PETCU Tudor

Povestea sticlei un material mereu nou

Cand ,unde , de cine si cum a fost fabricata cea dintai sticla este un mister dar suntem aproape siguri ca descoperirea a fost facuta in Egipt . Cea mai veche sticla cunoscut este de origine egiptean , din anul 3200 .e.n . La inceput , egiptenii foloseau sticla numai ca s acopere obiectele fcute din lut dar n !urul anului 2000 .e.n. au descoperit c mrgelele ar putea fi fcute n totalitate din sticl."upa #eci $i #eci de ani au reu$it s fabrice vase de sticl si pahare de but.%rimul obiect de sticl cunoscut $i pstrat este un pahar cu picior , din anul &'(0 .e.n. $i care poarta numele unuia dintre faraoni.El este mpodobit cu dou ben#i de aur, una n !urul piciorului si alta n !urul bu#ei. )u e*istat mai multe controverse asupra felului n care a fost fabricat paharul , deoarece pe atunci nu se cunostea suflare sticlei.+nii credeau c a fost ob,inut rsucind sticl cald $i moale n !urul unui tipar de lut.- prere mai recent sus,ine c tiparul de lut a fost cufundat n sticl topit. )pro*imativ n anul 2.0 .e.n. s/a fcut o inven,ie foarte important arta suflrii sticlei.Cum s/au petrecut lucrurile nu se $tie e*act 0 probabil cineva a ncercat s sufle n sticl $i a observat spre marea sa uimire cum sticla topit se transform ntr/un glob.1n orice ca#,descoperirea s/a dovedit e*trem de folositoare.2asele goale n interior puteau fi obtinute mult mai u$or $i mai repede dect prin oricare alta metoda. %e la nceputul erei noastre vasele de but erau destul de rspndite.3e poveste$te c mpratul 4ero a pltit o avere pentru obiecte din sticl, dar oricine putea s cumpere pentru o moned de aram un pahar de ap pe str#ile 5omei. 5oma devenise centrul industriei n lumea antic. )rta suflrii sticlei a trecut de la 5oma la coloniile romane.6abrici de sticl s/au nscut n 3pania $i 6ran,a. 7otu$i , ele nu au supravie,uit cderii 5omei , cnd arta fabricrii sticlei $i/a gsit centrul nou la Constantinopol. - dat cu cderea Constantinopolului , centrul a revenit pe pmntul 8taliei , la 2ene,ia. 9arele "oge al 2ene,iei ddea drepturi $i onoruri speciale fabricantilor de sticl si care puteau a!unge pn la ranguri nobiliare. "ar ace$ti speciali$ti trebuiau s accepte i#olarea pe insula 9urano , pentru pstrarea secretelor de fabrica,ie. "e$i 2ene,ia a rmas un centru important pentru fabricarea sticlei pn n secolul :288/lea, ea nu a putut s stabileasc un monopol . 3ticla german a nceput s o concure#e n secolul al :82/lea $i sticla de;oemia a devenit important n secolul al :2/lea.China a aflat secretul n secolul al 2/lea $i arta ei a atins un nivel remarcabil n secolul al :2888/lea. 4u este surprin#tor c secretul nu a putut fi pstrat mult timp 0 arta fabricrii sticlei este foarte simpl $i materialele prime foarte abundente. 3ticla este un amestec de siliciu si hidro*i#i alcalini , de sodiu sau potasiu.Ca sa facem sticla avem nevoie numai de nisip curat <bio*id de siliciu= , piatra de var , carbonat de potasiu sau de sodiu si caldura."aca aceasta caldura este suficienta, materialele se

PETCU Tudor

topesc formand sticla."ificultatile stau numai in obtinerea materiilor prime in stare curata.Chiar cea mai neinsemnata impuritate poate altera calitatea sticlei.)ici sta tot secretul . )proape oricine poate fabrica sticla , dar sticla buna sau sticla cu proprietati speciale aceasta este o alta poveste . 3ticla nu are o structura cristalina ca metalele sau multe alte substante.Ea este ceea ce se numeste o >solutie solida > . 4u are punct fi* de topire .)lte substante , daca se topesc fara sa se descompuna , isi pastrea#a proprietatile lor de corpuri solide pana cand este atinsa o anumita temperatura, la care se transforma din solid in lichid.3ticla , la temperaturi foarte ridicate , este un lichid , dar racita nu incetea#a sa fie lichid.8ncetul cu incetul devine din ce in ce mai vascoasa , avand tendinta de a retine basici de aer sau ga#e.8ncal#irea pana la indepartarea basicilor este satisfacatoare , dar nu perfecta pentru ca mai raman basicile de aer foarte mici.6abricarea sticlei cu totul fara basici este un proces remarcabil pentru care au fost necesare secole.Cum trebuie racita sticla este o alta problema importanta.3ticla racita prea repede sufera presiuni interne care provoaca spargerea ei."aca este racita prea lent , se poate descompune din nou. Cat de puternice sunt presiunile interne se poate constata la >lacrimile batavice?.Ele se obtin lasand sa cada in apa picaturi de sticla topita . 3ticla capata atunci o suprafata e*trem de re#istenta , dar presiunile interne sunt atat de mari , incat toata picatura se sparge, faramitandu/se , atunci cand suprafata este #gariata. Care este aran!amentul moleculelor in sticla @ 3tim ca siliciul,silicatii,aluminatii si fosfatii din sticla sunt sau di#olvanti sau substante di#olvate."e asemenea stim ca metalele sau o*i#ii lor , in loc sa se amestece cu sticla , sunt tinuti sau in solutie sau in suspensie.3ticla nu are formula chimica. 3ticla colorata isi datorea#a culoarea adaugarii metalelor sau o*i#ilor acestora.3ticla verde este colorata cu o*id de fier. Cobaltul produce sticla rosie sau albastra , manganul violeta , cromul galbena sau verde,plumbul o sticla galbena deschis , carbunele vegetal aceeasi culoare.Cuprul poate produce de asemenea o nuanta ver#uie dar culoarea devine rosie inchisa daca sticla este racita incet si cuprinde un agent reducator.4chelul da o culoare violeta in sticla de potasiu si o culoare bruna in cea de sodiu. ) fost studiata influenta diferitilor constituenti chimici ai siliconilor din comert asupra proprietatilor tehnologice ale vaselor de sticla. 5e#istenta la spargere a vaselor de sticla se mareste cu &0A si chiar mai mult , prin pre#enta unui strat protector de siliconi . 5e#istenta la socuri a geamurilor poate fi marita de asemenea , iar frecventa spargerilor este redusa cu .0A. 8nventatorul original a fost un alchimist,Bohann CuncDel.El a reusit s/o obtina in anul in care marele sau protector , ducele de ;randenburg , 8/a daruit un laborator in insula %aunilor,langa %otsdam, ca sa gaseasca aur. CuncDel nu a putut gasi aur ,dar in !urul anului &EF0 a reusit sa obtina o sticla rosie , lucru care l/a multumit pe ducele de ;randenburg intr/o mare masura.Cand CuncDel a murit , nu s/a gasit nici un manuscris care sa arate cum se obtine frumoasa sticla.)u trecut doua secole pana ce s/a descoperit ca prin di#olvare aurului in sticla topita se obtine o nuanta de sticla ca a lui CuncDel. 7ransparenta sticlei , din care s/au tras prea putine foloase multa vreme,a capatat brusc o importanta enorma o data cu de#voltare opticei.

PETCU Tudor

Lentilele ochelarilor au fost inventate in 8talia , probabil in 6lorenta , in ultimii doua#eci si cinci de ani ai secolului al :888/lea.La sfarsitul secolului al :82/lea industria ochelarilor si a lentilelor a devenit foarte importanta , locali#andu/se in diferite puncte din 8talia si -landa. La inceput , lentilele erau fabricate pentru corectarea vederii persoanelor in varsta .Lentilele pentru miopi au aparut dupa &E00.8n acest timp , cativa opticieni , lucrand aproape in paralel , au inventat telescopul. )ceste aplicatii optice ale sticlei , imperfecte cum erau la inceput , cereau un produs foarte bun.3ticla folosita la fabricare lentilelor trebuie sa fie nu numai complet lipsita de basici de aer , dar si perfect omogena , ca sa nu denature#e imaginea."in nenorocire , chiar cea mai buna sticla si lentila cea mai bine taiata produceau o anumita distorsiune , si imaginea era incon!urata de un curcubeu in miniatura.La inceput , cand marirea provocata de un telescop cu mai multe lentile era considerata o minune , nimeni nu se sinchisea,dar mai tar#iu , cand lentilele au inceput sa fie mai mult intrebuintate , opticienii s/au straduit sa inlature aceasta aberatie cromatica.Curbura lentilelor nu era perfecta un fapt pe care l/au simtit mai mult decat l/au cunoscut , dar nu curbura era vinovata de aceasta dispersiune.Ea se datora faptului ca o lentila obisnuita devia#a mai mult radiatia violeta a spectrului decat cea rosie. 3ticla folosita in acel timp era de croGn,o sticla tare care nu avea nici un indice de refractie prea mare si nici o putere de dispersiune mare .)l doilea tip important de sticla , flintul , a fost obtinut pentru prima data in )nglia in anul &EH.."in punct de vedere chimic se deosebeste de sticla croGn prin faptul ca cuprinde o cantitate mai mare de plumb<adesea peste H0A din greutatea ei=."in punct de vedere optic are un indice mai mare de refractie si de asemenea un indice mai mare de dispersiune."ar diferenta cea mai importanta consta in calitatile sale optice , care permiteau fabricantilor de lentile sa elimine dispersiunea.6olosind o lentila din aceasta sticla mai subtire la capete decat la mi!loc/ combinata cu o lentila de croGn mai groasa la mi!loc decat la capete,efectele neplacute sunt indepartate.)ceasta inventie a >lentilelor acromatice?era e*trem de importanta pentru de#voltarea fotografiei de preci#ie.-chiul se putea obisnui cu dispersiunea , negli!and/o pana la un anumit punct, dar placa fotografica nuI Cand cineva crede ca poate recunoaste sticla dupa vedere se inseala .- fabrica de sticla, de e*emplu fabrica doua tipuri de sticla considerate in general >piatra artificiala?. 3unt sticle negre folosite ca tabla pentru mese in multe restaurante , si sticla alba ca marmura de Carrara.8n timp ce marmora si orice fel de pietre naturale sunt poroase , retin mirosurile , sticla este curata si fara pete.4efiind poroasa , murdaria nu se poate infiltra la suprafata. 9asini automate produc a#i ma!oritatea fabricatelor sticleilampi<becuri= electrice,geamuri, sticle."ar suflatorul de sticla si tubul sau de suflat raman o parte principala a industriei.4umai ei pot fabrica vasele fine de sticla necesare laboratoarelor stiintifice. )rta suflarii sticlei nu s/a schimbat mult in ultimii 2000 de ani , desi suflatorii lucrea#a acum in fabrici mari , in#estrate cu mi!loace moderne.7ubul de suflat este un tub gol , cu deschidere largita pentru gura la un capat si o umflatura la celalalt capat.3uflatorul inmoaie umflatura in masa de sticla topita , si o scoate cu putina sticla lipita de el.- trece apoi altui lucrator care, cu de*teritate, sufla si la celalalt capat sticla topita capata forma unui balon.

PETCU Tudor

38CL) 89%-38;8L) 8n primele #ile ale cercetarilor asupra energiei nucleare , fi#icienii s/au oprit in fata unui #id de sticla."incolo de acest #id de sticla se desfasura unul dintre cele mai importante procese fi#ice ale erei noastre.Je*aflorura de uraniu , folosita in aceasta e*perienta,distrugea cu salbaticie ferestrele camerei de reactie.8nainte de a se sparge sticla, devenea opaca.8nstrumentele care inregistrau reactiile ce aveau loc nu erau de/ a!uns0oamenii de stiinta trebuiau sa vada ce se intampla in interiorul aparatului de reactie. >"ati/ne o sticla pe care sa nu o atace acidul fluorhidric?Kcereau de #or fi#icienii. -pticienii le/au satisfacut cererea , oferindu/le un tip nou de sticla,e*trem de re#istenta, avand la ba#a pentao*idul de fosfor.)ceeasi sticla, fabricata fara nisip, re#ista he*aflorurei de uraniu si este prima sticla care re#ista acidului fluorhidric , mare >mancator?de siliciu. "esi nu se fabrica pe scara industriala , aceasta sticla noua poate largi mult domeniul utili#arilor actuale ale sticlei.4oul tip de sticla este transparent pentru ra#ele ultraviolete. 8n locuintele cu usi sau #iduri construite din astfel de sticla va putea patrunde suficient soare ca sa/8 bron#e#e pe locatari. 8n timp ce sticla obisnuita absoarbe aproape tot ultravioletul producator de vitamina " mai putin de &A din aceste ra#e pot trece prin ea sticla cu fosfor lasa sa treaca aproape F0A din ra#ele ultraviolete. +n alt membru al familiei sticlei fara nisip are proprietati complet deosebite0 el opreste ra#ele infrarosii.)colo unde este necesara o iluminare foarte puternica , dar fara incal#ire , poate fi folosita aceasta sticla. Lucrarile pentru reali#area acestei sticle au fost conduse de Jarold +reL , si ele repre#inta mai mult decat o descoperire facuta in 2' ore .%entru obtinerea ei , savantii s/au indreptat spre ceea ce cunosteau din domeniul sticlei teoretice.Ei aveau cunostiinte despre sticla fabricata din pentao*idul de fosfor, de asemenea ei stiau ca ea poate re#ista acidului fluorhidric."ar aceasta sticla ramasese aproape &. ani o curio#itate de laborator , deoarece fusese declarata nestabila.4evoile urgente ale cercetarii au grabit obtinerea formei stabile a sticlei cu pentao*idul de fosfor. E*perientele facute in ultimul timp dovedesc in ce masura re#ista distrugerii noua sticla.- bucata de sticla cu fosfor afundata intr/o baie de acid fluorhidric si tinuta .000 de ore nu repre#inta nici un semn de deteriorare , in timp ce o bucata de sticla obisnuita se preface intr/o masa cretoasa doar in cateva ore.)ceste e*periente repre#inta operatiuni foarte prime!dioase , deoarece acidul fluorhidric provoac arsuri foarte grave.)ceste arsuri sunt cu atat mai grave cu cat victima nu simte nici o durere cateva ore dupa accidentare."e aceea , inainte de a incepe lucrarile , e*perimentatorul trebuie sa imbrace un halat de cauciuc si manusi tot de cauciuc.4umai astfel aparat poate lucra cu acidul fluorhidric. 6olosirea sticlei fara nisip pune capat metodelor de fabricatie vechi de mii de ani.4isipul a fost materialul de ba#a de cand omul a descoperit pentru prima data o metoda pentru fabricarea sticlei .)sta#i , de asemenea , orice fel de sticla comerciala cuprinde nisip pana la E0KF0A din greutatea ei."esi noua sticla are la ba#a un materiala cu totul diferit pentao*idul de fosfor ea este uimitor de asemanatoare cu sticla obisnuita in ceea ce priveste caracterele fi#ice. 5e#istenta ei este insa mai mare decat acea a sticlei obisnuite. Ea este si mai usor de lucrat , deoarece se inmoaie la o temperatura mai sca#uta.

PETCU Tudor

2887-5+L 378CLE8 ;anala la prima vedere sticla are deschise asta#i , in fata ei , perspective de nebanuit.7otul pare a proveni din filele unei povestiri stiintifico fantastice. 8ata fibre de sticla0 cabluri suple , formate dintr un mare numar de firisoare de sticla ,prin care lumina calatoreste nestingherita si imaginile sunt transmise cu fidelitate.%oti sa o ino#i , sa o infasori, sa 8 dai orice directie0franghia de sticla trnsmite cu preci#ie imaginile captate.Cu a!utorul ei, patrun#i in intimitatea masinilor , afli tainele organismului viu,privesti in cele mai ascunse >unghere? ale unei pile atomice. 3ticla calatoreste asta#i si in spatiile cosmice, sub infatisari nebanuite. %e bordul capsulei cosmice Memini se gaseste o calculatoare electronica ale carei elemente de memorie sunt piese de sticla o sticla in stare sa acumule#e informatii sub forma unor semnale ultrasonice."at fiind ca acesta se propaga cu mult mai lent decat impulsurile electrice , informatia va fi intar#iata si efectiv inmaga#inata catva timp in aceasta sticla/ memorie , care re#ista perfect socurilor si vibratiilor. Considerata intotdeauna drept unul din cei mai buni i#olanti electrici din lume , asta#i sticla dovedeste ca poate deveni, la nevoie, un foarte bun semiconductor.)plicatiile sale in diferite instalatii electronice vor fi din ce in ce mai numeroase. %oate ca aceste cateva amanunte , luate la intamplare si fara nici o metoda, vi se par,totusi,secundare."ar iata ca, de curand , a inceput sa se obtina o sticla mai solida decat cele mai bune alia!e de otel.%erspectiva #ilelor de maine este o adevarata sticla metalurgica , un material care va putea for!a , plia, stun!i, prelucra in toate felurile si utili#a in orice scop.Cum aratam la inceput , nu este o anticipatie fante#ista, ci o fagaduiala stiintific fondataI La 3t. Mobain , in 6ranta, se fabrica deocamdata o sticla care poate fi taiata cu ferastraul sau batuta in cuieI 3ticla ordinara este partial solubila in apa. ;and un pahar de ceai, de e*emplu se absoarbe a #ecea mia parte dintr/un gram de sticlaI )ceasta nu trebuie, de altfel, sa ne alarme#e, pentru ca in mod normal in sange se gaseste o anumita concentratie de bio*id de siliciu. 3i acum, imaginati/va urmatoarea intamplare. 2a ase#ati la volanul automobilului si porniti la drum, de dimineata, devreme, cand soarele inca nici nu a rasarit.%luteste acea atmosfera transparenta , cu culori trandafirii, preferata de poeti. %rin parbri#ul masinii, vedeti clar soseaua , care parca va alearga in intimpinare. "ar iata ca soarele a aparut de dupa dealuri si lumina a crescut navalnic. 8n acelasi timp, geamul parbri#ului a devenit absorbant0 a capatat o culoare mai bruna. %e masura ce soarele devine mai stralucitor, si cantitatea de lumina aruncata asupra geamului anterior al masinei este mai mare , pe aceeasi masura sticla devine mai bruna, impiedicand astfel orbirea conducatorului sau scaderea acuitatii sale vi#uale.3e lasa din nou seara0 iarasi , sticla devine perfect transparenta, fara nici o culoare. Credeti ca de aceasta data este vorba despre o schita stiintifico/fantastica@ 4ici gand."e curand , in 3.+.). s/a pus la punct o astfel de sticla, care se transforma automat in sticla absorbanta atunci cand este puternic iluminata si redevine incolora indata ce intensitatea luminoasa scadeI - foarte recenta descoperire in domeniul sticlei este constituita de fabricarea acestui material din pamanturi rare, ceea ce permite absorbtii diri!ate ale radiiatiilor, dupa lungimile lor de unda.

PETCU Tudor

6ibrele de sticla, ale caror proprietati optice le/am amintit mai devreme, sunt foarte apreciate si pentru calitatile lor de i#olatoare, ca si pentru e*traordinara lor re#istenta macanica.)stfel, asociate cu anumite mase plastice, fibrele de sticla dau corpuri de nave, caroserii de automobile , chiar si un obiect atat de pretentios precum teava unei pustiI 6ibra de sticla este usoara de vreo doua ori mai usoara decat aluminiulI este inalterabila, nu arde0 de aceea, se utili#ea#a mai mult pentru pansamentele chirurgicale sau pentru cortinele de teatru sau de cinema. 8ncorporata in cauciuc, se pare dupa cum arata e*perientele ca da nastere unui material deosebit de re#istent. +na din cele mai interesante descoperiri tehnice din ultimul timp este >sticla fotosensibila?."e multa vreme se stia ca sticla se colorea#a , uneori, dupa o e*punere indelungata la lumina. )cest fenomen nu fusese utili#at in practica. )sta#i , fotosensibilitatea sticlei este intrebuintata in fabricarea unor materiale speciale in care se amesteca o*id de cesiu si saruri de aur sau argint. )tomii ioni#ati de o*id de cesiu absorb ra#ele ultraviolete si folosesc energia pentru a transforma ionii de aur sau de argint in atomi metalici.)cesti atomi formea#a imagini invi#ibile si latente corespun#atoare partilor impresionante de lumina, intocmai ca un film/fotosensibil. 8maginea este latenta spunem adica e*ista , dar nu este vi#ibila. %entru a o face sa apara<ceea ce corespunde cu developarea unui film obisnuit=, sticla trebuie incal#ita0 ea se inmoaie si atunci atomii metalici lucrea#a ca niste nuclee in !urul carora se formea#a cristale opace. 8maginile inregistrate de sticla apar sub forma unor fotografii e*ceptional de frumoase, dand ilu#ia de profun#ime, de relief. %entru a incheia , sa amintim de piroceram, o noua sticla obtinuta in laboratoarele din Corning<3.+.).=."ensitatea ei este mai mica decat a aluminiului, re#istenta sa la ruptura este enorma, conductibilitatea termica mare. 5e#ista cu succes la atacul substantelor chimice, ca si la temperaturile ridicate. %entru a obtine acest piroceram, sticla trebuie tratata cu atomi de argint si aur este pastrata un anumit timp la cuptor. 3e obtine o substanta care contine cristale raspandite uniform si care seamana mai mult cu un portelan decat cu o sticla. )cest material este actualmente folosit in doua ramuri de activitate care nu au nici o legatura intre ele0 astronautica siN industria vaselor de bucatarie. - noua utili#are este insa destinata de catre oamenii de stiinta piroceramului0 pistoanele de motoare. 8ntr/ adevar, noua sticla se poate intrebuinta, fara teama de a se o*ida, la temperaturi mai ridicate decat metalele. "upa cum se vede , sticla devine a#i un material mai versatil decat oricand. "-%+58 "E %L+7) 5EO837E47E "aca doriti sa va preparati dopuri de pluta impermeabile si inatacabile de aci#i, scufundati/le cateva ore intr/o solutie incal#ita la '. de grade <apro*imativ=, formata din &. g. gelatina, 2. g. glicerina si .00 cm<cubi= de apa. +scati dopurile, apoi le inmuiati intr/o baie calduta continand doua parti de vaselina si sapte parafina. %utem sa ne limitam la prima operatie, daca adaugam baii putin bicromat de amoniu si e*punem apoi dopurile la lumina.%artile e*terioare ale plutei vor fi prote!ate de un strat de gelatina bicromata insolubila. >L)C5898 "E 378CL)?

PETCU Tudor

Confectionam, din sticla, niste >lacrimi?Kceea ce nu este de loc complicat. 7opim un tub sau o bagheta de sticla la flacara fierbinte de ga# sau ben#ina. 8n momentul cand se desprinde o picatura , o lasam sa cada intr/un vas cu untdelemn rece.)cest lichid e preferabil apei.%icaturile iau o forma alungita , ca un bulb mai umflat si o codita subtire. Cand sunt intregi , ele re#ista loviturilor celor mai violente dar sa incercam sa spargem capatul cel subtire al >lacrimii batavice?.8n clipa in care reusim sa desprindem o bucata din varful acestei >lacrimi?, intregul obiect de sticla se transforma in praf ICand efectuati e*perienta , va sfatuiesc sa fiti atenti si sa evitati sa va partunda in ochi un ciob de sticla , pentru ca uneori spargerea picaturii se petrece ca o e*plo#ie in miniatura."e aceea , e preferabil sa va puneti ochelari de protectie. Efectul este surprin#ator, dar e*plicatia este destul de simpla.8n timpul racirii lente a sticlei,aceasta sufera o contractie .8n ca#ul sticlei calite si a lacrimilor batavice , partile superficiale fiind brusc racite , au impiedicat contractia pe care o sufera sticla in timpul racirii lente.3pargerea stratului superior de sticla , care invaluie ca o pava#a restul sticlei , duce la aparitia fenomenelor remarcabile pe care le/ati constatat. 2)7) "E 378CL). 2ata de sticla este un material format din fire foarte subtiri de sticla , trase din masa lichida cu a!utorul unor masini speciale.2ata de sticla este intrebuintata ca material de i#olare calorica si impotriva #gomotului , in cladirile moderne si mai ales acolo unde este nevoie de liniste deplina <studiouri=. "e asemenea , vata de sticla este utili#ata pentru filtrarea lichidelor corosive,cum ar fi aci#ii tari.7rebuie sa fim atenti cand manipulam vata de sticla ea este formata din fire e*trem de fine, care patrund destul de usor in straturile superficiale ale pielii.+soarele intepaturi par la inceput neinsemnate , insa ele devin suparatoare si efectul lor durea#a ore si #ile intregi.8n special , este periculos sa ducem la ochi mana care a umblat cu vata de sticla . Cu putina e*perienta, vom putea i#buti sa umplem corect o palnie cu vata de sticla .Ea nu trebuie indesata prea mult , pentru ca va impiedica lichidul sa curga , dar nici sa nu fie afanata , pentru ca nu va retine impuritatile din lichid.%entru umplerea palniei , vata de sticla va fi manipulata pe cat posibil cu pense sau cu manusi de cauciuc .

Powered by http://www.referate-lucrari.com Referate,Lucrari de diploma,Licenta,Carti, este