elemente de suprafaţã (plãci din beton armat monolit):
rampã + podest
- scãri alcãtuite din elemente d suprafaţã şi lineare:
- rampã + podest + grindã de podest
- rampã + podest şi grinzi de podest şi vang.
Vangul grindã înclinatã. Pot fi amplasate în interior, în exterior sau la mijlocul rampei.
Plãci rezemate pe contur închis, rampa şi podestele sunt formate numai din plãci. Se
recomandã pentru deschideri mici şi mijlocii.
hpl podest > hpl rampã

1) Podeste nivel curent

Rampe

2) Plãci (podest + rampã) + grindã de


podest
La calculul grinzii de podest se vor lua în considerare reacţiunile date de vanguri.

4) Plãci încastrate în perete

 Scãri din beton armat prefabricat


Se recomandã pentru structurile din elemente prefabricate.
Avantaje:
- scurtarea duratei de execuţie a clãdirii
- reducerea lucrãrilor de finisare
- posibilitatea de lucru în orice perioadã

Clasificarea dupã sistemul de execuţie:


I) scãri din elemente prefabricate mici: elemente separate pentru gr. de pod…,
vanguri, plãci de podest, trepte. Treptele reazemã pe vanguri, îmbinare prin
sudurã.
II) scãri din elemente prefabricate mari:
- rampã + podeste

podest rampa
b.a. prefabricat
- rampã prefabricatã + ½ podeste

½ podest

 Scãri metalice
Sunt alcãtuite din grinzi de podest şi grinzi de vang.
Se recomandã pentru construcţii metalice.
Vangurile se confecţioneazã din profile U iar treptele se confecţioneazã din corniere.
Vangul poate avea:
1) secţiune constantã
2) dinţat (decupat) dupã forma treptelor

 Scãri din lemn


Se utilizeazã ca scãri interioare şi exterioare.
Se caracterizeazã prin greutate proprie redusã, montare uşoarã dar sunt combustibile.