Ministerul Culturii Republicii Moldova

Academia de Muzic, Teatru i Arte Plastice,

Facultatea Arte Plastice,
Specialitatea Designer Interior

Referat
Tema :Sticla ca material de
construcie.

Prezentat : aganeanu Alexandru

Verificat : Stamati Inga

Chisinau 2016

Introducere: Istoria milenara a sticlei

Cea mai veche sticla este sticla vulcanica, rezultata prin racirea rapida a
lavei. Diferite obiecte ca varfuri de sulite, topoare, oglinzi, se pastreaza in diferite
muzee.Cel mai vechi obiect din sticla propriu-zisa se considera o amuleta albastra
ce a fost gasita in Egipt si este datata in anul 7000 i.e.n. In Egipt si Liban au fost
descoperite perle din sticla vechi de 5500-3400 ani. Intr-o localitate din apropierea
Bagdadului s-a gasit un cilindru din sticla albastru-deschis, fara incluziuni sau
defecte, datata la circa 2700 ani i.e.n. Calitatea deosebita a sticlei atesta existenta
unei indelungate experiente si ca atare se presupune ca in Asia sticla era cunoscuta
inaintea Egiptului. Se estimeaza ca producerea unor vase in intregime din sticla a
inceput cu 700 de ani i.e.n. Atunci modelul era confectionat din argila nisipoasa
care era inmuiat in topitura de sticla. Sticla ce adera la model era incalzita in
flacara pentru a se distribui uniform si a se netezi. Dupa racire miezul era
indepartat treptat. Pe la inceputul erei noastre a fost descoperit procedeul de
fasonare a obiectelor din sticla goale in interior, prin suflare. Se pare ca faptul a
avut loc in Siria, dar mestesugul s-a raspandit repede in tot Imperiul roman. Unele
surse atribuite romanilor aceasta descoperire. Prin anul 200 Alexandria (Egipt) era
un important centru de productie a obiectelor din sticla. Mestesugul a fost preluat
de Roma, unde un sfert din locuitori traiau de pe urma lui.
O alta dovada privin arta mestesugarilor romani este asa zisa ,,vaza de
Portland gasita in sec. XVI langa Roma, in mormantul uni patrician. Sticla de
baza este albastra iar peste ea este depus un al doilea strat de sticla alb-laptoasa
modelat artistic cu semne mitologice in relief. Acest obiect a avut o soarta iesita
din comun. Dupa ce s-a pastrat intacta in mormantul in care s-a gasit, timp de 14
sec., a fost cumparata de ducele de Portland si expusa apoi in British Museum din
Londra. Aici, in 1845, a fost sparta cu un baston de un visitator nebun. Vasul a fost
reconstituit din cioburi iar specialisti au executat 2 copii foarte asemanatoare. Una
din aceste copii este expusa si in prezent in muzeu.
In secolele I-II e.n. prelucrarea sticlei s-a dezvoltat si pe tarmurile portului
Euxin. La Tomis in (actuala Constanta) au fost gasite urmele unor cuptoare de topit
sticla si la muzeul Arheologic Constanta sunt expuse multe vase de sticla sin acea
perioada, variate ca forma si dimensiuni. In aceasi perioada existau ateliere de
prelucrat sticla si in Germania, la Trier si Kln.
Prin anul 1000 au aparut asemenea cuptoare in Boemia si in Polonia. Dar
cea mai mare faima o aveau produsele de sticla din Venetia. Aici au fost adusi
mesterii iscusiti din Bizant si instalati pe insula-fortareata Murano. Folosind nisip
cuartos fin inbibat cu diferite saruri aduse din cetatile feniciene Sidon (Liban),
acesti mesteri au reusit sa obtina produse ce nu aveau rival in lume.
La inceputul secolului I al erei noastre, un mester roman a inventat teava de
suflat sticla: o teava de fier lunga si subtire, prevazuta la un capat cu o mica
unflatura, iar la celalalt capat cu o prelungire de lemn prin care se sufla aerul.
1

La capatul tevii de fier se prinde un ghem de sticla lichida si se sufla in

teava. Se formeaza un balon de sticla caruia inainte de a se raci i se poate da orece
forma. Aproape 2000 de ani toate obiectele de sticla s-au fabricat astfel.Sticlarii
romani faceau vase obisnuite din sticla opaca, verzuie, dar si sticla incolora si slab
transparenta din nisipuri albe.
Sticla colorata era cunoscuta inca de egipteni dar romanii au initiat o arta a
sticlei colorate. Acum 1500 de ani in urma ei stiau sa lucreze pocale parca taiate
din pietre pretioase: smarald, safir, opal, rubin; faceau flacoane asemanatoare ca
forma si culoare cu lotusul, curmalele, strugurii etc. Dar nici un asemenea obiect
nu se putea compara cu renumitele cupe murrhine, care erau mai scumpe ca aurul.
Aceste cupe erau mici, fara ornamente dar frumusetea lor se datora colritului viu si
bogat.Peretii murrhinei aveau o sclipire deosebita, aruncand parca lumini de
curcubeu. Acest efect se datora faptului ca, in sticla transparenta din care erau
facute, erau presarate graunte multicolore din sticla. Neron a platit pe o murhhina
70 de talanti, suma cu care se puteau cumpara 300 de robi. Foarte scumpe erau si
cestile de sticla pentru spalatul mainilor (trulla), vase folosite de meseni dupa
fiecare fel de mancare (nu se cunosteau tacamurile). La fel de scumpe erau si
diatretele, niste pocale introduse in suporturi dantelate de sticla in forma de inele.
Suportul nu se lipea de pocal si nici nu se incalzea pre mult daca se beau lichide
fierbinti. Pana in zilele noastre nu s-au pastrat decat aproximativ zece diatrete,
numai cateva intregi. Se presupune ca au fost facute de un singur mesterartist, care
a pastrat secretul artei sale. Secole de-a randul Venetia a detinut monopolul sticlei
de buna calitate si prelucrate artistic.Dar pentru aceasta suprematie, insul Murano
era o adevarata inchisoare in care divulgarea secretelora sau tentativa de evadare
erau pedepsite cu moartea.
In secolele XIV-XVII apare in Europa numeroase ateliere care produceau
sticla ce incepea sa o concureze pe cea de Murano.
Primul document scris despre sticla apare pe cele peste 20 de tablite de
argila arsa care constituiau biblioteca lui Assurlanipal (circa 650 ani i.e.n.), gasite
in micile cetati asiriene Ninive (in Irak). Informatii interesante despre sticla a lasat
in scriirele sale si Pliniu cel Batran.
Prima ,,tehnologiea sticlei apare in 1540 in lucrarea ,,Pirotehnia scrisa se
pare la Venetia de Vanaccio Biringuccio.
Treptat, lucrarile despre sticla s-au inmultit in ritm accelerat.
Cea dintai fabrica de sticla cunoscuta din documente in tara noastra se afla
langa Targoviste si apartinea lui Matei Voivod (1650). In Moldova, Grigore Ghica
a dat un hrisov pentru infiintarea unei fabrici de sticla in satul Calugara din tinutul
Romanului (1740). Documentele scrise atesta si sexistenta unei fabrici de sticla din
1727 in localitatea Belin din Crisana.
In secolul XIX s-au construit numeroase fabrici de sticla dintre care unele
functioneaza si astazi. Asa sunt fabricele de la Poiana Codrului (Maramures)
constituita in 1801, cea de la Tomesti (Banat) din 1804, fabrica de la Avrig din
1830, Padurea Neagra 1840, Azuga 1880 si altele.
2

In anii 1921-1922 s-au constituit fabricile de sticla de la Turda si Medias ce

foloseau drept combustibil gazul metan.
Chimia sticlelor
Sticlele sunt un amestec de dioxid de siliciu si silicatii ai diferitelor metale.
Sunt materiale necristalizate (amorfe), cu rezistenta mecanica si duritate mare, cu
coeficient de dilatare mic. La temperaturi mai inalte se comporta ca lichidele
subracite cu vascozitate mare. Nu au punct de topire definit. Prin incalzire se
inmoaie treptat, ceea ce permite prelucrarea sticlei prin suflare, presare, turnare,
laminare.
Obtinere
Sticlele se obtin, in general, prin topirea in cuptoare speciale a unui amestec
format din nisip de coart, piatra de var, carbonat de sodiu (sau de potasiu) si
materialele auxiliare.
Proprietatile fizice ale sticlelor sunt determinate de compozitia lor. Sticla
obisnuita, sticla de sodiu are compozitai aproximativa 6SiO2CaONa2O. Se
intrebuintiaza la fabricarea geamurilor si a ambalajelor de sticla.
Sticla de potasiu are compozitia 6SiO2CaOK2O si este rezistenta la
variatii de temperatura. Se folosestela fabricarea vaselor de laborator.
Cristalul (sticla de plumb) este o sticla in care sodiu si calciul au fost
inlocuiti cu potasiu si plumb (6SiO2PbOK2O) si se caracaterizeaza prin
proprietati de refractie bune si densitate mare. Flintul si strasul contin un procent
de plumb mai mare ca cristalul. Flintul se foloseste pentru prisme si lentile optice.
Prin adaugarea unor cantitati mici de Al2O3 sau B2O3 se obtin sticle
rezistente la variatii bruste de temperatura care se folosesc la fabricarea vaselor de
laborator (sticla Jena, Pirex sau Duran). Au o rezistenta chimica mare si coeficient
de dilatatie mic.

Sticla
Lindeman

Sticla de
laborator
%
81
12
0,5
4,5
2
-

%
64
15,3
20,7
-

%
32,70
13,20
45,90
3,50
3,15
1,60

Sticla optica
fint

%
76
16
0,2
5,4
0,6
1,7
-

Srical optica
cron greu

%
66
8
4,5
11
3
7,5
-

Pirex

Sticla de
(Ger.Glas.)Jena
laborator

%
55,5
30
14,5
-

Stical de
Turingia
laborator

%
72,4
9,3
1,l
15,3
1,79
0,2
-

Sticla cristal

Sticla de
butelii

Sticla de
geam
%
71,5
7,9
3,6
15,6
1,20
0,20
-

(Sighisoara)

SiO2
B2O3
BeO
CaO
MgO
BaO
PbO
ZnO
Li2O
Na2O
K2O
Al2O3
Fe2O3
As2O3

(Scaieni)

Componentii

Compozitia chimica a unor sticle mai cunoscute

%
47
46,40
6,35
0,20

Sticlele colorate se obtin daca, in topitura, se adauga unii oxizi metalici

(de Fe,Co,Cr,Cu etc.), care formeaza silicatii colorati. In industria sticlei se
utilizeaza drept coloranti un numar foarte mare de substante care se incadreaza de
obicei in trei categorii: colorantii ionici, colorantii moleculari si colorantii
coloidali.
Colorantii ionici sunt in general oxizii metalici. Asa de exemplu sticla rosie contine
si oxid de cupru I, sticla galbena sulfat de cadmiu, sticla albastra oxid de cobalt
(II), sticla verde oxid de crom (III), sticla violeta oxid de mangan. Trioxidul de
uraniu da o culoare galben-verde insotita de o frumoasa fluorescenta verde.
Colorantii moleculari sunt reprezentati de seleniu care da o culoare roz, de
sulf care da o culoare galbena sau galbena-cafenie si mai ales de sulfurile si
seleniurile diferitelor elemente. Foarte utilizat este amestecul CdS + CdSe care da
o culoare rosie-rubinie a carei nuanta depinde de raportul dintre cei doi
componenti.
Colorantii coloidali sunt de fapt metalele care, prin tratamente termice
adecvate, sunt dispersate sub forma de solutie coloidala imprimand sticlei culori ce
depind de dimensiunile particulelor coloidale. Astfel, aurul fin dispersat in sticla da
o culoare rosie-rubinie foarte frumoasa.Argintul da nuante de la galben la cafeniu.
4

Sticlele colorate se topesc in creuzete cu capcitati de ordinul sutelor de liri

sau in cuptoare mici in care temperatura, si mai ales caracterul mediului, se pot
controla riguros.
Sticlele colorate se utilizeaza in afara obiectelor de menaj, in numeroase domenii
importante. Mari consumatori de sticla colorata sunt transporturile aeriene, navele,
terestre.Semnalizarile luminoase in transporturi au o deosebita importanta culorile
utilizate deobicei, fiind rosul, verde, albastru si galben.
Sticlele colorate se utilizeaza si drept filtre penru anumite radiatii. Pentru
protejarea ochilor sudorilor sau a celor ce privesc in cuptoare incandescente se
utilizeaza asa-numitele sticle de cobalt dar si alte sticle care pot retine radicali
calorici sau ultraviolete.
Filtrele colorate intra in componenta unor aparate optice sau de analiza,
utilizate in laboratoare de fizica chimie sau tehnica fotografica.

Metalizarea superficial a sticlei

Sunt cunoscute numeroase procedee de splicare pe suprafata sticlei a unor
particule metalice ce-i confera propritati optice, electrice sau decorative foarte
pretioase. Asta intrucat suprafata sticlei are capacitatea de a fixa puternic particule
solide.
Metalizarea superficiala a sticlei se practica de sute de ani pentru obtinerea
oglinzilor.Mult timp oglinzile s-au fabricat prin depunerea pe sticla a unui strat de
amalgam de staniu (aliaj de Sn si Hg). Acest procedeu a fost parasit deoarece
amalgamul nu este stabilit si degaja in permanenta vapori toxici de mercur. Din
acelasi motiv aceste oglinzi se degradau relativ repede. Astazi oglinzile se fabrica
prin depunerea pe sticla a unui strat de argint metalic.Depunerea se realizeaza prin
reducera ionilor de argint dintr-o sare complexa amoniacala cu ajutorul unui
reducator organic (de exemplu, acid tartric).Solutia amonicala se obtine prin
tratarea azotului de argint cu amoniac. Atentie deosebita se da pregatirii suprafetei
sticlei pentru a se asigura o buna aderenta a argintului. In acest scop placa de sticla
se lustrueste usor cu un abraziv foarte fin. Se inlatura apoi orice urma de grasime
prin tratarea sticlei cu un degresant puternic. Suprafata astfel curatata se spala cu
apa si se pastreaza acoperita cu o pelicula de apa distilata pana la argintare.
Una alt procedeu de depunere pe sticla a unor pelicule metalice este
depunerea in vid. Pentru aceasta piesa de sticla se introduce intr-un spatiu vidat in
care se evapora metalul ce urmeaza sa fie depus. Evaporarea se face fie
introducand metalul respectiv in arc electric, fie depunandu-l pe un filament de
wolfram ce poate fi incalzit la temperatura necesara. Astfel se poate depune practic
orice metal.
Sunt mai multe metode folosite scop. Amintim o metoda relativ recenta care
consta in ingrosarea suprafetei sticlei cu picaturi de metal topit. Topirea se
realizeaza fie formand un arc elesctric intre dou sarme din metalul respectiv, fie
introducand o asemenea sarma intr-o flacara oxiacetilenica.
5

Asupra punctului unde se topeste metalul se indreapta un jet de aer

comprimat care pulverizeaza metalul topit si-l proiecteaza pe suprafata sticlei si
astfel se incrusteaza puternic in suprafata ei. Piese de sticla metalizate in acest fel
sunt utilizate in constructii in scopuri decorative. O sticla incolora metalizata cu Al
pare argintata iar cu cupru-aurita.
Daca pe sticl ase depune o pelicula de dioxid de staniu, aceasta are
proprietati semiconductoare. Peliculele semiconductoare au multe aplicatii in
laboratoare si in industrie. Ele sunt utilizate mult pentru incalzirea electrica a
obiectelor de sticla sau a continutului lor. Astfel, ferestrele avioanelor si in special
cele din cabina echipajului sunt protejate pe aceasta cale impotriva givrajului
(acoperiri cu gheata), fenomene curente la inaltimile de zbor ale avioanelor
moderne.
Pentru laboratoare, industrie sau uz casnic se fabrica diferite vase de sticla
prevazute cu incalzitoare pe baza de pelicule semiconducatoare depuse direct pe
peretii vasului. Introducerea curentului electric se face prin intermediul unor
contacte de argint depuse pe sticla cu ajutorul unei paste pentru izolarea electrica a
pastei semiconducatoare se depune pe ea o a doua pelicula de SiO2 si TiO2.

Clirea sticlei
Calirea sticlei este cunoscuta cel putin din secolul al XVIII-lea cand
,,lacrima batavica, obtinuta prin caderea unei picaturi de sticla topita in apa,
starnea uimirea tuturor. O astfel de picatura de sticla racita brusc rezista la socuri
puternice, dar devine instantaneu o pulbere fina cand i se rupe codita subtire
ramasa dupa desprinderea din bucata topita.
Calirea a fost aplicata industrial in 1930 pentru obtinerea placilor de asticla
cu rezistenta marita, numita ,,securit.
Prin calire creste rezistenta sticlei si aceasta se datoreste unor eforturi de
conpresiune in sfaturile superficiale a placii, care compenseza apoi o parte din
eforturile de tractiune ce apar sub influenta solicitarilor mecanice. Valoarea
tensiunilor de conpresie, respectiv rezistenta mecanica a sticlei calite, este
influentata de temperatura de la care incepe racirea si viteza de racire.
Calirea se aplica industrial pe scara larga la fabricarea parbrizelor si a
celorlalte geamuri pentru autovehicule.

Sticla plan-cel mai raspandit produs din sticla

Ochiurile de sticla de la ferestre au fost folosite si apreciate de oameni
incepand de acum 2000 de ani.Ele au devenit insa accesibile abia la sfarsitul
secolului trecut. Cele mai vechi procedee se bazau pe turnarea sticlei intr-o rama
ce delimita si dadea forma placii de sticla. Se obtineau astfel placi groase cu
suprafete nu prea netede.
Imposibilitatea de a obtine placi mari de sticla a dus probabil la inventarea
tehnicii vitraliilor care au permis inchiderea cu sticl a marilor ferestre ogivale.
6

In acest scop se sufla sticla topita sub forma unei basici de dimensiuni
convenabile la care se atasa o vergea de fier in partea opusa tevii de suflare.Dupa
desprinderea acesteia se rotea rapid vergeaua si sticla capata forma unui disc. Din
aceste discuri sau bucati taiate de discuri se confectionau vitraliile.
Procedele s-au perfectionat continuu. Dorinta de a obtine oglinzi de
dimensiuni mari s-au pus l apunct procedee de laminare a sticlei. Sticla obtinuta
prin laminare trebuie slefuita si lustruita pentru ca suprefetele sa fie netede si
paralele. Slefuirea se face cu o suspensie de nisp in apa si folosind discuri grele de
fonta care se rotesc. Lustruirea se face asemanator dar cu discuri acoperite cu pasla
si pulbere fina de Fe2O3. Procedeul este folosit la Fabrica de geamuri de la
Scaieni.
Din 1959 se produce sticla plana prin procedeul numit al ,,sticlei plutitoare
(procedeul Pilkington).
In acest procedeu topirea si laminarea se face prin aceleasi operatii doar ca
placa de sticla laminata este condusa pe suprafata unei bai de metal topi (Sn sau
aliaje) incalzit la temperatura ridicata. Sticla moale intra in contact cu suprafata
metalului topit; se netezeste perfect suprafata superioara, incalzita cu ajutorul unei
flacarei se netezeste datorita actiunii tensiunii superficiale (,,lustruirea la foc).
Placa de sticla, avansand pe baia de metal, se racoreste si este trecuta apoi in
cuptorul de recoacere. Suprafetele apar perfect netede, fara a fi nevoie de slefuire.

Geamurile moderne
Pentru a asigura in locuinte accesul luminii soarelui si confortul maxim,
sticla trebuie sa fie termo-si fonoizolata.
Proprietatille izolante termic si fonic se realizeaza de obicei inchizand intre
2 placi de sticla un strat de aer (ferestre duble).
In cazul cladirilor moderne in care sticla formeaza pereti intregi se foloseste
un sortiment relativ nou de geamuri, numite comercial termopan. Geamurile
termopan sunt de fapt niste panouri formate din doua sau mai multe placi de sticla
prinse intre ele fie prin sudura , fie prin lipire de rame, care inchid intre ele straturi
de aer uscat, termo-si fonoizolant. Panourile se fixeaza direct in zidire si pot avea
dimensiunile cele mai diferite, in functie de constructie. Grosimea stratului de aer
trebuie sa fie de maximum 4cm pentru ca stratul de aer sa se comporte laminar. Au
o mare rezistenta mecanica si calitati izolante (fonice sau termice) corespunzatoare
grosimii stratului de aer.
Pentru reglarea cantitatii de lumina panourile pot fi prevazute intre placile de
sticla cu jaluzele de aluminiu ce pot fi manevrate din exterior. Pentru ca interiorul
sa nu fie vizibil de afara, intre placi se puneun strat de fibra de sticla (1-1,25mm
grosime).
Geamul termoabsorbant are in compozitia sa oxizi care absorb intens
radiatiile inflarosii (FeO). Aceste geamuri se fabrica si la noi.Pot opri pana la 80%
din radiatiile calorice-numai 40% din cele vizibile. Acelasi efect il are sticla care
are pe o fata o depunere a unei pelicule metalice semitransparente.
7

Pelicula joaca rolul unei oglinzi care reflecta o mare parte din radiatiile ce
cad pe geam ferind
interiorul de o incalzire exagerata. Din afara geamul pare ca o oglinda. Prin el se
vede perfect in afara dar impiedica vederea interiorului.
Sticla fototropica isi schimba reversibil transparenta in functie de
intensitatea si lungimea de unda a radiatilor incidente.Astfel se regleaza automat
iluminatul in timpul zilei.
Sticla de siguranta este sticla care prin spargere nu da cioburi periculoase si
se foloseste in special in mijloacele de transport.
In toata lumea se produc trei tipuri de sticla de siguranta: sticla armata,
sticla triplex, sticla calita (la noi-securit).
Sticla armata contine in grosimea ei o retea de sarma de fier cu ochiuri
patrate hexagonale sau alta forma, care in momentul spargerii impidica
desprinderea cioburilor si caderea placii din rama in care este fixata. Se foloseste la
acopeirea haleleor industriale si la constructia peretilor laterali. Plasa metalica se
poate introduce intre valturile unei masini moderne de laminare continua a sticlei,
dar sunt si alte procedee.
Uneori firele metalice inglobate in sticla sunt folosite ca rezistente electrice
cu ajutorul carora se incalzesc geamurile avioanelor pentru evitarea depunerilor de
gheata.
Sticla triplex este format, in principiu, din doua placi de sticla lipite pe un
material transparent care, la spargere retine cioburile si nu lasa geamul sa iasa din
rama. In prezent se folosesc folii de butafol care adera bine pe sticla. Triplexul are
rezistenta mecanica mare, dar este cel mai scump sortiment de sticla plana.
Placile securit, cele mai utilizate in transporturi, se obtin prin calirea
sticlei.Placile agatate de niste dispozitive speciale (de obicei verticale), sunt
incalzite in cuptoare electrice pana la aproximativ 600C. Dupa cateva minute sunt
scoase si racite repede cu jeturi de aer. Rezistenta mecanica la incovoire creste de
5-8 ori fata de cea a sticlei necalite iar la spargere formeaza cioburi sub forma unor
graunte cu muchii si colturi rotujite, nepericuloase pentru calatori. Un dezavantaj il
constituie zgomotul puternic produs la spargerea geamului securit. Acest zgomot ii
poate surprinde pe soferi si le pot distrage atenti de la trafic.

Fibrele de sticl
Fibrele si produsele din sticla, cele meia uimitoare produse obtinute din
sticla, au intrat de mult in practica industriala, avand numeroase utilizari curente.
Una din cele mai simple metode de obtinere a fibrelor de sticla este tragerea
lor din baghete. Daca o bagheta mentinuta in pozitie verticala este incalzita pana la
topire la capatul inferior, se formeaza la un moment dat o picatura desticla topita.
Picatura tinde sa se desprinda de bagheta, antrenand dupa sine un fir de sticla.

In cazul cand firul este infasurat pe un tambur ce se roteste, tragerea firului

poate continua vreme indelungata, obtinundu-se un fir lung. Industrial se folosesc
instalatii in care tragerea se face din 100 de baghete care avanseaza treptat spre
zona de topire, antrenate de 2 valturi prin care trec.
Sunt si alte procedee care folosesc principiul tragerii fierelor de sticl aprin
filiera (orificii de 1-2mm diametru) prin care patrunde sticla fluida.
Fibrele de sticla au o rezistenta mecanica mare, pe care o pastreaza pana la
cca.250C. De asemenea au o stabilitate chimica buna si o greutate volumetrica
mica.De mare utilitate sunt proprietatile izolate, termice si fonice ale fibrelor de
sticla. Izolatiile termice pe baza de vata de sticla sunt mult utilizate; la fel placile si
,,saltelele prinse intre doua retele de sarma. Ele sunt utilizate la izolarea termica a
conductelor ce transporta fluide calde sau cele ce trebuie ferite de inghet, a
cazanelor cu aburi, a unor cuptoare sau a unor instalatii din industria chimica.
Fibrele de sticla si-au gasit utilizari in izolarea termic aa navelor cosmice si la
realizarea unor sisteme de protejare a lor impotriva incalzirii excesive la
reintalnirea in atmosfera. Izolarea fonica gaseste in vata si tesaturile din sticla
materiale ideale care absorb intens sunetele, sunt usoare, neinflamabile.
Tesaturile simple din fibre de sticla (impasliturile) impregnate cu bitum sunt
folosite pentru izolatii hidrofuge foarte durabile.
In industria chimica tesaturile din sticla se folosesc la confectionarea
filtrelor, mult mai rezistente ca cele clasice.
O utilizare speciala, moderna, a fibrelor si tesaturilor din sticla este la
fabricarea sticloplasticelor-sticla (fibra sau tesatura) este folosita ca armatura
pentru diferite obiecte confectionate din mase plastice. Masele plastice (liantul) se
aleg in functie de calitati necesare la folosire asa de exemplu, pentru produse
rezistente la temperaturi ridicate, se prefera rasinile fenol-formaldehidice, pentru
rezistente mecanice mari se folosec rasini epoxi-fenolice iar proprietatile electrice
bune cu rasini polimetil-siloxanice.
Sticloplasticele se utilizeaza pentru confectionarea unor piese in constructia
de masini, a ambarcatiunilor de mici diminsiuni, caroserii de autovehicole,
vagoane, conducte, acoperisuri usoare pentru case. Se mai folosesc pentru placarea
anticorosiva a peretilor in industria chimica, pentru izolatii termice sau fonice,
pentru aparatura sportiva.

Sticla optic
De mult timp sticla este un material optic consacrat. Aceasta pentru ca sticla
cumuleaza cateva propritati fizice si tehnologice pretioase. Se pot obtine cantitati
mari de sticla perfect omogena din punct de vedere optic (transparenta, indice de
refractie, dispresia); variatia compozitiei poate duce la modificari ale proprietatilor
optice, rezistenta sticlei la diferiti agenti externi.
Sticlele optice se grupeaza in doua mari categorii care difera intre ele prin
conpozitie, dar mai ales prin valorile constantelor optice.
9

1 Sticlele cron (crown) care este o sticla silico-calco-sodica, ce mai contine

suplimentar diferite propritati de alti oxizi sau fluoruri (BaO, P2O5,
2 Al2O3, NaF, KF, La2O3, etc.). Sticla cron are indicii de refrectie mici si
dispersii mari.
3 Sticlele flint care contin un procent ridicat de oxizi ai metalelor grele
(TiO2,CdO,La2O3,Bi2O3) Ele au indicii de refractie ridicati si dispresii
mici.
Instrumentele optice moderne necesita sticle cu o mare varietate de indicii
de refractie pe cand dispresia, le este necesara doar in spectroscopie.

Fibrele optice
Fibrele din sticla si-au gasit o aplicare neasteptata in optica si se bazeazape
proprietatea acestor fibre de a conduce lumina de-a lungul firului de sticla cu foarte
putine pierderi. Cand firule este drept, lumina se transmite in linie dreapta. Daca
firul este indoit, lumina urmeaza toate ondulatiile datorita reflexiilor totale repetate
care au loc la suprafata de separare sticla-aer.
In felul acesta lumina poate fi condusa la distante mari. Aplicatiile au
devenit interesante numai dupa ce s-au folosit fibre de sticla extrem de subtiri
inmanuncheate intr-un fascicol de grosimea necesara si care poate fi indoit cu
usurinta. Se practica uneori vopsirea acestor la exterior cu negru, pentru a evita
trecerea parazita a luminii intre fibre. Astfel s-au putut transmite imagini prin cablu
din spatii sau incaperi greu accesibile sai in care exista conditii periculoase. S-a
pus la punct un aparat care permite vizionarea si fotografierea unor imagini
transmise de un fascicol de fibre de 1,25mm diametru si de circa 1m lungime.
Aparatul se foloseste in medicina pentru vizualizarea interiorului stomacului dupa
ce pacientul a inghiti capatul cablului optic. Imaginea totala, desi mica este foarte
clara si precisa. Exista posibilitatea ca un astfel de dispozitiv, introdus printr-o
vena, sa observe starea de functionare a inimii.
Printre aplicatiile fibrelor optice se numara si laserele. Laserul este un
dispozitiv care realizeaza emisia stimulata a luminii. In mare, principiul emisiei
stimulate a luminii poate fi descris astfel: unii electroni din invelisul electronic al
unor anumiti atomi sunt determinati sa treaca pe un nivel energetic superior iar
apoi sa revina simultan pe nivelele initiale, emitaand diferente de energie sub
forma de lumina cu o anumita lungime de unda. ,,Ridicarea electronilor pe un
nivel superior se realizeaza iradiind atomii respectivi cu lumina de o lungime de
unda aleasa astfel incat sa corespunda cu diferenta de energie dintre cele doua
nivele. Revenirea electronilor pe nivelele energetice inferioare, insotita de emisia
luminii este stimulata tot de iradiere cu lumina de o alta lungime de unda (ce da
electronilor impulsul initial).
In realizarea laserelor, sticla reprezinta mediul transparent in care atomii
alesi in functie de lungimea de unda a luminii ce trebuie emisa si de
particularitatile invelisului de electroni, sa fie inglobati intr-o anumita concentratie.
10

Pe baza proprietatilor ei optice, sticla se foloseste in executarea semnelor de

circulatie care stralucesc puternic cand sunt iluminate de farurile autovehicolelor,
devenind astfel vizibile in timpul noptii. In acest scop se folosesc bile de sticla de
mici dimensiuni. Astfel se valorifica proprietatea corpurilor sferice de a reflecta
practic intraga cantitate de lumina incidenta in directia din care sunt iluminate.
Aceste bile se aplica pe placa semaforului rutier deasupra unui polimer alb sau
colorat.

Proprietile generale ale sticlelor

Sticlele sunt materiale dure, casante, transparente. Nu au punct de topire ci
interval de nmuiere putndu-se prelucra prin turnare, sau prin suflare. Sunt
rezistente la oc termic i la aciunea agenilor chimici cu excepia HF, H3PO4,
H3BO3 sau a alcaliilor topite. Rezistena la agenii chimici crete dac pe suprafaa
sticlei se aplic o pelicul de ulei siliconic i se trateaz termic la 300-400 oC ori
prin tratare cu silicai sau aluminai.
Viscozitatea sticlei este diferit n funcie de temperatur i de compoziie.
Devitrifierea, este proprietatea nedorit, a sticlei de a trece din stare amorf
(sticloas) n stare cristalin. Fenomenul se datoreaz dezamestecrii, compoziiei
necorespunztoare sau a rcirii brute a sticlei puternic ncIzite. n Fig. 3.1 este
prezentat variaia volumului molar al sticlei cu temperatura. Pe diagram se poate
identifica temperatura de vitrifiere, Tg. Importante pentru prelucrarea sticlei sunt
viscozitile corespunztoare temperaturilor de clire, de nmuiere i de prelucrare,
viscoziti ale cror valori medii sunt prezentate n Tabelul 3.3.
Densitatea sticlei este cuprins n intervalul 2,2 g/cm3 (sticla de silice) i 8
g/cm3 (sticla cristal).
Duritatea pe scara mineralogic a lui Mohs (Talc 1, Ghips 2, Calcit 3,
Fluorina 4, Apatit 5, Feldspat 6, Cuar 7, Topaz 8, Corindon 9, Diamant l0) se
situeaz n domeniul 5-6 pentru sticlele comune i 6-7 pentru sticlele de laborator.
Coeficientul de dilatare termic, a, este mic i crete cu coninutul de oxizi
alcalini. Este direct corelat cu rezistena la oc termic.
Conductibilitatea electric este sczut, fapt pentru care sticla este unul
dintre cei mai buni izolatori electrici.
Rezistena mecanic a sticlelor este foarte sczut, ele sunt casante.
Proprietile chimice ale sticlelor obinuite sunt corelate cu compoziia lor;
majoritatea sorturilor de sticle cedeaz apei, n timp, ioni HO- imprimndu-i un
caracter alcalin. Sticla este atacat de acid fluorhidric ceea ce permite gravarea ei
n scopuri tehnice sau estetice:
SiO2 + 4HF = SiF4 + 2H2O
SiF4 + 2HF = H2SiF6
Topiturile de carbonai alcalini distrug sticla, formnd silicai i dioxid de
carbon.
11

Aa numita sticl solubil este silicatul de sodiu care se poate obine n

reacia sticlei cu hidroxid i sulfit de sodiu. Produii rezultai, tratai la cald, permit
obinerea acestui sortiment, utilizat pentru fabricarea de chituri, de cruste etc. Dac
aceiai produi sunt tratai cu acid clorhidric i apoi se elimin apa din acidul
polisilicic rezultat, se formeaz silicagelul utilizat ca agent de deshidratare care
poate absorbi o cantitatea de ap de 333 de ori mai mare dect propria mas:
SiO2 +

Na4SiO4, Na2SiO3 + Na2Si2O5

sticl solubil
+ HCl
acid polisilicic
silicagel
2 Proprietatile fizice al sticlei ceramice termorezistente
Proprietatile chimice si fizice al foii ceramice, verificate in laboratoarele
noastre,
corespund cu normele DIN, NF, ISO, si EN sau proprietatile aditionale
specificate. Forma si
dimensiunile nu modifica proprietatile calitatile acestui produs.
2.1 Proprietatile termice
-temperatura maxima de utilizare 700 C
-variatia de temperatura T.max=700C
-socul termic T.max=700C
-coeficientul de expansiune intre 20C si 700C +/- 3,0 10 K
-caldura specifica intre 20C si 100C 0,8 J/g C
2.2 Proprietatile mecanice
-masa 2,55Kg/ dm
-moment de incovoiere >100 N/mm
-modulul YOUNG E=94300 MPa
-moment de torsiune G=37800 Mpa
-coeficientul POISSON 0,25
-rezistenta KNOOP (=1N) 705

12

Principalele materiale de constructii din sticl

1. Geamul -se prezinta sub forma de foi avand grosimi variabile si
caracteristici diferite (n functie de destinatie). Se obtin prin tragere sau laminare
prin valturi.
a) g. trase -se prezinta sub forma de foi ntre 2-6mm si se folosesc ca
elemente de nchiderea ale tamplariilor interioare si exterioare.
Sortarea geamurilor trase pe calitati se realizeaza n functie de curbura,
planitate si paralelismul fetelor, stabilitatea chimica, marimea defectelor. n functie
de aceasta avem:
-calitatea S (selectionate) -cea mai buna. Se foloseste pentru oglinzi si
pentru obtinerea geamurilor securit.
-calitatea I -pentru vitrine si cladiri reprezentative
-calitatea II -pentru locuinte
-calitatea III -pentru constructii industriale
-calitatea IV -pentru constructii agro-zootehnice.
Daca geamul nu se ncadreaza n nici o clasa de calitate se folosesc la
gradinarit.
b) g. colorant-termo-absorbante -geamuri trase la care s-a adaugat n
topitura oxizi metalici de Ni, Fe ce confera geamurilor caracteristici absorbante de
radiatii calorice si luminoase. Se folosesc pentru cladirile expuse nsoririi
permanente.
c) g. prelucrate -produse cu luminozitate buna si vizibilitate redusa ce se
obtin din geamul tras.
Ex.:
-g. mate -se obtin prin sablarea (frecarea) cu nisip a unei fete
-g. muslin -se obtin prin sablare folosind un sablon cu module ce se
imprima n timpul sablarii
-g. givrate -rezulta prin aplicarea unui clei de oase topit pe o fata care
prin uscare rupe din geam stratul de suprafata dand nastere la figure de gheata.
d) g. curbate -geamuri obisnuite curbate prin propria greutate , n cuptor, la
temperature de 500-600oC, fiind amplasata (topitura) pe o suprafata curba. Se
folosesc pentru vitrine.
e) g. ornament-catredral -se obtin fie prin tragerea prin valturi. Unul dintre
valturi are desenul ce urmeaza a se imprima, n negativ.

13

Tipuri de geamuri termopan

La ora actuala exista pe piata diverse tipuri de geam termopan care se diferentiaza
atat pe baza criteriului estetic cat si pe cel al calitatii. In mare, ferestrele termopan
se deosebesc in functie de 3 criterii: tipul de geam, tamplaria folosita si modul in
care se deschid. Ca sa faci alegerea potrivita nevoilor tale personale este indicat sa
cunosti cateva caracteristici ale fiecaruia dintre aceste criterii :
Geamul folosit
1 Geam termopan clar
Acest tip de geam asigura o dispersie superioara a luminii. Un alt avantaj al
acestui tip de geam este acela ca este ieftin si ca asigura o izolatie superioara
geamurilor normale, fiind insa modelul de baza.
2 Geam termopan reflexiv
Sticla acestui tip de geam este colorata in argintiu si are efect de oglinda.
Caracteristica principala a geamului termopan reflexiv este aceea ca, daca lumina
din exterior este mai puternica decat cea din interior, atunci geamul
impiedica patrunderea emisiilor. Devenind oglinda in exterior se sporeste gradul
de intimitate, insa dezavantajul este ca acest efect nu mai este valabil pe timpul
noptii.
3 Geam termopan mat
Spre deosebire de geamul termopan reflexiv, cel mat protejeaza camerele de
privirile trecatorilor si pe timpul noptii, atunci cand in interior exista o lumina
aprinsa. Acest tip de geam este folosit pentru locurile unde nu este nevoie de emisii
ale luminii foarte puternice.
4 Geam termopan fumuriu
Caracteristica principala a acestui geam este aceea ca respinge emisiile de
raze ultraviolete. Astfel, poate fi folosit pentru locuintele orientate catre soare
pentru a proteja plantele, culorile covoarelor sau ale mobilierului.
14

5 Geam termopan low e

Low e este abreviere de la Low emissivity, ceea ce se traduce prin emisii

scazute. Acest tip de geam impiedica patrunderea radiatiilor de unda mare
(caldura) prin joasa emisivitate. Toate materialele absorb, reflecta si emit energie.
Cu cat un material reflecta mai multa energie, cu atat termoizolatia sa este mai de
calitate. Astfel se explica de ce acest tip de geam confera o izolatie superioara fata
de celelalte.
Exista si geam termopan low e cu argon si krypton. Aceste gaze inerte, introduse
in camerele geamului, creeaza un strat izolator suplimentar.
Important de stiut:
Loe-w - Importanta geamului de tip Low-E low e
Principiul geamului LOW-E este simplu: o foaie de
geam pierde 90% din caldura; pe cand doua foi de
geam care alcatuiesc geamul termoizolator pierd 50
%
.O foaie de sticla obisnuit groasa de 4 mm transfera
90% din caldura, deci are o pierdere foarte mare,
coeficientul de transfer termic fiind k=5,4 W/mpK.
Un geam termopan cu etansare dubla, alcatuit din
doua foi de sticla cu grosimea de 4 mm fiecare,
avnd un cadru din bagheta-distantier de aluminiu de 16 mm umpluta cu silicagel
si un cordon de butil extrudat aplicat pe laturile baghetei, menit sa constituie o
bariera impotriva vaporilor de apa, are coeficientul de transfer termick=2,8
W/mpk.
Deci, avem urmtoarele tipuri de geamuri termopan cu efecte speciale:
Geamuri Low- E menin cldura n interiora1
Utilizarea geamurilor Low-E reduce pierderea de cldur din interiorul casei sau a
oficiilor. V permite s economisii pentru
15

nclzirea ncperilor pe timp de iarn. Costul pentru nclzire se reduce cu

aproximativ 40 %. Tehnologia acestor ferestre const n faptul c pe suprafaa unei
sticle este acoperit cu un strat special de dioxid de argint. Stratul de dioxid de
argint permite ptrunderea razelor solare i a cldurii n interior dar nu permite ca
aceasta s fie emanat afar. Astfel are loc conservarea cldurii.
Geamurile termopan IZOSol au un efect multifuncional, menin cldura n
interior pe timp de iarn i nu permit intrarea cldurii excesive n interior pe timp
de var. Aceste proprieti nu mpiedic ca lumina solar s ptrund n ncpere.
Straturile de dioxid de titan i argint creez efectul unui filtru transparent care
permite intrarea luminii solare dar nu permite patrunderea cldurii pe timp de var,
ct i reduce semnificativ pierderea de caldur pe timp de iarn. De asemenea
exist posibilitatea de a tonifia geamurile termopan, astfel vei rezolva poblema
intimitii a locuinei sau a oficiului Dvs.
Geamuri IZOFon - izolare fonic sporita3
Atunci cnd locuii sau avei oficiu lng autostrzi aglomerate, cale ferat sau n
locuri cu zgomot sporit v propunem s instalai geamuri ZOFon. Proprietile de
izolare fonic pe care le dein aceste geamuri v permite s reducei considerabil
glagia i s avei confortul necesar n locuina Dvs. Izolarea fonic are loc prin
nlocuirea geamurilor simple cu geamuri laminate care au o grosime mai mare.
Rezistena la factorii externi a acestor geamuri crete. Este foarte greu s spargi un
astfel de geam iar n cazul cnd aceast fapt se produce cioburile rmn pe stratul de
pelicul din interior. Astfel vei reduce considerabil posibilitatea de a produce
posibile leziuni sau daune corporale familiei sau a angajailor Dvs.
Mai jos va prezentam cat de important este alegerea pachetului termopan pentru a
mentine cat mai bine caldura in casele dvs:

16

6 Geam termopan ornamental

Sticla acestui geam (clara sau mata) este obtinuta prin sablonare si poate avea
diverse efecte ornamentale - de cristal, tip vitralii etc. .In principal, aceste geamuri
sunt folosite pentru a personaliza o locuinta.

17

Tmplaria utilizat
1 Tamplarie din aluminiu

Principala caracteristica a acestui tip de tamplarie este aceea ca este

foarte usoara astfel ca are un efect minor asupra structurii de rezistenta a oricarei
cladiri. Majoritatea conponentelor unei astfel de rame sunt mai subtiri si
mai fine decat cele fabricate din lemn, astfel ca viziunea nu este obstructionata.
Tamplaria din aluminiu este foarte usor de intretinut si nu isi schimba culoarea in
timp. De regula acest tip de ferestre sunt de culoare alba, maro inchis sau deschis
insa, platind o taxa suplimentara, pot fi comandate si in alte culori.

2 Tamplarie din pvc

21

Avantajele geamurilor cu tamplarie din pvc sunt urmatoarele: nu ruginesc, nu

trebuie sa fie vopsite, sunt rezistente la foc si asigura o izolatie superioara. In afara
de lubrefierea balamalelor o data la cateva luni/ani, acest tip de geam nu are nevoie
de alte intretineri.

3 Tamplarie din lemn

Acest tip de geam este mai elegant, drept urmare preferat de clientii mai
pretentiosi. Se foloseste un lemn stratificat care ofera o rezistenta si flexibilitate
superioara fata de lemnul obisnuit. De asemenea, aceste geamuri au un aspect
estetic superior si pot fi folosite pentru reconditionarea caselor vechi, fara a le
afecta arhitectura.
4 Tamplarie din lemn aluminiu

22

Modul in care se deschide geamul

23

1 Geamuri termopane fixe

Aceste ferestre nu ofera nicio mobilitate. Nu exista elemente de feronerie balamale sau clante, ceea ce se reflecta in costul geamurilor, mult mai redus. Sunt
recomandate pentru camerele in care exista alte surse de aerisire.
2 Geamuri termopane simple
Sunt ferestrele obisnuite, cu o singura deschidere, de la dreapta spre stanga sau
invers.

3 Geamuri termopane cu deschidere pe verticala

Aceste geamuri pot fi deschise numai pe verticala si sunt folosite mai rar pentru
locuinte, in general fiind recomandate pentru birouri.

4 Geamuri termopane oscilobatante

Pe langa modul obisnuit de deschidere pe orizontala, aceste ferestre au si un
sistem de deschidere pe verticala. Ele asigura o ventilatie variabila in incapere insa
elementele de feronerie sunt mai multe si mai complexe, pretul fiind deci mai mare
in raport cu celelalte tipuri de ferestre.

Avantajele geamurilor termopane:

* scapati de neplacerile cauzate de aparitia condensului in casa si respectiv pe
geamuri, "conserva" caldura in casa, pe timpul iernii si pastreaza racoarea, vara;
* asigura o buna izolare fonica a locuintei;
* sticla e tratata, astfel incat filtreaza caldura si permite trecerea luminii in interior,
fara a produce "efect de sera". Pentru a va feri de priviri indiscrete, puteti opta
pentru sticla reflectorizanta;
* sunt rezistente la efractie si nu prezinta riscuri de accidente;
* aerul rece, care patrunde dinspre exterior, prin orificiile aflate in partea inferioara
a ferestrei se incalzeste in camerele din interiorul tamplariei, urcand spre partea

24
superioara, astfel ca intra in camera cald;
* vara, plasa speciala va protejeaza de insecte;
* daca sunt dotate cu rulouri exterioare, iarna va feresc de fig si de zapada, iar vara,
de praf si de ploaie;
* proprietarul poate sa-si deduca cheltuielile pentru acest tip de ferestre, din venitul
supus globalizarii pentru anul in care s-a efectuat lucrarea, in limita a 200 de euro,
obtinand o reducere la plata impozitului.

Dezavantajele geamurilor termopane:

* costuri mari de achizitie si montaj, comparativ cu ferestrele cu rame din lemn;
* montate necorespunzator, aceste ferestre pot determina aparitia condensului pe
peretii exteriori.

Caramizile de sticl

25
Caramizile de sticla au aparut ca materiale de constructie la incepututl
anilor 90. Desi initial au fost utilizate in fabrici pentru a permite accesul luminii,
acestea sunt din ce in ce mai des intalnite si in cadrul locuintelor deoarece se
potrivesc perfect unei varietati de stiluri arhitecturale. Datorita aspectului lor
translucid si valurit caramizile de sticla furnizeaza combinatia ideala intre
iluminatul natural si opacitatea necesara pastrarii intimitatii. Privite ca un
ansamblu unitar si nu ca piese care compun o suprafata ele pot fi astfel considerate
unul dintre cele mai spectaculoase materiale de constructii. Indiferent de culoarea
pe care o au, de la alb mat sau transparent pana la nuante de albastru, galben, rosu,
verde sau maro, caramizile de sticla pot avea diverse forme si pot crea o ambianta
unica, aducand un plus de confort.
Caramizile de sticla se gasesc in diferite modele si variante de culori.
Formatul standard patrat este disponibil pe piata in trei formate si anume:
190x190x80 mm, 240x240x80 mm sau 300x300x80 mm iar formatul
dreptunghiular are dimensiuni de 190x90x80. Foarte rar sunt utilizate caramizile de
sticla care au forma rotunjita deoarece ele sunt dificil de montat.
Prin constructie aceste tipuri de caramizi sunt extrem de durabile : ele pot fi lovite
fara a se sparge si sunt mai calitative in comparatie cu foile de sticla. n funcie de
culoare i model, acestea permit trecerea luminii naturale ntr-un procent cuprins
ntre 50 i 75 %, ceea ce v permite regalarea cantitii de lumin pe care dorii s
o transmit construcia realizatn ncpere. n funcie de gradul de transfer al
luminii, ntlnim crmida de sticlclar (are cel mai mare grad de transfer al
luminii), coloratn mas (sticla este coloratnainte de a fi format crmida),
colorate prin injectare (se obin din crmizi clare n interiorul crora se injecteaz
colorantul care ader de marginile interioare ale blocului). Atenie! Nu este
recomandat folosirea crmizii de sticl colorat prin injectare la exterior,
deoarece prezint riscul s se decoloreze n timp.

Avantajele caramizilor de sticla:

sunt mai rezistente comparativ cu foaia de sticla traditionala

sunt materialele de constructie perfecte pentru incaperi fara ferestre daca se
doreste iluminarea lor

ele devin un filtru de lumina care ofera incaperilor spatialitate

sunt bune izolatoare termice

ofera protectie la foc

sunt un foarte bun izolator sonor

26

ofera un aspect estetic deosebit

Ca si in cazul folosirii altor materiale de constructie pentru utilizarea caramizilor
de sticla este nevoie de sfatul specialistilor pentru alegerea si folosirea corecta a
acestora.
De exemplu, arhitectii incurajeaza folosirea caramizilor de sticla chiar si pe
suprafete mari ca delimitari ale unor spatii interioare si nicidecum ca structuri
evidente pe fatade.
Pentru ca nu au rezistenta portanta folosirea caramizilor de sticla in cazul
structurilor de rezistenta a cladirilor trebuie realizata cu respectarea conditiilor
tehnice impuse de catre specialisti. Acestea trebuie amplasate intre doua grinzi sau,
dupa caz, intre doi montanti solizi, care sa preia sarcina verticala a constructiei.

Dezavantajele caramizilor de sticla:

Folosite in aceasta maniera aceste materiale de constructie prezina si unele
dezavantaje.Printre acestea, putem enumera :
nu permit aerisirea spatiului pe care il delimiteaza, creand astfel un efect de sera
aspectul lor exterior este greu de intretinut
expunerea indelungata la intemperii deterioreaza rosturile dintre caramizi
folosite pe suprafete reduse ale unor pereti plini produc un aspect inestetic si
nejustificat
in functie de locul unde sunt amplasate necesita un efort tehnic deosebit pentru
montarea lor
Lasand la o parte aceste dezavantaje si luand in calcul avantajele pe care le ofera
aceste materiale de constructie putem observa faptul ca sunt unice si de neinlocuit

prin efectele pe care le produc in cadrul contructiilor. Au darul de a oferi o

atmosfera magica in care o regie de lumini cauta sa exploateze aspectul translucid
si valurit al acestor caramizi.

27

Vata mineral de sticl

Vata minerala de sticla este produsul pentru izolatie cel mai folosit din lume. Spre
deosebire de alte tipuri de izolatie, vata minerala de sticla ofera atat izolatie
termica cat si acustica, avand o clasificare A1 de comportament la incendii
conform Clasificarii Europene.
Proprieti
Proprietatile termo-fonoizolatoare ale produselor din vata de sticla rezulta din
insasi tehnologia de realizare a lor: impaslitura obtinuta din fibre continue de
material cu inglobarea unui volum foarte mare de aer intre ele, aer care este
impiedicat sa circule liber. Acest ansamblu fibre-aer prezinta foarte bune
proprietati izolatoare. Topitura de material este filata la 14000C in fibre cu
grosimea de 4-5 microni, fibrele fiind aglomerate cu ajutorul unui liant, obtinanduse un material cu o elasticitate deosebita.
Orice material (cu o anumita grosime si la o anumita diferenta de temperatura) este
definit de conductivitatea termica - LAMDA - care reprezinta cantitatea de caldura
exprimata in "W" transmisa printr-un mp din materialul respectiv cu o grosime de
1 m, timp de o ora, la diferenta de 1 grad intre suprafata sa interioara si cea
exterioara. Acest coeficient intra in numitorul relatiei de dimensionare a rezistentei
termice. Cu cat valoarea acestui coeficient este mai mica, cu atat proprietatile
izolatoare sunt mai bune. Un coeficient redus se obtine prin utilizarea unui material
de grosime mai mare.
Proprietatile termoizolatoare ale oricarui material fiind influentate de umiditatea
acestuia, la punerea in opera a materialelor se vor respecta recomandarile
producatorilor. Astfel se pot dispune bariere contra migratiei vaporilor catre
interiorul constructiei, iar spre exterior se vor lasa spatii pentru aerisire.
Datorita structurii dense a fibrelor minerale si a permeabilitatii ridicate, vaporii de
apa pot trece prin materialul termoizolator racindu-se fara a condensa.

Chiar in cazul unui condens produs in masa izolatoare, datorita rezistivitatii reduse
la fluxul de aer al materialelor cantitatea de apa se evapora rapid in spatiile libere
de circulatiea aerului catre exterior.
Structura vatei minerale ii confera acesteia proprietati fonoabsorbante foarte bune,
pentru anumite intervale de frecventa. Sunetele percepute de urechea noastra se
intind pe un interval al frecventelor cuprins intre 16 - 20000 Hz, zgomotele
obisnuite desfasurandu-se in banda cuprinsa intre 100 - 4000 Hz.
28
Pentru a concepe o izolare fonica este necesara descompunerea sunetului
(zgomotului) in benzi de frecventa, se poate obtine o atenuare corespunzatoare a
zgomotului prin utilizarea unui sistem combinat din vata minerala si un material cu
o densitate mare: metal, beton, zidarie din caramida sau placi duble din gipscarton.
Comportarea la actiunea focului
Vata minerala de sticla nu arde, nu intretine arderea, la temperaturi de peste 2500C
avand insa loc o degradare a liantului. In functie de incarcatura termica dintr-o
incapere se recomanda o anumita rezistenta la foc pentru peretii despartitori ce
delimiteaza acel spatiu.
Utilizare
1. Pardoseli si plansee. Izolarea termica si fonica a pardoselilor si a planseelor
dintre nivele, inclusiv la pardoselile de la parterul cladirilor fara subsol.
Termoizolarea se face cu vata minerala de sticla Rio dispusa intre grinzile
din lemn care sustin pardoseala fiind de regula postate la cca. 40 cm distanta
intre ele.
2. Planseu peste ultimul nivel. Considerand podul neamenajat ca spatiu de
locuit avand alte utilizari, termoizolatia trebuie conceputa din elemente care
pot suporta sarcini verticale pe toata suprafata sau numai partial.
3. Pereti interiori despartitori. Sistemele de pereti interiori obtinuti din placa
de gips-carton si vata minerala sunt usori, nu incarca structura, se executa
rapid in orice conditii, inlatura procesele umede din zidaria traditionala si
permit flexibilitate in schimbarea functionala a spatiului respectiv. Vata
minerala se posteaza intre pereti in scopul unei atenuari a zgomotului aerian
si pentru izolarea termica a sistemului.
4. Termoizolarea mansardelor. Amenajarea mansardelor ca spatii locuibile
constituie in principal un castig de spatiu. Aceste amenajari se pot face atat
la casele existente, cat si la cele noi construite. Izolatia cu vata de sticla este

ideala: greutatea redusa, nu arde si nu intretine arderea, rapiditate si usurinta

in montaj si executie.
5. Pereti exteriori. Peretii exteriori sunt elemente ale constructiei care vin in
contact direct cu exteriorul. Ei trebuie sa asigure in interior un microclimat
constant indiferent de parametrii din exterior. Deoarece, conform
principiului lui Carnot, caldura migreaza de la punctele mai calde spre cele
mai reci, izolarea peretilor exteriori are rolul de a limita pierderea caldurii
din interior spre exterior iarna si intrarea caldurii din exterior spre interior
vara. Ideala este dispunerea termoizolatiei la exteriorul peretelui.

29

30

Scrile din sticl

Scarile de sticla au transformat fara indoiala in ultimii ani arhitectura caselor si au

deschis in acelasi timp calea catre numeroase posibilitati care au transformat
interiorul si care au inaugurat o noua ambianta. Scarile de sticla sunt mai mult
sculpturale decat practice si functia lor este depasita de departe de frumusetea lor.
Scarile de sticla reprezinta si o modalitate inteligenta de a aduna laolalta o
multitudine de texturi. Deci daca in casa te se regsaesc deja cimentul, lemnul sau
piatra, sticla va veni cu mai mult echilibru pentru interiorul tau. Scarile din sticla
transforma sufletul casei tale. Sticla pe post de element arhitectural a evoulat foarte
mult. Unul din motivele evidente este modernizarea procesului de fabricatie ceea
ce a dus si la o mare varietate de finisaje si modele. In spirala scara din sticla este
cea care vine cu un aer dramatic pentru incaperile din casa ta. Scarile pot lua forma
unei spirale si pot deveni un element focal pentru orice incapere din casa. Sticla

vine cu mai multa lejeritate, permite luminii sa treaca prin ea deci poate ilumina
incaperea. Scarile dispuse in spirala te ajuta si sa castigi foarte mult loc.
Majoritatea caselor moderne au linii drepte deci adaugarea catorva curbe vine cu
un contrast geometric extrem de interesant.
Avantaje ale scarilor de sticla:
- arata minunat la un interior cu un design modern si in culori vii.
- scarile de sticla arata minunat insa si la un decor mai clasic.
- scarile de sticla pot sa varieze culorile. Pot fi si albastre de exemplu.
- scarile de sticla arata minunat pe o structura de metal sau chiar de lemn.
Dezavantaje ale scarilor de sticla:
Scarile de sticla au si dezavantajul ca se intretin mai greu dar este un aspect minor
in raport cu avantajele sculpturale care vin cu un aspect dramatic si cu mai multa
grandoare pentru casa.

31

Blaturi din sticla

Sticla este unul dintre cele mai utilizate materiale in amenajarea interioarelor
moderne si minimaliste. Mai mult de atat, a inceput sa inlocuiesca cu succes alte
materiale, cum ar fi placile ceramice, lemnul sau piatra.
In amenajarea bucatariilor, sticla este folosita sub forma de panouri decorative ca
alternativa la placile ceramice (faianta) si ca blaturi in locul celor realizate din
materiale traditionale (lemn, piatra etc.). Fiind o solutie scumpa, blaturile din sticla
se intalnesc mai mult in bucatariile de lux.
Blaturile de lucru realizate din sticla prezinta o serie de avantaje de dezavantaje,
care le pot face sau nu o solutie viabila.
Avantaje:
- design modern cu impact vizual deosebit;
- disponibile intr-o varietate de culori si texturi;
- rezistente la temperaturi ridicate;

32
- sticla poate fi taiata in orice forma si vopsita in orice culoare, in functie de
dorintele fiecarui client;
- suprafata de lucru este lucioasa, usor de curatat;
- rezistente la socurile mecanice (daca au o grosime de peste 300 mm);
Citeste si: Blaturile de bucatarie - argumente Pro si Contra
Dezavantaje:
- un material scump, fiind un atribut al bucatariilor de lux;
- foarte pretentios in ceea ce priveste urmele;
- in cazul in care se sparge, trebuie inlocuit blatul cu totul;

Placarea pereilor i pardoselelor cu sticl

La realizarea pardoselilor din sticl se folosete sticla laminat care este realizat
din cel puin trei foi de geam din sticl securizat. Partea superioar a plcilor de
sticl este sablat pentru a preveni alunecarea. O pardosea sau pereii din sticl
reflect lumina i confer luminozitate sporit interiorului. Sticla este un element
inedit, oferind unui interior originalitate. Cel mai des sticla este folosit n bi,
buctrii ct i n alte ncperi ale casei sau chiar n spaii cu trafic mare, precum
magazine, restaurante etc.

33

Bibliografie

Saiturile :

http://tdmcomp.ro/realestate/index.php/20090225135/Materiale-de-constructiicorpuri-iluminat-instal/Totul-despre-caramizile-de-sticla-avantaje-dezavantajeunde-se-monteaza.html
http://casa.acasa.ro/materiale/termopan/tipuri-de-geamuri-termopan-136101.html
http://www.artprof.md/termopane/termopane-triple.html
http://divetro.md/ro/page/glass-tempering?gclid=CjwKEAjw8NaxBRDhiafRuvkpywSJAAxcl6fW51Da6BlpSM1Bj9KeYZ4VLrHwwGVBExSgM7Y4a4QQho
COYnw_wcB

http://www.consumredus.ro/posts/ce-este-vata-minerala-desticla.5ad4be14eaeb2d0d916cf594a0f81095.html
http://www.casamea.ro/interior/trucuri-si-ponturi/bucatarii/blaturi-din-sticla-avantaje-si-dezavantaje-13978
https://dexonline.ro/definitie/sticl%C4%83
http://www.spatiulconstruit.ro/articol/sticla-materialul-paradoxal-din-constructiilemoderne-object_id=14673
http://midoris.ro/site/comunitate/badges/achievements/654-monique
http://www.scritub.com/stiinta/arhitectura-constructii/STICLA-DECONSTRUCTII242105220.php
http://www.rasfoiesc.com/inginerie/constructii/Principalele-materiale-decons71.php
http://documents.tips/documents/folosirea-geam-tras-in-constructii.html
http://www.incasa.ro/Avantajele_ferestrelor_termopan_3091_640_1.html

34

Securizarea sticlei ( Triplex )

18
Sticla securizat este sticla plan supus unei prelucrri termice speciale pentru
a atinge repartizarea sarcinilor solicitate n dependen de volumul sticlei,
asigurnd astfel o rezisten mrit la spargere i securitate n cazul unor
fracturri.
Securizarea sticlei se ob ine prin tratamentul la temperaturi foarte nalte (de la
660 pn la 740 ) a panoului de sticl plan, dup care se trece la rcirea
rapid a acestuia printr-un sistem special de rcire cu aer sub presiune. n
rezultatul tratamentului termic, n straturile interioare ale sticlei se realizeaz o
tensiune nalt de ntindere, iar n cele exterioare o tensiune nalt de
compresie.
La securizare sticla i pstreaz claritatea cptnd calit i noi deosebite:

 rezisten mecanic mrit la ncovoiere;

rezisten mrit la ocuri;
rezisten sporit la stres termic.
Rezistena la ncovoiere a sticlei securizate poate atinge 250 MPa, de 5 ori mai
mare dect la sticla obi nuit.
Mrirea rezistenei mecanice contribuie i la rezisten a sporit la stres termic.
Sticla securizat suport temperaturi de 1800 (sticla obi nuit aprox. 400
), ceea ce i permite s suporte bine fluctua iile de temperaturi i mpiedic
deteriorarea acesteia la nclzire.
Calitile optice ale sticlei securizate (coeficientul de transmitan , amortizare,
reflexie) practic nu difer de cele ale sticlei obi nuite.
Sticla securizat dintr-o construc ie nu poate fi deteriorat n rezultatul unor
cazuri ntmpltoare din via a cotidian. Dac totu i se sparge, se fractureaz n
cioburi mici i uoare cu margini netede care sunt inofensive. Chiar i la cderea
de la o nlime nalt, astfel de cioburi nu cauzeaz deteriorri sau traume. Iat
de ce aceast sticl se nume te sigur.
Sticla securizat poate fi clar i colorat. Ea este folosit la fa adele blocurilor
locative i a cldirilor industriale, grdinile de iarn, la pere i despr itori,
trepte, pardoseli, saune, cabine de du .

19
La fabricarea sticlei securizate plate exist urmtoarele restric ii:
Dimensiunea maxim a sticlei securizate cu grosimi ntre 6 i 9 mm
- 24404200.
Dimensiunea maxim a sticlei securizate cu grosimea de 4
mm - 24401900mm.
Dimensiunea minima pentru orice sticl - 100300mm.

Avantajele geamurilor cu termopan triplu

Desigur, putem spune cu ncredere c trei rnduri de sticl este ntotdeauna mai
bine dect dou.

Termopanele triple sunt mai calde i mai silenioase, ideale pentru camere cu
ferestrele plasate la strzile aglomerate cu micare activ.
La fel i pentru ferestrele cu ieire la curte, si seara cind se aud companii
zgomotoase i semnalizri nocturne de automobile, posed o bun izolare fonic.
Ferestrele cu termopane triple menin cldura ct mai mult posibil, valabil pentru
zonele nordice i sudice. Avnd n vedere c de nclzire central rareori suntem
mulumii, cu ferestrele noastre temperatura este mereu optim, fie cnd e ger afar
sau clduri insuportabile de var, indiferent de temperatura bateriei.
n casele particulare cu nclzire autonom astfel de ferestre cu geam triplu este
o verig important n lanul de economisire a e energiei i o izolare termic
excelent, care poate salva n mod semnificativ la nclzire.
Pentru a proteja de soare, v recomandm sticla tonat pentru ferestre.
Pentru sigurana geamurilor recomandm pelicula rezistent la impact.

Dezavantaje geamurilor cu termopan triplu

Termopanele triple au, de asemenea, o serie de caracteristici care, n anumite
circumstane, se pot transforma n dezavantaje. Deci, termopanul cu trei rnduri de
sticl este mai greu dect cel cu dou. De asemenea i grosimea profilului este mai
mare.
Prin urmare, sunt contraindicate pentru utilizarea n cldiri cu structuri slabe. Perei
din lemn, spre exemplu, n casele mai vechi, pur i simplu pot s nu reziste la o
astfel de sarcin.
Pentru a crete fiabilitatea i puterea ferestrelor cu geamuri triple, este adesea
necesar de a diviza fereastra n mai multe compartimente, n seciuni mai mici,
stricnd astfel aspectul ferestrei sau faad ca un ntreg.
20

CUPRINS
1. INTRODUCERE.......................................................... ..pag. 1.
2. STICLA COLORAT....pag. 2.
3. CHIMIA STICLELOR , OBINEREA...........pag. 3.

4. COMPOZIIA CHIMIC A UNOR TIPURI DE STICL.

...pag. 4.
5. METALIZAREA SUPERFICIAL A STICLEI..pag. 5.
6. CLIREA STICLEI.......pag. 6.
STICLA PLAN pag. 6.
7. GEAMURI MODERNE.....pag.7.
8. FIBRELE DE STICL .......pag. 8.
9. STICLA OPTIC...... pag. 9.
10. FIBRELE OPTICE pag. 10.
11.PROPRIETILE GENERALE ALE STICLEI .......pag. 11.
PRINCIPALELE MATERIALE DE CONSTRUCII ..pag. 13.
12. TIPURI DE GEAMURI TERMOPANpag. 14.
13.GEAM TERMOPAN LOW E.pag. 15.
14.GEAM TERMOPAN ORNAMENTAL.pag. 17.
15.SECURIZAREA STICLEI TRIPLEX ..pag. 18.
16.AVANTAJELE I DEZAVANTAJELE GEAMURILOR
CU TERMOPAN TRIPLU..pag. 20.
17.TMPLRIA UTILIZAT 1.T.ALUMINIU, 2.T PVCpag. 21.
18.TMPLRIA UTILIZAT 3.T.LEMN, 4.T LEMNALUMINIU.pag. 22.
19.MODUL N CARE SE DESCHIDE GEAMUL..pag. 23.
20.AVANTAJELE I DEZAVANTAJELE GEAMURILOR
TERMOPANE....pag. 24.
21.CRMIZILE DE STICL..pag. 25.
22.AVANTAJELE I DEZAVANTAJELE CRMIZILOR DE
STICL .....pag. 26.
23.VATA MINERAL DE STICL.pag. 28.
24.SCRI DIN STICL..pag. 31.
25.BLATURI DIN STICLpag. 32.
26.PLACAREA PEREILOR I PARDOSELEI CU
STICL..pag. 33.
27.BIBLIOGRAFIE...pag. 34.