LIANTII ANORGANICI Traditional,linatii anorganici sunt definiti ca fiind substante minerale in stare purverulenta,care in prezenta apei sau altor

solutii apoase prezinta proprietatea de a se intarii si de a se transforma in materiale solide, rezistente; aceasta transformare are loc fie in aer fie in mediu umed. Proprietatile liante ale unor materiale anorganice depind atat de pulberea solida cat si de lichidul folosit la amestecare ,apa sau alte lichide.In acest context notiunea de liant anorganic poate fi definita astfel:liantii anorganici sunt sisteme eterogene disperse,solid-lichid ai caror componenti interactioneaza formand o masa lucrabila capabila in conditii determinate,sa se transforme prin intarire intr-un corp solid rezistent. Intarirea liantilor anorganici poate avea loc fara a fi insotita de interactii chimice intre cei doi componenti ai sistemului(solid-lichid)sau ca urmare a unor interactii chimice intre ei.In cel de-al doilea caz se formeaza hidrocompusi ca urmare a unor procese de hhidratate hidroliza (combinare cu adaosuri cimentoide sau hidraulic active sau de combinare inte faza solida si solvatul din solutia apoasa). Linatii anorganici cupind o gama larga de materiale care pot fi clasificate in functie de natura liantului,de modul de obtinere si modul de intarire.Astfel se deosebesc: Argilele sunt sisteme capilaro-poroase,caracterizate prin lipsa interactiilor chimice la intarire intre component.Intarirea acestora se realizeaza prin uscarea process insotit de fenomenul de contractie.Intensitatea fenomenului de contractie depinde atat de continutul in minerale argiloase cat si de natura compozitional structural a acestora. Varul are drept constituent principal oxidul de calciu,CaO.La amestecare cu apa,varul reactioneaza cu formare de hidroxid de calciu,Ca(OH)2(varil stins).In pasta varul se comporta colloidal (semicoloidal),iar intarirea varului are loc ca urmare a desfasurarii procesului de uscare si de carbonatare a Ca(OH)2,in prezenta dioxidului de carbon atmosperic (cu formare de carbonat de calciu).

Ipsosul se intareste ca urmare a procesului de hidratare a sulfatului de calciu semihidratat sau anhidru,cu dezvoltarea unor structurei mai mult sau mai putin poroase rezistente ,specific sulfatului de calciu dihidrat(ghips). Cinmentul Portland si cimentul aluminos reprezinta substante poliminerale.La amestecarea cu apa a acestor substante au loc procese de hidratare hidroliza cu formarea unor structure de noi,alcatuite din formatiuni hidratate,rezistente ,silicatice in cazul cimentului Portland,respective aluminatice in cazul cimentului aluminos. Cimentul magnezian de tip Sorel se intareste in urma unor reactii de hidratatre si de combinare a componentului oxidic solid cu solvatul din Solutia apoasa a sitemului liant (sare),in prezenta si cu participarea apei.Sistemul caracteristic pentru acest tip de ciment este MO-MX2(MY)-H2O in care M este un cation iar X si Y sunt anioni. Cimentul fosfatic se intareste in urma unor reactii de tip acid baza ce au loc intre componentul oxidic,solid si solvatul (acid) din Solutia apoasa.Sistemul characteristic pentru acest tip de ciment este MxOy-H3PO4-H2O.