VALORIFICAREA DEŞEURILOR

METALICE PE BAZĂ DE ALUMINIU

PROIECT

Îndrumător ştiinţific: Student:

$$$$$$$
Grupa:$$$$$$$$

BUCUREŞTI
2017

1
 CUPRINS

1.INTRODUCERE ............................................................................................. 3
1.1.GENERALITĂŢI ................................................................................................. 3
1.2.Principii generale de gestionare a deşeurilor ................................................ 3

2.CLASIFICAREA DEŞEURILOR .................................................................. 4

2.1.VALORIFICAREA DEŞEURILOR........................................................................... 6
2.2Avantajele reciclării deşeurilor . ................................................................
9
2.3PREGATIREA DEŞEURILOR PE BAZA DE ALUMINIU ....................................
9
2.4.Procesarea deşeurilor de Aluminiu ...........................................................
11

3.RECICLAREA DOZELOR DE ALUMINIU ............................................. 13

3.1.ALUMINIU DIN RECICLAREA DOZELOR …............................................ 15
3.2Metode de sortare şi reciclare a dozelor ................................................ 16
3.3Paşii generali în reciclarea aluminiului folosit la dozele de băuturi ...... 17

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................... 20

2
1.INTRODUCERE

1.1.Generalităţi

Extinderea considerabilă, în ultimii 20 de ani, a utilizării aluminiului și aliajelor

sale în domenii precum cele de automobile, construcții, ambalaje, electricitate,
aparatură casnică, a condus la creșterea semnificativă a cantității de deșeuri din
aluminiu și aliaje pe bază din aluminiu.
De aceea s-a creat o ramura specială a metalurgiei și industriei, denumită
industria aluminiului secundar sau de reciclare a aluminiului din deșeuri.
Importanța reciclării aluminiului rezultă din analiza efectelor pe care producția de
aluminiu secundar le are asupra economiei și mediului.

1.2.Principii generale de gestionare a deşeurilor

Obiectivele generale ale gestionării deşeurilor sunt:

-dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric;

-conştientizarea factorilor implicaţi;

-intensificarea preocupărilor privind reducerea cantităţii de deşeuri generate;

3
-exploatarea tuturor posibilităţilor tehnice şi economice privind recuperarea şi
reciclarea deşeurilor în vederea reducerii cantităţii de deşeuri eliminate.

La stabilirea obiectivelor gestionării deşeurilor trebuie luate în considerare

următoarele aspecte:

a) nu toate bunurile (mărfurile) folosite sunt reintroduse complet în circuitul

economic;

b) refolosirea unor deşeuri implică un consum ridicat de energie;

c) reciclarea deşeurilor este justificată numai atunci când rentabilitatea şi bilanţul

ecologic sunt favorabile;

d) reciclarea unor deşeuri este limitată de bariere tehnologice;

e) existenţa unei pieţe funcţionale pentru produsele obţinute din reciclarea

deşeurilor.

2.Clasificarea deşeurilor

Clasificarea deşeurilor de aluminiu se realizează conform standardelor,

normelor și specificațiilor. Conform standardului românesc, deşeurile de aluminiu
sunt cuprinse în mai multe categorii, grupe şi sortimente. În funcţie de compoziţia
chimică sunt categoriile de:
 deşeuri de aluminiu tehnic;
 deşeuri din aliaje de aluminiu, prescurtat AAl.
Fiecare categorie cuprinde trei grupe:
 grupa de deşeuri în bucăţi, simbolizată cu litera B, ce cuprinde deşeuri din
aluminiu laminat sau extrudat, aluminiu turnat şi deşeuri amestecate;
 grupa de deşeuri sub formă de aşchii, strunjituri, şpan, simbolizată cu litera S;

4
  grupa de deşeuri sub formă de cabluri şi conductori, simbolizată cu litera C
(pentru deşeuri de aluminiu tehnic);
 grupa de deşeuri sub formă de cenuşi şi zguri simbolizată cu litera Ox (pentru
deşeuri de aliaje de aluminiu).

Deşeurile de aluminiu se pot clasifica după mai multe criterii:

 după provenienţă:
– transporturi (componente aluminiu pentru automobile, trenuri, avioane etc.);
– construcţii (tâmplărie pentru ferestre, cadre pereţi, faţade etc.);
– ambalaje (folii, ambalaje băuturi, alte alimente, aerosoli, medicamente etc.);
– inginerie mecanică (componente din aluminiu pentru instalații şi utilaje);
– inginerie electrică, (cabluri din aluminiu etc.);
– aparatură casnică (căni, veselă, vase de gătit etc.).
 după compoziţie şi mod de prelucrare:
– aluminiu pur
– aliaje cu bază de aluminiu deformate;
–aliaje cu bază de aluminiu turnate.
 după gradul de combinare cu alte materiale:
– fără combinare (aluminiu pur);
– cu combinare
– slabă (aluminiul poate fi uşor separat din deşeuri prin dezmembrare și după
mărunţire slabă);
– medie;
– puternică (aluminiul este separat greu din deşeuri, când separarea se face doar
după mărunţire intensă sau procesare termică);
– totală (aluminiul nu poate fi separat din amestecurile de materiale).

5
 În funcţie de formă şi dimensiuni, deşeurile şi metale vechi pe bază de aluminiu
se clasifică în trei grupe principale:

 grupa de deşeuri în bucăţi, care cuprinde deşeuri laminate, piese turnate,

obiecte casnice sau bucăţi amestecate;

 grupa de deşeuri sub formă de aşchii şi şpan;

 grupa de deşeuri oxidice sub formă de cenuşi şi zguri;

Din punct de vedere al posibilităţilor de valorificare, deşeurile se clasifică în:

 deşeuri de recirculaţie - în cazul când se valorifică pe loc în turnătoria

întreprinderii care le-a produs;

 deşeuri comercializabile când se predau la întreprinderea de colectare

pentru a fi prelucrate şi valorificate în întreprinderi specializate;

2.1.Valorificarea deşeurilor

Cuprinde orice operaţie sau succesiuni de operaţii de dezmembrare, sortare,

tăiere, mărunţire, presare, balotare, topire – turnare efectuată asupra unui deşeu
prin procedee industriale, în vederea transformării sale în materie primă secundară
sau sursă de energie.
Sectoarele de valorificare a deșeurilor de aluminiu pot funcţiona:
- ca unităţi independente;
- de regulă ca unităţi integrate în combinatele mari de fabricație a produselor din
aluminiu.
Fluxurile care prelucrează deșeurile de aluminiu pentru obținerea aluminiului
secundar sau aliajelor de aluminiu sunt compuse din două etape principale:
- prepararea (sau pretratamentul) deşeurilor;
6
- elaborarea cu rafinarea aluminiului sau aliajelor de aluminiu.
Etapa de preparare a deşeurilor include:
- Sortarea;
- Prepararea dimensională;
- Îndepărtarea impurităților (purificarea).
Etapa de elaborare-rafinare constă din:
- Topire;
- Rafinare;
- Aliere;
- Turnare.

În afara acestor etape, în fluxul poate cuprinde și alte etape/operații

suplimentare, funcţie de calitatea deşeurilor, sursele de deşeuri, dotarea cu
echipamente auxiliare, cuptoare modificate constructiv, specificaţiile produselor
obţinute.
Sortarea/Separarea aluminiului sau aliajelor de aluminiu din deșeurile complexe
(cum sunt automobilele scoase din folosință) care conțin materiale de diverse
tipuri se poate realiza prin aplicarea unui flux de operații de mărunțire și separare
adecvate tipului de deșeu.
Sortarea manuală a aluminiului din amestecurile de deşeuri (după formă şi
culoare) este o metodă greoaie, cu eficienţă redusă, dată fiind prezenţa unei game
variate de impurităţi libere ori rigidizate (prin nituire, sudare, lipire sau înşurubare,
etc.).
În cazul amestecurilor de aliaje de diferite tipuri, este necesară separarea lor pe
grupe asemănătoare din punct de vedere al compoziţiei chimice. Prin sortare
manuală după culoare se elimină aluminiu de oţel, fontă, cupru, alame, bronzuri
sau după piesele din care provin, ştiind că unele piese se execută de regulă dintrun
anumit aliaj. În cazul loturilor mari se pot efectua şi analize chimice rapide pentru
separarea pe grupe de aliaje.
Pentru separarea materialelor din amestecurile de deșeuri amestecate (materiale
metalice și nemetalice) se utilizează de regulă o succesiune de metode.

7
Valorificarea unui deşeu poate fi :
• Valorificarea materială - presupune substituirea materiilor prime;
deşeul fiind utilizat din nou datorită caracteristicilor sale materiale, cu
excepţia folosirii lui imediate ca material combustibil pentru
obţinerea de energie.
• Valorificarea biologică (compostare, fermentaţie) - este o
valorificare materială a resturilor organice, fie că este vorba despre
tratarea realizată conform standardelor industriale ale instalaţiilor cu
tehnică înaltă, fie că ne situăm în zona gospodăriilor particulare, a
administraţiilor comunale sau a grădinilor particulare, unde
valorificarea se face pentru nevoile proprii (gospodării: de ex.
compostare, hrănirea animalelor)
• Valorificarea energetică - presupune folosirea deşeurilor ca material
combustibil înlocuitor, pentru obţinerea de energie. În alegerea unei

8
 metode de valorificare trebuie să se ia în considerare, întotdeauna,
varianta ecologică de valorificare.
Prin continuarea valorificării deşeurilor pot lua naştere materiale industriale sau
produse cu alte caracteristici sau altă formă. Aici poate fi încadrată reciclarea
chimică (de ex. piroliza, hidroliza) a materialelor plastice, producerea cartoanelor
din hârtie uzată (downcycling).

2.2.Avantajele reciclării deşeurilor

 conservarea resurselor naturale

 reducerea spaţiului de depozitare

 protejarea mediului

2.3.Pregatirea deşeurilor pe baza de Aluminiu

Aceasta are ca scop aducerea lor într-o formă care să permită şarjarea în
cuptoarele de topire. Metodele folosite sunt în funcţie de forma în care se prezintă
materialul.

Deşeuri în bucăţi mari - Acestea provin de la uzinele de prelucrare a aluminiului

şi se prezintă într-o formă ce permite încărcarea lor în cuptoarele uzinei de
aluminiu secundar. Alte deşeuri în bucăţi(deşeuri de avioane,de rezervoare,etc.)
trebuie tăiate sau sfărâmate pentru a putea fi introduse la topire. În acest scop se

9
folosesc dispozitive electrice de tăiere cu electrod de cărbune, dispozitive
mecanice tip ghilotină sau foarfece.

Deşeurile de tablă - Acestea se pachetează atunci când nu se mărunţesc, şi în

acest scop se folosesc prese hidraulice cu ulei. Presele prelucrează deşeuri foarte
voluminoase fără mărunţire prealabilă şi chiar deşeuri de tablă mai
groasă.Operaţia de pachetare simplifică mult depozitarea deşeurilor
voluminoase,măreşte gradul de
utilizare a mijloacelor de transport şi permite o încărcare avantajoasă în cuptoarele
de topire.

Aşchiile de aluminiu - Acestea se găsesc sub formă de fire lungi,ele fiind greu de
manipulat şi ocupând mult spaţiu de depozitare. Pentru prelucrarea aşchiilor de
aluminiu se folosesc concasoare cu cuţite montate pe arcuri,cu două rânduri de
cuţite tăietoare.

Deşeurile de folie - Dacă deşeul provine din folie necaşerată, atunci el constituie
un deşeu de puritate ridicată şi se foloseşte la fabricarea pastelor de aluminiu. În
cazul deşeurilor de folie caşerată, acestea se prelucrează într-un concasor sau
defibrator pentru a asigura condiţii de ardere a materialelor organice ce rezultă la
încălzirea deşeurilor în tambur rotativ la temperatura de 300-400 0C. Gazele
rezultate sunt arse într-o instalaţie suplimentară-postcombustie. În cazul foliei de
aluminiu caşerată pe plastic, produsele rezultate la postcombustie conţin gaze
toxice ce trebuie neutralizate înainte de evacuarea în atmosferă.

Deşeurile de sârmă izolată şi de cabluri - Acestea pot fi topite numai după

îndepărtarea materialelor izolante. În acest scop deşeurile respective se aşază pe
grătare într-un cuptor sau se îndepartează învelişul de plastic cu maşini speciale.

10
Scoarţele, zgurile şi cenuşile - Acestea conţin oxizi,fluxuri şi granule de metal.
Scoarţele şi cenuşile pot fi prelucrate prin încălzire până la topirea metalului,
urmată de o presare care face să se scurgă metalul topit ce se colectează într-o
lingotieră.

2.4.Procesarea deşeurilor de Aluminiu

Procesatorii de aluminiu secundar pot fi integrati in combinatele mari de
produse din aluminiu sau pot functiona ca unitati independente.Deșeurile sunt in
general primite de la unitatile de colectare independente. De regula, aceste deșeuri
sunt procesate prin topire, impreuna cu de șeurile interne.
Inainte de etapa de elaborare, din de șeuri sunt indepartate impuritatile prin
centrifugare și spalare pentru eliminarea uleiurilor, apei și separate magnetic de
fierul care poate fi prezent.

Deșeurile de aluminiu care provin din diverse surse necesita operatii de sortare,
procesare pentru indepartarea componentilor care le impurifica și preparare
mecanica pentru obtinerea caracteristicilor fizice necesare pentru a putea fi
topite.Prin sortare se separa aluminiul de alte metale, uleiuri, materiale plastice,
vopsele.

11
Prepararea pentru purificare/curatire se bazeaza pe procese:

 mecanice;

 pirometalurgice;

 hidrometalurgice.

Procedee de purificare prin metode pirometalurgice.

Tehnicile pirometalurgice includ calcinarea și topirea selectivă.

Calcinarea constă în încălzirea deșeurilor de aluminiu care conțin impurități

organice in uscătoare rotative, la temperaturi suficient de ridicate pentru a
12
vaporiza sau carboniza impuritățile organice, dar insuficiente pentru a topi
aluminiul (660°C).

Topirea selectivă constă în încălzirea deșeurilor de aluminiu care conțin și alte

metale in cuptoare speciale, la temperaturi superioare celei de topire a aluminiului,
dar inferioare celor de topire a altor metale existente în deșeurile tratate. Se poate
recupera astfel aluminiul din deșeurile cu conținut ridicat de fier, prin încălzirea
deșeurilor la temperaturi superioare celei de topire a aluminiului, dar inferioare
celei de topire a fierului.

Procedee de purificare prin metode hidrometalurgice.

Procedeele hidrometalurgice utilizează soluțiile apoase pentru purificarea
deșeurilor de aluminiu. Ele constau în procese de leșiere și separare in medii
dense.

Leșierea este procedeul cel mai utilizat pentru separarea aluminiului din zgurile
primare și secundare. Procedeul cuprinde mărunțirea umeda, cernerea, uscarea și
în final separarea magnetică, pentru eliminarea fluxurilor de săruri și altor
componenți nemetalici din aluminiu. Materialul este încărcat într-o tobă rotativă
sau o moară umedă cu bile, în care componenții solubili în apă sunt dizolvați și
eliminați.

13
Separarea in medii dense este utilizată pentru extragerea componentilor cu
densitate ridicată prin utilizarea mediilor vâscoase: separarea cuprului, fierului de
aluminiu. Mediile dense sunt utilizate pentru concentrarea aluminiului recuperat
din deșeurile rezultate din mărunţirea automobilelor uzate: în materialul mărunţit
pe shredder, care conţine~30% Al, se obţine o concentrare a aluminiului mai mare
de 80%.

14
prelucrarea deşeurilor va atinge în curând nivelul de o treime din producţia de
aluminiu primar. Luându-se în considerare şi posibilitatea extragerii aluminiului
din alte substanţe minerale, care constituie resurse potenţiale (posibil a fi
exploatate în viitorul apropiat), resursele de aluminiu aflate în scoarţa se majoreză
substanţial, devenind imense, practic inepuizabile.

3.Reciclarea dozelor de Aluminiu

Aluminiul este un material cu multe utilizări: este ușor, durabil, versatil și, mai
ales, este foarte ușor de reciclat – se topește și se transformă într-un nou produs.
Acesta poate fi reciclat fără a pierde din calitate, este reciclabil 100% și poate fi
revalorificat la nesfârșit. Se estimează că în doar 6 săptămâni, o doză pe care o
duci acum la reciclat va trece prin tot procesul de reciclare și se va reîntoarce pe
raftul magazinului.

Cutiile de băuturi din aluminiu sunt, ca și PET-urile, omniprezente, însă

asemănările se opresc aici. Spre deosebire de masele plastice, aluminiul poate fi
reciclat la infinit, fără să se degradeze deloc. Procesul e simplu: cutiile sunt
sortate, apoi spălate pentru a se elimina substanțele contaminante, apoi sunt topite,
obținându-se niște lingouri. Acestea sunt mult mai mari decât cele din aur; într-un
lingou de aluminiu intră cam 1,6 milioane de doze de băuturi! Ulterior, din
lingouri se obțin foi de tablă de aluminiu, care sunt din nou prelucrate pentru a lua
forma cutiilor de băuturi. În ansamblu, procesul este foarte rapid; o cutie de bere
depusă la un colector de deșeuri este reciclată și ajunge din nou pe rafturile
magazinelor în doar două luni.

15
3.1.Aluminiul din reciclarea dozelor
Dozele folosite din aluminiu sunt o resursă importantă care este extrem de
valoroasă. Din acest motiv, aluminiul folosit este rareori pierdut. Industria de
aluminiu are tot interesul de a promova reciclarea de aluminiu ca parte din
strategia industrială.

Aluminiul are calităţi de reciclare unice: calitatea aluminiului nu este scazută prin
reciclare - poate fi reciclat în mod repetat.

Aluminiul reciclat salvează energie: retopirea aluminiului folosit economiseşte

până la 95% din energia iniţială necesară producerii de materie primă.

Reciclarea aluminiului este economic: foloseşte mai puţină energie şi reciclarea

este auto-susţinută datorită valorii ridicate a aluminiului folosit.

16
Aluminiu, ca parte a soluţiei.

3.2.Metode de sortare și reciclare a dozelor.

Există diferite metode de colectare:

colectarea în centre speciale de colectare, eficiente din punct de vedere al

costurilor dar cu o slabă predictibilitate în privinţa cantităţii.

buy-back unde se plătesc în bani obiectele ieşite din uz sau stricate şi unde este
nevoie de subvenţii de la stat.

colectarea de la marginea drumului care poate fi mixtă, de materiale reciclabile

sau depozitare pe categorii separate.

17
3.3.Pașii generali în reciclarea aluminiului folosit la dozele de
băuturi:

PASUL 1 - COLECTAREA DOZELOR

 la supermarketuri , in containerele special destinate reciclării

aluminiului.

 la locul de depozitare a deşeurilor menajere.

 la centrele de colectare a deşeurilor din aluminiu , unde vei primi banii pe

loc dupa cântărire.

Odată colectate, dozele sunt transportate la centrele de colectare unde

sunt separate de resturile de metal, sticlă, plastic, hârtie, etc. După
cântărire pleacă spre fabricile de reciclare a dozelor de aluminiu folosite.
PASUL 2 – RECICLAREA

Reciclarea propriu- zisă are patru etape :

 Distrugerea (sau mărunţire) în bucăţi foarte mici, de mărimea unei
monede.

18
  Ȋnlaturarea design-ului ( imagini , înscrisuri ) care se face cu aer cald de
pâna la 500°Celsius.

 Topirea într-un cuptor la 750°Celsius

 Turnarea în formă de lingou. Fiecare lingou cântăreşte 27 tone, măsoară

15 metri lungime şi din el se pot produce 1,5 milioane doze.

PASUL 3 – ROLUIREA
Lingourile sunt supuse unei temperaturi de 600°Celsius şi apoi răcite şi
subţiate pâna ajung la grosimea unei doze de aluminiu.

PASUL 4 -PRODUCEREA DOZEI

19
 Foaia de aluminiu se introduce în presă şi se toarnă în formă de doze.
Apoi este tratată cu un lac special pentru a nu interacţiona cu printingul
şi se usucă într-un cuptor special.

PASUL 5 - UMPLEREA DOZEI

Dozele sunt curăţate cu aer sub presiune şi apa. Aerul este extras în
acelaşi timp şi dozele sunt umplute cu dioxid de carbon ( CO 2). Apoi se
adauga conţinutul. In fiecare minut se pot umple aproximativ 200 doze.
PASUL 6 - VANZAREA
Ultimul pas este livrarea către magazine sau restaurant.

20
Bibliografie:
 https://www.scribd.com/doc/46924244/valorifi
carea-deseurilor
 http://www.referat.ro/referate_despre/deseuri
_de_aluminiu.html
 http://www.referat.ro/referate_despre/reciclar
ea_deseurilor_referat.html
 http://www.micsiecologist.ro/2013/08/reciclare a-
si-importanta-ei/

21