Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
de amenajare
peisagistică
a n t i c h i t a t e
e v m e d i u
extremul orient
renaștere și manierism
baroc și rococo
romantism, clasicism
ș i i s t o r i s m
grădina re nascentis tă
a lui Johann Schwind
d i n F r a n k f u r t ,
într-o gravură colorată
de Matthäus Merian cel Bătrân
din Florilegium renovatum et
auctum, 1641
s t i l u r i i s t o r i c e
de amenajare peisagistică
g răd i ni le re na sc ent is te ş i ba ro ce ,
cărora li se alătură grădinile peisagere
ale Iluminismului şi epocilor clasicistă
şi romantică, parcurgând aproximativ perioada
1 5 0 0 - 1 8 5 0 , reprezintă vârsta de aur
în arta grădinilor
H a m b u r g ,
parcul municipal
( 1 9 0 8 - 192 8 ) :
lacul din parc, cu
o zonă separată
pentru înotul
în aer liber;
planetariul
poate fi observat
î n p l a n u l
îndepărtat
stiluri istorice
de amenajare
peisagistică
renaștere și
m a n i e r i s m
natura: elementul central
al unei noi atitudini faţă de
viaţă
legătura
în limba italiană,
d in tr e casa la ţară şi
grădinile sale este încă
exprimată prin cuvântul
villa, folosit pentru
a le desemna pe ambele
F l o r en ța , Vi l l a M e d i ci
din Careggi: în 1457,
Michelozzo di Bartolomeo
a fost însărcinat de către
C o s i m o d e M e d i c i
să construiască vila
stiluri istorice de amenajare peisagistică
r e n a ș t e r e ș i m a n i e r i s m
Fiesole,
Villa Medici
cu grădinile
sale terasate
stiluri istorice de amenajare peisagistică
r e n a ș t e r e ș i m a n i e r i s m
la începutul sec. XVI, Bramante, prin sistematizarea grădinii Belvedere din Vatican,
şi apoi Raffael, prin proiectarea grădinilor vilei Madama de lângă Roma, au iniţiat
principii arhitecturale, urmate şi dezvoltate ulterior de numeroşi alţi arhitecţi
grădina Belvedere
din Vatican : grav ură de
H. Van Schoel, 1579
stiluri istorice de
amenajare peisagistică
renaștere și manierism
Villa dell'
Ambrogiana ,
pictură de
Giusto Utens,
c. 1600
stiluri istorice de amenajare peisagistică
b a r o c ș i r o c o c o
g r ă d i n a b a r o c ă i t a l i a n ă
.compoziţie cu caracter arhitectural, guvernată de echilibru şi simetrie
.atenuarea schematismului rigid, ortogonal, caracteristic secolului al XVI-lea prin integrarea de
linii ample, curbe
Florența,
grădinile
B o b o l i :
B e l v e d e r e
cu Palazzo Pitti,
p i c t u r ă d e
Giusto Utens,
c. 1600
stiluri istorice de amenajare peisagistică
b a r o c ș i r o c o c o
g r ă d i n a b a r o c ă i t a l i a n ă
.dimensiunile grădinilor s-au mărit, tinzând către transformarea în parcuri
.totuşi, grădinile baroce italiene nu au ajuns la dimensiunile grandioase ale grădinilor din Versailles, care dominau
peisajul înconjurător
R o m a ,
Villa Montalto:
gravură din lucrarea
Li Giardini di Roma
de G.B. Falda, 1683
stiluri istorice de
amenajare peisagistică
b a r o c ș i r o c o c o
grădina barocă italiană
simetria faţă de ax nu se concentrează
s tr ic t asu pr a u ne i c lăd ir i c en tra le ,
iar alcătuirea este măruntă şi diversă
Frascati, Villa
Aldobrandini,
fațada principală
a vilei și marea
curte de onoare
c u r a m p e
de acces: gravură
de Specchi
stiluri istorice de amenajare peisagistică
b a r o c ș i r o c o c o
g r ă d i n a b a r o c ă f r a n c e z ă
indisociabil legată de amenajarea grădinilor palatului din Versailles, aparţinând
regelui Ludovic al XIV-lea (1638-1715) şi proiectate de André le Nôtre (1613-1700)
V e r s a i l l e s ,
perspectivă aeriană
asupra palatului și
grădinii: pictură de
Pierre Patel, 1668
stiluri istorice de amenajare peisagistică
b a r o c ș i r o c o c o
g r ă d i n a b a r o c ă f r a n c e z ă
spaţiozitatea, raţionalitatea şi claritatea traseelor formează criteriul definitor al proiectării
c a s t e l u l
Vaux-le-Vicomte,
Marea Cascadă,
grădina și castelul :
gravură de Aveline
stiluri istorice de amenajare peisagistică
b a r o c ș i r o c o c o
g r ă d i n a b a r o c ă f r a n c e z ă
monumentalitatea amenajării rezultă din tratarea arhitecturală a compoziţiei,
desfăşurată pe spaţii vaste
Maincy, castelul
Vaux-le-Vicomte,
vedere dinspre
castel către
peisajul vast
al grădinii
stiluri istorice de
a m e n a j a r e
peisagistică
baroc și rococo
grădina barocă franceză
palatul reprezenta
nucleul grădinii, dispus fiind
pe axul central de simetrie,
c a r e ş e d i n ţ ă
a domnitorului absolut,
căruia întreaga natură
îi era subordonată
vedere de ansamblu
a castelului și pavilioanelor
de la Marly: pictură de
Pierre Denis Martin, 1724
stiluri istorice de
amenajare peisagistică
b a r o c ș i r o c o c o
grădina barocă franceză
u n i t a t e a d e a n s a m b l u e s t e d a tă
de ordonarea geometrică a
părţilor componente faţă de
o axă dominantă centrală, ce susţine
perspectiva principală pornind, de regulă,
de la palat şi dezvoltându-se
pe o mare distanţă în profunzimea
peisajului creat
Maincy, castelul
Vaux-le-Vicomte:
parterre broderie,
una dintre principalele
caracteristici ale grădinii
baroce
stiluri istorice de
amenajare peisagistică
romantism, clasicism și istorism
pe la 1720, în Anglia s-a manifestat o
revoltă radicală împotriva grădinii franceze,
revoltă articulată iniţial la nivel teoretic şi literar,
urmărind totodată obiective politice şi estetice
Hagley Hall,
Worcestershire,
parc peisager
cu ruină falsă,
c. 1747
stiluri istorice de
amenajare peisagistică
romantism, clasicism și istorism
aleile urmau să şerpuiască prin parc
după linii sinuoase, considerate drept
cele mai frumoase
Heveningham,
S u f f o l k ,
p l a n d e
Lancelot
B r o w n ,
1781
stiluri istorice de
amenajare peisagistică
romantism, clasicism și istorism
priveliştile în schimbare provoacă
emoţii diferite