Chimia sticlelor Sticlele sunt un amestec de dioxid de siliciu si silicatii ai diferitelor metale.

Sunt materiale necristalizate (amorfe), cu rezistenta mecanica si duritate mare, cu coeficient de dilatare mic. La temperaturi mai inalte se comporta ca lichidele subracite cu vascozitate mare. Nu au punct de topire definit. Prin incalzire se inmoaie treptat, ceea ce permite prelucrarea sticlei prin suflare, presare, turnare, laminare. Sticlele se obtin, in general, prin topirea in cuptoare speciale a unui amestec format din nisip de coart, piatra de var, carbonat de sodiu (sau de potasiu) si materialele auxiliare. Proprietatile fizice ale sticlelor sunt determinate de compozitia lor. Sticla obisnuita, sticla de sodiu are compozitai aproximativa 6SiO2CaONa2O. Se intrebuintiaza la fabricarea geamurilor si a ambalajelor de sticla. Sticla de potasiu are compozitia 6SiO2CaOK2O si este rezistenta la variatii de temperatura. Se folosestela fabricarea vaselor de laborator. Cristalul (sticla de plumb) este o sticla in care sodiu si calciul au fost inlocuiti cu potasiu si plumb (6SiO2PbOK2O) si se caracaterizeaza prin proprietati de refractie bune si densitate mare. Flintul si strasul contin un procent de plumb mai mare ca cristalul. Flintul se foloseste pentru prisme si lentile optice. Prin adaugarea unor cantitati mici de Al2O3 sau B2O3 se obtin sticle rezistente la variatii bruste de temperatura care se folosesc la fabricarea vaselor de laborator (sticla Jena, Pirex sau Duran). Au o rezistenta chimica mare si coeficient de dilatatie mic. Sticla de laborator Jena (Ger.Glas.) % 76 16 0,2 5,4 0,6 1,7 -

Sticla de Sticla de Componen geam butelii tii (Scaieni) (Sighisoara) % 71,5 7,9 3,6 15,6 1,20 0,20 % 72,4 9,3 1,l 15,3 1,79 0,2 -

Sticla cristal

Stical de laborator Turingia % 66 8 4,5 11 3 7,5 -

Sticla de Srical Sticla Sticla laborato optica cron optica Lindeman r Pirex greu flint % 81 12 0,5 4,5 2 % 64 15,3 20,7 % 32,70 13,20 45,90 3,50 3,15 1,60 % 47 46,40 6,35 0,20

SiO2 B2O3 BeO CaO MgO BaO PbO ZnO Li2O Na2O K2O Al2O3 Fe2O3 As2O3

% 55,5 30 14,5 -

TIPURI STICL STICLA FLOAT: Geamul float - obtinut prin procedeul de flotare a unei benzi de sticla pe o baie metalica, se obtine o sticla cu fete perfect plane cu transparenta nedistorsionata de neregularitatile suprafetei. Tehnologia float sta la baza producerii tuturor tipurilor de sticla prezentate in continuare. STICLA FLOAT CLARA: O sticla incolora, clara, cu mare capacitate de transmitere a luminii. STICLA COLORATA IN MASA: Se obtine prin adaugarea de oxizi metalici, in masa sticlei, in timpul topirii. Culori uzuale: bronze, gri, verde, albastru. Densitatea de culoare si transmisia de lumina depind de grosimea sticlei: aceastea scad odata cu cresterea grosimii sticlei. Culoarea duce la o absorbtie mare a energiei solare, impiedicind patrunderea ei excesiva in interior. STICLA REFLECTORIZANTA: Avand calitati de reflectare a radiatiei vizibile si/sau a radiatiei infrarosii, sticla reflectorizanta este obtinuta prin aplicarea unei pelicule de oxizi metalici pe suprafata sticlei. Stratul de oxizi poate fi aplicat atat pe sticla clara cat si pe sticla colorata in masa. Pelicula de oxizi este foarte rezistenta si stabila. In functie de orientarea peliculei se poate obtine un effect de culoare ( pelicula spre interiorul cladirii) sau de oglinda (pelicula spre exteriorul cladirii). STICLA CU ACOPERIRE DE JOASA EMISIVITATE (Low E): Este o sticla monolitica cu un strat de oxizi metalici depus prin procedeu electromagnetic pe una din suprafetele geamului float. Aceasta pelicula poate fi dura (hard) sau moale (soft). Geamul Low E soft poate fi utilizat doar pentru geamuri termoizolante, cu stratul orientat intotdeauna spre interiorul geamului pentru a se evita deteriorarea sa. Folosirea sticlei LowE ridica substantial proprietatile termoizolante ale geamului, reducind transferul termic (se reduc pierderile de caldura iarna si acumularile de caldura in timpul verii), permitand in acelasi timp un inalt grad de transmisie luminoasa in interior. STICLA LAMINATA: Produsa din doua sau mai multe foi de sticla unite (in conditii speciale de temperatura si presiune) printr-o folie de polivinil butiral (PVB) avand dimensiuni standard de 0,38 mm; 0,76 mm; 1,52 mm, sau mai mare, in functie de cerinte). In caz de spargere, avantajul folosirii sticlei laminate consta in faptul ca, fragmentele de sticla vor ramane lipite de folie evitand accidentarile. Geamurile laminate prezinta rezistenta marita la indoire sau spargere. Domenii de utilizare: ferestre, usi, cupole, tavane, acoperisuri, copertine vitrate, pereti despartitori, balustrade, pardoseli, trepte, vitrari spatii cu risc (sali de sport, scoli, gradinite, spitale, etc.), vitraje antifonice, adaposturi pasageri (gari, statii transport in comun) si parapeti. STICLA SABLATA: Este o suprafata mata, obtinuta dintr-un geam transparent sau colorat, peste care se sufla un jet de nisip fin cu ajutorul aerului comprimat. Sticla sablata cu model se realizeaza folosind un sablon cu un desen asezat pe geamul transparent care se sableaza. STICLA ORNAMENTALA: Este destinata atat cladirilor cu arhitecturi speciale, cat si tamplariei pentru interior. In cursul procesului de fabricatie, sticla este supusa la trecerea printre doi cilindri de laminare dintre care unul este gravat cu un motiv. Astfel una din fetele sticlei va fi imprimat in relief rezultand un geam cu o transluciditate mai mare sau mai mica, in functie de model. Puteti alege dintr-o foarte mare gama de modele de geam ornamental.

 OGLINZI: Geam acoperit cu un strat de argint si cupru, protejat cu doua straturi de lac vernis. STICLA SECURIZATA: Sticla securizata este obtinuta prin incalzirea sticlei intr-un cuptor de securizare pana la cca 700gradeC, urmata de racirea brusca. Prin acest procedeu se echilibreaza tensiunile din interiorul sticlei, ceea ce ii confera calitatile specifice sticlei securizate: geamul este solid in cazul unui impact mecanic puternic. Capacitate mare de rezistenta la soc mecanic.Stabilitatea la diferente de temperatura: 200 K fata de 40 K la float normal. In caz de spargere, sticla securizata se descompune in bucati foarte mici anuland riscul unor accidentari. Pot fi securizate toate tipurile de sticla , cu grosimi intre 4-19mm. Geamul securizat nu mai poate fi modificat prin taiere, slefuire, gaurire,etc. STICLA EMAILATA: Este o sticla opacizata (culori RAL) si securizata, cu rolul de a masca anumite elemente ale constructiei (zone de parapet). Sticla se securizeaza pentru a rezista stresului termic datorat apropierii de elementele de constructie. Fibrele de sticla Fibrele si produsele din sticla, cele meia uimitoare produse obtinute din sticla, au intrat de mult in practica industriala, avand numeroase utilizari curente. Una din cele mai simple metode de obtinere a fibrelor de sticla este tragerea lor din baghete. Daca o bagheta mentinuta in pozitie verticala este incalzita pana la topire la capatul inferior, se formeaza la un moment dat o picatura desticla topita. Picatura tinde sa se desprinda de bagheta, antrenand dupa sine un fir de sticla. In cazul cand firul este infasurat pe un tambur ce se roteste, tragerea firului poate continua vreme indelungata, obtinundu-se un fir lung. Industrial se folosesc instalatii in care tragerea se face din 100 de baghete care avanseaza treptat spre zona de topire, antrenate de 2 valturi prin care trec. Sunt si alte procedee care folosesc principiul tragerii fierelor de sticl aprin filiera (orificii de 1-2mm diametru) prin care patrunde sticla fluida. Fibrele de sticla au o rezistenta mecanica mare, pe care o pastreaza pana la cca. 250C. De asemenea au o stabilitate chimica buna si o greutate volumetrica mica. De mare utilitate sunt proprietatile izolate, termice si fonice ale fibrelor de sticla. Izolatiile termice pe baza de vata de sticla sunt mult utilizate; la fel placile si ,,saltelele prinse intre doua retele de sarma. Ele sunt utilizate la izolarea termica a conductelor ce transporta fluide calde sau cele ce trebuie ferite de inghet, a cazanelor cu aburi, a unor cuptoare sau a unor instalatii din industria chimica. Fibrele de sticla si-au gasit utilizari in izolarea termic aa navelor cosmice si la realizarea unor sisteme de protejare a lor impotriva incalzirii excesive la reintalnirea in atmosfera. Izolarea fonica gaseste in vata si tesaturile VIITORUL STICLEI Banala la prima vedere sticla are deschise astazi , in fata ei , perspective de nebanuit.Totul pare a proveni din filele unei povestiri stiintifico fantastice. Iata fibre de sticla: cabluri suple , formate dintr un mare numar de firisoare de sticla ,prin care lumina calatoreste nestingherita si imaginile sunt transmise cu fidelitate.Poti sa o inozi , sa o infasori, sa I dai orice directie:franghia de sticla trnsmite cu precizie imaginile captate.Cu ajutorul ei, patrunzi in intimitatea masinilor , afli tainele organismului viu,privesti in cele mai ascunse unghere ale unei pile atomice.

Sticla calatoreste astazi si in spatiile cosmice, sub infatisari nebanuite. Pe bordul capsulei cosmice Gemini se gaseste o calculatoare electronica ale carei elemente de memorie sunt piese de sticla o sticla in stare sa acumuleze informatii sub forma unor semnale ultrasonice.Dat fiind ca acesta se propaga cu mult mai lent decat impulsurile electrice , informatia va fi intarziata si efectiv inmagazinata catva timp in aceasta sticla-memorie , care rezista perfect socurilor si vibratiilor. Considerata intotdeauna drept unul din cei mai buni izolanti electrici din lume , astazi sticla dovedeste ca poate deveni, la nevoie, un foarte bun semiconductor.Aplicatiile sale in diferite instalatii electronice vor fi din ce in ce mai numeroase. Poate ca aceste cateva amanunte , luate la intamplare si fara nici o metoda, vi se par,totusi,secundare.Dar iata ca, de curand , a inceput sa se obtina o sticla mai solida decat cele mai bune aliaje de otel.Perspectiva zilelor de maine este o adevarata sticla metalurgica , De curand , in S.U.A. s-a pus la punct o astfel de sticla, care se transforma automat in sticla absorbanta atunci cand este puternic iluminata si redevine incolora indata ce intensitatea luminoasa scade! O foarte recenta descoperire in domeniul sticlei este constituita de fabricarea acestui material din pamanturi rare, ceea ce permite absorbtii dirijate ale radiiatiilor, dupa lungimile lor de unda. Pentru a incheia , sa amintim de piroceram, o noua sticla obtinuta in laboratoarele din Corning(S.U.A.).Densitatea ei este mai mica decat a aluminiului, rezistenta sa la ruptura este enorma, conductibilitatea termica mare. Rezista cu succes la atacul substantelor chimice, ca si la temperaturile ridicate. Pentru a obtine acest piroceram, sticla trebuie tratata cu atomi de argint si aur este pastrata un anumit timp la cuptor. Se obtine o substanta care contine cristale raspandite uniform si care seamana mai mult cu un portelan decat cu o sticla. Multe dintre ecranele smartphone-urilor de astazi vin echipate cu asa-numita Gorilla Glass, o sticla rezistenta la zgarieturi si la socuri puternice. Producatorii au adus acum pe piata Gorilla Glass 2, o versiune mult imbunatatita, care suporta pana la 50 kg.