MATERIALE NOI POLIFUNCTIONALE

SI METAMATERIALE
STUDENT:BUDOIU ROBERT
 Definitia metamaterialelor
Termenul Metamaterial inseamna materiale cu proprietăți
electromagnetice care nu se găsesc în natură
•
• 1967 - Veselago studiază în primul rând efectul o permitivitate
negativă și permeabilitatea are asupra propagarii valurilor

• 1968 Pendry propune structuri de sârmă pentru a realiza o

permitivitate negativa
• 1996 Pendry propune Split Ring Resonators (SRR lui) pentru a
realiza o permeabilitate negativă
• Pendry propune un alt structuri de sârmă pentru a realiza o
permistivitate negativă 1999
•
 ISTORIA META MATERIALELOR

• Winston E. Kock a dezvoltat materiale care au avut caracteristici

similare cu metamaterialele la sfârșitul anilor 1940.
• Materiale, care au prezentat caracteristici fizice inversate au fost
descrise pentru prima dată teoretic de Victor Veselago în 1967.
• Puțin peste 30 de ani mai târziu, în anul 2000, Smith et al. a
raportat demonstrația experimentală a metamaterialelor
electromagnetice funcționale prin stivuire orizontală, periodic,
rezonatoare cu inel divizat și structuri de sârmă subțire.
• Mai târziu, o metodă a fost furnizată în 2002 pentru a realiza
metamateriale cu indice negativ folosind linii de transmisie
încărcate cu elemente artificiale în tehnologia micro benzilor.
 METAMATERIALE
• Aranjament avantajos al elementelor structurale artificiale pentru
realizarea proprietatilor electromagnetice neuzuale
 Proprietatile metamaterialelor
• Acestea sunt ansambluri de mai multe • Cercetarea primară în meta materiale
elemente individuale de modă din investighează materialele cu indice de
materiale microscopice convenționale, refracție negativ.
ar fi metale sau materiale plastice, dar • Cercetarea în metamateriale este
materialele sunt de obicei aranjate în interdisciplinară și implică domenii precum
modele periodice. ingineria electrică, electromagnetică, fizica
• Forma, geometria, dimensiunea, în stare solidă, ingineria microundelor și
orientarea și dispunerea lor precisă pot antenelor, optoelectronica, optica clasică,
afecta undele de lumină sau sunet într-o științele materialelor, ingineria
manieră neconvențională, creând semiconductorilor, nanoștiinței și altele
proprietăți materiale care nu pot fi
realizate cu materiale convenționale.
 INVIZIBILITATEA FOLOSIND META
MATERIALE
• Lucrurile pe care ochii noștri nu sunt în măsură să vadă sunt
considerate ca fiind "Invizibil.
• Lumina nu este nici absorbită, nici reflectată de obiecte, trecând ca
apa care curge în jurul unei roci
• Meta-materialul este un tip de material compozit care are
proprietăți electromagnetice neobișnuite.
• Potrivit cercetătorilor, razele de lumină incidente pe materialul ar fi
îndoit în jurul obiectului, doar pentru a apărea pe de altă parte în
exact aceeași direcție ca au început.
 Chimia zeolitilor

Mx/n (AlO2)x (SiO2)y) . mH2O

 ANORGANICE (ZEOLIŢI)

Din punct de vedere chimic, zeoliţii naturali sunt aluminosilicati

hidratati şi cristalini. Zăcământul de zeoliţi este cantonat în tufurile
vulcanice acide din mediul marin sau lacustru. Tuful vulcanic se
prezintă sub forma unor depozite stratificate, lenticulare sau acumulări
masive cu structura psamitică sau psamitic-psefitică şi textură
compactă, compact-poroasă. Au coeficientul de tărie mic spre mediu de
3-8, sunt relativ uşoare (1500-2100 kg/m3), porozitatea şi
permeabilitatea mare, adsorbţia de apă până la 15%, nu sunt atacate de
acizi, rezistenţa de rupere la compresiune este de 350-850 da N/cm2.
• Unele domenii industriale în care zeoliţii işi găsesc utilizări sunt:
– Obţinerea hârtiei
– Material de umplutura la fabricarea produselor cauciucate
– Obţinerea hidrogenului din gaze
– Uscarea profundă a gazelor
– Separarea hidrogenului şi a dioxidului de carbon (CO2) din aer
– Catalizator în procesul de rafinare a petrolului
– Procesul de uscare prin vacuum îmbunătăţit al alimentelor
– Obţinerea metalelor grele şi preţioase (neferoase)
 Nanomateriale anorganice
• Clinoptilolitul este zeolitul natural cel mai cunoscut, el găsindu-se în
special în rocile de origine vulcanică, în concentraţii de 60-90%. Alături
de clinoptilolit, aceste tufuri vulcanice mai conţin feldspaţi, argile, sticlă,
cuarţ. În România sunt rezerve importante de tufuri vulcanice cu un
conţinut mediu de 70% de clinoptilolit. Clinoptilolitul natural a dovedit
reale performante în reţinerea prin schimb ionic a ionului amoniu (un
poluant frecvent întâlnit în apele menajere şi cele provenite din
activităţile zootehnice) şi a ionilor metalici, prezenţi în apele industriale.
• Din studiile efectuate s-a observat însă că valorile capacităţilor de schimb
ionic şi cinetica schimbului sunt puternic afectate de mai mulţi factori,
care in atât de proprietăţile chimice şi structurale ale zeolitului
(compoziţie, porozitate, pretratament, etc.) cât şi de parametrii procesului
de schimb (concentraţia ionilor, temperatură, timp, raport soluţie/zeolit,
prezenţa altor ioni, pH, etc.).
Sinteza zeolitilor