Proiect

Tema: Procesul tehnologic de obtinere a

sticlei

Elevul: Cojocari.E
Grupa: ET155c
Profesoara: Osipov.D

Definitie:
Sticlele sunt un amestec de dioxid de siliciu si silicatii ai diferitelor metale. Sunt materiale
necristalizate (amorfe), cu rezistenta mecanica si duritate mare, cu coeficient de dilatare mic. La
temperaturi mai inalte se comporta ca lichidele subracite cu vascozitate mare. Nu au punct de
topire definit.

Scurt istoric:
Sticla, ca si focul, a fost decoperita intamplator de om. Se spune ca pentru prima data un grup
de fenicieni a produs, fara intentie, cateva bucatele de sticla. Dupa ce au ancorat vasul cu care
calatoreau pe o plaja, marinarii au vrut sa faca focul pentru a pregati ceva de mancare, dar nu
au gasit nicun bolovan pe care sa sprijine vasul de gatit si astfel au pus in loc cativa bulgari de
soda. A doua zi, unul dintre ei a descoperit in cenusa ramasa de la foc niste pietricele lucioase,
care pe vremea aceea nu erau cunoscute sub nici o denumire.Istoricii arata ca in Egiptul Antic au
fost produse primele bucati de sticla de culoare verde maronie printr-un proces chimic complicat
la vremea aceea. In decurs de mai bine de 2000 de ani s-a trecut de la margelele confectionate
din sticla opaca la diverse obiecte de uz casnic.Aceasta metoda de obtinere a sticlei a fost
preluata de romani si dezvoltata, rezultatele fiinduimitoare.De la sticla opaca egipteana s-a ajuns
la una incolora si translucida, fiind folosita pentru diverse ornamente pretioase.Tot in acea
perioada au fost descoperite si cuptoarele in care sticla putea fi incalzita la temperaturi inalte,
obtinandu-se astfel un material aproape lichid, care putea fi prelucrat mult mai usor.In istorie
unul din tipurile de sticla care s-a remarcat prin maestrie si stil este sticla de murano.Numele
vine de la orasul port din Republica Venetiana, in care s-a obtinut pentru prima data acest
material. Datorita faimei produselor faurite, maestrii au dobandit drepturi asemanatoare nobililor.
Tot ei au fost cei care pentru prima data au reusit sa transforme sticla in oglinda. Iar pana la a se
obtine cristaluri, sticla multicolora sau imitatii ale pietrelor pretioase a mai fost doar un singer
pas.Adevarata industrie in acest domeniu a fost dezvoltata insa de catre englezi in epoca
moderna, care au introdus in tot acest proces carbunele, ridicandu-se astfel
rezistenta sticlei.Si cuptorul recuperator de caldura a fost descoperit tot de europeni. Germanul
Friederic Siemens a realizat acest aparat care nu mai mergea pe carbune, ci pe gaz.

Materia prima
Pentru fabricarea sticlei obisnuite se foloseste nisipul de cuart,soda,calcarul,sarea lui
Glauber.Aceste substante se amesteca si se incalzesc pina la 1500 C.

Proprietati
Dintre cele mai semnificative proprieti ale fibrelor de sticl se enumer:
rezistena mare la traciune (50015.000N/mm2) n funcie de diametrul fibrei;
rezistena la cldur (la 400C scade rezistena pn la jumtate, iar ntre 650850C ncep s
se nmoaie); nu ard;
rezisten bun la radiaii;
fibrele Silica, spre deosebire de cele tip E, au o mai bun capacitate de izolare electric i
termic;
sunt rezistente la agenii chimici (cu excepia acidului fluorhidric);
nu sunt toxice, iar ciupercile i bacteriile nu le degradeaz.

Principiile de obtinere a fibrelor de sticla

Procesul tehnologic de obinere a fibrelor de sticl cuprinde dou faze principale: obinerea
sticlei i filarea fibrei. Materia prima pentru fabricarea fibrelor de sticl o constituie produsele
anorganice fuzibile, pe baz de silicai, extrase din nisipurile silicoase.
n funcie de compoziia chimic a materiei prime, se poate obine o gam extins de fibre, cu
proprieti foarte diferite ntre ele. Pentru fabricarea fibrelor se folosesc mai mult dou grupe de
sticle i anume: sticla sodiuvarsilice i sticla borosilicoas. Ambele grupe au ca principal
component bioxidul de siliciu, la care se adaug o serie de oxizi metalici, care duc la schimbarea
proprietilor sticlei.
Dintre principalele categorii de fibre de sticl care se obin n funcie de compoziia chimic pot fi
menionate urmtoarele: fibre din sticl tip E (cu rezisten electric mare), tip C (cu rezisten
chimic), tip S (cu rezisten mecanic mare), tip L (absorbant de radiaii), tip A (alcalin).

Procesul de obtinere a fibrelor de sticla

Cele doua etape :
topirea minereului silicos la 12001600C n cuptoare speciale. Din topitura de sticl se
confecioneaz baghete sau bile (sfere), care sunt sortate, pentru eliminarea acelora care conin
pri netopite sau alte defecte; filarea se realizeaz din topirea bilelor sortate la temperatura
de topire specific tipului de minereu folosit i trecerea acestei mase vscoase prin orificiile
filierelor. Filamentele la ieirea din filier, n contact cu un curent de aer, se rcesc i se
solidific, apoi se nfoar cu o vitez mare pe formate speciale, realizndu-se astfel o
puternic etirare, cu subierea corespunztoare a filamentelor.
n cazul filrii fibrelor scurte (Verranne), filamentele formate la ieirea din filier (nu mai sunt
etirate mecanic) sunt antrenate de ctre dou jeturi paralele de aer comprimat n direcia de
filare, cu scopul de a provoca rupere la anumite intervale, n funcie de lungimea fibrei dorite.
Fibrele rupte sunt pulverizate cu anumite substane de ncleiere i sunt depuse pe un tambur
perforat, prin care se aspir aer, ceea ce face ca ptura s devin compact, cu o structur
,,neesut.
nfurarea filamentelor pe formate nu este posibil fr uleierea lor, avnd i rolul de apret
pentru a le ine lipite ntre ele, conferindu-le n acelai timp i o elasticitate mai bun.
Pentru firele destinate esturilor se folosesc, ca ageni de uleiereapretare, substane ca:
dextrin, parafin, gelatin, ageni de emoliere, alcool polivinilic etc. n cazul folosirii acestora,
pentru armare (n compozite) cu polimeri (matrice), nu se utilizeaz uleierea ci alte substane cu
rol de adezivitate.

Curiozitati
Covoare din plci de sticl mozaic reprezint prin sine un material cu dimensiunile 2020 pn
la 3030 mm. Fabricat din sticl colorat n culori diferite pentru uurarea finisrii plcilor ele se
fabric nclinate pe o hrtie n form de covorae. Combinnd plcile n diferite culori se poate de
obinut o faad a cldirilor. Dimensiunile covoarelor pot fi diferite. La fabrica din Moscova unde
din prima dat a fost organizat producerea mecanic a sticlei mozaice pe baza liniilor torente,
aici se produc covoare cu dimensiuni 724 x 412 mm. Dimensiunile plcilor constituind 222215
mm. Limea cusuturii ntre plci fiind de 4 mm.
n strintate se pregtesc stcile mozaice pe o parte neted i pe alt zimat pentru unirea
betonului mai bine de plit. Covoarele din plci de sticl se folosesc pe larg pentru fasadele
cldirilor. Aa fasad se afl pe cldirea de pe prospectul n numele lui Calinin din Moscova.