1. Factorii care au determinat aparitia si evolutia sticlei.

Sticla natural, creat de lovitura trznetului, este prima form de sticl cunoscut de catre om. Prima industrie a sticlei s-a dezvoltat ns n Egiptul antic. Aici s-a descoperit faptul c, acoperind pereii unui vas din lut cu un amestec de nisip umed i sod, la ardere acesta se transforma n smal, adic ntr -o pelicul subire de sticl. Ulterior amestecul din care se obinea smalul a fost mbogit cu var, acesta devenind un element de prim importan n producerea sticlei. Prin intermediul altor adaosuri (ca fier, cupru, mangan etc), egiptenii au obinut smal de mai multe culori (albastru, galben, violet, prupuriu etc). Ulterior s -au obinut din amestecul ce producea smalul, odat ars n cantiti mai mari dect subirea pojghi de pe un vas, bulgrai de smal sau sticl. Astfel au aprut primele obiecte fcute din sticl - mrgelele. Tot egiptenii au meritul n a fi fost primii a realiza proteze oculare. Se apreciaz c cele mai vechi mrgele din sticl au cca. 5000-6000 ani vechime.n urm cu cca. 3000 de ani se ajunsese deja, de la mrgelele de sticl iniiale, la felurite obiecte din sticl, de mici dimensiuni n imensa lor majoritate: flacoane pentru parfumuri, cupe pentru but, vase pentru mblsmare etc. Trebuie subliniat c n toat aceast epoc sticla produs de egipteni era opac! Din amestecul simplu (fr adaosuri) se obinea o sticl verde-maronie, asemntoare ca aspect cu zahrul ars din zilele noastre. Pentru obinerea unei sticle transparente era nevoie de o temperatur de minimum 1500 grade Celsius, ce nu puteau fi obinute cu tehnologia egiptean. Realizarea vaselor din sticl se fcea cu mare greutate. La captul unei vergele de fier se fixa un amestec de lut i nisip, de forma dorit. Sticla fierbinte, vscoas, se turna pe o mas din piatr i se ntindea cu alt vergea din fier. Apoi meterul sticlar rsucea bila, fcnd sticla vscoas s se lipeasc de ea, lund forma dorit. Procesul tehnologic era greu i periculos, iar preul sticlei era apropiat de cel al pietrelor preioase. Mai toti istoricii sunt de acord ca procesul tehnic de obtinere a sticlei a fost descoperit de om aproape intamplator, foarte probabil simultan cu descoperirea focului. Prima certitudine este ca in Egipt, cu 4000 de ani inainte de Christos, existau utilaje empirice pentru producerea de vopsele destinate fabricarii de obiecte tehnice si artistice din ceramica. Evolutia prelucrarii sticlei e confuza si nesemnificativa de la acel moment inainte dar au fost descoperite la Tell si Amarna resturile a 3 sau 4 fabrici de prelucrare a sticlei care au functionat, cu siguranta, in timpul celei de a XVIII-a dinastii (cca.1600-1300 i.e.n.). Sub Tolomeu Filadelfo (285-247 i.e.n.) Alexandria devine primul oras industrializat din [Link] de sticla produceau intens obiecte de podoaba, cani pentru apa si vin, perle colorate, sticlute de parfum, flacoane de [Link] obiecte au strabatut intreaga lume intre Anglia si India. Revolutia fundamentala in fabricarea sticlei are loc atunci cand apare, ca instrument de lucru, teava suflatorului (probabil 20 i.e.n.- 20 e.n.). Urmeaza o perioada lunga punctata de momente cu semnificatie mai mult [Link] anul 14 al erei noastre lucratorii egipteni construiesc langa Napoli primele cuptoare de topire a [Link] mai noteaza ca imparatul Nero a platit 600 de sesterti pentru doua pahare mici din sticla si ca in timpul domniei imparatului Claudiu se fabricau geamuri pentru ferestre cu dimensiunile laturilor cuprinse intre 30 si 50 cm. Venetia este locul de nastere ([Link]-XVII) al industriei moderne de fabricare a sticlei. Giorgio Agricola, considerat parintele tehnologiei de fabricare a sticlei, lasa scris (anul 1500) procedeul exact de fabricatie si misterul din jurul celebrelor (si atunci, si astazi) fabrici de sticla de la [Link] el face si desenul foarte exact al unui atelier de prelucrare a sticlei in care se vad foarte bine cuptorul de topire si cel de recoacere. 2. Tipologia sticlei. Topografia sticlei. 3. Materiale si instrumente, utilaje pt decorarea sticlei artistice. La fel ca in ceramica, prin prelucrarea utila si deopotriva, artistica a sticlei-dar dintr-o pasta care nu este precum lutul naturala, ci fabricate se satisfac aceleasi nevoi in forma precum: Vase de sustinut, pastrat si transportat divese lichide, preparate culinare Obiecte explicit decorative (boluri vaze ) combinate uneori cu metalulu sau cu lemnul

Cu exeptia oboectelor obtinute fie in serie, indusrial, cu sabloane, fie liber, manual, prin jet de aer si cu cleste special, sticla este produsa-prin laminare-si in foi plane de cativa milimetri grosime, perfect netede sau cu un usor ormanent in relief. Sticla plana colorata (stanslucida) sau clara (transparenta) are 2 binecunoscute utilizari artistice:vitraliul sau picture cu sticle si picture de icoane pe sticle. Daca picture de icoane pe sticla fusese cel mai usor si mai ieftin mijloc de raspandire a iconografiei ortodeoxe in mediile romanesti sarace si analfabete, vitrailul avea o alta misiune:filtrareaveritabila a luminii solare printr-un ecleraj conceput sa abata privirea de la uratenia lumii materiale, sa amplifice senzatia de mister, de inexplicabil. Arta vitraliului s-a impus si din necesitatea de a asigura o stabilitate mai mare deschiderilor prin retele de plumb fixate in cadre metalice cu traverse, rectangulate in interiorul ferestrelor ogivale si concentrice la raza. 4. Tehnici de prelucrare artistica a sticlei: incizii, esecizii, substante chimice. 5. Tehnici de prelucrare a sticlei: Tehnica la cald (fuzing). Mai multe straturi de sticla puse una peste alta,bagate la cuptor la o temperatura de 800 grade. Tehnica Fusion foloseste piese de sticla fuzionata avand numeroase forme si combinatii de culoare. Sticla fuzionata se obtine la randul sau prin suprapunerea unor bucati de sticla compatibile intre ele si incalzirea acestui ansamblu pana la punctul in care se topesc, devin moi si fuzioneaza impreuna. Cristalele fuzionate pot crea impreuna cu sticla sablata modele deosebite sau pot fi aplicate independent, pe oglinzi, cabine de dus. O varianta imbunatatita a cristalelor fusion sunt cristalele fusion lite. Acestea sunt realizate prin aceeasi procedura, dar cu marginile prelucrate pentru a permite aplicarea plumbului in tehnica overlay. 6. Materiale, instrumente si utilaje pt tehnica vitraliului traditional, procedee si etape. Asemanari si diferente intre lucrari. Tehnica de realizare a vitraliului presupune crearea unei machete colorate la scara, pe care se numeroteaza fiecare piesa ce urmeaza sa compuna viitorul tablou. Pe un calc se marcheaza culorile, ca si locurile unde se va interveni cu baghetele de plumb ce sustin piesele de sticla. Se taie apoi sticla pe geometria desenului, se picteaza si se fixeaza prin foc culoarea. Fiecare piesa a ansamblului colorat ce va forma vitraliul se "prinde" intre baghetele de plumb. Tehnica este folosita inca de unii artizani, prezentand avantajul autenticitatii. 7. Materiale, instrumente si utilaje pt vitraliu. Tiffany. Procedee si etape, asemanari si diferente de vitraliu traditional. Desi este mai minutioasa, in linii mari aceasta tehnica se aseamana cu cea in plumb. Diferenta, din punct de vedere compozitional, este ca permite crearea de detalii mai mici. Este o tehnica folosita mai ales pentru abajururi sau detaliile dintr-un vitraliu, cum ar fi, de exemplu, strugurii sau petalele mici. La fel ca si la plumb, sticla se taie dupa sablon, insa taierea nu trebuie sa fie la fel de exacta. Fiecare piesa de sticla taiata va fi slefuita cu ajutorul unei masini cu piatra diamantata. Apoi, se monteaza o banda de cupru in jurul fiecarei bucati. Daca vreti, banda joaca rolul unui scotch, latimea ei depinzand de grosimea sticlei si de dimensiunea lucrarii. Dupa de fiecare bucata a fost infoliata, se trece la cositorire. Aceasta operatiune se efectueaza pe ambele parti ale vitraliului. Apoi, cu ajutorul unei substante speciale, vitraliul se patineaza, adica i se va imprima senzatia de vechi. Cositorul va capata diverse culori, de la culoarea cuprului si pana la negru. Trei faze sunt decisive in procesul de creare a unui vitraliu, indiferent daca se face in "tehnica plumbului" sau "tiffany". Spre deosebire de alte tehnici folosite in decoratiuni, cum ar fi de exemplu cea a picturii in ulei, in timpul realizarii unui vitraliu nu se prea pot face improvizatii. De aceea, inainte de toate, trebuie clarificate toate detaliile: desen, culoare, soliditate... 1. Macheta este un desen (schita), care da informatii clientului despre cum va arata vitraliul in mod real. Se executa de obicei la o scara de 1/10. Indica traseul plumbului (respectiv a cositorului), culoarea sticlei, pictura (daca este cazul) si eventuala armatura.

2. Cartonul este o marire la scara reala a schitei pentru vitraliu. Pe el se va trasa linia plumblui si se pozitioneaza bucatile de sticla. Fiecare bucata va fi numerotata, notandu-se atat culoarea, cat si tipul sticlei folosite pentru acea piesa. Dupa conturul cartonului se vor face ulterior taierile. 3. Definirea culorilor, stabilirea tipului si a nuantei sticlei folosite in compozitie, trebuie sa se faca intr-o perfecta armonie. De asemenea, combinatia intre nuantele si texturile sticlei, trebuie foarte bine pusa la punct. 8. Materiale, instrumente si utilaje pt vitraliu fals. Procedee. Etape si variante. 9. Chimia sticlei. Compozitia sticlei. Sticla este un corp solid, amorf, obtinut prin topirea unui amestec de nisip de coart, carbonat de sodium sau de potasiu, calcar, si alte materii prime. Prin racirea amestecului topit acesta devine rigid prin cresterea treptata a viscozitatii. Sunt materiale necristalizate(amorfe), cu rezistenta mecanica si duritate mare, cu coeficient de dilatare mic. La temperaturi mai inalte se comporta ca lichidele subracite cu viscozitate mare. Nu au punct de topire definit. Prin incalzire se inmoaie treptat, ceea ce permite prelucrarea sticlei prin suflare, presare, turnare, laminare. Materii prime principale: a) vitrifiantii nisipul cuartos, boraxul, acidul boric, bioxidul de siliciu, anhidrida borica. b) fondantii (soda calcinata, carbonat de potasiu, sulfat de sodiu) au rolul de a cobori temperatura vitrifiantilor. c)stabilizantii (carbonat de calciu, sulfat de bariu, exid de plumb, oxid de zinc) au rolul de a mari stabilitatea chimica si de a imbunatati proprietatile mecanice, termice si electrice. Materii prime secundare(folosite pt a conferi sticlei anumite proprietati): a) afinantii cu rol de a limpezi masa sticloasa topita (trioxid de arseniu, sulfat de sodiu, sulfat de calciu). b)opacizantii cu rol de a da sticlei un aspect translucid sau opac (criolita, fluorina, bioxid de staniu etc.) c)decolorantii cu rol de a inlatura culoarea imprimata sticlei de catre diferite impuritati din materiile prime principale(trioxid de arseniu, bioxid de mangan, oxidul de nichel, azotatul de sodiu ect.). d)colorantii oxizi sau saruri minerale pt a da diferite culori sticlei; oxizii de fier verde, albastru, oxidul de cobalt albastru, oxidul de crom verde etc. Sticelele colorate se obtin daca in topitura se adauga oxizi metalici care formeaza silicatii colorati. Colorantii se clasifica in 3 categorii: 1. Coloranti ionici sunt in general oxizii metalici 2. Colorantii moleculari sunt reprezentati de seleniu, de sulf. 3. Colorantii coloidali - sunt de fapt metalele, care prin tratamente termice adecvate, sunt dispersate sub forma de solutie coloidala imprimind sticlei culori ce depind de dimensiunile particulelor coloidale. 10. Calitatea (structura si compozitia) sticlei: fizice, mecanice si optice. Clasificarea lucrarilor de sticla. Proprietatile fizice, fizico-mecanice si chimice ale sticlei caracterizeaza comportarea produselor din sticla la diferite solicitari din procesul de utilizare. PROPRIETATI FIZICE: 1. Masa specifica variaza intre limitele largi, de la 2-8 g/cm3 in functie de compozitia chimica si de viteza de racire. 2. Proprietatile termice sunt exprimate prin conductibilitatea termica(care la sticla este redusa), dilatarea termica(care la sticla este redusa), stabilitatea termica(capacitatea sticlei de a rezista la variatii mari si rapide de temperature, fara sa se distruga).

3. Conductibilitate electrica a sticlei este mica la temperature mediului, de aceea sticla se incadreaza in categoria izolatorilor electrici. PROPRIETATI MECANICE: 1. Duritatea este importanta atit in timpul utilizarii (in timpul operatiei de zgiriere, afectindu-se aspectul si rezistenta mecanica) cit si in timpul prelucrarii. 2. Fragilitatea sau rezistenta la soc mechanic este o proprietate negative a sticlei, din care cauza ii limiteaza utilizarea. 3. Rezistenta la tractiune este de 30-100N/mm2, in schimb rezistenta la compresiune este de 500-200N/mm2, mult mai mare fata de alte material. PROPRIETATILE CHIMICE comportarea sticlei la actiunea distructiva a apei, acizilor, bazelor, sarurilor si a gazelor din atmosfera. Stabilitatea chimica are iportanta pt sticla de laborator, pt articole de menaj si constructii. Sticla are o rezistenta chimica inalta. PROPRIETATI OPTICE: 1. Transmisia luminii, exprimata prin coeficientul de transmisie T , este cu atit mai mare cu cit transparenta sticlei este mai buna. 2. Absorbtia luminii, exprimata prin coeficientul de absorbtie A, este invers proportionala cu transmisia. 3. Indicele de reflectie- raportul dintre viteza de deplasare a unei oscilatii electromagnetice de o anumita lungime de unda, in aer si in materialul studiat. 4. Reflexia este exprimata prin coeficientul de reflexive R. 5. Dispersia luminii 11. Tehnici de fabricare a sticlei si prelucrarea ei: gracil, ariel, crustatie, smalt, mosaic de sticla, stieliarus,fiuzing etc. Procesul tehnologic de obtinere a sticeli cuprinde 4 faze importante: 1. OBTINEREA UNEI MASE STICLOASE Amestecul de materii prime este topit in cuptaore speciale la temperaturi ridicate. * Afinarea are loc la temperaturi mai ridicate pt a micsora viscozitatea sticlei si a se elimina mai usor bulele de gaze, prin ridicarea lor la suprafata *Omogenizarea prezinta o deosebita importanta pt calitatea produselor din sticla. 2. Fasonarea transformarea masei sticloase in obiecte, de diferite forme, prin utilizarea urmatoarele procede: * Suflarea procedeu prin care se obtin obiecte din sticla pt menaj si ambalaje cu pereti subtiri si cu cavitati interioare de forme diferite. Fasonarea prin suflare se realizeaza in 2 faze: modelarea obiectului din masa de sticla in stare plastica si fixarea formei definitive prin suflarea in forme. * Presarea prin acest procedeu se obtin produse cu pereti grosi si cu cavitati interioare simple. * Tragerea pt fabricarea geamurilor, placilor si a tevilor. Procedeul consta in tragerea sticlei sub forma de banda printr-un sistem de rulouri care realizeaza tragerea banzii cu viteza mare si in acelasi timp racirea lenta pt detensionare. * Laminarea consta in introducerea masei sticloase intre 2 cilindri laminori care se rotesc in sens invers. 3. Recoacerea racirea lenta a produselor fasonate, in cuptoare cu tunel, cu transportoare tip banda rulanta. 4. Finisarea se realizeaza pt corectarea unor operatii de fasonare dar mai ales pt a conferi produselor noi proprietati de ordin estetic.

* Taierea se face la produsele obtinute prin suflare care ramin dupa fasonare cu o calota la partea superioara sau alte parti care trebuiesc sa fie inlaturate. * Lustruirea pt indepartarea asperitatilor, pt netezirea si uniformizarea asperatiilor, mai ales la produsele presate. * Rodarea se face la unele recipiente care se inchid cu dopuri de sticla. * Matisarea pt a da un aspect mat unor produse din sticla. * Decorarea se efectueaza prin mai multe operatii menite sa confere caracteristici de ordin estetic : - decorarea la rece se efectueaza prin slefuire sau sculptare, gravarea artistica, sablarea. - decorarea la cald care se face prin : introducerea unui colorant in masa sticloasa rezultind sticla colorata; realizarea unui amestec al maselor sticloase lichide, diferit colorate, obtinindu-se sticla marmorata; suprapuneea in timpul fasonarii a unui strat de sticl acolorata peste unul incolor; realizarea unei combinari de sticel colorate formate din una sau mai multe baghete, rezultind astfel sticla filigranata, millefiori. - decorarea prin corodare chimica 12. Istoria si evolutia sticlei: Mesopotamia, Egipt, Roma Antica. Cand ,unde , de cine si cum a fost fabricata cea dintai sticla este un mister dar suntem aproape siguri ca descoperirea a fost facuta in Egipt . Cea mai veche sticla cunoscut este de origine egiptean , din anul 3200 .e.n . La inceput , egiptenii foloseau sticla numai ca s acopere obiectele fcut e din lut ; dar n jurul anului 2000 .e.n. au descoperit c mrgelele ar putea fi fcute n totalitate din [Link] zeci i zeci de ani au reuit s fabrice vase de sticl si pahare de [Link] obiect de sticl cunoscut i pstrat este un pahar cu picior , din anul 1490 .e.n. i care poarta numele unuia dintre [Link] este mpodobit cu dou benzi de aur, una n jurul piciorului si alta n jurul buzei.

13. Istoria si evolutia sticlei: Bizant, Prioada Romanica. Imperiul Roman Romanii au, de asemenea, s se rspndeasc mult tehnologia fabricarea sticlei. Cu cuceririle sale, relaiile comerciale, constructii de drumuri, i administraia eficient politic i economic, Imperiul Roman a creat condiiile pentru nflorirea sticlarie n ntreaga Europa de Vest i Marea Mediteran. n timpul domniei mpratului Augustus, obiecte de sticl au nceput s apar n toat Italia, n Frana, Germania i Elveia. Roman de sticl a fost chiar gasit ri precum China, livrate exist de-a lungul rutelor de mtase. A fost romanii care au nceput s foloseasc sticl pentru scopuri arhitecturale, cu descoperirea de sticl transparent (prin introducerea de oxid de mangan), n Alexandria n jurul valorii de 100 AD. n rolurile principale geamuri, dei cu calitati optice srace, astfel au nceput s apar n cele mai importante cldiri din Roma, precum i cele mai luxoase vile de Herculaneum i Pompei. Cu mprirea geografic a imperiilor, meteugari de sticl a nceput s migreze mai puin, i de Est i de Ve st articole din sticl dobndit treptat caracteristicile distincte mai mult. Alexandria a rmas cea mai important zon fabricarea sticlei din Est, productoare de articole de lux din sticla, n principal pentru export. De renume mondial Vaza Portland este, probabil, cel mai bun exemplu cunoscut de competene alexandrine. n imperiul Romei de Vest, oraul Kln, n Renania dezvoltat ca hub al industriei de fabricarea sticlei, adoptarea, cu toate acestea, tehnicile principal est. Apoi, declinul Imperiului Roman i cultur ncetinit progresul n domeniul tehnicilor de fabricarea sticlei, n special prin secolul al cincilea. Germanic sticl devenit mai puin ornamentat, cu meteugari Abandonarea sau nu dezvoltarea abilitilor de decorare au dobndit. 14. Istoria si evolutia sticlei: Perioada Gotica. Stilul gotic, cu biserici din ce in ce mai inalte, dar si mai luminoase, a folosit vitraliile la o scara nemaintalnita pana atunci.

Calugarul Abbot Suger de la manastirea St. Denis a reconstruit biserica manastirii, oferindu-ne unul din primele exemple de stil gotic in care vitraliul a jucat un rol definitoriu. In jurnalul sau, tinut pe tot parcursul lucrarilor, si-a exprimat credinta ca lucrurile frumoase ridica omul mai aproape de Dumnezeu. In secolul XV, in plin apogeu al goticului, atitudinea fata de vitraliu s-a schimbat, acesta devenind mai mult pictura si mai putin element generator de atmosfera. Culorile au devenit mai pale, figurile reprezentate acopereau adesea intreaga fereastra. Pictura a devenit mai sofisticata, iar noile tehnici descoperite sau redescoperite au permis redarea detaliilor galbene si aurii. Nervurile de plumb acceptate pana atunci ca necesare si decorative au devenit un "rau necesar", camuflat cat mai bine prin compozitia desenului. Este primul stil artistic care se manifesta in citeva stari odata in toata Europa. Arta vitraliilor se incadreaza intre anii 1150-1500, se caracterizeaza prin cele mai magnifice ferestre create pentru marele catedrale Europene. - culorile de baza sunt rosu, albastru, verde - reprezentarea vechiului si noului testament Goticul sec 16, 17, 18 Reforma din Anglia Reactia calvinista asupra represiilor spaniole in Niderlanda. Religia nu a fost un singur factor in declinul folosirii, fabricarii sticlei.

(Biserica Saint Denis, Franta(1140-1144, Paris); Catedrala Notre Damme, Ruen Sosirea lui Theodosiu la Efes; Catedrala Notre Damme de Chartres Cina cea de taina(1243-1248); Koln 1248, 1520 sinisate 1842-1880; fereastra de vest din York Catherale, Anglia) 15. Istoria si evolutia sticlei: Perioada Renasterii, sec. 14-15, sec. 16-17, sec. 18. Renasterea a generat o lunga perioada in care vitraliul a existat doar ca sticla pictata. Simbolismul original si tehnicile au fost aproape uitate. In aceasta perioada, vitraliul pictat a devenit un accesoriu la moda in locuinte, cladiri publice si biserici. Semnele heraldice realizate in aceasta maniera, pe fond transparent, erau foarte populare in epoca. In secolul XVIII, majoritatea vitraliilor medievale au fost inlocuite cu sticla pictata, iar majoritatea informatiilor despre vitralii a inceput sa se piarda. - stilul vitraliilor s-a schimbat mult, mai multa picture si din ce in ce mai putin element generator de atmosfera, apar mai multe detalii. - reprezentarea emotive a realitatii, figurile reprezentate individual cu o mare atentie asupra realismului prin valoratia delicate a suprafetelor. - apar elemente arhitecturale, vitraliile din perioada data sunt mai mult niste copii dupa lucrari de savalet in sticla, apare picture pe sticla. - vitraliile devin tablouri cu volum, cu umbra, cu lumina, perspective. - scene cu sfinti, catolici si icoane traditionale a bisericii (pina in sec. VI). - pictorii vitraisti emita tehnica picturii in fresca si picture de sevalet, unde sticla incepe a fi obscura in comparative cu sticla transparenta gotica, apare monohromia. -mai multa transparenta datorita influientei epocii luminilor, monohromie. - au loc reforme, razboaie, astfel se distrug multe vitralii, (reforma bisericeasca Anglia Gernt) - reactia calvinista asupra represiilor spaniole in Nederlanda

- lepadarea de biserica a lui Henry al VIII-lea. - vicioasele razboaie religioase ce bintuiau Europa au distrus vitraliile prin tot teritoriul Europei pentru ca reprezentau imagini popiste. - revolutia franceza devine responsabila pentru distrugerea sticlei din casele nobilimei francize. -apare noul stil Baroc, care utilizeaza sticle mult mai transparente, lumina puternica a interioarelor devine la moda in Paris. -apar dimensiuni mai mici a vitraliilor. (Sf. Ioan, Germania 1420; Ghirlandaio, Sf. Laurence si Thomas din Aquin, Biserica Sf. Maria Novella; Paolo Ucello 1445 Nasterea, Scene de lupte, Domnul din Florenta; Castagni Piata; Hardurch Hall Derbishire, Marea Britanie). 16. Istoria si evolutia sticlei: sec.19, renasterea, sec.20. In mijlocul anilor 1800, Anglia a cunoscut o revitalizare a interesului pentru arhitectura gotica. Cativa istorici amatori si oameni de stiinta au redescoperit tehnicile de lucru si au dezvaluit secretele producerii sticlei colorate. Atelierele de sticlarie au inceput sa produca versiuni de ferestre in tehnica si stilul medieval. Fratii Bolton, englezi emigranti, au infiintat primul atelier de vitralii in America si au produs ferestre in stil gotic care au devenit un fel de norma pana in momentul dezvoltarii unui stil distinctiv american. John LaFarge si Louis Comfort Tiffany, doi pictori americani, au inceput sa experimenteze, independent unul de celalalt, incercand sa produca o sticla ce avea capacitatea de a crea efecte vizuale fara a fi pictata. Curand, cei doi au devenit concurenti. LaFarge a creat si brevetat in 1879 sticla opalescenta. Tiffany a dezvoltat si popularizat produsul si curand numele lui a devenit sinonim cu acesta. Folosind taieturi complicate si sticla bogat colorata, dispusa in straturi ce dau un plus de textura si profunzime, cei doi au devenit principalii furnizori atat pentru biserici, cat si pentru resedinte private. Procedeul de utilizare a foliei de cupru ca substitut pentru plumb, i-a permis lui Tiffany crearea de abajururi, bine primite o data cu introducerea iluminatului electric. Stilul sau a avut numerosi imitatori, sticla opalescenta ramanand foarte populara pana la sfarsitul secolului XIX. Dupa primul razboi mondial, gusturile s-au schimbat. LaFarge moare in 1910, iar Tiffany in 1933, fapt care atrage dupa sine si falimentul atelierelor sale. Cu exceptia ferestrelor pentru biserici, vitraliul cunoaste un declin pana la al doilea razboi mondial. Abstractionismul si expresionismul in pictura influenteaza un nou grup de artisti sa exploreze valentele oferite de sticla. Ferestrele de biserica devin, in foarte multe aspecte, asemanatoare goticului timpuriu. Scenele greu de identificat, atmosfera pura de lumina si culoare inspira la atitudine contemplativa. Vitraliul, sau mai corect poate, arta sticlei, este din ce in ce mai prezenta astazi. Explozia de interes din ultimii 30 de ani a dus la dezvoltarea unor noi si imaginative forme ale acestei arte. Noile tehnologii si cresterea interesului in vitralii ca hobby, au dus la ceea ce a fost numita "o noua epoca de aur a sticlei". Noile case sunt frecvent completate cu spectaculoase intrari din sticla, ferestre de baie cu vitralii, abajururi Tiffany. Panouri decorative sunt achizitionate pentru a fi atarnate in dreptul unei ferestre insorite. Forme minunate decoreaza mese, pereti, ferestre. Noii artisti combina, creeaza si dezvolta forme si stiluri unice. Si se pare ca va dura.