Sunteți pe pagina 1din 22

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului

din Timişoara
Facultatea Tehnologia Produselor Agroalimentare

Ingineria Alimentelor Funcţionale

Produşi volatili prezenţi în băuturile


spirtoase tari. Metode de analiză

Coordonator Masterand

Prof. Dr. Iosif GERGEN

Timişoara 2010
2

Cuprins:

1. Băuturile spirtoase tari ……………………….…………..3

2. Categorii de băuturi spirtoase ……………...........………..8

3. Compuşi organici volatili ….……………………….……..13

4. Metode de analiză ..............................................................17

5. Determinarea prezentei compusilor organici volatili…….18

Bibliografie.................................................................................20
3

1. Băuturile spirtoase tari

1.1. Generalitati

Bauturile alcoolice sunt produse lichide datorita continutului mare de apa si


alcool.Elementul comun al diferitelor bauturi alcoolice il constituie prezenta, in
proportii variabile, a alcoolului etilic.
Aceste bauturi se pot clasifica in :
1. Naturale : - nedistilate daca alcoolul rezultat ramane in lichidul care a
suferit fermentatia alcoolica(berea, vinul)
- distilate daca se obtin prin distilarea lichidelor fermentate
2. Industriale

1.2. Bauturile alcoolice distilate


Sunt cunoscute si sub denumirea de rachiuri.
Rachiurile naturale se obtin prin fermentarea alcoolica a glucidelor
provenite din fructe, tescovina, drojdie, diferite cereale, melasa, cartofi si
separarea prin distilare a alcoolului rezultat.Tuica este o bautura traditionala
romaneasca distilata.
Rachiurile industriale sau artificiale se prepara din alcoolul rectificat (spirt
rafinat) diluat cu apa potabila sau dedurizata sau cu duritate mica la care se
adauga sucuri si distilate de fructe, extracte din plante aromate sau esenta
4

sintetice,coloranti alimentari si alte ingrediente.Daca la rachiurile naturale sau


artificiale se incorporeaza zahar se obtin lichiorurile.
Compozitia bauturilor alcoolice distilate este mai putin complexa.
Concentratia alcoolica variaza in limite foarte largi , 25-50% si chiar mai
mult.Extractul are valori foarte mici, in general sub 1g% dar in cazul lichiorurilor
poate depasi 4g%.
Recoltarea de probe se face pe loturi in functie de marimea acestora :
- la loturile formate din ambalaje mici se recolteaza ambalajele originale
nedesfacute, gasite corespunzatoare la verificarea ambalarii si marcarii
- la loturile formate din ambalaje mari (butoaie, cisterne) se recolteaza probe
elementare cu ajutorul unei sonde , din proba omogenizata se ia o cantitate ce
constituie proba medie reprezentativa.
Cantitatile de bauturi necesare pentru analiza sunt in medie :
- pentru alcool etilic, bauturi distilate 250 ml
- pentru vin, bere 1 l

1.3. Proprieteti organoleptice


Tuica
Aspect : lichid limpede, fara sediment, fara particule in suspensie sau
tulbureala
Culoare : incolor, galben pal pana la galben-verzui
Gust si miros : placut, cu aroma caracteristica , fara gust fara miros strain
Nu se admit pentru consum bauturile alcoolice naturale sau industriale cu :
-suspensii dau sediment
-gust di miros acru, de fum, de mucegai sau alt gust si miros strain
5

-adaus de substante straine produsului


-prezenta de metale sau arsen peste limitele admise
Nu se admite folosirea indulcitorilor de sinteza in bauturile alcoolice
distilate, la coloraraea lor este acceptat doar caramelul.

1.4. Examinari fizico-chimice

In timpul fermentatiei alcoolice pe langa alcoolul etilic rezulta din procese


secundare o serie de compusi toxici : alcool metilic, alcooli superiori, esteri,
furfural.
Controlul bauturilor alcoolice se face uzual pentru evaluarea concentratiei
unora dintre aceste impuritati, a concentratiei de alcool etilic, sau a eventualelor
falsificari ( adaos de apa, metanol, izopropanol).
Pentru aprecierea igienica a bauturilor alcoolice pot fi folosite un numar
mare de analize.
1.5. Determinarea concentratiei alcoolice cu alcoolmetru

In cazul bauturilor alcoolice cu extract sub 1% determinarea se face direct,


in cazul bauturilor cu extract mai mare de 1% se separa prin distilare alcoolul din
250 ml se aduce volumul distilatului la 250 ml si apoi se face determinarea.
Se pune lichidul de analizat intr-un cilindru de sticla, se introduce
alcoolmetru si se face citirea la partea superioara meniscului, dupa ce termometru
alcoolmetrului arata o constanta.Daca temperatura lichidului nu este egala cu
aceea la care a fost etalonat alcoolmetrul, se aplica un factor de corectie ( folosind
tabelele Gay-Lussac)
6

Norme :
-Vin concentratia alcoolica min.8,5% volume
-Alcool etilic concentratia alcoolica 20% volume

Determinarea aciditatii totale


Prin aciditate totala se intelege totalitatea substantelor cu reactie acida
( acizi organici, saruri acide) care se pot titra cu o solutie alcalina de hidroxid de
sodiu.
Principiu : se titreaza aciditatea probei de analizat, lipsita de bioxid de
carbon, cu hidroxid de sodiu, de titru cunoscut, in prezenta fenolftaleinei ca
indicator.
Reactivi : - hidroxid de sodiu 0,1N
- fenolftaleina 1% in alcool etilic 96% volume
Tehnica de lucru :
Pentru vin sau tuica se iau25 ml proba, se incalzesc cateva minute la 80°C
pe baia de apa, pentru indepartarea bioxidului de carbon.Dupa racire, se titreaza
cu NaOH 0,1N in prezenta fenolftaleinei ca indicator pana la aparitia coloratiei
roz-pal ce persista 1 min.
Calculul :
Aciditatea totala g/l = Vx1000 / 25
Unde V este volumul in ml NaOH 0,1N folosit la titrare
Exprimarea aciditatii totale se face la vin in grame de acid tartric la litru, iar
la litru in grame de acid acetic sau sulfuric la litru sau 100g alcool absolut dupa
formula :
Aciditatea totala = VxEx40
7

Unde E este echivalentul in g de acid corespunzator la 1 ml solutie NaOH


0,1N si anume E=0.0075g acid tartric sau E=0,0049g H2SO4.
Norme : Vin- min 4-5 g acid tartric/l
Alcool etilic - max 3g acid acetic/l
Aciditatea ridicata a bauturilor alcoolice este de obicei indiciul unei alterari
detererminate mai ales de activitatea intensa a microorganismelor
Acetobacter.Totusi datele trebuie interpretate prudent deoarece vinurile pot avea
aciditatea crescuta si din alte motive.

Determinarea alcoolului metilic


Principiu : Alcoolul metilic este oxidat cu permanganat de potasiu la
formaldehida care cu reactivul Schiff-Elveve da o culoare violet-albastruie.
Reactivi :
- acid fosforic 4N
- permanganat de potasiu 3%
- acid oxalic 10%
- acid sulfuric concentrat
- reactiv Schiff-Elveve
Tehnica de lucru : din distilatul produsului de analizat, adus la o
concentratie alcoolica de 50% se ia 1 ml intr-o eprubeta si se adauga 4 ml H2O
distilata, 2 ml acid fosforic 4 N, 2 ml permanganat de potasiu 3% se agita si se
lasa in repaus.Dupa 15 min se adauga 1 ml acid oxalic 10% se agita si se pune 1
ml acid sulfuric concentrat ; se agita si dupa decolorare se vaduga 3 ml reactiv
8

Schiff-Elveve ;se omogenizeaza pana prin agitare si se lasa 20 min.Aparitia unei


coloratii violet-albastruie indica prezenta alcoolului metilic.
Norme : Alcool etilic : max.50g/l alcool etilic anhidru
Bauturi alcoolice distilate : max.1,4 g/100ml alcool etilic anhidru

Aditivii admisi in bauturi alcoolice

Tip de aditiv Denumirea produsului Doza limita


Aromatizanti Acetat de etil q.s
Conservanti Acid ascorbic si sarurile 200mg/l (sampanie)
E200-E203
Acidifianti Acid citric E330 Qs
Acid tartric E334 qs
Antispumanti Metil-etil-celuloza E465 Max 2500mg/l
Emulsificatori Mono si digliceride si esteri Max.5000mg/l
cu acizi grasi E471-E472
Agenti de Agar-agar E406 Max.5000mg/kg
gelificare,sequestranti,stabilizatori
Substante de ingrosare
Indulcitori Manitol E406 qs
Coloranti naturali Caramel E150 qs
(alfa,beta,gama-caroten)
Coloranti sintetici Tartrazina E102 Max.40mg/kg

Limite maxime de arsen si metale grele in bauturi exprimate in mg/kg produs

Denumirea As Cd Pb Zn Cu Sn Hg
bauturii
Bauturi alcoolice 0.01 0,005 0,3 5 1 50 0,05
naturale(vin,bere)
Bauturi alcoolice 0,05 0,01 0,3 5 5 50 0,05
distilate naturale
Bauturi alcoolice 0,05 0,01 0,1 5 1 50 0,01
industriale

2. Categorii de băuturi spirtoase


9

Rom
(a) Romul este:
(i) băutura spirtoasă produsă exclusiv prin fermentare alcoolică şi distilare,
fie din melase sau sirop provenite din fabricarea zahărului din trestie de zahăr, fie
din suc de trestie de zahăr ca atare, distilată la mai puţin de 96 % vol., astfel încât
produsul distilării să prezinte în mod clar caracteristicile organoleptice specifice
romului; sau
(ii) băutura spirtoasă produsă exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea
sucului de trestie de zahăr, care prezintă caracteristicile aromatice specifice
romului şi care are un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 225 de
grame la hectolitrul de alcool 100 % vol. Această băutură spirtoasă poate fi
introdusă pe piaţă cu menţiunea „agricol” adăugată denumirii de vânzare „rom”,
însoţită de una dintre indicaţiile geografice ale departamentelor franceze de peste
mări şi ale Regiunii Autonome Madeira enumerate în anexa III.
(b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a romului este de 37,5 %.
(c) Nu are adaos de alcool, în sensul definiţiei de la punctul 5 din anexa I, diluat
sau nu.
(d) Romul nu este aromatizat.
(e) Romul poate conţine numai caramel adăugat în scopul de a adapta culoarea.
(f) Cuvântul „traditionnel” poate fi adăugat la oricare dintre indicaţiile geografice
menţionate la categoria 1 din anexa III, în cazul în care romul este fabricat prin
distilare la mai puţin de 90 % vol., după fermentarea alcoolică a materiilor prime
producătoare de alcool care provin exclusiv din locul de producţie luat în
considerare. Romul astfel obţinut trebuie să aibă un conţinut în substanţe volatile
mai mare sau egal cu 225 de grame la hectolitrul de alcool 100 % vol. şi trebuie să
nu fie îndulcit. Utilizarea cuvântului „traditionnel” nu exclude utilizarea termenilor
„obţinut în urma fabricării zahărului” sau „agricol”, care pot fi adăugaţi la
denumirea de vânzare „rom” şi la indicaţiile geografice. Prezenta dispoziţie nu
afectează utilizarea cuvântului „traditionnel” pentru toate produsele care nu se află
sub incidenţa prezentei dispoziţii, în conformitate cu criteriile lor specifice.

Whisky sau Whiskey


10

(a) Whisky sau whiskey este băutura spirtoasă produsă exclusiv prin:
(i) distilarea unui must de malţ de cereale, cu sau fără boabe întregi de alte
cereale, care a fost:
— zaharificat prin diastaza malţului pe care îl conţine, cu sau fără alte enzime
naturale;
— fermentat cu ajutorul drojdiei;
(ii) una sau mai multe distilări la mai puţin de 94,8 % vol., astfel încât
produsul distilării să aibă o aromă şi un gust specifice materiilor prime utilizate;
(iii) maturarea distilatului final timp de cel puţin trei ani în butoaie de lemn
de o capacitate de maximum 700 de litri.Distilatul final, la care se pot adăuga doar
apă şi caramel obişnuit (pentru colorare), păstrează culoarea, aroma şi gustul
specifice procesului de producţie descris la punctele (i), (ii) şi (iii).
(b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „whisky” sau
„whiskey” este de 40 %. Nu are adaos de alcool, în sensul definiţiei de la punctul 5
din anexa I, diluat sau nu.

(d) Whisky sau whiskey nu este îndulcit sau aromatizat şi nu conţine alţi aditivi în
afară de caramel obişnuit utilizat drept colorant.

Rachiu de cereale
(a) Rachiul de cereale este băutura spirtoasă obţinută exclusiv prin distilarea unui
must fermentat din boabe întregi de cereale, prezentând caracteristicile
organoleptice ale materiilor prime utilizate.
(b) Cu excepţia Korn, concentraţia alcoolică minimă în volum a rachiului de
cereale este de 35 %.
(c) Nu are adaos de alcool, în sensul definiţiei de la punctul 5 din anexa I, diluat
sau nu.
(d) Rachiul de cereale nu este aromatizat.
(e) Rachiul de cereale poate conţine adaos de caramel numai în scopul de a adapta
culoarea.
(f) Pentru ca rachiul de cereale să poarte denumirea de vânzare de „brandy de
cereale”, acesta trebuie să fie obţinut prin distilarea, la mai puţin de 95 % vol., a
11

unui must fermentat din boabe întregi de cereale, prezentând caracteristicile


organoleptice specifice materiilor prime utilizate.

Rachiu de vin
(a) Rachiul de vin este băutura spirtoasă:
(i) obţinută exclusiv prin distilarea vinului sau a vinului alcoolizat la mai
puţin de 86 % vol. sau prin redistilarea unui distilat de vin la mai puţin de 86 %
vol.;
(ii) având un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 125 de
grame la hectolitrul de alcool 100 % vol.;
(iii) având un conţinut maxim în metanol de 200 grame la hectolitrul de
alcool 100 % vol.
(b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a rachiului de vin este de 37,5 %.
(c) Nu are adaos de alcool, în sensul definiţiei de la punctul 5 din anexa I, diluat
sau nu.
(d) Rachiul de vin nu este aromatizat. Aceasta nu exclude metodele tradiţionale de
producţie.
(e) Rachiul de vin poate conţine numai adaos de caramel în scopul de a adapta
culoarea.
(f) În cazul în care rachiul de vin este maturat, acesta poate fi introdus pe piaţă în
continuare sub denumirea „rachiu de vin” cu condiţia ca durata maturării să fie mai
lungă sau egală cu perioada prevăzută pentru băutura spirtoasă definită la
categoria5.

Brandy sau Weinbrand


(a) Brandy sau Weinbrand este băutura spirtoasă:
(i) obţinută din rachiuri de vin, cu sau fără adaos de distilat de vin, distilat la
mai puţin de 94,8 % vol., cu condiţia ca acest distilat să nu depăşească limita
maximă de 50 % din conţinutul de alcool al produsului finit;
(ii) maturată în recipiente de stejar timp de cel puţin un an sau timp de cel
puţin 6 luni, în cazul în care capacitatea butoaielor de stejar folosite este mai mică
de 1 000 litri;
12

(iii) având un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 125 de
grame la hectolitrul de alcool 100 % vol. şi provenind exclusiv din distilarea sau
redistilarea materiilor prime utilizate;
(iv) având un conţinut maxim în metanol de 200 grame la hectolitrul de
alcool 100 % vol.
(b) Concentraţia alcoolică minimă în volum a băuturii spirtoase „brandy” sau
„Weinbrand” este de 36 %.
(c) Nu are adaos de alcool, în sensul definiţiei de la punctul 5 din anexa I, diluat
sau nu.
(d) Brandy sau Weinbrand nu este aromatizat. Aceasta nu exclude metodele
tradiţionale de producţie.
(e) Brandy sau Weinbrand poate conţine numai adaos de caramel în scopul de a
adapta culoarea.

Rachiu de fructe
(a) Rachiul de fructe este băutura spirtoasă:
(i) produsă exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea unui fruct cărnos
sau a unui must dintr-un astfel de fruct, bace sau legume, cu sau fără sâmburi;
(ii) distilată la mai puţin de 86 % vol., astfel încât produsul distilării să aibă
o aromă şi un gust specifice materiilor prime distilate;
(iii) având un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 200 de
grame la hectolitrul de alcool100 % vol.;
(iv) având un conţinut în acid cianhidric, în cazul rachiurilor de fructe cu
sâmburi, de maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100 % vol.
(b) Conţinutul maxim în metanol al rachiului de fructe este de 1 000 grame la
hectolitrul de alcool 100 % vol. Cu toate acestea, pentru următoarele rachiuri de
fructe conţinutul maxim de metanol este de:
(i) 1 200 de grame la hectolitrul de alcool 100 % vol. obţinut din următoarele
fructe:
— prune (Prunus domestica L.);
— corcoduşe [Prunus domestica L. subsp. syriaca (Borkh.) Janch. ex Mansf.];
— prune brumării (Prunus domestica L.);
— mere (Malus domestica Borkh.);
13

— pere (Pyrus communis L.), cu excepţia perelor Williams (Pyrus communis L. cv


„Williams”);
— zmeură (Rubus idaeus L.);
— mure (Rubus fruticosus auct. aggr.)

— caise (Prunus armeniaca L.);


— piersici [Prunus persica (L.) Batsch];
(ii) 1 350 de grame la hectolitrul de alcool 100 % vol. obţinut din
următoarele fructe sau bace:
— pere Williams (Pyrus communis L. cv „Williams”);
— coacăze roşii (Ribes rubrum L.);
— coacăze negre (Ribes nigrum L.);
— scoruşe (Sorbus aucuparia L.);
— soc (Sambucus nigra L.);
— gutui (Cydonia oblonga Mill.);
— boabe de ienupăr (Juniperus communis L. şi/sau Juniperus oxicedrus L.).
(c) Concentraţia alcoolică minimă în volum a rachiului de fructe este de 37,5 %.
(d) Nu are adaos de alcool, în sensul definiţiei de la punctul 5 din anexa I, diluat
sau nu.
(e) Rachiul de fructe nu este aromatizat.
(f) Denumirea de vânzare a rachiului de fructe este „rachiu de” urmat de numele
fructului, al bacei sau al legumei, cum ar fi: rachiu de cireşe (sau kirsch), de prune
(sau şliboviţă), de corcoduşe, de piersici, de mere, de pere, de caise, de smochine,
de citrice, de struguri sau de orice alt fruct. Această băutură poate avea şi
denumirea „wasser”, acest nume fiind asociat cu numele fructului.
Denumirea „rachiu de”, urmată de numele fructului, poate fi înlocuită cu
numele fructului numai în cazul în care se utilizează următoarele fructe:
— corcoduşe [Prunus domestica L. subsp. syriaca (Borkh.) Janch. ex Mansf.];
— prune (Prunus domestica L.);
— prune brumării (Prunus domestica L.);
— fructe de arbutus (Arbutus unedo L.);
— mere „Golden delicios”.
14

În cazul în care există riscul ca una dintre aceste denumiri de vânzare să nu


fie uşor înţeleasă de consumatorul final, pe etichetă trebuie să apară cuvântul
„băutură spirtoasă”, eventual însoţit de o explicaţie.
(g) Denumirea „Williams” este rezervată rachiului de pere produs în exclusivitate
din pere din soiul „Williams”.
(h) Când două sau mai multe varietăţi de fructe, bace sau legume sunt distilate
împreună, produsul se comercializează sub denumirea „rachiu de fructe” sau
„rachiu de legume”, după caz. Această menţiune poate fi completată de numele
fiecărei specii de fructe, bace sau legume, în ordinea descrescătoare a cantităţilor
utilizate.

Vodcă
(a) Vodca este băutura spirtoasă obţinută din alcool etilic de origine agricolă
obţinută prin fermentare cu ajutorul drojdiei, din:
(i) cereale şi/sau cartofi; sau
(ii) alte materii prime agricole, distilată şi/sau rectificată, astfel încât
caracteristicile organoleptice ale materiilor prime folosite şi ale produselor
secundare formate în timpul fermentaţiei sunt atenuate selectiv. Acest proces poate
fi urmat de redistilare şi/sau tratare cu mijloace de prelucrare adecvate, inclusiv
tratare cu cărbune activ, pentru a conferi băuturii caracteristici organoleptice
speciale.
Nivelurile maxime de reziduuri sunt cele prevăzute pentru alcoolul etilic în
anexa I, cu excepţia faptului că reziduurile de alcool metilic nu depăşesc 10 g la
hectolitrul de alcool pur 100 % vol.
(b) Concentraţia alcoolică procentuală minimă în volum a vodcii este de 37,5 %.
(c) Singurele arome care pot fi adăugate sunt compuşii aromatizanţi naturali
prezenţi în distilatul obţinut în urma fermentării materiilor prime. În plus,
produsului i se pot conferi caracteristici organoleptice speciale, altele decât o
aromă predominantă.
(d) Desemnarea, prezentarea sau etichetarea vodcii care nu este obţinută exclusiv
din materiile prime enunţate la litera (a) punctul (i) poartă, indicaţia „fabricat
din ...”, completată cu numele materiei prime utilizate la fabricarea alcoolului etilic
15

de origine agricolă. Etichetarea se face în conformitate cu articolul 13 alineatul (2)


din Directiva 2000/13/CE.

3. Compuşii Organici Volatili


Compuşii Organici Volatili (denumiţi în continuare COV) sunt compuşi
chimici care au o presiune a vaporilor crescutã, de unde rezultã volatilitatea
ridicatã a acestora. Sunt reprezentaţi de orice compus organic care are un punct de
fierbere iniţial mai mic sau egal cu 250ºC, mãsurat la o presiune standard de 101,3
kPa. Existã aproximativ 150 compuşi cu aceastã proprietate, predominând
hidrocarburile cu 4-12 atomi de carbon (parafine, oleine, aromatice).
Protocolul Convenţiei de la Geneva din 18 Noiembrie 1991, referitor la
poluarea transfrontalieră la distanţă, cu privire la lupta contra emisiilor de COV în
fluxul lor transfrontalier dă următoarea definiţie pentru COV:
Toţi compuşii organici artificiali, alţii decât metanul, care pot produce
oxidanţi fotochimici în reacţie cu oxizii de azot în prezenţa luminii solare.
Unii autori denumesc conceptul de compuşi organici volatili ca fiind orice
compus organic ce participã la reacţii fotochimice, însã aceastã definiţie este foarte
permisivã si vagã.
Metoda traditionalã de a determina dacã un compus este non-COV este de a-
i compara reactivitatea cu a etanului, care are cea mai micã reactivitate din lista
initialã de compuşi.
În prezenţa luminii, COV reactioneazã cu alţi poluanţi (NOx), fiind
precursorii primari ai formãrii ozonului troposferic şi particulelor în suspensie, care
reprezintã principalii componenţi ai smogului.
Principalul poluant fotochimic este ozonul care se produce în troposferă,
partea din atmosferă aflată între sol şi 7-10 km altitudine (a nu se confunda cu
stratosfera situată deasupra unde ozonul formează un strat protector contra razelor
UV). În funcţie de compoziţia chimică anumiţi solvenţi contribuie mai mult sau
mai puţin la formarea ozonului troposferic. În principal trebuie evitaţi pe cât
posibil solvenţii aromatici, de exemplu toluenul.
16

3.1. Surse ale Compusilor Organici Volatili

Sursele COV sunt de trei categorii, astfel:


Surse staţionare:
 folosirea solvenţilor (curãţarea diverselor suprafeţe, activitãţi de tipãrire,
industria pielãriei şi încãlţãmintei, laminarea lemnului şi a materialului
plastic, conversia cauciucului);
 industria petrolierã şi manipularea produselor petroliere;
 industria chimicã (ex. Fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelurilor si
adezivilor);
 surse de ardere la scarã micã (ex. încãlzirea locuinþelor si boilere industriale
mici);
 industria alimentarã;
 industria metalurgicã;
 industria farmaceuticã;
 gestionarea şi tratarea deşeurilor;
 agricultura, etc.
Surse mobile:
 Transportul rutier;
 motoarele cu ardere internă a autovehiculelor.
Sursele interioare:
 vaporii de COV din exterior (ca rezultat al poluarii atmosferice din surse
antropice);
 materialele de construcţie, parchet şi mobilă (conţin adezivi, lacuri,
plastifianţi, vopsele);
 substanţe provenind de la ocupanţii incintelor (deodorante, cosmetice,
parfumuri, dezinfectanţi, medicamente);
 fumul de ţigară;
 respiraţia umană;
 arderea tămâiei şi a beţigaşelor parfumate.
Alte surse:
Sursele naturale de producere a COV sunt reprezentate de vegetaţie (copacii
sunt importante surse biologice de izopren şi terpen), precum şi termitele,
rumegãtoarele şi culturile (emisiile estimate sunt de 15, 75 şi respectiv 100
milioane de tone pe an).
17

3.2. Exemple de Compuşi Organici Volatili

Un solvent organic este definit ca şi cum ar fi tot COV, utilizat singur sau în
amestec, fără alterarea naturii sale, ca agent de curăţare, dizolvant, mediu de
dispersie, ajustor de vâscozitate, plastifiant sau conservant.
Principalele familii de solvenţi, asimilaţi COV, sunt:
 alifatici (heptan, hexan, pentan, benzine minerale, etc.);
 aromatici (etanol, butanol, metanol, alcool izopropionic, etc);
 esteri (acetat de etil, de butil, de izopropil, tetrahidrofuran, etc.);
 cloruri (percloretilena, tricloretilena, diclormetan, etc.);
 plastifianţi (dioctilphalat, etc.);
 cetone (cetona, metiletilcetona, metilizobutilcetona, ciclohexanona, etc);
 compuşi azotaţi (amine, nitrili, etc.);
 compuşi sulfuraţi (mercaptani, dimetilsulfura, etc.).
Familia de COV şi domeniul de utilizare

Sectorul de activitate Familia de solvenţi


Tratament de suprafaţă(aeronautic, automobile şi mobilier) Solvenţi cloruraţi
– degresare, pictură Alifatici, aromatici, alcooli
Tipografie – imprimare Toluen
Imprimare pe ambalajele tuturor suprafeţelor – imprimare Esteri, cetone, alcooli
Chimie, farmacie, petrochimie Cloruri (diclormetan)
– extragere, uscare, stocare de produse Cetone, alcooli
Diverse
Fabricarea vopselelor , cernelurilor, cleiurilor Solvenţi aromatici, esteri
- extragere şi/sau amestecare
Industria de cauciuc, pneumatică, garnituri Cloruri (tricloretilena)
- extragerea din malaxor, lipire, vulcanizare Alifatici
Textile Cloruri (percloretilena)
- curăţare fără apă, acoperire, tipărire Alifatici, aromatici, plastifianţi
Aromatici, cetone, alcooli
Agroalimentare Cloruri (diclormetan)
- uscare, amestecare de produse, extragere Alcooli
Amine
18

4. Metode de analiză a COMPUŞILOR ORGANICI VOLATILI descrise


în literatura de specialitate: tipuri de adsorbanţi, coloane
cromatografice, programe de temperatură şi detectori specifici

Metodele de analiză a COV din aer includ: metoda gravimetrică (preferată


atunci când conţinutul masic de COV în aer depăşeşte 15 %) şi cea gaz-
cromatografică (indicată atunci când concentraţia masică de COV este sub 100
ppm, deoarece permite limite de detecţie foarte scăzute). Mai este posibilă analiza
concentraţiei de COV din aer prin metode fotoacustice şi cu metoda FTIR (spectrul
IR cu transformata Fourier), dar deocamdată echipamentul este prea scump, pentru
ca metoda să devină standardizată şi impusă prin reglementari. Până în prezent,
metoda cel mai des utilizată la determinarea cantitativă a contaminanţilor aerului
(inclusiv a COV), este cea gaz-cromatografică.

 Colectare şi extracţie / desorbţie


Contaminanţii din aer, în speţă COV, pot fi colectaţi în tuburi cu adsorbanţi,
aspirând un volum cunoscut de aer poluat. Se recomandă ca acest volum de aer să
nu fie prea mare (1-2,5 litri de aer la un debit de 150-250 ml/min), pentru a nu
“spăla” analiţii de pe adsorbant. Se utilizează fie tuburi din inox, fie din sticlă (40-
80 mm x 4-5 mm d.i.), umplute cu cantităţi de ordinul a 200-400 mg granule de:

- Tenax (GC, GR, TA) – polimer cu suprafaţa activă mare, des utilizat pentru
adsorbţia din aer a poluanţilor cu volatilitate mai redusă decât a pentanului.
Necesită de cele mai multe ori desorbţia termică a analitilor (se recomandă să nu se
depăşească 240 oC), prin flux de He, într-o trapă criogenică, răcită cu CO 2, efect
Peltier, sau N2 lichid. Astfel, se consumă cantităţi destul de mari de azot, iar
manipularea dispozitivelor este greoaie.

- Cărbune activ – prezintă afinitate mare pentru COV din aer. Dezavantajul este
că desorbţia termică de pe cărbune necesită temperaturi ridicate (400 oC). Se poate
face extracţia analitilor de pe cărbune, prin agitare într-un solvent potrivit: toluen,
diclormetan, disulfură de carbon, alcool benzilic, etc.
19

Concentraţia de COV din aer se poate afla şi prin analiza cantitativă a


contaminanţilor dintr-un volum de aer colectat în canistre din oţel, depresurizate.
După prelevarea probelor, acestea sunt presurizate cu He şi închise ermetic, pentru
transportul la laborator.
Firme specializate comercializează detectori de COV (pe compusi individuali şi
respectiv TCOV) alimentaţi cu baterii, care pot funcţiona în spaţiile contaminate,
pentru monitorizarea continuă a concentraţiei de COV (sau TCOV) în incintele de
examinat. Aceşti detectori sunt dotaţi cu senzori specifici şi cu filtre care necesită
schimbarea după anumite intervale de funcţionare.

5. Determinarea prezentei compusilor organici volatili

Metoda este utilizata pentru a masura emisiile compusilor organici volatili


care au puncte de fierbere mai mici de 100 ºC.
Metoda este proiectata pentru a determina eficienta de îndepartare sau
distrugere a principalilor constituenti organici periculosi, din efluentul care iese pe
cosul incineratoarelor de deseuri periculoase.
Datorita punctului inferior de fierbere a principalilor constituenti organici
periculosi (mai mic de 30ºC), acestia pot trece de solvent în conditiile procedurii de
colectare.
Procedura solicita extragerea a 20 l de mostra din gazul efluent al sursei, la o
rata de curgere de 1 l/min, utilizând o sonda captusita cu sticla si un sistem de
colectare a compusilor volatili. În figura 4.19 se prezinta schema de colectare a
compusilor volatili.
Mostra de gaz este racita la 20 ºC, la trecerea printr-un condensator racit cu
apa, iar principalii constituenti organici periculosi sunt colectati de o pereche de
capcane cu sorbent. Condensatul lichid este colectat într-un tub plasat între cele
doua capcane.
Prima capcana contine aproximativ un gram de Tenax si charcoal pe baza de
petrol, în proportia 3:1 din volum si retine majoritatea analitilor care fierb la
temperaturi înalte.
20

Cei cu puncte de fierbere mai scazute si o parte din cei cu puncte de fierbere
mari, trec de primul cartus si sunt retinuti de a doua capcana. Analitii colectati în
capcana cu condensare sunt împinsi spre a doua capcana si spre unitatile de
condensare.
Cartusele sorbente ale principalilor constituenti organici periculosi sunt
desorbate termic si analizate cu un gaz cromatograf cu spectroscopie de masa.

Colectarea compusilor organici volatili.


21

Bibliografie
1. http://www.voc.ro/pdf/Project_aem_4_final_LR.pdf
2. http://www.apmcs.ro/anuar%202007,cap.2%20aer.pdf
3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Metan
4. http://ro.wikipedia.org/wiki/Formaldehidă
5. http://www.inl.ro/cov.pdf
6.http://www.mmediu.ro/other/germania/download/02/02_6000/02_6015_R
O.PDF
7. http://frf.cncsis.ro/documente/364A129.doc
8. http://www.apmgl.ro/doc/anexa_3.pdf
9. http://dictionar.romedic.ro/narcotice-cu-substante-volatile
10.http://facultate.regielive.ro/proiecte/merceologie/protectia_consumatorulu
i_pentru_vin_si_bauturi_spirtoase-96113.html?in=all&s=bautur spirtoas
11.http://facultate.regielive.ro/proiecte/drept_comercial/bauturile_spirtoase-
176508.html?in=all&s=bautur spirtoas
12.http://facultate.regielive.ro/cursuri/industria_alimentara/chimia_alimentel
or-179906.html?in=all&s=bautur spirtoas
13.http://www.ziare.com/international/stiri-externe/istoria-celor-mai-
faimoase-bauturi-spirtoase-europene-266977
14. http://www.madr.ro/pages/page.php?self=01&sub=0103&tz=0305
15.http://www.scritube.com/geografie/ecologie/DETERMINAREA-DE-
COMPUSI-ORGANI32489.php
16. http://www.mediu-constanta.ro/l_COV.htm
17. http://www.voc.ro/publicatii.html
18.http://facultate.regielive.ro/referate/ecologie/surse_si_tipuri_de_emisii_d
e_compusi_organici_volatili-25010.html
19. http://en.wikipedia.org/wiki/%C5%A2uic%C4%83
20. http://www.tuicadeprune.ro/
22

21. S. Dragan, I. Gergen, C. Socaciu, Alimentatia Functionala cu


componente bioactive naturale in sindromul metabolic, Editura Eurostampa,
Timisoara 2010.
22. N. Pomohaci, I. Cioltean, A. Bunea et al Producerea băuturilor
alcoolice în ţara pălincii, Editura Ceres, Bucuresti 2009.