Zona de agrement Ciric

Zona de agrement Ciric este o zona limitrofa a Iasului, fiind situata la o distanta de 6 km de
centrul orasului. nainte de al doilea razboi mondial Ciricul nu exista pe harta, fiind o vale goala
fara padure.
n prezent, fiind amenajat ca loc de recreatie, lacul Ciric este nconjurat de o frumoasa padure de
foioase. Trecut cu vederea de ieenii obinuii, malul lacului Ciric ascunde un jaf de proporii
realizat cu sprijinul autoritilor. Acum 25 de ani, vilele de pe mal nu erau de conceput la Ciric,
lacul fiind destinat relaxrii oamenilor muncii. Treptat ns, terenurile au intrat n proprietatea
unor oameni de afaceri care s-au apucat de defriat i de construit cluburi i case. Revoluia a dus
la o ruptur ntre Clubul Sportiv Nicolina i fabrica Nicolina Iai. Terenul era al Clubului Sportiv,
dar sindicatul de la Nicolina, prin Uniunea General a Sindicatelor din Romnia (UGSR) finana
tocmai clubul sportiv. Ei au spus c sunt autonomi, dar cnd nu a mai pltit UGSR au aprut
probleme de finanare a activitii sportive. S-a ajuns pn acolo nct Victor Ciorbea, ca primministru, a trimis o delegaie la Iai, i amintete liderul BNS. Primii care au rupt din malul
lacului au fost cei din Ministerul de Interne, care au trecut la Dinamo Iai o suprafa de la osea
care se ntinde pn la actuala baz a RATP. Nicolina a pierdut tot n doar civa ani, iar puini i
mai amintesc c fosta fabric ieean deinea aproape o jumtate din malul lacului, la care se
aduga o suprafa de pdure de mii de metri ptrai. La pdure s-a renunat apoi de bunvoie
deoarece costau prea mult taxele la Ocolul Silvic. Cu terenul ns este o poveste complicat,
explic Doru Alexandrescu.
Sindicalitii aveau planuri mari cu terenul de la Ciric. Doru Alexandrescu i amintete c din
cteva utilaje uzate voiau s fac un fel de trenulee, asemntoare celor de pe litoral. Acestea
trebuiau s preia turitii de la baza TEPRO, de la Veneia, i s-i duc pn la Ciric. i
hidrobiciclete am vrut, au fost proiectate. Dac mi amintesc bine, una a i fost construit. S-a
distrus tot pentru c nu am tiut s preuim ceea ce avem, spune Alexandrescu.
Odat cu distrugerea patrimoniului sindicatelor, pe malul lacului au nceput s apar afaceritii
ieeni.
Primul om de afaceri care a rvnit la terenul muncitorilor ieeni a fost Traian Dobre. Acesta a
reuit s fac un schimb de terenuri chiar cu Nicolina i a obinut cteva sute de metri ptrai pe
malul lacului, aproape de baza RATP de astzi. Apariia lui Dobre s-a lsat cu scandal, unele
dispute necesitnd intervenia firmelor de paz. n acelai timp, RATP a aprut pe terenul pe care
Dinamo Iai l-a smuls de la Nicolina. Era perioada n care la Ciric ncepea construirea aanumitelor case de protocol, cele care s-au transformat n loc de petrecere pentru conducere i,
uneori, pentru angajaii instituiilor sau ale firmelor. n acea perioad a aprut baza Uniunii
Sindicatelor Libere din nvmnt (USLIP), condus de Gheorghe Izvoranu, dar i baza RATP
Iai.

n timp, regimul proprietii pe malurile Ciricului s-a tot schimbat. n vechiul camping al
Organizaiei Judeene pentru Tineret (OJT) sunt baruri i amplasamente ale Primriei. Pe terenul
de la CFS, Fabrica de Ulei i TEROM se afl clubul Skin, iar Lucian Zlate, fiul fostei directoare
a TEROM, care a preluat i fabrica, i construiete o cas. Alturi, pe terenul fostului IRE i,
probabil, al fostului Trust de Construcii Iai, se dezvolt o baz a FEG, instituie condus de
familia Stanciu.
Pe terenul pe care Dinamo Iai l-a luat cu fora de la Nicolina se ntind alte faciliti ale
Primriei.
In 2008 s-a inceput proiectul Ciric ce presupunea modernizarea din fonduri europene a zonei
fiind amplasate:

piscine copii, cldiri anex i o zon de plaj amenajat pe malul stng al lacului
Ciric II

piscin aduli, cldiri anexe i o zon de plaj amenajat pe malul drept al lacului
Ciric II

4 locuri de joac pentru copii

4 zone amenajate pentru picnic

telescaun

zon de structuri gonflabile

Complex sportiv multifuncional compus din dou terenuri de minifotbal cu

suprafa de iarb artificial i un teren multifuncional (tenis, volei, handbal, baschet)

6 terenuri de tenis de cmp pe suprafa de zgur;

1 pavilon de tenis de mas cu suprafaa de 450 mp;

1 zon de paintball

1 zon de crare n copaci

1 zona de ziduri de escalada

1 teren de minigolf

7 parcri pentru autoturisme: suprafata 16.516 mp 650 locuri

1 parcare pentru autocare: 893 mp 6 locuri

2 parcari pentru biciclete: 234 mp 80 locuri

ponton andocare brci i hidrobiciclete: 480 mp 40 locuri

garaj pentru brci

4 debarcadere i pontoane

Reele exterioare (retea de alimentare cu apa, retea de canalizare ape pluviale,

retea de canalizare ape menajere, statie de pompare ape uzate)

Mobilier urban (Banci, Cosuri de gunoi, Cismele de apa, Fantani arteziene,

Bariere, Bolarzi, Panouri informative, Corpuri de iluminat, Imprejmuiri locale
gardulete, Jardiniere, Pergole, Foisoare)

Platforme colectare deseuri

Alei ocazional carosabile (latime 4 m lungime 1430 ml): 5720 mp.

Piste pentru biciclisti (lungime 1375 m, latime 2 m): 2570 mp.

Alei pietonale asfaltate (lungime 1070 m, latime 4 m): 4280 mp

Alei pietonale din dale prefabricate (lungime 1985 m, latime 3 m): 5955 mp

Alei pietonale din pamant si pietris (lungime 2570, latime 2 m): 5140 mp

In anul 2012, cand mai era de executat doar o zecime din lucrari, municipalitatea si-a dat
seama ca unul din terenurile de sport din proiect urma sa fie construit intr-o rapa. Ca
urmare, acesta va fi mutat in locul altuia, care nu va mai fi construit deloc.
Deoarece costurile de consolidare a versantului sunt mult prea ridicate, Primaria va muta terenul
multifunctional in locul celui inierbat. Prin aceasta jonglare, Primaria va renunta la investitii de
un milion de lei, bani necheltuiti in amenajarea terenului. Conform proiectului initial, terenul
multifunctional trebuia construit in spatele unui rezervor de apa de la strada Moara de Vant. In
zona insa terenul este foarte abrupt si instabil din cauza infiltratii de apa. Oficialii Primariei
sustin ca terenul nu avea nicio problema in anul 2008, atunci cand au fost intocmite
documentatiile pentru acest proiect. Din cauza cheltuielilor mult prea mari pentru stabilizarea
versantului, Primaria a decis sa restranga proiectul. Astfel, terenul de sport multifunctional nu va
mai fi construit pe amplasmentul initial si va fi mutat pe locul celui inierbat. Acesta din urma
insa nu va mai fi constuit deloc. Renuntam la un teren de sport din cauza terenului. Ar trebui sa
cheltuim foarte multi bani in stabilizarea versantilor. Din aceasta cauza se diminueaza valoarea
proiectului si trebuie sa facem act aditional prin care se reduce investitia", a declarat Cosmin
Coman, seful Directiei Dezvoltare si Proiecte Europene. Cele doua terenuri de sport sunt
comasate, deoarece suprafata celui inierbat era mult mai mare decat cel multifunctional.
. Amenajarea zonei Ciric a presupus taierile a sute de arbori de pe versantii din jurul lacului
Ciric. Pe mai multe etape, in 2011 si 2012, arborii maturi, de zeci de ani, au fost pusi la pamant
pentru a face loc parcajelor incluse in proiectul de amenajare al Zonei. Al doilea tronson
din padurea de la Ciric, defrisat in 2012, este cel pe locul careia a fost montata instalatia de
telescaun. Deocamdata primaria a "plantat" doar promisiuni, chiar daca legislatia si acordurile
incheiate cu Directia Silvica Iasi obliga administratia locala sa planteze arbori pe o suprafata de
trei ori mai mare decat cea defrisata. La Ciric au fost scoase din circuitul silvic 6,5 hectare de
padure. In locul acestora ar trebui sa fie plantate in compensare aproape 20 de hectare de padure.
La aproape trei ani de la primele taieri de arbori, municipalitatea nu a plantat nimic in schimb.
"Potrivit reglementarilor, o suprafata forestiera scoasa din uz trebuie compensata prin plantari pe
o suprafata de trei ori mai mare. Unitatea Administrativ Teritoriala are un termen de doi ani de la
inceputul actiunilor de defrisare pentru a planta alti arbori in loc", sustin cei de la Directia Silvica

Iasi. Reprezentantii municipalitati promisesera ca in 2013 vor replanta padurea cu o suma alocata
de 200.000 de lei, aceasta fiind triplata ulterior.
In anul 2014, Municipalitatea a depasit termenul legal pana la care trebuia sa planteze
cateva zeci de hectare de padure, pentru a compensa defrisarile. In locul zonei verde fiind
amplasate in principal parcarile, terenurile de sport si locul unde este amplasat telescaunul din
cadrul Zonei de Agrement Ciric. Pana in prezent, desi defrisarile au avut loc in urma cu mai bine
de cinci ani, nu s-a plantat la loc nici macar un vlastar.
La finele lui 2014, cei din primarie au taiat panglica la ultimele investitii, terenurile de sport
multifunctionale, respectiv terenurile de tenis. Acestea nu ar putea primi insa nici in prezent
eventualii clienti, decat pe o bucata de zi. Asta pentru ca desi s-au alocat suplimentari
de buget pentru a umple conturile constructorului, municipalitatea a uitat de
minimele dotari care ar fi de folos iesenilor. Astfel, terenurile de sport nu beneficiaza de un
sistem de iluminat. Practic, s-au cheltuit milioane de euro, insa ultimele dotari ale bazei de
agrement ar putea fi folosite doar pana spre seara. Ori, pe timp de vara, cand ar fi o afluenta mai
mare de oameni la aceste terenuri, e imposibil sa faci sport ziua, din cauza temperaturilor
ridicate. Abia anul acesta Primaria s-a gandit sa aloce bani pentru un sistem de iluminat. Cei din
primarie au gasit o scuza, invocand ca aceasta dotare nu ar fi fost eligibila pe fonduri europene.
"Pentru sistemul de iluminat, care este cu totul altceva decat iluminatul public al zonei de
agrement, nu s-au putut accesa fonduri europene, aceasta componenta fiind neeligibila. Anul
acesta am alocat fonduri pentru o mininocturna, ce ar urma sa fie montata la terenurile
multifunctionale si la cele de tenis", a declarat Sebastian Buraga, purtatorul de cuvant al
municipalitatii. Practic, primaria a alocat un miliard de lei pentru nocturna, aceasta investitie
urmand a acoperi insa doar necesarul pentru cele sase terenuri de tenis. La prima rectificare de
buget, primaria ar urma sa aloce fonduri si pentru nocturna de la terenurile multifunctionale de
baschet, handbal si minifotbal. Ba mai mult, Primaria nu a uitat doar de sistemul de iluminat ci si
de vestiare care desi au dusuri, nu sunt bransate la retea de apa calda iar cei care doresc sa
mearga la terenurile de sport sunt provocati fortat de primarie la un Ice bucket challenge. Si
pentru ca tacamul sa fie complet, reprezentantii municipalitatii "se pot lauda" cu un telescaun,
care parcurge cea mai mica distanta din Romania, dar in care s-au investit peste 1,5 milioane de
euro.