UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR

Metalurgia Aluminiului
PROIECT

Îndrumător ştiinţific: Student:

As. Stăncel Domenic

Grupa

1
 CUPRINS

1.METALURGIA ALUMINIULUI.................................................................. 3

1.1.Proprietăți ....................................................................................................... 3
1.2.Consumul de aluminiu pe ramuri de activitate ..........................................4

2.ALIAJE DE ALUMINIU ............................................................................... 5

3.CARACTERIZAREA SI UTILIZAREA ALIAJULUI .............................. 6

4.ELABORAREA ALIAJULUI Al-Mg ............................................................7

5.UZINE PRODUCĂTOARE DE ALUMINIU .............................................10

5.1.Uzine din România ................................................................................. 10

5.2.Uzine din lume .……………………………………............................ 11

6.PIAȚA
ALUMINIULUI ................................................................................12

7.CONCLUZII ..................................................................................................13

BIBLIOGRAFIE ..............................................................................................
13

2
 1.METALURGIA ALUMINIULUI
Aluminiul este cel mai răspândit metal în scoarţa pământului, aflat sub formă de
combinaţii din care se extrage cu un consum mare de energie. Ponderea aluminiului în scoarţa
pământului este de 7.5 % .
Datorită avantajelor tehnice legate de greutatea specifică mică, conductibilitatea
termică și electrică ridicate, rezistenţa la coroziune etc., aluminiul ocupă în prezent primul loc
în producţia mondială a metalelor neferoase.

1.1.PROPRIETĂŢI

O mare parte din producţia de aluminiu se regăsește în piese turnate, aluminiul şi

aliajele sale având proprietăţi de turnare deosebite.
Aluminiul este un metal ce cristalizează cu celulă cristalină elementară de cub cu fețe
centrate.
Densitatea aluminiului variază în funcţie de puritate şi temperatură. Pentru a calcula
densitatea aluminiului lichid se poate folosi formula:

dt = 2,382 - 0,000273 ( t - 660 ),

în care t este temperatura , în grade celsius.

Căldura masică creşte cu temperatura conform formulei:

Ct = 0,2220 + 0,0000772 t

Conductibilitatea termică scade cu puritatea si crește cu temperatura, iar dilatarea

lineară crește cu temperatura prin acelasi grad de puritate.
Rezistivitatea electrică scade pe masura creșterii purității si crește cu gradul de
ecruisare.
Coeficientul de temperatură al rezistivității electrice este 0,0042.
Puterea de reflexie a aluminiului în ultraviolet este intre 20 - 85 %, in lumină alba 75 -
90 % iar în infra-rosu 90 - 98 %.
Puterea de emisie scade pe masura creșterii gradului de polarizare si crește cu
temperatura.

Impuritățile au actiune directă asupra proprietăților fizice. Impuritățile din aluminiu se

pot grupa în mai multe categorii:

 care reacționează chimic formând compuși definiți, ușor fuzibili;

 insolubile, care formează eutectice ușor fuzibile;
 care formează compuși greu fuzibili insolubili, in aluminiu;
 parțial solubile in aluminiu;
 provenite din gaze;

3
 Fierul separă în structura aluminiului, la limita grăunților, sub forma compusului de
forma aciculara Fe3Al. Acesta este dur și scade plasticitatea.
De asemenea, siliciul, în prezența fierului, dă naștere unui compus fragil cu aceeași
dispunere.
Impuritatile care formează compuși greu fuzibili duc tot la fragilizare si ca atare trebuiesc
evitate in aliajele turnate ( arsen, stibiu, seleniu ).
Cuprul îmbunătățește simțitor proprietățile de rezistență mecanică însă scade
proprietățile de turnare întrucat are o tendință de segregatie puternica.
Magneziul mareste rezistenta mecanica si la coroziune, dar inrautateste proprietatile de
turnare prin segregare, tendinta de finisare, fluiditate etc.
Manganul inrautateste proprietatile de turnare, insa mareste rezistenta mecanica si
rezistenta la coroziune.
Zincul inrautateste proprietatile de turnare si rezistenta la coroziune insa creste
rezistenta mecanica si prelucrabilitatea.
Nichelul are numai efecte pozitive asupra proprietatilor macanice, de refractaritate si
de coroziune.
Titanul, zirconiul, borul si beriliul sunt modificatori care finiseaza structura si deci
conduc la imbunatatirea proprietatilor mecanice si a compactitatii.
Dintre gaze cel mai daunator este hidrogenul. Solubilitatea hidrogenului este
determinata de temperatura, presiune, puritate, ca si de continutul de hidrogen in atmosfera de
contact in timpul elaborarii.

1.2.Consumul de aluminiu pe ramuri de activitate:

Transport 27 %

Constructii 25 %

Ambalaje 16 %

Inginerie electrica 13 %

Utilaje si echipamente 9 %

Bunuri de larg consum 5 %

Altele 5 %

2.ALIAJE DE ALUMINIU

4
 Aliajele de aluminiu turnate in piese, folosite in tara noastra, se grupeaza dupa felul de
turnare si compozitia chimica, conform STAS 201/2-71. Marcile sunt simbolizate ATN -
pentru aliaje turnate in amestec de formare. ATC - pentru aliaje turnate in cochila si ATP -
pentru aliaje turnate sub presiune.
Din punct de vedere chimic aliajele se grupeaza dupa elementul principal de aliere
care poate fi : cuprul, siliciul, magneziul, zincul.

Aliaje aluminiu-cupru

Aliajele aluminiu-cupru constituie una din principalele grupe din aliajele de aluminiu
cu o importanta deosebita din punct de vedere tehnic. Aluminiul cu cuprul formeaza un
echilibru entectic si solubilitate partiala.
In afara cuprului se mai folosesc ca elemente de aliere: siliciul, magneziul, nichelul,
titaniul.

Aliaje aluminiu-siliciu

Aliajele aluminiu-siliciu se folosesc foarte mult in turnatorii, datorita proprietatilor de

turnare superioare in comparatie cu alte aliaje ale aluminiului. Aliajele de aluminiu-siliciu
sunt hipoeutectoide cand au siliciul in concentratie pana la 11.7% si hipereutectice cand
siliciul are concentratii mai mari. Structura acestora este formata in primul caz din solutia
solida alfa a siliciului in aluminiu si eutectic sau din solutia solida beta a aluminiului in siliciu
si eutectic, in cel de-al doilea caz.
Aliajele eutectice sunt cele mai fluide si deci au cele maiu bune proprietati de turnare.
Pericolul de fisurare la cald nu exista in cazul acestor aliaje, de asemenea nu apar
microretasuri, ceea ce le confera si o mare rezistenta la etanseitate. Proprietati asemanatoare
au si aliajele hipereutectice.
Datorita apropierii lor de eutectic, toate aliajele aluminiu-siliciu au capacitate buna de
umplere a formei si ca atare proprietati de turnare excelente.
Rezistenta la coroziune este buna in atmosfera obisnuita si numai suficienta in apa de
mare pentru aliajele care au adaosuri de fier.
Prelucrarea mecanica este mediocra, datorita faptului ca aliajele sunt moi, elimina greu
aschia si prezinta din aceste cauze aderente pe cutit.
Utilizarea principala a acestor aliaje este domeniul pieselor cu pereti subtiri si foarte
complicate, la care se cere in acelasi timp etanseitate si tenacitate.

Aliaje aluminiu-zinc

Aliajele aluminiu-zinc au in compozitie pe langa zinc, siliciu sau magneziu. Acest gen
de aliaje se caracterizeaza prin proprietati de autodurificare ridicate. Cantitati mari de zonc,
conduc aliajele spre intervale de solidificare mari si ca urmare tendinta de fisurare accentuata
si etanseitate scazuta. Din aceasta cauza aliajele cu peste 15% zinc nu sunt utilizate.

Aliaje de aluminiu cu proprietati fizico-mecanice superioare

5
 Aliajele de acest tip sunt aliaje complexe din punct de vedere chimic. In acelasi timp,
ele au caracteristici mecanice mult superioare celor standardizate, rezistenta la temperaturi
ridicatre, rezistenta caracterizata atat prin dilatare minima cat si mai ales prin durata de
mentinere la temperaturi ridicate cand inregistreaza o deformare lenta.
Aliajele au de asemenea tenacitate ridicata.
Proprietatile tehnologice ale acestor aliaje sunt determinate in primul rand de elementul de
aliere principal, iar pe de alta parte de elementele de aliere secundare care le ridica anumite
caracteristici functionale.
Prin aliere complexa au rezultat astfel aliaje cu caracteristici mecanice inalte, cu
rezistenta mare la etanseitate, cu mare tenacitate si cu rezistenta la temperaturi indicate.
Caracteristica acestor aliaje este functionalitatea lor cu destinatie, deci nu au o
intrebuintare universala.    
Proprietatile tehnologice ale acestor aliaje sunt detreminate in primul rand de
elementul de aliere principal, iar pe de alta parte de elementele de aliere secundare care le
ridica anumite caracteristici functionale.

3.CARACTERIZAREA SI UTILIZAREA ALIAJULUI

Aliaje aluminiu-magneziu

Aliajele aluminiu-magneziu se caracterizeaza, in primul rand, prin densitatea mica si

proprietati de rezistenta la coroziune ridicate, atat in mediu atmosferic obisnuit cat si in mediu
marin. In acelasi timp, aliajele aluminiu-magneziu prezinta proprietati mecanice ridicate. Un
mare dezavantaj al acestor aliaje este faptul ca ele se oxideaza putermic in stare lichida, ceea ce
a impiedicat extinderea lor in tehnica.
Piesele care se pot turna din aceste aliaje pot avea forme geometrice complexe,
diferente mai mari intre grosimile peretilor. Se toarna piese de forma armaturilor, piese de
legatura, aparatura chimica, piese din industria alimentara.
In prezent, datorita metodelor moderne de turnare, aceste aliaje sunt din ce in ce mai
folosite in industria constructoare de masini, mai ales in constructii navale, in aviatie etc.

6
Fig.1. Diagrama Al-Mg

Table 1. Propietati mecanice ale aliajelor aluminiu-magneziu

Duritate RM Rp0.2 Elong.
Aliaj Conditie
(HV) (MPa) (MPa) A (%)
0.5-1.5% recopt 25-35 100-150 40-80 20-40
Mg detensionat 60-80 200-300 150-250 5-15
1% Mg, recopt 35-50 150-200 50-100 20-30
1% Mn detensionat 65-90 250-350 200-300 5-8
turnat în nisip 50-60 150-200 50-100 3-7
2-3% Mg, turnat PM 50-70 170-220 70-150 3-8
0-2% Zn recopt 40-55 150-250 80-150 25-35
detensionat 65-90 250-350 200-300 6-15
turnat în nisip 50-60 150-200 70-150 4-10
turnat PM 60-80 200-300 100-200 5-12
5-7% Mg
recopt 60-80 250-350 120-250 20-30
detensionat 80-100 400-500 250-350 10-15
turnat în nisip 70-90 150-300 100-200 3-8
turnat PM 75-95 200-350 100-250 5-10
8-12% Mg recopt 80-100 350-500 150-300 10-25
detensionat 90-110 450-600 300-400 5-15
tratament termic 120-140 400-500 250-350 20-25

4.ELABORAREA ALIAJULUI Al-Mg

7
 Aliajele aluminiu-magneziu se disting prin masă specifică mai mică decât a celorlalte aliaje de
aluminiu, rezistenţă la coroziune foarte bună în diverse medii, rezistenţă mecanică apreciabilă şi
capacitatea de a se lustrui.

Aliajele industriale de turnătorie conţin maximum 12% Mg

Diagrama de echilibru (partea care interesează aliajele industriale Al-Mg) este prezentată în
figura 1. Solubilitatea maximă a magneziului în aluminiu, în condiţiile de echilibru termic, este de
15,35%, la temperatura eutectică de 450°C, Se formează soluţie solidă de Mg în Al.

Fig. 2. Diagrama de echilibru Al-Mg domeniul aliajelor turnate

Odată cu scăderea temperaturii, scade şi solubilitatea magneziului până la 1,9%, la

temperatura obişnuită, ceea ce determină precipitarea fazei .

În figura 2 este redată microstructura unui aliaj cu 10% Mg în care se observă constituentul 
în masa de bază de soluţie solidă α

8
 Fig. 3. Schema microstructurii aliajului Al-Mg turnat, cu 10% Mg.

Proprietăţile de turnare ale aliajelor Al - Mg sunt inferioare siluminurilor, din cauza

următoarelor dezavantaje:

 au fluiditate mica;
 au tendinţă de a forma fisuri, sufluri şi microretasuri;
 au o puternică tendinţă de oxidare în timpul elaborării şi turnării din cauza conţinutului de
magneziu. Din această cauză, la elaborarea lor trebuie să se ia măsuri speciale de protecţie
cu fondanţi;

Aliajele Al-Mg cu 3%, 5%, 7% şi 9% Mg sunt utilizate ca aliaje de turnătorie. Ele nu sunt practic
durificabile prin tratament termic, deoarece au o duritate proprie apreciabilă (au şi o rezistenţă
mecanică înaltă care nu se micşorează prin recoacere).

a) Utilaje, aparate, instrumente şi materiale necesare:

 cuptor electric cu încălzire prin inducţie;

 termocuplu de imersie;
 linguri de turnare;
 bare de oţel pentru amestecare;
 cochile şi forme pentru turnarea probelor de structură (øl0xl0 mm);
 cochilă pentru turnarea epruvetelor în stare brut turnată pentru încercări mecanice;
 cochilă sau formă pentru prelevarea probelor de fluiditate;
 clopot din tablă perforată pentru introducerea materialelor la fundul creuzetului;
 aparat pentru determinarea contracţiei liniare;
 aluminiu (STAS 7607/1 - 80 de puritate 99,7);
 magneziu (STAS 7387 - 81 de puritate 99,99%);
 fondanţi de protecţie şi degazare (CaF2, NaCl, KCl şi MgCl2);
 materiale de protecţie.

b) Modul de lucru şi ordinea operaţiilor pentru efectuarea aliajului Al-Mg

1. Se pregăteşte materia primă prin debitare la fierăstrău mecanic cântărindu-se următoarele

cantităţi de materiale, corespunzătoare unei şarje de 3 kg aliaj cu 3% Mg:

 aluminiu: 2,910 kg;

 magneziu: 0,090 kg;

2. Se curăţă creuzetul cuptorului de eventualele resturi de material sau zgură, rămase de la

elaborările anterioare.

3. Se controlează funcţionarea instalaţiei de absorbţie a gazelor de deasupra cuptorului.

4. Se pregătesc cochilele pentru turnarea epruvetelor brute necesare determinării

proprietăţilor mecanice precum şi cochilele pentru determinarea probei de fluiditate.

5. Se încarcă în cuptor întreaga cantitate de aluminiu cântărită.

6. Se porneşte cuptorul, încălzindu-se treptat până, când creuzetul ajunge la roşu (circa
800°C).

9
 7. Din momentul în care începe formarea băii aceasta se va acoperi cu un strat de 5 - 10 mm
de fondant de protecţie.

8. După topirea întregii cantităţi de aluminiu, se introduce întreaga cantitate cântărită de

magneziu cu ajutorul unui clopot până la fundul creuzetului

9. Când temperatura băii ajunge la 720°C se opreşte cuptorul şi se face degazarea băii cu unul
din următorii degazanţi: azot, clor, clorură de zinc (ZnCl2) şi hexacloretan.

10. După 3 - 4 min. de repaus, cu ajutorul lingurii de turnare, se toarnă proba de structură,
epruvetele brute pentru încercări mecanice, proba de fluiditate, precum şi proba de contracţie.
Turnarea se va face la cca. 720°C controlând temperatura cu termocuplul de imersie.

11. Proba de structură se rupe şi se apreciază aspectul structurii. Din această probă se va
pregăti un şlif metalografic care se examinează la microscop la o mărire xl00 după atac cu unul din
următorii reactivii: soluţie de acid fluorhidric (0,3 cm3 FH 40% la 100 cm3 de apă) sau soluţie de
NaOH (lg NaOH la 100 cm 3 H2O). Se va schiţa în caietul de lucrări aspectul microstructurii.

12. După încercările epruvetelor şi determinarea caracteristicilor mecanice se vor nota

rezultatele.

13. Se va nota, de asemenea, şi rezultatul probei de încercare a fluidităţii.

14. Respectând aceeași ordine a operaţiilor se vor elabora următoarele două şarje
corespunzătoare unor conţinuturi de 6% Mg şi respectiv 9% Mg, componenţa încărcăturilor şarjelor 2
şi 3 fiind următoarea:

5.UZINE PRODUCĂTOARE DE ALUMINIU

5.1.UZINE DIN ROMANIA
Alro Slatina este cea mai mare companie producătoare de aluminiu din Europa Centrală
și de Est (exceptând Rusia) și singurul producător de aluminiu și aliaje de bază din România.
Capacitatea de producție a companiei este de peste 260.000 tone anual.

Alum Tulcea este singura companie producătoare de alumină din România, înființată în

anul 1973. Alum este cel mai mare producător alumină calcinată, utilizată pentru obținerea
aluminiului, din România și din Europa de Sud-Est.

Alu Metal Guss SLR-Judetul Timis

Incatur SLR-Judetul Brasov

SC IMA METAV SLR- Bucuresti

10
 5.2.UZINE DIN LUME
In fiecare an, productia de aluminiu creste la nivel mondial, ca urmare a cererii tot mai mare
pentru acest metal.
In medie, cererea mondiala de aluminiu creste cu 5-7% anual. De exemplu, consumul global
de aluminiu in 2014 a crescut cu 7% in comparatie cu 2013 - la valoare de 54.8 milioane de
tone. Si, pe baza datelor din 2015, cererea mondiala a creascut cu inca 6% - la valoarea de 58
de milioane de tone.
Piata mondiala a aluminiului astazi poate fi divizata conventional in doua parti: China si restul
lumii. Pe parcursul ultimului deceniu, China a aratat rate remarcabile de crestere economica,
devenind cel mai mare producator si consumator de aluminiu.

ALCOA este o companie americană cu cea mai mare producție de aluminiu din lume.
Înființată în Pittsburg în 1888, a luat numele de Aluminiu Co din America (1907). În 1910,
Alcoa a început să producă pentru prima dată foile de aluminiu și a găsit utilizări pentru
aluminiu în industrii nou apărute, de aviație și de automobile, În 1998, Alcoa a achiziționat
Alumax Inc. Cele două companii au împreună peste 100 000 de angajați și o producție anuală
de aproape 4 milioane de tone de aluminiu.

HYDRO ALUMINIUM este o companie producatoare de aluminiu, cu 35.000 de

angajați în 40 de țări de pe toate continentele, combinând expertiza locală, capacitatea
mondială și capacități de neegalat în cercetare și dezvoltare. Pe lângă producția de aluminiu
primar, produse laminate, extrudate și reciclarea, Hydro extrage și bauxita, rafinează alumina
și generează energie pentru a fi singura companie de 360 ° a industriei globale de aluminiu.

Lista cu primele 10 tari producatoare de aluminiu din lume:

1.  China 23.475.000 t
2.  Rusia 3.634.000 t
3.  Canada 3.145.000 t
4.  U.A.E 2.474.000 t
5.  India 2.135.000 t
6.  U.S.A 1.785.000 t
7.  Australia 1.763.000 t
8.  Norvegia 1.284.000 t
9.  Bahrain 971.000 t
10.Brazilia 943.000 t

6.PIAŢA ALUMINIULUI

11
 Tab.2.Producţia mondială de aluminiu în perioada 2010-2018

Tab.3. Consumul mondial de aluminiu în perioada 2010-2018

Tab.4.Bilanţ mondial cerere-ofertă pentru aluminiu în perioada 2010-2018

7.CONCLUZII

Aluminiul este foarte folosit în industrie datorită rezistenței sale la oxidare,

proprietăților mecanice bune și densitățiisale mici. Aluminiul este folosit în industria
aerospațială, în construcții, acolo unde este necesar un material ușor și rezistent. Datorită
proprietăților electrice bune, aluminiul este folosit și ca material conductori.

12
 Acesta se utilizeaza mult mai mult sub forma diferitelor aliaje, care se caracterizeaza
atat prin densitatea lor mica, cat si prin excelente proprietati mecanice. Este deosebit de
importanta asa-numitul duraluminiul (compozitia aproximativa: 94% Al, 4% Cu si cate 0,5%
Mg, Mn, Fe si Si). Duraluminiul este valoros prin faptul ca piesele confectionate din el sunt
de aproape de trei ori mai usoare decat piesele din otel, la o rezistenta egala.

Fara a vorbi de industria aeronautica, pentru care greutatea specifica mica a

materialului este deosebit de importanta, reducerea greutatii constructilor metalice prezinta o
importanta enorma pentru numeroase domenii ale tehnicii. Aceasta se vede deosebit de clar
daca se tine seama de faptul ca, de exemplu, intr-un vagon de marfa incarcat aproximativ 1/3
din intreaga greutate revine materialelor din care este confectionat vagonul, iar la vagoanele
de persoane greutatea propie a acestora reprezinta pana la 95% din sarcina.

Este evident ca numai inlocuirea partiala a otelului cu duraluminiu ar avea un urias

efect tehnico-economic. Din aceasta cauza, cît si datorita existentei in natura a unor rezerve
practic inepuizabile de aluminiu, el este denumit pe drept cuvant „metalul viitorului”.
Posibilitatea inlocuirii pe scara mare a principalului metal al tehnicii moderne – fierul – cu
aluminiul este limitată in special de costul ridicat al aluminiului.

8.BIBLIOGRAFIE

- “ Metale si aliaje neferoase de turnatorie “ - S. Sontea , M. Vladoi, N. Zaharia, Editura

Scrisul Romanesc Craiova - 1981 - ;

- “ Deformarea plastica a metalelor si aliajelor neferoase “ - I. Groza, P. Sechei, M. Pridvornic

, M. Dragulin , Editura Tehnica Bucuresti - 1977 - .

- “Elaborarea şi turnarea aliajelor neferoase “- M.Ienciu, P.Moldovan, N.Panait, M.Buzatu,

Daniela Marinrscu, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti- 1982-

-http://nos.iem.ro/bitstream/handle/123456789/388/Florela%20Stoian%20Aluminiu.pdf?
sequence=1

- https://vitaliech.wordpress.com/2014/05/13/aluminiul/

13
14