Bilet 1

1. Proprietatile liantilor cu continut hidraulic activ

Prin adaousuri hydraulic active se intelege acea categorie de substante anorganice
capabile sa interactioneze in prezenta apei cu hidroxidul de calciu, formand hidrocmpusi
– HIDROSILICATI mai ales, care dezvolta structuri de intarire rezistente dpdv mecanic.
- Adaosurile hidraulic active sunt inalt silicoase, contin dioxid de diliciu in stare cat
mai activa
- Pot fi incadarte in sistemul CaO-R2O3-SiO2
- Pot fi * naturale : cenusa vulcanica, origine metamorfica sau diatomit
*artificiale cenusa de termocentrala, silice ultrafina

Proprietatile varurilor hidraulice:

-prezinta pe langa proprietataea de a se intari in apa si proprietati de rezistenta pana la 5-6

daN/cm2 la tractiune si 12-15 la compresiune dupa o luna de intarire

-poate fi folosit in morare de constructii folosite la zidarii si tencuieli

Varul hidraulic stins are o mai mica plasticitate decat varul aerian, dar da rezistente mai mari

Bilet 2

1. Alitul si belitul – curs 4

 Compozitia mineralogical a clincherului portland

Alitul

 C3S (>50%)
 Compozitia mineralogical reala a alitului depinde de: compozitia amestecului brut,
conditiile de ardere

Belit

 C2 S
 αC2S
- forma polimorfa stabile la temperature normal
- Ca – coordinare octaedrica ( NC= 6)
- Lungimea legaturii Ca – O = 2.37 Ao
- reactivitate redusa fata de apa

 - forma polimorfa de temperature ridicata
- Ca – NC variabil (6, 7, 8, 9 ,10, 12)
- Ca – o si Si – O au lungimi variabile
- Reactivitate mare fata de apa
 Metode de spabilizare a βC2S
- Metoda fizica – racier rapida
- Metoda chimica – adaosuri ( cationic cu raza ionica > raza Ca2+ , anioni – [MO4]x
-
< [SiO4]4-
 Tipuri de belit – clasificare in functie de textura si granulometrie
- Belit I – granule rotunjite, avand dimensiuni de 20 – 40μm, cu striatiuni in doua
directii
- Belit II – granule de forma neregulata cu striatiunu intr-o singura directie

2. Corectia amestecului brut dupa titru si modulul de silice – curs 8

Obs. Corectia dupa titru are un grad mare de aproximare atunci cand materiile prime au
un grad mare de neuniformitate compozitionala.
 Dupa titru
 Dupa moduli (Sk , MAl , MSi)
Bilet 3

1. Calcului amestecului brut al cimentului Portland din 3 componenti – curs 8

2. Materii prime principale – curs 2

 Roci carbonate
- Calcar ( >90% CaCO3). Impuritati – argila, dolomita, magnezita, cuart, feldspat
- Magnezita ( MgCO3)– M.p. fabricarea lianti refractari magnezieni
- Dolomita ( CaCO3.MgCO3) – m.p. fabricare mase refractare
 Argile ( roci argiloase)
- Roca sedimentara – hidrosilicati si hidroaluminati si impuritati ( carbonat, cuart,
feldspat, mica)
- Roci friabile
- Adsorb apa – umiditate 8 – 25%
 Marne
- Roci de tranzitie intre rocile calcaroase si argiloase
- Structura – compacte (dure) – slaba (friabile)
  Bauxite
- Material formate din degradarea atmosferica a rocilor cu un continut ridicat de
Al2O3
- Hydrargilit sau gibbsite – Al(OG)3 – monoclinic
- Boehmit –
- Diaspora
 Ghips
- Roca sedimentara – microcristalina sau cristale mari

Bilet 4

1. Materii auxiliare – adaosuri cimentoide – curs 2

 Adaosuri de corectie
- Cenusa de pirita – Fe2O3
- Bauxite – Al2O3
- Cuart – SiO2
 Mineralizatori
- NaF, KF,LiF, CaF2, CaSO4
 Adaosuri hydraulic active
- Materiale silicoase (aluminoase) + Ca(OH)2 –> hidro – silicate (aluminate) de
calciu
- Clasificare
 Naturale
 Cenusa vulcanica (40 – 70% SiO2, prop. Mici de Al2O3, Fe2O3)
 Origine metamorfica ( SiO2 si imp. Organice)
 Diatomit origine organica
 Artificiale
 Cenusa de termocentrala
 Silice ultrafina
 Adaosuri cimentoide – Zgura de furnal
- Zgura trebuie sa aiba o viscozitate redusa
- Viscozitatea este influentata de
 CaO >48% - creste viscozitatea
 Al2O3 >20% - creste viscozitatea
 Inf. Continutului de MgO e diferita pentru valori diferite ale CaO/SiO2:
 >1.1 si val mari ale MgO – viscozitatea creste
 <1.1 si MgO < 20% - viscozitatea este cvasi – constanta
- Proprietati liante ale zgurilor
 Reactivitatea lor fata de apa este mare cand:
 Continut mare de CaO
 Continut redus de MgO
  Continut mare de vaza vitroasa
 Modalitati de crestere a reactivitatii
 Activare chimica – subst. bazice
 Activare fizica – macinarea la o finite avansata, tratament termic (
intarire la temperature ridicata)
 Material inerte
- Reactii doar la interfata
- Exemple : cuart, calcar (filer)
- Max 5%
- Materiale refractare : alumina fin macinat
2. Operatiile si utilajele macinarii materiilor prime pentru cimentul Portland – curs 7
a) Morile tubulare cu bile
 Un tambur rotativ, prevazut cu bile ( L/D = 2.5 – 3.5)
 Maruntirea – rezultat al lovirii granulelor de material de bilele si de peretii morii (
blindaj) si datorita frecarii material – bile
 Dezavantaj – un randament foarte mic al macinarii (~2%)
 95 -98 % din energie se transforma in caldura

b) Morile verticale , cu role (tip Loeshe)

 Macinarea materialului se realizeaza prin presare intre un disc rotativ, orizontal si
doua ( sau mai multe) role conice sau cilindrice
 Avantaje
- Constructive simpla
- Realizeaza concomitant macinarea si uscarea folosind gazelle evacuate din
sistemul de preincalzire a amestecului brut
- Capacitate mare de productie
- Uzura mai redusa a componentelor (comparative cu moara cu bile)
- Randamentul energetic mai bun
c) Macinarea in instalatii cu role de mare presiune
 Presupune presarea materialului intre doua role

d) Moara cu rele (Horomil)

 Moara tubulara, cu raportul lungime/diametru ~1, prevazuta cu o role care
preseaza materialul de peretele morii si il marunteste
 e) Sisteme combinate de macinare
 Mori tubulare +prese cu role – pentru macinarea primara sau semi-finala

Biletul 6

1. Sulfat de calciu anhidrit – tipuri , obtinere – curs 3 pag 10

Vezi biletul 10
2. Tipuri de utilaje pentru racirea clincherului – fuctionare, avantaje si dezavantaje - curs 9
 Racitor de tip tambur rotativ
- Randament termic redus
- Racire relativ lenta, datorita circulatiei in contracurent clincher – aer
- Capacitati de productie limitate
 Racitorul planetar ( 6 -12 tuburi cilindrice, cu diametru mic) – fac corp comun cu
cumtorul si se rotesc odata cu acesta
- Suprafata de racire mare repartizata pe mai multi cilindrii
- Uzura mare a mantalei metalice a cumtorului, in zona de imbinare cu racitorul

 Racitor tip gratar

- Cea mai mare viteza de racire – schimb de caldura prin convectie, mult
intensificat prin stratul granular de clincher – cem mai bun randament termic
- Consum mare de energie, necesar deplasarii clincherului
- Repartizarea neuniforma a clincherului pe gratar
- Uzura avansata a pieselor in miscare, in contact cu clincherul abraziv si avand
temperatura ridicata
- Emisie mare de praf
Biletul 8

1. Fluxul la beta-semihidrat; (curs 4)

Concasare – deshidratare – macinare

Ghipsul este trasportat cu transportorul 1 in buncarul 2, de unde este preluat de alimentatorul cu

banda 3 si incarcat in concasorul 4. Dup ace este concasat, este preluat de transportorul cu banda
5 și dus in buncar, de unde este preluat de alimentatorul cu banda 6 si concasat in concasorul 7,
dupa care este luat de elevatorul 8 si dus in separatorul 9. Dup ace este separate pe fractii
granulometrice, fractiunea 2-25 este alimentata de alimentatorul 10 in cuptorul rotativ 11. Dupa
deshidratare, este luat de elevatorul 8 si pus in buncarul2, de unde, prin intermediul
alimentatorului 10 este alimentat in moara 15, de unde pleaca cu ajutorul transportorului
pneumatic 16.

Gazele din cuptorul rotativ 11 trec prin ciclonul 12, apoi sunt filtrate de elctrofiltrul 13 si trec
prin exhaustorul 14.

2. Coroziunea de tip 2 (curs 10)

- Rezultat al unor procese chimice intre componentii pietrei de ciment, in particular
Ca(OH)2, cu substantele continute in mediul agrsiv, cu formarea de:
a) Saruri mai solubile decat Ca(OH)2
b) Saruri amorfe, lipsite de proprietati lainte

Coroziunea de tip 2 se face prin:

a) Solutii de acizi(exceptans acidul sulfuric si diferitii acizi organize grasi – acestia exercita
coroziunde de tip 3)
b) Ape carbonatate
c) Solutii cu continut de saruri de magneziu
Detaliere a, b si c

a) Coroziunea solutiilor acide

Prin reactii ale hidrocompusilor din piatra de ciment cu acizii rezulta compusi solubili.
Compusul cel mai vulnerabil este Ca(OH)2 implicat in reactii de tipul
Ca(OH)2 + 2HCl (HNO3) CaCl2 (Ca(NO3)2) + H2O
Factori favorizanti
- O bazicitate mai mare a cimentului
- Valori mici ale pH-ului mediului
- Cresterea temperaturii
b) Coroziunea meciului continand CO2 este diferita in fucntie de starea agentului corosiv
I. CO2 gazos din atmosfera sau ape continand CO2
Mecanism : difuzia CO2 prin porii capilari ai pietrei de ciment  dizolvarea CO2 in
lichidul din porii capilari cu formare de H2CO3, disociat in H+ si CO32-
Ca(OH)2 + H2CO3 CaCO3 +2H2O
Ca2+ + 2 HO- + 2H+ + CO32- CaCO3 + 2H2O
CaCO3 are rolul de a densificapiatra de ciment prin depunerea in pori, deci are efect
protector fata de coroziune in profunzime

II. Ape carbonatate (ape vulcanice sau ape de mlastina sau din depozite de turba)
Au loc reactii de tipul
Ca(OH)2 + H2CO3 CaCO3 +2H2O

CaCO3 + H2CO3 < Ca(HCO3)2

CaCO3 devine instabil in mediu acid (exces de CO2 sau acid carbonic) transformandu se in
Ca(HCO3)2 solubil

Cosnumarea Ca(OH)2 duce la scaderea progresiva a Ca(OH)2 din piatra de ciment, deci avansarea
reactiilor duce la descompunerea hidrosilicatilor de calciu si implicit la deteriorarea pietrei de
ciment.

c) Ape continand saruri de magneziu. Au loc reactii de tipul

Ca(OH)2 + MgCl2 [Mg(NO3)2]  Mg(OH)2 + CaCl2 [ Ca(NO3)2]
Sarurile de calciu – solubile
Mg(OH)2 – insolubil
Depunerea Mg(OH)2 in porii si mucrofisurile superficiale ale pietrei de ciment 
pelicule cu posibil effect protector fata de coroziunea in profunzime

 Pelicule compacte, protectoare  concentratie mare a solutiei de sare de magneziu si

bazicitate mare a cimentului
  Depuneri afanate de Mg(OH)2  concentratii mici de saruri de magneziu  nu asigura
protective, coroziunea avanseaza prin difuzia unor noi cantitati de Ca(OH)2 din interiorul
pietrei de ciment spre zona de contact cu Solutia de sare de magneziu, reactia continua.

Conzluzii:

- Fata de ape magneziene de mica concentratie rezista mai bine cimenturile mai purin
bazice, cu adaosuri de zgura sau materiale hidraulic active care, dupa intarire, au o
structura mai compacta, contin mai putin Ca(OH)2
- Fata de ape mai concentrate in saruri de magneziu rezista mai bine cimenturile mai
bazice, care dupa intarire contin mai putin Ca(OH)2

Bilet 9

1. Fluxul la fabricarea cimentului de anhidrit;

Concasare  deshidratatre(cuptor vertical)  concasare  amestecare(adaosuri activatoare)

macinare

CaSO4 (II) + saruri (Na2SO4, NaHSO4, FeSO4)  ciment de anhidrit

Materiile prime sunt preluat din hala1 de transportorul 2 si transportate in cuptorul vertical 3. Dupa
deshidratare, sunt transportate de transportorul 4 si concasate in concasorul 5. Apoi, anhidritul este
dus cu elevatorul 6 in buncarul 7 pentru anhidrit

2. Influenta mineralizatorilor
Mineralizatorii sunt substante care se introduc in amestecul de materii prime pentru
obtinerea cimentului Portland si care au rolul de a accelera procesele fizico chimice care
decurg in timpul tratamentului termic (NaF , KF, LiF, CaF2, CaSO4)

floruri ale metalelor alcaline pamantoase – sunt foarte toxice de aceea se foloseste CaSO4
 La temperaturi joase
  La temperaturi ridicate(topitura)
 Procese de cristalizare ale mineralelor

Bilet 10

1. CaSO4 – forme, obtinere si caracteristici

2. Racitoare – instalatii – curs 9
 Racitor de tip tambur rotativ
- Randament termic redus
- Racire relativ lenta, datorita circulatiei in contracurent clincher – aer
- Capacitati de productie limitate

 Racitorul planetar ( 6 -12 tuburi cilindrice, cu diametru mic) – fac corp comun cu
cumtorul si se rotesc odata cu acesta
- Suprafata de racire mare repartizata pe mai multi cilindrii
- Uzura mare a mantalei metalice a cumtorului, in zona de imbinare cu racitorul

 Racitor tip gratar

- Cea mai mare viteza de racire – schimb de caldura prin convectie, mult
intensificat prin stratul granular de clincher – cem mai bun randament termic
- Consum mare de energie, necesar deplasarii clincherului
- Repartizarea neuniforma a clincherului pe gratar
 - Uzura avansata a pieselor in miscare, in contact cu clincherul abraziv si avand
temperatura ridicata
- Emisie mare de praf

Bilet 11

1. Belit
 C2 S
 αC2S
- forma polimorfa stabile la temperature normal
- Ca – coordinare octaedrica ( NC= 6)
- Lungimea legaturii Ca – O = 2.37 Ao
- reactivitate redusa fata de apa

- forma polimorfa de temperature ridicata
- Ca – NC variabil (6, 7, 8, 9 ,10, 12)
- Ca – o si Si – O au lungimi variabile
- Reactivitate mare fata de apa
 Metode de spabilizare a βC2S
- Metoda fizica – racier rapida
- Metoda chimica – adaosuri ( cationic cu raza ionica > raza Ca2+ , anioni – [MO4]x
-
< [SiO4]4-
 Tipuri de belit – clasificare in functie de textura si granulometrie
- Belit I – granule rotunjite, avand dimensiuni de 20 – 40μm, cu striatiuni in doua
directii
- Belit II – granule de forma neregulata cu striatiunu intr-o singura directie

2. Proprietati fizico chimice ale cimentului aluminos

  Timpul de priza – apropoiat de al cimentului portland, mai scurt pentru cimenturile de
tip 1
 Caldura de hidratare - dependenta de continutul/tipul de aluminati ( Qh=>
C2A7>CA>CA2)
 Rezistentele mecanice – caracteristice pentru cimenturile obisnuite
- Cresterea rapida in primele 3 zile de intarire
- Scaderea la perioade mari de intarire – corelate cu fenomenul de conversie a
hidroaluminatilor de calciu
 Rezistenta la coroziune – mai buna decat la cimentul Portland. Explicabila rin:
- Absenta hidroxidului de calciu din piatra de ciment
- Porozitate capilara ( interconectata) mica
 Refractabilitatea
- Caracteristica pentru cimenturile superaluminoase

- Corelata cu temperaturile de topire ale aluminatilor

Bilet 12

1. Compozitie mineralogical a cp – compusi minori

Constituienti minori – CaO si MgO – inconstanta de volum
2. Proprietatile liantilor cu zgura sulfatata (grafice, tabele) – curs 10
Bilet 13

1. Gradul de saturare, modul Al si Si al cimentului Portland

2. Proprietatile liantilor cu adaos de filer calcaros

 Exista in carte, le scriu cand ma intorc de la cumparaturi si trimit

Bilet 14

1. Clasificare clinchere Portland dupa compozitie si dupa module

Exista in carte, le scriu cand ma intorc de la cumparaturi si trimit

2. Solicitari asupra captuselii refractare

Bilet 15

1. Bougue MAl<0.64
C3S – C2S – C4AF – C2F
Relatiile lui Bogue Curs 5 caiet

2. Coroziunea tip 3 , in special despre etrigit

 Determinate de reactii ale componentilor pietrei de ciment cu mediul agresiv, cu
formarea de compusi cu volum marit
 Prin fenomene de expansiune – provocate de ape continand acid sulfuric sau sulfati, sau
ape continand acizi organici
Vezi curs 10 – trebuie sa invatam toate tipurile de coroziune

Bilet 16

1. Calcului compozitiei mineralogice pentru clincher cu MAL= 0.64

C3S – C2S – C4AF
Relatiile lui Bogue Curs 5 caiet
2. Caracterizarea termotehnologica pentru cuptor si transer termin prin convectie: modul
in care decurge, explicatii formule si metode de imbunatatire

Bilet 17

1. Calcului compozitiei mineralogice pentru clincher cu MAL> 0.64

C3S – C2S – C4AF – C3A
Relatiile lui Bogue Curs 5 caiet
2. Proprietatile cimenturilor aluminoase si superaluminoase ( + grafice: rezistenta
relativa in functie de timp pentru 3 tipuri de ciment si rezistenta la compresiune in
functie de timp pentru 4 de ciment aluminos, 2 cu zgura, 2 fara zgura tinute in apa la
temperaturi diferite)
Proprietatile cimentului aliminos
  Timpul de priza – apropoiat de al cimentului portland, mai scurt pentru
cimenturile de tip 1
 Caldura de hidratare - dependenta de continutul/tipul de aluminati ( Qh=>
C2A7>CA>CA2)
 Rezistentele mecanice – caracteristice pentru cimenturile obisnuite
- Cresterea rapida in primele 3 zile de intarire
- Scaderea la perioade mari de intarire – corelate cu fenomenul de
conversie a hidroaluminatilor de calciu

 Rezistenta la coroziune – mai buna decat la cimentul Portland. Explicabila rin:

- Absenta hidroxidului de calciu din piatra de ciment
- Porozitate capilara ( interconectata) mica
 Refractabilitatea
- Caracteristica pentru cimenturile superaluminoase

Corelata cu temperaturile de topire ale aluminatilor

Bilet 18
 1. Optimizarea proprietatilor la arderea calcarului pentru obtinerea unui var reactiv

2. Corectia amestecului brut dupa modului de aluminiu si calcea libera in cazul in care
folosim combustibil lichid

Biletul 19

1. Proprietatile si utilizarile cimentului de anhidrit

 Densitate 2,85 – 3 g/cm3
 Apa pentru consistenta normala 35 +-4 cm3/100g
 Inceputul de priza 90 – 320 min
  Sfarsitul de priza 2 – 9 ore
 Rezistenta la compresiune (7 zile ) 6 -23 Mpa
 Rezistenta la inconvoiere (7 zile ) 1.2 – 5.5 Mpa
Utilizari
 Mortare de zidarie pentru cladiri relativ solicitate (5 etaje)
 Structuri
 Etansate galerii subterane
 Betoane prefabricate
2. Procedee si flux tehnologic obtinere Ciment portland
Procedee de fabricatie
 Umed ( amestec brut sub forma de pasta)
 Uscat (amestec rut sub forma de bulbere)
 Semiumed ( amestec brut cu ~ 15% umiditate)
 Semiuscat ( amestec brut granular, u ~12 – 15%)
Flux tehnologic de obtinere
a) Prin procedeul uscat
Din carierele 1 si 3 sunt transportate materiile prime in concasoarele 2 si 4. Dupa ce
sunt concasate sunt transportate in depozitele de materii prime 5 si 6. Din depozite
materiile prime sunt duse in moara de amestec brut 7 si apoi transportate in silozurile
de omogenizare – corectie – depozitare 8. De aici cu ajutorul ciclonului 9 sunt aduse
in cuptorul rotativ scurt 1. Din cuptor sunt puse in racitorul 12 si transportat la
depozitul 16.clincherul din depozitul 14 si ghipsul din depozitul 16 sunt transportate
in moara 17 pentru macinare si omogenizare. Din moara cimentul e transportat in
silozul 18 de aici cimentul cu ajutorul instalatiilor 19 si 20 cimentul este insacuit si
livrat.
Bilet 20

1. Tipuri de var si utilizari – curs 2

 Var aerian – se obtine din calcare cu puritate avansata
- Calcar cu maxim 6% impuritati

Utilizari:

- In constructii ca adaos la mortarele de ciment, utilizate in zidarie sau pentru tencuieli

inclusiv ca material de restaurarea a unor edificii vechi – asigurand plasticitatea,
permeabilitatea fata de umiditate(absorb apa din mediul umed si o eliminain mediul
uscat), aspect estetic agreabil,absenta contractiei la intarire, posibilitatea atenuarii unor
defecte in lucrarea de baza.
- Fabricarea betoanelor celulare ( gazobetoanelor)
- Protectia solului si a mediului – neutralizarea apelor reziduale, tratarea apei potabile,
purificarea gazelor, prin chemmosorbtie (CO2, HCl, SO2, HF, SO3); stabilizarea solului
- In agricultura
- In industria chimica si petrochimica
- In industria metalurgica
  Var hidraulic – se obtine din calcare cu cantitati variabile de material argiloare sau
marne calcaroase

2. Rezistentele mecanice ale cimentului intarit – curs 9

 Proprietatea cea mai importanta a cimetului
 Definitorie pentru calitate

Factori de influenta asupra dezvoltarii rezistentelor mecanice

 Alitul – componentul mineralogic care asigura dezvoltarea unor rezistente

mecanice bune – initial si la termene mari
 MAl mare – rezistente mecanice mici ( structuri tensionate)
 MSi mare, Sk mare – rezistente mecanice bune
 Continutul de SO3 (ghips)
- Optim 2 -3 % SO3 in ciment ( inclusiv adus de clincher, ca sulfati alcalini)
- SO3> 4 – rezistente mecanice mai mici

Bilet 21

1. Proprietatile liante ale fosfatilor

Nu prea gasesc pe nicaieri dar incerc sa formulez cumva

2. Caldura de hidratare a componentilor mineralogici din clincher (comparatie) si

modificarile de volum ale cimentului dupa intarirea la perioada scurtain functie de mediu:
aer sau apa