PALLADIO

TRECERE INTRE RENASTERE SI BAROQUE

PATRASCU ALEXANDRA DOINA GR. 33B

Cuprins :

Renaterea trzie. Palladio(1550 1580) scurta descriere 1. 2. 3. 4. 5. Arta Renasterii . Palatul Porto . Palatul Thiene Tipologii de locuire . Alte tipologii : arhitectura religioasa si teatrul .

Inceputurile operelor lui Palladio . 1. Incotro se indreapta ? 2. Evidentierea volumului modalitati .

Apogeul carierei palladiene .

Coaxialitatea stilului palladian cu cel al Anticilor si cu cel al predecesorilor .

Unicitatea stilului lui Palladio .

Evolutia incontestabila .

Concluzii .

PATRASCU ALEXANDRA DOINA GR. 33B

Renaterea trzie. Palladio(1550 1580) Arta renaterii nu se ncheie brusc, o dat cu apariia manierismului. La jumtatea veacului al XVI-lea , ntr-o epoc n care arta manierist era la mod, i face simit prezena faza final a renaterii. Renaterea trzie este influenat nu numai de renaterea clasic, de la care motenete calmul i claritatea compoziiei, ci i de manierism de la care preia sensibilitatea fa de mediul nconjurtor. Renaterea trzie este cel mai bine reprezentat de Andrea Palladio. Fiul unui morar din Padova, Andrea di Piero supranumit Palladio i-a fcut ucenicia ca pietrar, meteug pe lucrarea lui Giorgio Vasari este intitulat Vieile pictorilor, sculptorilor i arhitecilor , c a r e l - a p r a c t i c a t p n c e a f o s t d e s c o p e r i t d e c o n t e l e G i a n gi o r gi o T r i s s i n o , u n u l d i n t r e umanitii renumii ai epocii. Trissino l ajut pe tnrul Andrea s studieze arhitectura, i lintroduce apoi n cercurile aristocraiei din Vicenza. Ascensiunea profesional a lui Palladioncepe dup ce aceasta mplinise patruzeci de ani, vrst naintat pentru epoca respectiv. De-a lungul carierei sale care dureaz trei decenii, el va aborda pe rnd aproape toate programele de arhitectur. Activitatea practic prolific a fost dublat de o activitate teoretic important. Tratatul de arhitectur scris de Palladio, I Quattro Libri dellArchitettura , publicat pentru prima dat n 1570, va cunoate o larg rspndire, ajutnd n acest fel la propagarea ideilor renaterii n afara granielor Italiei.

Cariera arhitectural a lui Palladio s-a desfurat n regiunea Venetto, cea mai mare parte a lucrrilor lui fiind edificate n orelul Vicenza. Mediul n care a crescut i a trit a exercitat o influen considerabil asupra operei artistului, cldirile sale oglindind deschiderea, lejeritatea i vioiciunea specific arhitecturii veneiene. Prima lucrare importanta lui Palladio a fost transformarea exteriorului bazilicii din Vicenza , c l d i r e d e i n t e r e s comunitar, n care se desfurau judeci i ntlniri de afaceri. Palladio nconjoar construciamedieval cu o loggie suprapus de inspiraie clasic, alctuit din ordine suprapuse i arcade.n arhitectura arcadelor pila masiv, utilizat n renaterea clasic, este nlocuit de grupuri decoloane duble care poart arhitrava pe care se descarc arcul; acest motiv care confer o maretransparen i lejeritate loggiei, a intrat n istoria arhitecturii sub numele de motiv Palladian.

PATRASCU ALEXANDRA DOINA GR. 33B

Deschiderea specific arhitecturii veneiene este accentuat de perforarea tuturor suprafeelor cu rol de umplutur. Pentru a conferi stabilitate cldirii, zonele de col sunt mai opace, i pedeasupra ntrite cu coloane [Link] lui Palladio au claritatea i logica renaterii clasice, lucru perfect ilustratd e r e e d i n e l e p e c a r e l e p r o i e c t e a z . A r h i t e c t u r a e x t e r i o a r c o r e s p u n d e c u d i s p o z i i a interioar a spaiilor; planurile vdesc o preocupare sporit pentru simetrie i pentru relaiaexistent ntre proporia ncperilor.

Palatul Porto, construit dup 1552 amintete p r i n exteriorul su de Palatul Caprini al lui Bramante. Peste parterul simplu, cu bosaje plane, seridic un etaj nobil cu relief pronunat, al crui parament neted este strpuns de ferestre cufrontoane alternate, separate de coloane angajate. Coloanele, ancadramentele i balustradelese disting unele de altele, fiind bine definite. Simetria elevaiei se regsete n compoziiainterioar. n plan construcia prezint o curte interioar ptrat, nconjurat de coloane de ordin colosal, care separ i leag dou corpuri distincte. Dimensiunea i dispoziia ncperilor reflect gradul de importan al diferitelor spaii. La palatul Thiene , construit n aceiai perioad, Palladio interpreteaz arhitecturaexterioar a Palatului Porto. Ancadramentele etajului de influen manierist, se proiecteaz pe un parament aproape neted, ritmat de pilatri care depesc uor planul faadei. n pofida detaliilor manieriste, care au numai un caracter decorativ, compoziia de ansamblu i pstreaz limpezimea specific palladian. La palatul Valmarana , apar alte elemente manieriste, precum pilatri colosali care confer monumentalitate [Link] caz interesant de inserare n mediul urban l reprezint palatul Chiericati , situate ntr-o pia din Vicenza. Elevaia principal este conceput astfel nct s contribuie l a punerea n valoare a zonei respective. Loggia care se desfoar la parter pe toat lungimea faadei reprezint o zon de ntreptrundere a spaiului public cu cel privat, de tipul celuirealizat de Peruzzi la Massimi alle Colonne. n cazul de fa zona de confluen dintre interior i exterior este sporit i de galeriile de la etaj, dispuse simetric fa de zona plin din central faadei, care corespunde spaiului principal al palatului. Grija deosebit acordat mprejurimilor se manifest i n construcia de vile. Fiind amplasate fie n aezri cu caracter rural, fie pe domenii agricole, vilele lui Palladio suntclasificate n trei mari categorii: vile palat, vile castel i vile templu. Vilele palat , cum este Vila Pisani de la Montagnana, sunt situate de regul n mediul rural, nu departe de reedina principal a proprietarilor; pe lng funcia de

PATRASCU ALEXANDRA DOINA GR. 33B

reedin secundar vilele de acest tip maindeplinesc i un rol [Link] dou tipuri de vile, castel i templu, se gsesc pe domenii agricole. Vilele castel (Vila Trissino,Vila Barbaro) au n centru reedina proprietarilor n continuareacreia se desfoar cldirile cu caracter administrativ i gospodresc. Vilele temple (VilaRotonda,Vila Foscari): cldirile anexe sunt amplasate la o anumit distan de locuina propriu-zis. Indiferent de categorie, vilele lui Palladio au un pronunat caracter [Link] pe scar larg a frontonului triunghiular, utilizat pn la aceast dat doar narhitectura de cult, conduce la obinerea unui aspect impuntor. n cazul vilelor castel i maiales al vilelor templu, axialitatea compoziiei i sobrietatea decoraiei contribuie la realizareaunor ansambluri grandioase.

Lucrari religioase Ctre sfritul vieii sale Palladio primete dou lucrri religioase: bisericile SanGiorgio Maggiore i Il Redentore din Venezia. Arhitectul introduce elemente noi narhitectura de cult, att la exterior ct i la interiorul construciilor. Elevaiile principale alecelor dou biserici ilustreaz o nou variant de faad clasic, care pornete de la soluia propus de Alberti cu peste un veac n urm. Ideea care st la baza compoziiei este ntreptrunderea a dou fronturi de templu. Frontul din zona central a faadei, mai ngust i mai nalt, corespunde navei principale a bisericii; n spatele acestui prim front se desfoarun al doilea, mai puin nalt, a crui lime este egal cu limea total a bisericii. Palladiosubliniaz importana prii centrale a edificiilor att prin nlime ct i pe relieful pronunat.n arhitectura interioar a celor dou biserici apare un nou element neobinuit: introducereaunui ecran perforat, alctuit din coloane, ntre corpul bisericii i zona corului. Coloanelesepar corul mnstiresc i filtreaz sunetul cntrilor bisericeti, crend o atmosfer ncrcatde mister.

Teatrul Ultima lucrare a lui Palladio, terminat de unul dintre elevii arhitectului, este teatrul Olimpic din Vicenza. Cldirea cuprinde zona destinat spectatorilor i scena. Scena are cafundal un decor arhitectural, care sugereaz o zon dintr-un ora;

PATRASCU ALEXANDRA DOINA GR. 33B

perspectiva fals obinut printr-o serie de artificii d impresia unui cadrul urban real. Palladio este unul dintre cei mai mari arhiteci ai renaterii, att prin calitatea i varietatea operelor create, ct i prin numrul mare de lucrri. Cea mai mare realizare a sa afost tratatul de arhitectur, care a ajutat la rspndirea renaterii italiene.

Inceputurile operelor lui Palladio . Palladio , conform spuselor lui , a directionat fiecare abordare catre o exemplificare a eminentei lumii antice sau cel putin a afirmat faptul ca gandirea care sta la baza operelor sale poate fi analizata doar prin prisma Antichitatii . Dar niciun maestru nu poate creea independent de mediul in care creste . Prin analogie , radacinile stilului Palladian pot fi regasite in contextul arhitecturii contemporane lui sau a celei care o precede imediat. Prin primele lui Villa ( Villa Godi din Lonedo ) , Palladio nu numai ca a continuat modelul vilei cu doua turnuri , distinctiv pentru Venetia , dar prin ordonarea ritmica a fatadelor si a golurilor s-a bazat pe exemplele profesorilor generatiei lui . Subdivizarea plastica a zidului ii urmeaza dominantei suprafetelor . In urmatorii ani Palladio a inversat relatia dintre fatade si partea centrala a cladirii . De aceasta data axul ,central este cel mai important , care , pe deasupra , este evidentiat de un gable . in acelasi timp , partea central poate sa se deschida printr-un motiv SERLIAN (Villa Forni Cerato in Montecchio Precalcino)sau printr-o serie de trei arce (Villa Gazzotti Grimani in Bertesina) . Pentru prima oara se recunoaste intentia de a pune in evident volumul . De abia in anul 1552 , in cadrul Villei Pisani din Montagnana si un an mai tarziu in Villa Cornaro din Piombino Dese , Palladio alege [Link] accentueze partea central a cladirii printr-un portic inalt de doua etaje . In anul 1554 isi alege ca motiv dominant in Villa Chericati din Vancimuglio coloana colosala cu capitel , asemenea frontului unui templu . Impresiile cu care a ramas in urma studiilor efectuate in Roma sunt fara dar si poate in mare parte referitoare la detaliu si la manierele de realizare . Nu trebuie sa omitem , in schimb , motivele asemanatoare utilizate atat de Leone Battista Alberti in 1472 , cat si de Giuliano da Sangallo in anii 1480 (o colonada dispusa pe 5 axe dispusa dedesubtul unei cornise bine-evidentiate - Villa Poggio a Caiano , din apropierea orasului Florence .) I arrived here a few hours ago , have already been through the town and have seen the Olympian Theatre and Palladios buildings . They have produced a most charming little book with copper engravings and a text that has artistic sense for the convenience of strangers . It is only when one sees the works in front of one that their true value becomes recognizable : for they are ment to fill the eye with their real size and corporeality and

PATRASCU ALEXANDRA DOINA GR. 33B

satisfy the mind with the lovely harmony of their dimensions , not only in the abstract sketches but with their entire perspective advancing and receding ; and so I say about Palladio : he was rather an inward , and from his heart , a great person . (Johann Wolfgang von Goethe , 19 Septembrie , Vicenza) Orice incercare de a descoperi originile operelor lui Palladio , considerand ca astea sunt constant invariabile sau directii fixe in dezvoltarea lui , sunt sortite esecului . In primul rand , temperamentul artistic al lui Palladio era prea versat (Goethe face referire la acest lucru) , si acesta adopta incontinuu idei noi . In al doilea rand el reactiona foarte sensibil conditiilor impuse , dorite de catre client , cu privire la functiunea cladirii si la pozitionarea acesteia . Se presupune ca Palladio ar fi fost platit pentru prima oara in jurul anului 1542 . Cladirea era Palazzo Thiene din Vicenza . La inceputurile carierei lui , Palladio isi demonstrase dj capacitatea de a rezona cu clientul si de a-I satisface nevoile si cerintele . Analiza arhitecturii contemporane lui nu trebuie sa fie ignorata . Spre exemplu acesta nu si-a putut ascunde simpatia pentru formalismul lui Giulio Romano . Bineinteles , Palladio merge mai departe de simpla preluare a motivelor ex : consolele din dreptul ferestrelor pe care le foloseste stabilizand consolele prin niste coloane massive , puternice , care sa afirme cu tarie semnatura arhitecturala proprie . Palladio atinge punctual culminant al carierei sale prin logiile construite la Palazzo della Regione din Vicenza , asa-numita Basilica . Basilica , care alaturi de Villa Rotonda si de Biserica II Redentore este printer cele mai promulgate opera ale lui , ne ofera un sprijin in a recunoaste si a accepta relatia lui Palladio cu Roma Antica . Utilizarea formelor individuale care imita dublarea pe vertical a colonadelor regulate , a coloanelor la partea inferioara de un puternic capitel de ordin doric , amintesc de teatrele Romei Antice , cum ar fi Teatrul lui Marcellus , sau de Colosseum . Dar oare nu sunt aceste comentarii superficiale ? Aceste detalii stilistice apartinant lumii antice erau dj frecvent utilizate in arhitectura italiana a vremii ; conceptul lui cu diferentierea coloanelor dispuse pe verticala se regasea dj atat in sacru (Santa Maria dele Carceri in Prato, construita de Giuliano da Sangallo intre anii 1484 si 1495) , cat si in suprafeste secular (curtea interioara , parde din Palazzo Farnese , in Roma , construita de Giuliano de Sangello al II-lea , inainte de 1546 .) . Ceea ce pare de-o reala importanta in ele doua cazuri este referinta care se face catre arhitectura traditionala din nordul Italiei : motivul logiilor pe doua etaje poate fi intalnit , spre eemplu , in Palazzo della Ragione in Padova . Construit intre anii 1420 si 1435 , este adevarat ca un arc din cadrul primului etaj ii corespunde unui arc dublu din etajul superior , dar motivul este dat si mai mult decat atat , aici se regasesc dj oculi(rozete) in timpanele dintre arce . Nu exista indoiala ca Palladio a preluat acest element din Padova . Un punct de referinta si mai important il constituie

PATRASCU ALEXANDRA DOINA GR. 33B

libraria din Piata Sf. Mark , Venetia , pe care Jacopo Sansovino a inceput-o in 1532 ; este adevarat faptul ca Sansovino a diferentiat logia de la parter de secventa de ferestre de la etajul superior , dar el ne ofera o vedere asupra unui detaliu , in faza incipienta , pe care Palladio urma s-o cizeleze si sa si-o atribuie drept motiv personal . Ferestrele erau tripartite , arcele semicirculare descarcandu-se pe cate 2 coloane dispuse una in fata celeilalte , creandu-se astfel o senzatie stranie de adancime . In fata unui trecut covarsitor alcatuit din toate aceste modele , realizarile personale ale lui Palladio devin aparente: prin regularizarea si egalarea formelor etajelor superioare si inferioare , a reusit sa creeze o mai mare unitate ; prin deschiderea propriu-zisa a spatiilor care inainte reprezentau doar arcaturi oarbe el a reusit sa realizeze o anvelopa care sa delimiteze spatiul interior , realizand totodata o legatura fluida cu exteriorul . Spatiul interior , zidurile structurale si spatiul exterior devin componente ale aceluiasi intreg . No other architect of the sixteenth century showed Antiquity such a fiery devotion as he , and no other penetrated so far into the deepest being of ancient monuments and was yet able to reproduce them so freely . He is almost the only one never to have kept to a single decorative effect , but organized himself exclusively according to the arrangement and the feeling for the relationships in his buildings . (Jacob Burckhardt , The Cicerone , 1855) Si atunci ce mai ramane , inafara preluarii formelor individuale din cultura Romei Antice , din pozitia atat de laudata de-a lungul istoriei a lui Palladio ? Regularitatea inerenta , independenta in toate operele lui Palladio de imprumuturile formale , i-a urmat cu sfintenie teoria lui Vitruviu si anume : pentru ca o cladire sa fie desavarsita , trebuie sa existe o armonie atat intre fiecare parte component , cat si intre aceasta si vecinatati , sa completeze un intreg . Prin acest principiu amplu , Palladio s-a simtit in legatura directa cu Antichitatea ; in loialitatea lui pentru acest principiu observam cu claritate singura constanta valabila de-a lungul intregii lui cariere . In aceasta regularitate Palladio se si deosebeste de modelele sale . Dispensandu-se de aditiile decorative , el a dat forma atat etajelor cat si arcaturilor intr-o perfecta armonie . Liniile orizontale si cele verticale au fost pastrate intr-o perfecta armonie , ancadramentele dintre etaje avand pe de-o parte o divizare clara , si pe de-alta parte un scop de conectare, unificare , difera in mod concret cladirilor similar bibliotecii venetiene a lui Sansovino . Palazzo Iseppo Porto se agata de Antichitate inca o data . In aceasta cladire , inceputa probil in anii 1549/50 , Palladio a incercatsa reinvie simtul spatial al Anticilor , in special cel al Grecilor . Acest lucru se aplica atat conceptului de curte peristil , cat si separarii stricte dintre zona de living a proprietarului casei de zona de oaspeti .

PATRASCU ALEXANDRA DOINA GR. 33B

Prin contrast , fatada Palazzo Iseppo Porto este in totalitate opera lui Palladio . Atat planul parterului cat si piano nobile sunt clar marcate , o divizare subliniata printr-o rusticizare a planului inferior , gandita cu scopul de a acorda o importanta diferita celor doua etaje si de a prezenta aceasta departajare cat mai vizibil . Mai tarziu , in cladirile proiectate in perioadele lui matura si tarzie Palladio a inclinat catre o unificare a impactului creeat de o fatada , prin punerea in valoare a verticalelor si prin inlocuirea subdivizarii manieriste a suprafetelor zidurilor printr-un concept de unitate . Mai intalnim acest aspect in Villa Barbaro din Maser ; schitele acesteia din 1557/58 accentueaza volumul principal al cladirii printr-o insiruire de coloane colosale care se vad frontal . Alte exemple ar mai fi : fatada bisericii San Giorgio Maggiore din Venetia , Palazzo Valmarana din Vicenza , care a fost proiectat in 1565 , si mai apoi diferitele opere tarzii ale lui cum ar fi Loggia del Capitaniato si Palazzo Porto-Breganze din Vicenza , Villa Sarego din Santa Sofia di Pedemonte si fatada Bisericii a II-a Redentore din Venetia . The vicenzan nobility did however give him a freedom when designing the palaces such as is seldom granted anyone nowadays; comfort was manifoldly sacrificed to the beauty of the ground-plan , faade and courtyard . (Jacob Burkhardt , The Cicerone , 1855) In 1560 Palladio reuseste pentru prima oara sa obtina un avanpost in Venetia , in domeniul cladirilor monarhale . Terminarea manastirilor Santa Maria della Carita (1560 1561) , proiectarea San Giorgio Maggiore (1560 - 1562) cat sic ea a fatadei San Francesco della Vigna (dupa 1562) , au fost urmate in 1565 de completarea bisericii Benedictine San Giorgio Maggiore si , in 1576 1577 , de incununarea activitatii lui in domeniul proiectarii monarhale si patriarhale prin Il Redentore . Acel Palladio , care se afla in totala opozanta cu ideile si traditia venetiana , era acum contactat pentru majoritatea cerintelor statale , iar acest lucru nu se putea atribui intr-o proportie prea mare numai relatiilor bune in care acesta se afla cu mai marii patriarhi venetieni . Intr-adevar , dupa mijlocul secolului al XVI-lea , in nordul Italiei , acesta nu prea avea concurenta serioasa nici din punct de vedere artistic si nici din punct de vedere tethnic . Modelul traditional al domului cruciform s-a regasit subtil in cladiri precum San Salvatore , din Venetia (1507 34 , probabil dusa la capat respectand schitele lui Tullio Lombardi , in consultanta cu Jacopo Sansovino) si Santa Giustina , din Padova (inceputa in 1532 de Andrea Moroni) . Arhitectul consultant al Republicii, Jacopo Sansovino , dj nu mai reusea sa contribuie cu idei inovative in 1553 , in primele faze ale ridicarii bisericii San Guliano , din Venetia ; ceea ce a rezultat a fost o simpla hala , cu 3 capele alaturate proscomidiei . Palladio nu ar fi fost ales numai pe baza reputatiei sale marete , ci sip e baza cerintelor particulare care se aduceau : ambele San Giorgio Maggiore si II Redentore trebuiau sa indeplineasca cerintele dezvoltarii orasului la nivel larg . Fatadele

PATRASCU ALEXANDRA DOINA GR. 33B

trebuiau sa lase sa se intrevada Piazetta San Marco , peste Bacino Di San Marco si Canale della Guidecca . Si nici un alt architect contemporan cu nu s-ar fi pretat situatiei , avand in vedere capacitatea necesara de a integra peisajul cu dezvoltarea urbana si de a putea privi in ansamblu obiectul de arhitectura . I have found much that is reprehensible alongside the most exquisite details in the works that Palladio carried out, especially the churches . And when I considered how far I was being just or unjust to such an extraordinary man , it was as if he stood next to me and said : I did this and that against my will, because under the circumstances I could come close to my highest idea only in this way . (Johann Wolfgang von Goethe , 6 octombrie 1786 in Venetia) Palladio a dus la indeplinire cerintele cu o usurinta de specialist , avand o vasta eperienta de multi ani in spate . Chiar daca cele doua biserici sunt complet diferite ca tip San Giorgio Maggiore respecta un plan trilobat , basilica cruciform , iar II Redentore principiul de hala inchis la est ambele prezinta caracteristici formale similare: in ambele cazuri Palladio opteaza pentru un spatiu unificat , bine inchegat ; de asemenea , fatadele celor doua vor sa reprezinte insumarea elementelor plastic proiectate individual , si nu in ultimul rand , in ambele cladiri Palladio incearca sa combine constructiile dezvoltate longitudinal cu centricitatea celor in cruce inscrisa . Mai mult de atat , II Redentore poate fi privita drept o forma mult diferentiata a bisericii San Giorgio Maggiore . Conditiile situatiilor au fost diferite , functiunea si materialitatea au depins de client si de capacitate . In ciuda acestor lucruri , se ridica intrebari cu privire la constantele artistice si stilistice ale proiectelor lui Palladio . La constanta s-a facut dj referire: sta in sentimental inefabil de masura , legitimitate si ordine , care creeaza o conexiune intre Palladio si Antichitate , conexiune dorita si admirata de catre acesta de la bun inceput . In acelasi timp , nu putem neglija un drum ascendant al evolutiei lucrarilor lui Palladio de la inceputurile lor si pana spre final . De la deceniu la deceniu acesta a reusit sa faca un pas in plus catre unitate . Daca la inceput intregul parea o suma a componentelor sale , un fel de concatenation , Palladio a adus conceptual de intreg la un alt nivel , in care detaliilor le corespundeau un loc unic , prcis . In fatade , in curti si nu in ultimul rand in bisericile sale , Palladio si-a obtinut o unitate in primul si primul rand printr-o concentrare intr-o directive vertical , in jurul careia , camerele alaturale erau simetric grupate , in ciuda conditionarilor economice care l-au impiedicat de multe ori sa-si duca ideile la bun sfarsit . In acelasi timp , elementele decorative erau folosite inca de la inceput sporadic de catre Palladio , tocmai pentru a pune in evident forma si volumul architectural pur . Acolo unde au fost folosite in abundenta , in operele tarzii ale lui cum ar fi fatadele apartinand Palazzo Barbarano sau Loggia del Capitaniato au fost

PATRASCU ALEXANDRA DOINA GR. 33B

aplicate ulterior pe suprafete , acestea nefiind gandite de la inceput , din faza incipient a proiectului de arhitectura . you are romantic, Herbert always said to me , when I asked him to stop the car , because I wanted to look at one of these houses somewhere , he never took notice of them , he always looked at churches and palazzo , at his Palladios and Sansovinos and Bramantis , the entire art historical rubbish. (Alfred Andersch , The Red , 1960)

Puterea lui Palladio de a-si lasa semnatura atat asupra style classique , a Baroque-ului englez si francez , cat si asupra Clasicismului de sfarsit de secol XVIII si inceput de secol XIX , este unica . Peste toate acestea , trebuie sa recunoastem faptul ca , in special lucrarile tarzii palladiene au deschis calea unui intreg camp de Baroque European , care urma sa apara sub o multitudine de forme diferite .

Bibliografie :

Ackerman, James S., Palladio, Penguin Books Ltd., London (1966)

Renaterea italian, ed. Meridiane, Bucureti 1969

PATRASCU ALEXANDRA DOINA GR. 33B

2 / 2Burke, Peter, Renaterea european. Centre i periferii, ed. Polirom, Iai 2005Castex,

Jean, Renaissance, baroque et classicisme. Histoire de larchitecture 1420-1720, ed. de laVillette, Paris 2004

PATRASCU ALEXANDRA DOINA GR. 33B