Procesul de fabricare a sticlei cuprinde un amestec de materii
prime care include ingrediente, precum: nisip, carbonat de sodiu, calcar și dolomită. Un loc important îl ocupă şi cioburile de sticlă ce rezultă în procesul de fabricare a produselor din sticlă. PRODUCEREA STICLEI Sticla este peste 70% nisip şi restul este măiestrie şi artă. Toate aceste ingrediente sunt introduse într-un cuptor şi se topesc la temperaturi ridicate, la peste 1500° C. După topirea lor, începe procesul de modelare a materialului.
Mesterul îi dă diverse forme şi culori. Istoria sticlei Cea mai veche sticlă, găsită
în stare naturală, este
cunoscută drept cea vulcanică, rezultată prin răcirea rapidă a lavei. Oamenii realizau din ea diverse bijuterii sau confecţionau vârfuri de lance. Se consideră că fenicienii au fost cei care au descoperit sticla. Invenţia lor a fost preluată de egipteni, care au dezvoltat procesul de producere a sticlei. Ei exportau în întreaga lume bijuterii din sticlă, vase şi flacoane din sticlă. Proprietăţile sticlei rezistenţa la căldură. Sticla nu arde
rezistenţă bună la radiaţii
rezistenţa mare la tracţiune
este rezistentă la agenţii
chimici
nu este toxică, iar
ciupercile şi bacteriile nu o pot degrada Sticla de Murano din Italia Sticla de Murano este realizată exclusiv pe insula Murano, Italia
Meşterii, care fabricau sticlă de
Murano, erau consideraţi persoane importante şi erau înscrişi în Cartea de Aur.
Procesul producerii sticlei de
Murano este transmis din tată în fiu , iar modalitatea de fabricare este un secret.