Arhitectura peisajului

CURSUL nr. 6
OBIECTIVELE CURSULUI
 înțelegerea caracteristicilor și tipologiei scuarului, ca element de spațiu verde;
 prezentarea situației scuarurilor din municipiul Iași.

CARACTERIZAREA ŞI PROIECTAREA
SPAŢIILOR VERZI URBANE ŞI PERIURBANE
A. SPAŢII VERZI DE FOLOSINŢĂ GENERALĂ

SCUARUL

Definiție. Este o unitate de spaţiu verde cu o suprafaţă relativ mică, de la 0,3 până la maxim 3 ha,
destinată odihnei de scurtă durată sau realizării unui efect decorativ deosebit.
Derivând din termenul englez „square” (pătrat, piață, careu), la noi în ţară este cotat drept cea mai mică
unitate de spaţiu verde amenajat, care reflectă o compoziţie de sine stătătoare.
Clasificare. Scuarurile se deosebesc între ele după modul de amplasare, destinaţiei, durată, formă ş.a.
A. După modul de amplasare:
a) Scuarul situat în piaţă - se pot suprapune total sau parţial cu suprafaţa acestei, amenajându-se în faţa
unei clădiri cu faţada spre piaţa respectivă.
b) Scuarul înconjurat de străzi - prezintă avantajul că sunt uşor accesibile, dar vecinătatea sa cu arterele
de circulaţie poluează şi nu asigură liniştea necesară vizitatorilor.
c) Scuaruri situate în interiorul cartierelor de locuit - sunt mai liniştite şi mai puţin poluate.
B. După destinaţie:
Scuarurile pot asigura odihna şi jocul copiilor de vârstă preşcolară şi şcolară, pot servi ca loc de recreare
pentru scurtă durată sau pot avea numai funcţie decorativă, nefiind prevăzut cu alei.
C. După durată:
Scuarurile pot fi: scuaruri permanente şi scuaruri temporare sau provizorii.
D. După forma scuarului:
Aceasta este determinată de poziţia ce o ocupă în cadrul sit-ului, destinaţia, configuraţia terenului,
natura construcţiilor înconjurătoare.
Spre deosebire de grădini, scuarurile nu se izolează de suprafeţele învecinate, ele au mai multe intrări şi,
cu excepţia celor decorative, sunt întretăiate de numeroase alei care conduc în toate direcţiile. Pentru
scuarurile amplasate în faţa unor edificii, aleile proiectate trebuie să asigure accesul direct de la multiplele alei
către clădire. Forma scuarului este determinată de poziţia care o ocupă, astfel că într-o piaţă de formă pătrată
scuarul va fi proiectat asemănător sau având un perimetru circular, ultimul caz fiind acceptat numai atunci
când piaţa este înconjurată de jur împrejur de clădiri uniforme ca înălţime ( Negruţiu, F, 1980).
Pentru a permite perceperea construcţiei în faţa căreia se amplasează scuarul va avea lungimea egală cu
înălţimea construcţiei până la maxim dublul înălţimii construcţiei.
E. După utilitatea lor avem:
 Scuarul de tranziţie - este un spaţiu liber, amenajat sumar, cu predominanţa vegetaţiei floricole şi
arbustive.
 Scuarul de circulaţie - se amenajează în intersecţiile cu trafic auto şi pietonal major, asigurând
eventual accesul la mijloacele de transport supraterane sau subterane, refugiu de protecţie pentru
pietoni şi spaţii pentru odihna de scurtă durată. Existând obligativitatea nestânjenirii vizibilităţii nu
sunt recomandate elemente vegetale înalte sau ecranante, care să obtureze vizibilitatea. În cazul
scuarurilor de mici dimensiuni nu se vor crea puncte de interes care să atragă un număr mare de per-
soane iar iluminarea va fi cât mai mare.
1
 Arhitectura peisajului
 Scuarul din zonele rezidenţiale - se amplasează de obicei în vecinătatea unor dotări (grădiniţe, şcoli,
complexe comerciale, cinematografe, cluburi ş.a.) sau în preajma unor complexe rezidenţiale. Este
destinat cu precădere odihnei de scurtă durată, oferind suprafeţe însorite, cu echipamente de joacă, dar
şi refugii umbrite. Sunt binevenite şi elemente cu apă (bazin mic sau fântână arteziană). Distanţa cea
mai mare faţă de zona rezidenţială nu trebuie să depăşească 400÷600 m (de exemplu scuarul
Voievozilor din cartierul Alexandru cel Bun din Iaşi).
 Scuarul decorativ - este destinat punerii în valoare a unui obiect reprezentativ, lucrare de artă
monumentală, monument istoric sau arhitectonic, instituţie etc.
Compoziţia scuarului se va subordona obiectului pe care îl serveşte iar dacă sunt mai multe celui
dominant, ca semnificaţie sau volum (de exemplu scuarul din faţa Ateneului din Bucureşti). Scuarul
decorativ poate fi şi o componentă a unei pieţe civice, situându-se pe una dintre laturile acesteia.
O suprafaţă prea mică atribuită unui scuar este necorespunzătoare pentru o construcţie monumentală, în
timp ce o suprafaţă prea mare este considerată dezavantajantă.
Vegetaţia, construită în special, din arbuşti şi arbori de mărimea a III-a, se dispune în grupuri, boschete,
aliniamente de-a lungul aleilor şi trebuie să ocupe o suprafaţă însemnată din suprafaţa scuarului.

Studiu de caz: SITUAȚIA SCUARURILOR DIN IAȘI

Tabelul 1
Situația scuarurilor din municipiul Iași
Nr. Denumirea scuarului Cartierul de care Suprafaţa
crt. aparţine (ha)
(cod)
1 Scuarul Tineretului (Casa de Cultură a Studenţilor) Copou (4) 0,66
2 Scuarul Piaţa Independenţei Centru (3) 0,71
3 Scuar Cinema Republica Centru (3) 0,68
4 Scuar Mânăstirea Golia (Tg. Cucu) Centru (3) 1,10
5 Scuar Biserica Bărboi Centru (3) 0,59
6 Scuar Palatul Culturii Centru (3) 3,28
7 Scuarul Anastasie Panu-Elena Doamna Centru (3) 2,90
8 Scuar Biserica Lipovenească sau Orășel (Podu Roș) Centru (3) 1,24
9 Scuar esplanada Teatrul Naţional Centru (3) 1,90
10 Scuarul Guliver („Horia, Cloşca şi Crişan” sau Bicaz) Centru (3) 1,87
11 Scuar Blocuri Sf. Lazăr Centru (3) 3,39
12 Scuar Silvestru - Podul de Piatră Centru (3) 2,18
13 Scuar Esplanada Alexandru cel Bun Alexandru cel Bun (1) 5,12
14 Scuar Universitatea de Medicină şi Farmacie Centru (3) 0,34
15 Scuar Sinagogă Moara de vânt (7) 0,40
16 Scuar Esplanada Oancea Tătăraşi (13) 2,49
17 Scuarul Casa Sindicatelor Zona ind. Ţuţora (16) 0,29
18 Scuar Pasaj Nicolina-C.U.G. Socola-Nicolina (11) 0,42
19 Scuar Gara Internaţională Socola-Nicolina (11) 1,51
20 Scuar Râpa Galbenă (Esplanada Elisabeta) Păcurari (10) 0,40
21 Scuarul Octav Băncilă Păcurari (10) 0,34
22 Scuar Pasaj rutier Nicolina-C.U.G Nicolina-CUG (8) 0,68
23 Scuar Esplanada Costachi Negri Centru (3) 0,18
24 Scuar Palatul Copiilor Copou (4) 0,28
25 Scuar bust Ghica Vodă Centru (3) 0,17
26 Scuar Pasaj Alexandru cel Bun Alexandru cel Bun (1) 0,43

2
 Arhitectura peisajului

Scuarul Tineretului (Casa de Cultură a Studenților)

Tipologie: Intră în categoria scuarurilor destinate odihnei pasive şi active (plimbări) de scurtă durată a
tuturor categoriilor de vizitatori. Este situat în apropierea Casei de Cultură a Studenţilor şi a Bibliotecii Centrale
Universitară, şi delimitat de Bulevardul Carol I şi de strada Vasile Pogor.
Suprafaţa totală este de cca. 0,66 ha.
Trasarea aleilor, dispunerea exemplarelor lemnoase şi structura generală a scuarului evidenţiază numeroase
principii ale stilului peisager. Punctul central compoziţional este Grupul Statuar al Voievozilor, care se afla în acel
loc încă din anul 1934.
Starea actuală a vegetaţiei: bună. Luată în ansamblu, vegetaţia lemnoasă este bine reprezentată prin
numeroase exemplare, de vârste medii spre mari, cu o vigoare foarte bună.
Dimensionare: Sub aspectul normei de suprafaţă de spaţiu verde pentru un vizitator, acest scuar va fi întot-
deauna un scuar relativ aglomerat, fiind frecventat de numeroşi locuitori din zonă şi nu numai, în pofida dimen-
siunii reduse a acestui spaţiu verde, a numărul relativ mic de bănci nu micşorează atractivitatea acestui scuar.
Relaţionare: Acest scuar nu face altceva decât să mărească zona verde din lungul bulevardului Carol I şi
automat aria de promenadă a vizitatorilor. Toate aceste spaţii verzi care sunt amplasate pe o parte şi pe alta a bule-
vardului Carol I, conturează o zonă verde destul de importantă pentru municipiul Iaşi atât funcțional cât şi sanogen,
un veritabil “plămân verde” pentru oraş.
Propuneri: Ca şi în alte cazuri, completările vegetaţiei lemnoase și floricole trebuie făcute cu grijă pentru
obţinerea acelei armonii estetice, pe care o caută vizitatorul. De asemenea, trebuie avută în vedere vecinătatea cu
spaţiul verde din faţa Palatului Copiilor pentru a crea un tot unitar şi armonios.

Scuarul Independenţei
Scuarul se află situat în zona centrală a oraşului Iaşi şi este mărginit de Bulevardul Independenţei aflându-se
în imediata apropiere a Policlinicii şi a Spitalului “Sfântul Spiridon”.
Bulevardul Independenţei este cel mai vechi din oraş, fiind o îmbinare de vechi şi nou, ce a luat naştere în
anii 70’. După dezastrul provocat de cutremurul ce a avut loc în acea perioadă, casele vechi au fost înlocuite de
blocuri moderne pentru locuit. Acest bulevard reprezintă principala arteră de circulaţie din centrul Iaşului, făcând
legătura între Copou, Târgul Cucului şi Păcurari. Anterior denumirii de Independenţei, acesta era numit Bulevardul
Dimitrov. În centrul scuarului se află Statuia Independenţei, monument realizat din bronz, care a fost dezvelit în
anul 1980. Lucrarea a fost realizată de către Gabriela Manole-Adoc, împreună cu soţul ei, Gheorghe Adoc, după ce
proiectul celor doi s-a clasat pe locul întâi la un concurs naţional organizat la Casa Scânteii din Bucureşti, în anul
1975.
Monumentul urma să comemoreze împlinirea a 100 de ani de la proclamarea independenţei României
(1877), având o înălţime totală de 17 metri (din care statuia are 11 metri şi soclul 6 metri). Masivul soclu de
travertin dezvăluie scene istorice redate în bazorelief, precum şi textul amplasat frontal: “Independenţa e suma
vieţii noastre istorice. M. Eminescu”. În prezent, cu ocazia sărbătorilor naţionale, Statuia Independenţei este unul
dintre monumentele din municipiul Iaşi la care se depun coroane de flori de către reprezentanţii statului român.
Tipologie: Scuar destinat recreerii sau odihnei de scurtă durată atât a angajaţilor spitalului sau a persoanelor
ce tranzitează această zonă dar şi pentru cei care caută o oază de relaxare având de asemenea, şi cu rol decorativ.
Scuarul are o suprafaţă de 0,71 ha și a fost recent reamenajat în stil mixt.
Starea actuală a vegetaţiei: foarte bună. Se remarcă compoziţia bazată pe asocieri noi de exemplare din
diferite specii, unele exemplare tinere dar și mature, iar bordurile de buxus și exemplarele de tuia columnară (Thuja
occidentalis var. columnaris) au fost în mare parte extrase din amenajare. Au fost introduse specii noi și exemplare
numeroase de specii floricole, alături de speciile ierboase de gazon, cu un aspect general îngrijit, aleile şi esplanada
din jurul statuii au fost refăcute și au fost introduse un număr mare de bănci.
Dimensionare: Sub aspectul normei de suprafaţă de spaţiu verde pentru un vizitator, acest scuar va fi
întotdeauna un scuar aglomerat, fiind frecventat de numeroşi locuitori din zonă şi nu numai.

3
 Arhitectura peisajului
Aleile relativ largi şi dispunerea scuarului de o parte a bulevardului Independenţei facilitează un flux crescut
de vizitatori. Numărul de bănci sufient la ora actuală mărește atractivitatea acestui scuar, în zilele de sărbătoare,
acesta fiind neîncăpător.
Relaţionare: Acest scuar prezintă un număr de 4 intrări cel principal fiind dinspre Bulevardul Independenţei
cu deschidere spre Statuia Independenţei.

Scuarul Guliver (Scuar Horia, Cloşca si Crişan) (fost Bicaz)

Parcul a fost numit iniţial Parcul Bicaz, iar în anul 1999, generalul Mircea Chelaru, comandantul Corpului
10 Armată "Ştefan cel Mare" din Iaşi, şi-a anunţat hotărârea de a amenaja Aleea Mareşalilor în faţa unităţii militare
din Copou şi de a amplasa acolo busturile celor trei mareşali din istoria Armatei Române: Alexandru Averescu,
Constantin Prezan şi Ion Antonescu, în locul busturilor lui Horia, Cloşca şi Crişan. Deoarece conducerea Primăriei
Iaşi a efectuat lucrări de modernizare a Parcului Bicaz au propus amplasarea celor trei statui ale conducătorilor
Răscoalei din 1784÷1785 în fostul scuar Bicaz, astăzi având numele de Scuarul Guliver sau Horia, Cloşca şi
Crişan.
Tipologie: Acest scuar intră în categoria scuarurilor destinate recreării şi odihnei de scurtă durată. În acelaşi
timp este traversat de numeroşi oameni datorită poziţionării sale într-o zonă mai centrală.
Are o suprafaţă de 1,87 ha. Trasarea aleilor, dispunerea exemplarelor lemnoase şi structura generală a
scuarului evidenţiază numeroase principii ale stilului mixt.
Starea actuală a vegetaţiei: relativ bună. Grupările de arbori prezenţi aici au o închidere bună a corona-
mentului, fapt reflectat de umbra răcoroasă pe care o realizează.
Dimensionare: Acest mic scuar poate deservi populaţia ce locuieşte pe o rază de 400 m (considerând că
această distanţă poate fi parcursă pe jos în 6÷8 minute) sau persoanele aflate în trecere, cu o normă de 25÷30
mp/vizitator.
Relaţionare: Datorită vegetaţiei bine reprezentate prin exemplarele lemnoase de mari dimensiuni, funcţiile
sanogene, ecoprotective şi estetice sunt realizate optim.
Propuneri: Se recomandă plantarea de noi exemplare din specii autohtone (în grupaje sau solitar, în nici un
caz aliniamente), care în timp să înlocuiască exemplarele bătrâne care vor da semne de deperisaj. Estetica acestui
spaţiu verde poate fi îmbunătăţită şi prin introducerea unor specii arbustive decorative prin flori sau frunze, precum
şi a unor specii floricole perene, uşor de întreţinut dar care pot crea efecte coloristice spectaculoase în anumite
perioade ale sezonului de vegetaţie.

Scuar Esplanada Teatrului Naţional

Tipologie: scuar de traversare, pentru odihna de scurtă durată sau pentru recreerea copiilor, pensionarilor
sau a altor categorii, cu precădere la sfârşitul săptămânii sau în zilele de sărbătoare (cu acces nelimitat).
Suprafaţa actuală este de cca. 1,90 ha.
Scuarul este împărţit în doua zone asemănătoare ca şi compoziţie, de un ax central care face legătura între
Teatrul National „Vasile Alecsandri” şi Catedrala Mitropolitană, iar cu ajutorul vegetaţiei care este proiectată în
trepte permite realizarea unor frumoase capete de perspectivă spre cele două clădiri emblematice pentru oraşul Iaşi
menţionate mai sus.
Starea actuală a vegetaţiei: bună. Suprafaţa acoperită de vegetaţie este destul de mică în comparaţie cu cea
acoperită de alei sau alte elemente construite, totuşi pot fi remarcate unele exemplare lemnoase noi, valoroase sub
aspect estetic, plantate în ultimii ani.
Dimensionare: Ca multe alte scuaruri din zona centrală, nu respectă normativele, dar are în prezent o
capacitate mare de primire datorită numeroaselor bănci dispuse marginal faţă de aleea principală, care este destul
de largă şi care constituie locul unde bunicii sau părinţii îşi pot supraveghea în linişte copii de vârstă preşcolară.
Relaţionare: Într-o viitoare reamenajare trebuie tratat ca un tot unitar tot spaţiul verde încadrat de arterele
de circulaţie: bulevardul Ştefan cel Mare şi strada I.C. Brătianu, respectiv spaţiul verde aferent Palatului
Roznovanu, cu o atenţie deosebită asupra zonei aferente Teatrului Naţional.
Propuneri: Atractivitatea şi capacitatea de primire pot fi mărite prin reamenajarea unor zone din acest scuar
în special cu bănci, zone care în prezent sunt neîngrijite.

4
 Arhitectura peisajului
Acest scuar mărește zona verde din lungul bulevardului Ştefan cel Mare şi automat aria de promenadă a
vizitatorilor. Practic, într-o zonă în care s-a construit mult pe verticală, acest scuar constituie acel liant verde ce
completează şi armonizează elementele arhitecturale ale zonei.
Ca şi în alte cazuri, completările vegetaţiei lemnoase trebuie făcute cu grijă pentru obţinerea acelei armonii
estetice, pe care o caută vizitatorul, şi să se evite pe viitor plantare la întâmplare, aşa cum se practică în prezent.

Scuar Anastasie Panu - Elena Doamna

Tipologie:Acest scuar are o poziţie relativ limitrofă zonelor de locuit, dar este totuşi destul de frecventat de
locuitori din toate categoriile de vârstă. Intră în categoria scuarurilor destinate recreerii şi odihnei de scurtă durată.
În acelaşi timp este traversat de numeroşi oameni în deplasarea spre locul de muncă sau spre centrele comerciale
din zonă. Sub aspect compoziţional, se remarcă liniile strict geometrice de trasare a aleilor raportate la centrul com-
poziţional, respectiv rondul principal, cu capăt de perspectivă de la intrarea principal spre bustul lui “Grigore
Ghica”.
Are o suprafaţă de cca. 2,90 ha.
Starea actual a vegetaţiei: satisfăcătoare. Se remarcă o diversitate mică de specii lemnoase şi marea majo-
ritate a celor prezente au o stare deficitară de vegetație (multe exemplare mature și degarnisite).
Dimensionare: Chiar dacă are o suprafaţă relative mare nu putem spune că are şi o capacitate mare de
primire datorită lipsei băncilor.
Relaţionare: Împreună cu spaţiile verzi din jur aferente Bisericii Barnovschi, a scuarului “Grigore Ghica” şi
a şcolii “Carmen Silva” constituie o zonă verde importantă şi sub aspect funcţional dar şi compozițional.
Propuneri: Atractivitatea şi capacitatea de primire pot fi mărite prin reamenajarea unor zone din acest scuar
în special cu bănci, care pot fi dispuse marginal faţă de aleea principală, care este destul de largă şi care constituie
locul unde bunicii sau părinţii îşi pot supraveghea în linişte copii de vârstă preşcolară. O eventuală reamenajare a
acestuia ar trebui să aibă în vedere reabilitarea căilor de acces, a instalaţiilor, toaletarea arborilor, eliminarea
exemplarelor deperisate sau rău conformate şi eventualele completări.

Scuar Casa Sindicatelor

Tipologie: este un scuar de traversare (mai ales în zilele lucrătoare), dar este destinat cu precădere pentru
odihna de scurtă durată sau pentru recreerea copiilor, pensionarilor sau a altor categorii, având în acest sens şi
numeroase bănci.
Este mărginit pe o latură de Casa Sindicatelor, de aici şi denumit simbolic „Scuar Casa Sindicatelor” şi pe
altă latură de Bulevardul Socola. Suprafaţa totală este de cca. 0,29 ha. Trasarea aleilor, dispunerea exemplarelor
lemnoase şi structura generală a scuarului evidenţiază numeroase principii ale stilului peisager.
Starea actuală a vegetaţiei: relativ bună. Se remarcă prezenţa numeroaselor exemplare de dimensiuni mari,
ce oferă o umbră ideală, mai ales în zilele caniculare de vară. În ciuda suprafeţei relativ mici, acest scuar găzduieşte
o serie de specii destul de frumoase din dendroflora oraşului Iaşi.
Dimensionare: Chiar dacă dimensiunile sunt reduse, datorită amplasării şi a specificului vegetaţiei va fi un
scuar frecventat de locuitorii zonei.
Relaţionare: Scuarul continuă succesiunea celor tratate mai sus, înverzind practic o zonă intens circulată,
atât pietonal cât şi auto.
Propuneri: Trebuie menţinut în această structură, parcarea din acest perimetru şi aleile reamenajate, iar
dotările (în principal băncile) să fie corespunzătoare şi suficiente pentru a primi un public cât mai numeros.
Vegetaţia lemnoasă este bine reprezentată în acest moment dar trebuie avută în vedere o mai bună amenajare sub
aspect floristic, la ora actuală speciile floricole fiind folosite foarte puţin, iar înlocuirile exemplarelor deperisate să
se realizeze cu specii autohtone, longevive şi rezistente la condiţiile mediului urban.

Scuar Octav Băncilă

Tipologie: Acest scuar este dispus practic între două artere de circulaţie auto, dintre care mai importante
sunt: str. Străpungere Silvestru , str. Pictor Octav Băncilă și este redus ca întindere.

5
 Arhitectura peisajului
Este un scuar de traversare, dar la ora actuală este traversat mai mult de locatarii din zonă, fiind destul de
mult afectat de construcția pasajului Octav Băncilă.
Are o suprafaţă de cca. 0,34 ha.
Starea actuală a vegetaţiei: relativ bună, exemplarele fiind relative tinere, cu o vigoare mare de creştere.
Dimensionare: Acest mic scuar deserveşte în primul rând locuitorii din raza de deservire 400÷500 m, rază
ce cuprinde numeroase blocuri de locuinţe. Norma de 25÷30 mp/vizitator nu va fi niciodată respectată, datorită
suprafeţei mici a acestuia şi lipsei unui alt spaţiu verde care să acopere deficienţă cauzată de afluxului mare de
vizitatori.
Relaţionare: În ceea ce priveşte accesibilitatea, există doar două alei ce se întretaie, una longitudinală (ce se
vrea alee principală) şi o diagonală (folosită pentru scurtarea traseului trecătorilor prin zonă). De asemenea, există
şi câteva bănci pentru odihna vizitatorilor.
Propuneri: Reamenajare datorită gradului avansat de deteriorare a elementelor construite care ajuta la buna
utilizare a parcului şi satisfacerea nevoii de spaţiu verde, numărul de bănci se recomandă a fi mai mare, fapt ce
poate fi realizat prin crearea a 2-3 alveole cu câteva bănci, separate sub aspectul circulaţiei directe de aleea cu
frecvenţa cea mai mare a trecătorilor, pentru a conferi liniştea necesară repausului de scurtă sau chiar lungă durată.

Scuar Orăşel (lângă Biserica Lipovenească)

Tipologie: Acest scuar este dispus între două artere de circulaţie auto, str. Palat şi de Splai Bahlui mal
stâng, fiind traversat zilnic de un public numeros. Este în principal un scuar de traversare, dar în orele după
amiezii şi în zilele sfârşitului de săptămână sau cele de sărbătoare este folosit pentru odihnă şi pentru recreerea
copiilor, pensionarilor sau a altor categorii, în ciuda faptului că circulaţia auto intensă din zonă nu favorizează
acest lucru.
Are o suprafaţă de cca.1,24 ha.
Centrul compoziţional este marcat de un rond de dimensiuni mari, plantat cu trandafiri.
Starea actuală a vegetaţiei: relativ bună. Există un număr mare şi diversificat de specii lemnoase, doar că
unele din ele se află într-o stare realtiv bună de vegetaţie, iar gazonul este îngrijit, fiind înlocuit în ultimul an.
Dimensionare: Chiar dacă are o suprafaţă relative mare nu putem spune că are şi o capacitate mare de
primire datorită dispunerii băncilor.
Relaţionare: Pe viitor acest scuar poate fi reamenajat unitar împreună cu fragmentul de spaţiu verde
încadrat de Strada Palat şi Strada Sf. Andrei şi a celui aferent Bisericii Sf. Andrei, pentru crearea (măcar sub aspect
vizual) a unei zone verzi mai largi şi cu mai multă vegetaţie.

Scuar Gara Internaţională

Tipologie: Acest scuar are funcţie prioritar decorativă, neavând construite alei sau alte căi de acces pietonal.
Este situat în apropierea Gării Internaţionale Nicolina, de o parte a Bulevardului Nicolae Iorga.
Suprafaţa totală este de cca. 1,51 ha.
Starea actuală a vegetaţiei: Bună. Datorită proporţiei ridicate a exemplarelor de răşinoase, acest scuar
constituie o pată verde chiar şi iarna.
Dimensionare: Chiar dacă dimensiunile sunt mari, acesta nu este vizitat de un număr mare de locuitori ai
zonei datorită slabei dotări utilitare a acestuia.
Relaţionare: Date fiind vecinătăţile acestui spaţiu verde şi având o suprafaţă destul de mare, constituie un
element de bază în „pata verde” din această zonă. Dar datorită vegetaţiei slab reprezentate prin exemplarele
lemnoase, funcţiile sanogene, eco-protective şi estetice nu sunt realizate.
Propuneri:Atractivitatea şi capacitatea de primire pot fi mărite prin amenajarea unor zone din acest scuar în
special cu bănci, zone care în prezent sunt neîngrijite. Datorită spaţiului mare se poate realiza plantarea de noi
exemplare din specii autohtone (în grupaje sau solitar). Estetica acestui spaţiu verde poate fi îmbunătăţită şi prin
introducerea unor specii arbustive decorative prin flori sau frunze, precum şi a unor specii floricole perene, uşor de
întreţinut dar care pot crea efecte coloristice spectaculoase în anumite perioade ale sezonului de vegetaţie.

6
 Arhitectura peisajului
Scuar Biserica Bărboi
Tipologie: Acest scuar intră în categoria scuarurilor destinate recreerii şi odihnei de scurtă durată. În acelaşi
timp este traversat de numeroşi oameni în deplasarea spre locul de muncă sau spre centrele comerciale din zonă.
Are o suprafață de 0,59 ha.
Starea actuală a vegetaţiei: relativ bună, dar se remarcă o diversitate mică de specii lemnoase, accentele
fiind date de speciile de conifere.
Dimensionare: Acest scuar deserveşte în primul rând locuitorii din raza de deservire 400÷500 m, dar lipsa
băncilor şi a aleilor bine poziţionate face ca acest scuar să nu fie folosit la o capacitate prea mare.
Relaţionare:acest mic scuar poate fi tratat unitar, sub aspect compoziţional cu fragmentul de spaţiu verde
aferent străzii Costache Negri care este umbrită de un aliniament de castani, şi chiar cu cel aferent rondului din Tg.
Cucu, de asemenea, se învecinează cu spaţiul verde aferent Bisericii Bărboi.
Propunere: Se recomandă reamenajarea acestuia şi ar trebui să se aibă în vedere reabilitarea căilor de acces,
a instalaţiilor, toaletarea arborilor, eliminarea exemplarelor deperisate sau rău conformate şi eventualele com-
pletări. Estetica acestui spaţiu verde poate fi îmbunătăţită şi prin introducerea unor specii floricole perene, uşor de
întreţinut dar care pot crea efecte coloristice spectaculoase în anumite perioade ale sezonului de vegetaţie.

Întocmit: Șef lucr. dr. SANDU TATIANA