RENASTERE

Perioada renastentista reprezinta mai mult un spirit decat un stil si aduce cu sine o atitudine noua in arte. Insasi
cuvantul "renastere" sugereaza acest lucru. Curentul artistic pornit din Renasterea Italiana se extinde treptat in toata
Europa. In Franta, stilul a fost adus de regele Charles VIII din Italia dupa invazia din 1494 din cadrul razboaielor
Franco-Italiene din prima jumatate a secolului al 16-lea.
Mobila, in mare parte din stejar dar in Franta si din nuc, era ceva mai functionala decat in stilurile precedente,
sculpturile erau mai detaliate si mai precise. Spre sfarsitul perioadei se observa accentuarea importantei formelor si a
liniilor. Ca modele de sculptura, frunza de acant ocupa un loc important, apoi forme de animale si diferite plante. Nu
sunt abandonate nici motivele gotice nici cele clasice. Chiar de multe ori ele sunt puse unul langa altul in aceeasi
piesa de mobilier. Piesele franceze tind sa fie mai usoare si mai delicate decat cele italiene cu mai multe motive
florale. Artistii francezi isi decorau mobila cu sulpturi adanci copiind arhitectura clasica - vitrinele si bufetele aveau un
stil arhitectural si semanau cu cladiri in miniatura cu coloane, balustrade si ferestre. De multe ori inspirarea vedea din
lucrarile lui Michelangelo sau Raphael sau desprinse din teme mitologice sau biblice.
In aceasta perioada apar si se dezvolta seminee din stejar sculptat in locul celor de piatra, sacaunele in forma de X si
oglinzile cu rama de lemn sculptat.
Scaunele cele mai folosite in Spania sunt asa numitele "saune de calugar". Saune rectangulare cu sezutul din panza
iar picioarele extinse formeaza manere.
Bufetele sunt realizate din doua parti, cea de jos si cea superioara. Partea de jos e sustinuta de cariatide sau inchisa
cu usi intens decorate. Partea de sus, compusa din usi sculptate care, atunci cand se deschid, lasa la iveala sertare
cu fete laborios sculptate.
Paturile renascentiste apar in diferite forme si structuri dar cel mai comun este patul cu sfori format dintr-un cadru de
lemn umplut cu sfori. Se dormea direct pe sfori sau pe saltele asezate pe sfori. Mobila, in general, nu mai are
decoratiuni din alte materiale (pietre, metal, broderii) ci lemnul, prin indoire, imbinare si sculptura reprezinta forma de
expresie acum.
Renasterea in mobila isi atinge culmile in vremea regelui Henri II care a durat 75 de ani. Piesele de mobila erau mari
si solide, patrate sau rectangulare, bine sculptate, cateodata cu spice sau coloane rasucite sau canelate. Picioarele
scaunelor erau drepte, de cele mai multe ori strunjite iar pernele erau legate de sezut.
Decorarea a evoluat tot timpul iar in timpul lui Henri IV, mobila a ajus chiar sa posede decoratiuni excesive.
Foarte intalnite in arta renascentista sunt figurile grotesti. Figuri inspirate din desene romane care infatisau creaturi
fantastice si plante agatatoare.
Decoratiunile din de piele presata erau frecvent intalnite. Ele erau folosite adesea pentru a borda motive
arhitecturale.

Decoratiunile maure sunt inspirate de populatiile din nordul Africii si constituie un motiv caracteristic renasterii.
Busturi sculptate de femei sau barbati intr-un cerc erau un motiv popular in renastere. De cele mai multe ori erau
surprinse din profil. Putem presupune ca motivul este inspirat din monezile romane.
Esteticul si decorativul primeaza asupra functionalului in realizarea mobilei, cu motive decorative vegetale, coloane,
pilastri, arabescuri, cariatide, dar si cu scene mitologice.
Printre piesele de mobilier cele mai frecvente se numara bufetul de bucatarie, folosit pentru pastrarea veselei si a
ustensilelor de bucatarie, dulapul, care acum nu mai este folosit doar in biserici, ca in Evul Mediu, ci si in locuintele
bogate, ca mobila de depozitare, masa, care apare acum si in alte tipuri si forme, precum mesele rotunde cu unul,
patru sai sase picioare bogat impodobite, lazile sau cuferele cu rol de depozitare, decorate cu picturi sau sculpturi
reprezentand scene alegorice sau peisaje.
Scaunele din perioada Renasterii sunt fie cu spatar inalt si bogat decorat, fie taburete sau fotolii tapitate, ori scaune
cu picioarele in foarfeca, unde sezutul si spatarul sunt din piele de animal rezistenta. Paturile sunt acoperite cu
baldachin de care atarna perdele in falduri bogate.
In ceea ce priveste materialele folosite, predomina lemnul masiv, din stejar sau nuc, marmura si pielea de animale,
dar si materialele textile folosite pentru tapiteriile ornamentate cu motive florale stilizate. Ca tehnici de ornamentare,
se imbina sculptarea, pictarea si tapitarea mobilei.