Formarea si alcatuirea mineralelor argiloase:

Fraciunea argiloas a solurilor, format din particule de diametru sub 0,002 mm, are o
alctuire diferit n funcie de natura rocii sau materialului parental i de condiiile de
alterare-migraie-depunere, caracteristice proceselor de solificare locale. Aceast
fraciune poate fi alctuit n ntregime sau n cea mai mare parte; din minerale argiloase
i din ali produi finali de alterare -oxizi hidratai de fier, aluminiu si mangan, silicie
hidratata sau in ntregime ori n cea mai mare parte din produsi finali de alterare. In
solurile formate pe roci sedimentare moi(loessuri, luturi, argile, marne) predomin argila
motenit din roca parental (litogenctic) alturi de care particip i o cantitate mai mare
sau mai mic de argil nou format (pedogenetic). Mineralele argiloase reprezint
constituenii principali ai solurilor i sunt alumino-silicai secundari, rezultai din
alterarea i hidratarea silicailor primari. Formarea de minerale argiloase din silicaii
primari n procesul de pedogenez are loc pe dou ci: prin transformarea silicailor
primari cu structura filitoasa de tipul micelor prin debazificare i desilicifiere parial a
acestora i prin resintez (neoformaie) de alumino-silicai secundari hidratai din produi
de alterare a silicailor primari cu alte structuri. Argilizarea prin transformarea micelor se
datorete mrunirii nainte a acestora, fiind astfel expuse unor intense procese de
alterare, prin care ionii de K+ din zonele marginale sunt nlocuii cu ioni de H4 hidratai
(H3O)+ rezultnd mica hidratat sau illitul. Pierderea n continuare a potasiului nlesnete
ndeprtarea complet a foielor i transformarea illitului n vermiculit sau montmorillonit
cu pstrarea structurii fundamentale a micei. Argilizarea prin resintez are loc prin
precipitarea reciproc a silicei i a aluminei rezultate din distrugerea treptat a silicailor
cu alte structuri (feldspai, amfiboli, piroxeni ) din care se formeaz mai nti complexe
amorfe silico-aluminice hidratate de felul allofanelor care prin mbtrnire cristalizeaz n
reea bi sau tristratificata. Astfel, n condiiile unui pH ridicat, n prezena ionilor de
alcalii i alcalii pmntoase, se formeaz predominant minerale tiristratificate de tipul
illitului in prezena ionilor de K4 i montmorillonit in prezena ionilor de Ca+2i Mg+2 n
condiii de aciditate ridicata (pH sczut), cnd are loc ndeprtarea rapid a ionilor
alcalini i alcalino-pomntoi eliberai din silicati prin alterare, se formeaza predominant
minerale bistratificate de tipul coalinitului. In functie de natura silicatilor primari si de
conditiile fizico-chimice ale alterarii se formeaza urmatoarele tipuri de minerale
secundare ale argilei: - montmoriloniti din feldspati plagioclazi, amfiboli si piroxeni; -iliti
din feldspati ortoclazi (potasici) si mice;- verniculit si clorite din amfiboli si biotit; caolinit si alte minerale bistratificate din cele mai diferite minerale primae, in conditii de
indepartare rapida a bazelor. In climatele temperate, hidroliza estc mult mai lenta si
treptata, astfel ca minuralele argiloase din complexul adsorbtiv al acestor soluri provind
in cea mai mare parte dintr-o transformare neinsemnata a mineraielor argiloase din roca
sau printr-o degradare a filosilicatilor. Formarea de argila prin resinteza este slaba in
climatele temperate datorita intensitatii reduse a proccsului de hidroliza a silicatilor
primari si ritmului lent de cristalizare o gelurilor amorfe si datorita prezentei unei
cantitati insernnate de materie organica acida in aproape toate orizonturilc solurilor. In
zonele temperate, formarea de argila pedogenetica este mai insemnata in medii putin
acide sarace in materie organica cu un regim pedohidric nu prea intens percolativ acolo
unde elementelc constituente ale argilei, alumina si silicea, raman in cantitati suficiente
pentru a se reusi. Natura si gradul de transformare a mineralelor priamre depinde de
cantitatea de anioni organici solubili din sol. Mineralele micacee sufera o degradare

importanta, ionii de K dintre foite sunt eliminati complet si ilitul trece in verrniculit.
Aluminiul din coordinarea tetraedrica poate fi eliminat impreuna cu ionii de Al rezultati
din alterarea feldspatilor si iau locul potasiului dintre foite sub forma de insule de ioni
complecsi. Acest proces de hidroliza se numeste acidoliza. In medii bogate in compusi
organici. acestia complexeaza fierul si aluminiul extragandu-le din reteaua cristalina a
silicatilor primari. Acesti produsi complexanti nu sunt insolubilizati pe loc, ei migreaza
in orizonturilc inferioare unde accelereaza alterarea. Intrucat agentii complexanti extrag
din coordinarca tetraedrica si pe cel din coordinarea octaedrica, structura silicatilor
filitosi se distruge complet, rczultand compusi solubili sau amorfi. Acest proces poarta
numele de complexoliza.. Mineralele argiloasc sccundare au urmatoarale caracteristici
generale:- compozitie generala, de forma nSiO2Al2O3nH2O, cu participarea variabila a
unor cationi cu legaturi de tarie diferita si raporturi SiO2/Al2O3 variind intre 2 si 5, care
caractcrizeaza tipul dc argila; -structuni ccristalina fllitoasa cu foite formate din strate de
tetraedri de SiO4 si de octaedri de aluminiu, oxigen si oxidril. Dupa structura, se disting
doua tipuri si anume: bistratificata, formata din foite alcatuite dintr-un strat cu octaedri si
unul de tetraedri si tristratificatii, formate din foite alcatuite din doua straturi de tetraedri
si unul de octaedri Rar pot aparea si alte structuri - fibroasa sau tetrastratificata.- diatanta
dintre foite fixa sau variabila formand minerale cu retea rigida sau extensibila; . substitutia de diferiti ioni din retea, ca de exemplu siliciu cu aluminiu in straturile de
tetraedri si aluminiu cu magneziu in stratele de octaedri, eliberandu-se astfel valente si
aparand sarcini negative pentru satisfacerea crora sunt atrai i legai labil sau rigid
cationi bazici; - variaie de volum, prin absorbia apei (gonflare) i pierdere de apa
(contragere); - dispersabilitate in apa, in particulele coloidale. Mineralele din familia
caolinilului sunt cele mai srace in siliciu. i au raportul SiO2/Al2O3 = 2. Au structura
bistratificata, cu foie elementare formate dinr-un strat de tetraedri de siliciu reunii prin
oxigenii comuni si un strat de octaedri de aluminiu. Deoarece n stratul de octaedri numai
2 din 3 sunt ocupai cu cte un atom de aluminiu, acest strat se numete dioctaedric.
Distana dintre foie este fix, reeaua fiind rigida. Avnd ioni de schimb numai pe
margini, au o capacitate de schimb mic 5-10 m.e./100 g sol i se gonfleaza slab. Din
aceeai familie face parte i halosytul cu reea uor extensibil prin intercalare de ap
ntre foiele elementare. Mineralele argiloase din familia montmorilonitului au formula
general 4SiO2AlaOa 2H2 cu raportul Si02/Al203 = 4, ceea ce exprim bogia lor n
siliciu. Sunt minerale tristratificate cu foie elementare de tip 2:1 (dou strate de tetraedri
cuprinznd ntre ele un strat de octaedri). In coordinarea octaedric Al este schimbat
parial cu Mg, aprnd astfel sarcini negative att pe feele interne ct i pe cele externe
ale foielor care sunt compensate de cationi bazici labili legai. Capacitatea de schimb
cationic este mult mai mare, atingnd valori de 80-150 m.e./l00 g sol ca i capacitatea de
gonflare prin absorbia apei ntre foie Din aceasta familie mai fac parte si beidelitul si
nontronitul n care au loc substituii de Al cu Mg i Fe n coordinarea octaedric i de Si
prin Al n cea tetraedric. In unele soluri, n cantiti mai reduse pot aprea i minerale
din familia doritelor, cu structuri tetrastratificate 2:2 (cu un strat iar stratele de brucit au
rolul de a neutraliza sarcinile negative ale stratelor silicatice rmase prin substituii. Au
structur rigid, cu distana planurilor bazale de 14A. In solurile acide i puternic acide,
bogate n minerale de tipul montmorillonit i vermiculit i cu abunden de hidroxid de
aluminiu eliberat prin hidroliz din alumino-silicai primari, iau natere i minerale de
degradare secundar numite dorite secundare cu structura 2:2, distane bazale 14A i

minerale de tranziie ntre montmorillonit i clorit secundar i ntre vermiculit i clorit

secundar. In multe soluri, apar i minerale argiloase interstratificate sub form de mixturi
binare - illit cu vermiculit, clorit cu vermiculit, clorit cu mic hidratat sau
montmorillonit cu vermiculit. Mixtura poate fi de trei sau patru componeni. n solurile
puternic acide, bine drenate, cu podzolire accentuat, prin eliminarea aluminei dintre
foie, are loc deshidratarea larg a acestora si slbirea avansat a legaturilor, formndu-se
montmorillionit de degradare. Allofanelc sunt argile n formare, aproape amorfe, cu
caracter de geluri mixte de silice i alumin. Allofanele sunt considerate drept
aluminosilicai secundari puternic hidratai i dispersitate foarte naintat, cu particule
adeseori sub doi microni. Allofanele sunt alctuire din tetraedri i octaedri cu ordonare
geometric slab, de unde i caracterul lor amorf.