TOTUL DESPRE STICLĂ

CE ESTE STICLA?

Sticla este un amestec de dioxid de siliciu și silicați ai

diferitelor metale.
Este un material necristalizat (amorf), cu rezistență
mecanică și duritate mare, cu coeficient de dilatare mic. La
temperaturi mai înalte se comportă ca lichidele subracite
cu vâscozitate mare.
Nu are punct de topire definit. Prin încălzire se înmoaie
treptat, ceea ce permite prelucrarea sticlei prin suflare,
presare, turnare, laminare.

La baza sticlei stau următoarele elemente: nisipul și focul.

Dat fiind că aceste elemente se găseau în multe locuri din lume, nu se știe cu
exactitate unde anume s-a produs pentru prima dată sticla.
 SCURTĂ ISTORIE A STICLEI

Cea mai veche sticlă, găsită în stare naturală, este

cunoscută drept cea vulcanică, rezultată prin răcirea
rapidă a lavei. Oamenii o foloseau pentru bijuterii sau
pentru realizarea vârfurilor de lance, utilizate mai apoi
la vânătoare.

Se pare totuşi că în Egipt s-a fabricat prima

dată sticla, pe la 1400 B.H. Aici se găsesc figurate toate
fazele fabricării şi prelucrării sticlei, găsindu-se
inclusiv unelte şi aparate utilizate în acea perioadă. Sticlă vulcanică

Cel mai vechi obiect din sticlă propriu-zisă se consideră o amuletă albastră, ce a fost găsită in
Egipt și este datată în anul 7000 B.H. și niște perle din sticlă vechi de 5500-3400 ani,
descoperite în Egipt și Liban.
Conform altor manuscrise, se presupune că
sticla ar fi fost inventată mai întâi în
Orientul Mijlociu și nu în Egipt.
Povestea ce sta la baza acestei afirmații
este un cilindru din sticlă albastru-deschis,
descoperit în apropierea Bagdadului, datat
din anul 2700 B.H.
Vas fenician
În secolele I-II A.H., prelucrarea sticlei s-a
dezvoltat și pe țărmurile portului Euxin.
În Cetatea Tomisului (actuala Constanța) au fost
găsite urmele unor cuptoare de topit sticlă, iar la
Muzeul Arheologic Constanța sunt expuse multe
vase de sticlă din acea perioadă, variate ca formă
și dimensiuni.
 STICLA DE MURANO

Se consideră că sticla de Murano îşi are originea în Roma

secolului al IX-lea, având influenţe asiatice şi musulmane.
Reputaţia localităţii Murano pentru producţia de sticlă a luat
naştere atunci când Republica Veneţiană, temându-se de
incendii şi calamităţi aduse oraşului construit predominant din
lemn, a ordonat sticlarilor să îşi mute atelierele pe insula
Murano (1291). 
Specialiştii sticlari stăteau izolaţi pe insula Murano,
pentru a nu dezvălui secretul fabricării sticlei.
Sticlarii adaugă sare în compoziția sticlei
pentru ca aceasta să devină opacă și nitrat cu
Pentru a prelucra sticla de Murano este nevoie de un arsenic pentru a elimina bulele inestetice.
amestec de 70 % nisip și de 30% alte substanțe ce
trebuie să conțină nitrați, arsenic, calcar și siliciu. Pentru a obține culorile fermecătoare,
meșteșugarii folosesc compuși de cupru și
Factorul esențial pentru obținerea produsului finit cobalt sau chiar aur. 
perfect este temperatura, care, dacă nu atinge valoarea
optimă, poate compromite limpezimea sticlei. 
 PROPRIETĂŢI TERMICE
PROPRIETĂŢI ELECTRICE
 rezistenţă electrică  căldură specifică
PROPRIETĂŢILE
 conductibilitate electrică  dilatare termică
  STICLEI
 conductibilitate
 stabilitate termică

PROPRIETĂŢI CHIMICE
PROPRIETĂŢI OPTICE  stabilitate chimică
 reflexie
 refracţie PROPRIETĂŢI FIZICO- MECANICE
 absorbţie  densitate
 dispersie  rezistenţă mecanică
 elasticitate
 duritate
 fragilitate
 PRODUSE DIN STICLĂ DUPĂ DOMENIUL DE UTILIZARE

Sticlă pentru ambalaj şi articole comune de Sticlă pentru construcţii:

menaj: - sticlă pentru geamuri
- transparentă incoloră şi colorată - sticlă spongioasă
- sticlă netransparentă (opacă) - elemente de zidărie

Sticlă de siguranţă - pentru transporturi Sticlă de acoperire - glazură, email

Sticlă pentru laborator: Sticlă cristal pentru articole fine de

- sticlă chimic rezistentă
- sticlă termic rezistentă menaj şi ambalaj pentru parfumuri

Sticlă optică - lentile Fibre de sticlă

Sticlă cu diverse utilizări tehnice:

-sticlă pentru articole electrotehnice
-sticlă luminotehnică
 PROCESE TEHNOLOGICE DE OBȚINERE A STICLEI

La inceputul secolului I al A.H., un meșter roman a inventat țeava de suflat sticla: o țeavă de fier
lungă și subțire, prevăzută la un capăt cu o mică umflătură, iar la celălalt capăt cu o prelungire de
lemn prin care se sufla aerul. La capătul țevii de fier, se prindea un ghem de sticlă lichidă și se
sufla în țeavă. Se forma un balon de sticlă, căruia, înainte de a se răci, i se putea da orice formă.
Așa a apărut METODA DE SUFLARE A STICLEI și aproape 2000 de ani toate obiectele de sticlă s-au
fabricat astfel.
PROCEDEUL DE TRAGERE a urmat celui de
suflare, utilizându-se în sec. XVII-XVIII, în
special pentru fabricarea geamurilor, plăcilor
şi a ţevilor.
Procedeul constă, în principiu, în tragerea
sticlei sub formă de bandă printr-un sistem de
rulouri, care realizează tragerea benzii cu
viteză mare şi în acelaşi timp răcirea lentă
pentru detensionare.
Între 1952-1957, în Marea Britanie, Sir Alastair
Pilkington, a dezvoltat sticla float. PROCEDEUL
DE OBŢINERE A STICLEI FLOAT constă în topirea
la aproximativ 1000° C a sticlei, care este apoi
turnată continuu din cuptor pe o baie de mică
adâncime de cositor topit.
Aceasta pluteşte pe cositor, se împrăştie şi
formează o suprafaţă de nivel. După recoacere
(controlată de răcire), sticla apare ca un produs
lustruit, cu suprafeţe practic paralele.
 CURIOZITĂȚI DESPRE STICLĂ
Sticla este, în esență, doar nisip topit la temperaturi de peste 1700 grade
Celsius. Este singurul ambalaj folosit în industria alimentară, care poate fi
reciclat 100%.
Sticla nu se degradează prin procesul de reciclare, astfel încât poate fi
reciclată la infinit, la fel ca și aluminiul.
Sticla este unul din cele mai rezistente deseuri produse de umanitate,
timpul de descompunere fiind de aproximativ un milion de ani.

Sticla este un material foarte rezistent care nu se deteriorează, nu

corodează, nu se decolorează și nu se pătează, iar produsele din interiorul
unui recipient din sticlă rămân proaspete ca atunci când au fost
îmbuteliate.

VAZA PORTLAND este considerată una dintre cele mai

rare creații de artă din sticlă. Se  crede că ar fi fost
creată în Imperiul Roman, undeva în primii ani ai
creștinismului.
Este o certitudine că sticla a devenit un simbol al societăţii
moderne.
Dezvoltarea domeniului de fabricare a sticlei este un
proces continuu, aflat în strânsă conexiune cu
necesităţile şi preocupările noastre cotidiene. Sticla este
unul din factorii majori, care au contribuit la dezvoltarea
accelerată a internetului şi, în general, a domeniului
comunicaţiilor.
Sticla este atât de profund intrată în viața noastră,
încât în New York are propriul ei muzeu.
Muzeu Corning al Artei Sticlarilor adăpostește
45.000 de piese de artă din sticlă, reprezentând
cea mai mare colecție de acest tip din lume.

Bibliografie:
https://revistalook.ro/curiozitati-sticla/
https://www.transparentdesign.ro/cum-sticla-a-schimbat-lumea-de-la-origini-la-prelucrarea-sticlei/
https://www.glassworld.ro/2015/03/02/scurta-istorie-a-sticlei-de-unde-provine-si-cum-a-aparut/