stiluri istorice

de amenajare
peisagistică
a n t i c h i t a t e
e v m e d i u
extremul orient
renaștere și manierism
baroc și rococo
romantism, clasicism
ș i i s t o r i s m

grădina re nascentis tă
a lui Johann Schwind
d i n F r a n k f u r t ,
într-o gravură colorată
de Matthäus Merian cel Bătrân
din Florilegium renovatum et
auctum, 1641
s t i l u r i i s t o r i c e
de amenajare peisagistică
g răd i ni le re na sc ent is te ş i ba ro ce ,
cărora li se alătură grădinile peisagere
ale Iluminismului şi epocilor clasicistă
şi romantică, parcurgând aproximativ perioada
1 5 0 0 - 1 8 5 0 , reprezintă vârsta de aur
în arta grădinilor

Packwood House, Warwickshire,

grădină renascentistă engleză:
exemplare înalte, modelate, de tisă,
așa-numiții „crainici”, conduc la un alt grup
de arbori tunși, cunoscuți drept „mulțimea”
stiluri istorice de amenajare peisagistică
după 1850, devine din ce în ce mai dificil de a clasifica marea diversitate
a grădinilor europene: periodizările din istoria artei nu mai sunt relevante
pentru amenajarea grădinilor, iar alte demersuri conceptuale, posibil de conturat, sunt potrivite
doar unui număr limitat de cazuri

H a m b u r g ,
parcul municipal
( 1 9 0 8 - 192 8 ) :
lacul din parc, cu
o zonă separată
pentru înotul
în aer liber;
planetariul
poate fi observat
î n p l a n u l
îndepărtat
stiluri istorice
de amenajare
peisagistică
renaștere și
m a n i e r i s m
natura: elementul central
al unei noi atitudini faţă de
viaţă

vila şi grădina la ţară

privite ca refugiu:
un spaţiu patriarhal, diferit de
cadrul urban în care terenul
era de obicei prea scump
pentru crearea de grădini
utilitare sau de agrement,
iar proprietăţile erau în genere
prea mici

Caprarola, Villa Farnese

(sec. XVI), grădină lângă
Casino del Piacere
s t i l u r i i s t o r i c e d e
amenajare peisagistică
renaștere și manierism
grădina din afara oraşului privită ca
lucrare de artă

în 1485, teoreticianul Leon Battista Alberti a fost

primul care a sugerat o relaţie între arhitectură,
grădină şi artele frumoase, cărora le aparţineau
sculpturile de grădină

frontispiciul lucrării L'architettura

de Leon Battista Alberti , tipărită pentru prima dată
la Florența, în 1485
stiluri istorice de
a m e n a j a r e
peisagistică
renaștere și
m a n i e r i s m
grădina trebuia
organizată după
modelul arhitectural cu
a x ce nt ra l ş i p un ct e
de fugă în perspectivă

legătura
în limba italiană,
d in tr e casa la ţară şi
grădinile sale este încă
exprimată prin cuvântul
villa, folosit pentru
a le desemna pe ambele

ilustrație din lucrarea

Hypnerotomachia Poliphili
de Francesco Colonna ,
1499
stiluri istorice de amenajare peisagistică
r e n a ș t e r e ș i m a n i e r i s m
cele dintâi creaţii renascentiste în arta grădinilor au apărut în sec. XV în zona Florenţei şi
s-au datorat principilor de Medici

F l o r en ța , Vi l l a M e d i ci
din Careggi: în 1457,
Michelozzo di Bartolomeo
a fost însărcinat de către
C o s i m o d e M e d i c i
să construiască vila
stiluri istorice de amenajare peisagistică
r e n a ș t e r e ș i m a n i e r i s m

Fiesole,
Villa Medici
cu grădinile
sale terasate
stiluri istorice de amenajare peisagistică
r e n a ș t e r e ș i m a n i e r i s m
la începutul sec. XVI, Bramante, prin sistematizarea grădinii Belvedere din Vatican,
şi apoi Raffael, prin proiectarea grădinilor vilei Madama de lângă Roma, au iniţiat
principii arhitecturale, urmate şi dezvoltate ulterior de numeroşi alţi arhitecţi

grădina Belvedere
din Vatican : grav ură de
H. Van Schoel, 1579
stiluri istorice de
amenajare peisagistică
renaștere și manierism

Roma, Villa Madama, planul lui Raffael

pentru terasele vilei și grădinii
stiluri istorice de amenajare peisagistică
r e n a ș t e r e ș i m a n i e r i s m

în grădinile renascentiste, cu suprafeţe nu prea mari, delimitate de ziduri şi arcade,

clădirea principală (palatul, vila) participă la ordonarea generală a compoziţiei

Villa dell'
Ambrogiana ,
pictură de
Giusto Utens,
c. 1600
stiluri istorice de amenajare peisagistică
b a r o c ș i r o c o c o
g r ă d i n a b a r o c ă i t a l i a n ă
.compoziţie cu caracter arhitectural, guvernată de echilibru şi simetrie
.atenuarea schematismului rigid, ortogonal, caracteristic secolului al XVI-lea prin integrarea de
linii ample, curbe

Florența,
grădinile
B o b o l i :
B e l v e d e r e
cu Palazzo Pitti,
p i c t u r ă d e
Giusto Utens,
c. 1600
stiluri istorice de amenajare peisagistică
b a r o c ș i r o c o c o
g r ă d i n a b a r o c ă i t a l i a n ă
.dimensiunile grădinilor s-au mărit, tinzând către transformarea în parcuri
.totuşi, grădinile baroce italiene nu au ajuns la dimensiunile grandioase ale grădinilor din Versailles, care dominau
peisajul înconjurător

R o m a ,
Villa Montalto:
gravură din lucrarea
Li Giardini di Roma
de G.B. Falda, 1683
stiluri istorice de
amenajare peisagistică
b a r o c ș i r o c o c o
grădina barocă italiană
simetria faţă de ax nu se concentrează
s tr ic t asu pr a u ne i c lăd ir i c en tra le ,
iar alcătuirea este măruntă şi diversă

Collodi (Pistoia), Villa Garzoni, planul sitului

în 1692
stiluri istorice de amenajare peisagistică
b a r o c ș i r o c o c o
g r ă d i n a b a r o c ă i t a l i a n ă
terenul în pantă era folosit adesea pentru grădini terasate, cu axe rareori extinse dincolo
de zona închisă a grădinii

Frascati, Villa
Aldobrandini,
fațada principală
a vilei și marea
curte de onoare
c u r a m p e
de acces: gravură
de Specchi
stiluri istorice de amenajare peisagistică
b a r o c ș i r o c o c o
g r ă d i n a b a r o c ă f r a n c e z ă
indisociabil legată de amenajarea grădinilor palatului din Versailles, aparţinând
regelui Ludovic al XIV-lea (1638-1715) şi proiectate de André le Nôtre (1613-1700)

V e r s a i l l e s ,
perspectivă aeriană
asupra palatului și
grădinii: pictură de
Pierre Patel, 1668
stiluri istorice de amenajare peisagistică
b a r o c ș i r o c o c o
g r ă d i n a b a r o c ă f r a n c e z ă
spaţiozitatea, raţionalitatea şi claritatea traseelor formează criteriul definitor al proiectării

c a s t e l u l
Vaux-le-Vicomte,
Marea Cascadă,
grădina și castelul :
gravură de Aveline
stiluri istorice de amenajare peisagistică
b a r o c ș i r o c o c o
g r ă d i n a b a r o c ă f r a n c e z ă
monumentalitatea amenajării rezultă din tratarea arhitecturală a compoziţiei,
desfăşurată pe spaţii vaste

Maincy, castelul
Vaux-le-Vicomte,
vedere dinspre
castel către
peisajul vast
al grădinii
stiluri istorice de
a m e n a j a r e
peisagistică
baroc și rococo
grădina barocă franceză
palatul reprezenta
nucleul grădinii, dispus fiind
pe axul central de simetrie,
c a r e ş e d i n ţ ă
a domnitorului absolut,
căruia întreaga natură
îi era subordonată

vedere de ansamblu
a castelului și pavilioanelor
de la Marly: pictură de
Pierre Denis Martin, 1724
stiluri istorice de
amenajare peisagistică
b a r o c ș i r o c o c o
grădina barocă franceză
u n i t a t e a d e a n s a m b l u e s t e d a tă
de ordonarea geometrică a
părţilor componente faţă de
o axă dominantă centrală, ce susţine
perspectiva principală pornind, de regulă,
de la palat şi dezvoltându-se
pe o mare distanţă în profunzimea
peisajului creat

Versailles, grădinile palatului,

fântâna Latona, 1668-86
stiluri istorice de amenajare peisagistică
b a r o c ș i r o c o c o
g r ă d i n a b a r o c ă f r a n c e z ă
în apropierea palatului, spaţiile sunt degajate, accentuând caracterul dominant al arhitecturii şi
permiţând o bună vizibilitate asupra grădinilor ornamentale cu flori, buxus şi oglinzi de apă,
desfăşurate aici

Maincy, castelul
Vaux-le-Vicomte:
parterre broderie,
una dintre principalele
caracteristici ale grădinii
baroce
stiluri istorice de
amenajare peisagistică
romantism, clasicism și istorism
pe la 1720, în Anglia s-a manifestat o
revoltă radicală împotriva grădinii franceze,
revoltă articulată iniţial la nivel teoretic şi literar,
urmărind totodată obiective politice şi estetice

Versailles, vedere asupra

Bazinului lui Apollo și asupra
Marelui Canal: pictură, Pierre-Denis Martin, 1713
stiluri istorice de
amenajare peisagistică
romantism, clasicism și istorism
criticii,
printre care şi reprezentanţi ai aristocraţiei
făcând parte din partidul liberal, au văzut în
grădina geometrică un simbol al
monarhiei absolute, pe care o detestau, şi o
agresare a naturii: se făceau asemănări
între creşterea dirijată prin tundere a
copacilor şi opresiunea politică

Salignac, Manoire d'Eyrignac,

aleea carpenilor
stiluri istorice de amenajare peisagistică
romantism, clasicism și istorism
amenajarea ideală a unei grădini naturale era reprezentată de un peisaj variat şi
uşor unduitor, din care liniile şi unghiurile drepte lipseau

Hagley Hall,
Worcestershire,
parc peisager
cu ruină falsă,
c. 1747
stiluri istorice de
amenajare peisagistică
romantism, clasicism și istorism
aleile urmau să şerpuiască prin parc
după linii sinuoase, considerate drept
cele mai frumoase

Audley End House, Essex, plan

de Lancelot Brown, c. 1762
stiluri istorice de amenajare peisagistică
romantism, clasicism și istorism

peluzele alternează cu pâlcuri rare de copaci, lăsaţi să crească natural, şi

cu structuri decorative ocazionale

Heveningham,
S u f f o l k ,
p l a n d e
Lancelot
B r o w n ,
1781
stiluri istorice de
amenajare peisagistică
romantism, clasicism și istorism
priveliştile în schimbare provoacă
emoţii diferite

Sheffield Park, East Sussex,

vegetație crescând pe țărmurile eleșteului
Ten Foot
stiluri istorice de amenajare peisagistică
romantism, clasicism și istorism

Wörlitz, grădina peisageră, 1770: lacul și grota Amalia