Universitatea de Arte Târgu-Mureş

Management şi marketing cultural

Importanţa proiectului cultural în

dezvoltarea culturii

Teodora Suciu

Masterand, anul I

Teatrologie. Impresariat artistic

 Importanţa proiectului cultural în dezvoltarea culturii

Identitatea culturală defineşte lumea în care trăim, find un identifcator al fecaruia, fie că își dorește
sau nu. Proiectele culturale sunt importante în societate tocmai pentru că ajută la conservarea spiritului unei
comunități într-o lume care tinde, în genere, spre globalizare și uniformizare.

Proiectele culturale indică particularitățile unui grup de persoane şi respectul pe care îl au faţă de
cultură din care provin. De multe ori oamenii nu sunt mândri de mediul din care provin, iar aceste proiecte îi
determină să își schimbe părerea. Pe de o parte, îi ajută să descopere lucruri despre propria cultură sau despre
culturi apropiate pe care nu le știau deja. De exemplu, festivalurile de teatru internaţional ne aduc mai aproape
de ideile fundamentale ale unei culturi. Pe de altă parte, cultură este puntea care leagă diversele grupuri dintr-o
comunitate, ajutându-le să găsească puncte comune.

Fiecare om, din orice mediu, își dorește să fe înțeles și apreciat la adevărată lui valoare, ori acest fapt
nu se poate realiza dacă persoanele din jur nu-I cunosc identitatea, mai ales identitatea culturală.

De exemplu, cultură românească este înțeleasă și prin prezența artiștilor sau a meşteşugarilor
tradiționali la festivaluri și conferinţe care depășesc granițele ţării noastre.

Aşadar, proiectele culturale ajută la integrarea unor părți ale comunitățîi, ajutând la stabilizarea
societățîi. Deși prezintă părțile componente, particularități care diferenţiază diversele grupuri culturale,
proiectele culturale reușesc să îi apropie peoameni, nu să îi distanțeze.

Managementul proiectului cultural trebuie susţinut şi în România ca un instrument de

planificare, coordonare şi control al activităţilor şi evenimentelor culturale complexe cuprinse în
proiectele culturale care se derulează la nivel naţional şi internaţional, local şi regional.
Dezvoltarea metodelor managementului de proiect la nivel internaţional s-a realizat în cea mai
mare parte în a doua jumătate a secolului XX stimulate fiind de dezvoltarea rapidă a societăţii, iar
impactul acestora în zona cultural a fost imediat.
Diferenţa dintre un program şi un proiect cultural constă în durată şi în realizarea unor
obiective, astfel:
· proiectele au o durată limitată (de exemplu, realizarea unui studiu, seminar sau a unei vizite de
documentare culturală de o săptămână într-o anumită zonă etnografică);
· programele au o gamă largă de obiective, care se extind în spaţiu şi timp (de exemplu, dezvoltarea
culturală la nivelul unei localităţi sau regiuni, pe o durată nedeterminată). 1

Beneficiile culturale directe pentru beneficiarii proiectului cultural:

– identificarea şi rezolvarea unor nevoi culturale la nivel de expresie artistică şi de consum de ofertă
culturală;
– contribuţia directă la educaţia beneficiarilor;
– stabilirea unor noi cote de performanţă la nivel cultural şi stimularea competitivităţii;
– dezvoltarea instrumentelor de comunicare;
– respectarea criteriului valorii culturale şi impunerea lui;
– stimularea unor noi forme de cereri culturale;
– educarea culturală a noilor generaţii şi crearea unui nou public consumator de evenimente culturale
valoroase;
– stimularea participării tinerilor la evenimente culturale valoroase;
– conştientizarea necesităţilor culturale;
– modernizarea / perfecţionarea metodelor de organizare a activităţilor unei propuneri culturale şi a
celor de alocare şi utilizare a resurselor umane şi materiale;
– promovarea unui dialog cultural constructiv. 2

Managementul prin proiecte se poate realiza în mod special în zona instituţiilor care
funcţionează la nivelul societăţii civile, întrucât necesită o flexibilitate permanentă şi o preluare a
deciziei în orice moment.

1
Corbeanu, Aura, Managementul proiectului cultural. Editura Centrului pentru Formare, Educaţie Permanentă şi
Management în Domeniul Culturii, Bucureşti, 2005, p. 28
2
Corbeanu, Aura, Managementul proiectului cultural. Editura Centrului pentru Formare, Educaţie Permanentă şi
Management în Domeniul Culturii, Bucureşti, 2005, p. 55
 Managementul prin proiecte a apărut ca o formă de răspuns a structurii juridice la modificările
intervenite în mediul economic, fiind destinat susţinerii activităţilor culturale novatoare, diferite de
activităţile culturale tradiţionale.
Acest tip de management se implică atunci când, la nivelul propunerilor culturale, se
urmăreşte promovarea unor noi curente sau a unor noi forme de expresie artistică, iar implicarea
creatorilor se face pe un timp limitat.
Specificitatea sectorului cultural ne îndreptăţeşte să afirmăm că managementul prin proiecte
poate constitui un model de acţiune capabil să impulsioneze ritmurile solicitate de o dezvoltare
permanentă la nivel cultural.
Managementul prin proiecte, evidenţiat de noi ca un model al viitorului poate fi prezentat ca
un sistem de management cu o durată de acţiune limitată, conceput în vederea soluţionării unor
obiective culturale precis definite, cu un puternic caracter inovator, care implică aportul creatorilor şi
a unei largi
game de diverşi specialişti care vor fi integraţi temporar într-o activitate definită. 3

Concluzii

Timpul nostru, definit ca o epocă informaţională post-industrială, se caracterizează nu numai

prin globalizare şi impactul noilor tehnologii pe scară largă asupra stilului de viaţă al oamenilor, dar
şi prin lipsa de moralitate, ca urmare a răspândirii materialismului primitiv, care, la rândul său, este
un produs al civilizaţiei tehnocratice. Anume umanismul, bazat pe moralitate şi spiritualitate exprimă
specificul fiinţei umane în fiecare epoca concretă.

Mai mult decît atât, lipsa unei culturi umaniste bazate pe moralitate şi spiritualitate a dus la
dezechilibrarea întregii lumi moderne ca sistem în curs de dezvoltare, la pierderea stabilităţii
existenţei sale, bazate la începuturi pe etică şi dezvoltarea potenţialului spiritual

Dezvoltarea culturii, învăţământului şi ştiinţelor trebuie să creeze premisele necesare pentru

renaşterea spirituală a poporului moldovenesc, pentru a se afirma în drepturile sale cu norme etice şi

3
Corbeanu, Aura, Managementul proiectului cultural. Editura Centrului pentru Formare, Educaţie Permanentă şi
Management în Domeniul Culturii, Bucureşti, 2005, p. 76
idealuri estetice, care ar trebui să constituie baza unui nou stil de viaţă, sănătos al cetăţenilor
Republicii Moldova, a asigura sănătatea morală a populaţiei şi o stare calitativ nouă a mediului
social.

Aceste obiective strategice pe termen lung pot fi rezolvate prin construirea unei imagini a
lumii, în care s-ar restabili potenţialul creativ şi spiritual al omului. La baza acestei viziuni ar trebui
să fie valoarea intrinsecă a naturii umane, care este determinată de spiritualitatea sa şi de lumea
universală a culturii, nu doar de partea tehnică a civilizaţiei moderne.

Moralitatea ca normă de afirmare a originii umane, trebuie să se păstreze şi ca o realitate

obiectivă existentă, capabilă să reglementeze materialul şi spiritualul în societate, astfel încât să
asigure posibilitatea dezvoltării unui spaţiu de libertate, creativitate, dar şi să amplifice impactul
asupra fenomenului „prezenţei” elementului originii umane în această lume.

Participarea maselor la actul de cultură poate constitui un factor de creație și inovație, motiv
pentru care cultura trebuie inserată în politicile de dezvoltare la nivel național. Pentru aceasta, trebuie
creat un larg cadru instituțional în toare așezările urbane și rurale, astfel încât membrii colectivităților
respective să devină nu numai consumatori de cultură ci și creatori de cultură, cultura fiind unul din
mijloacele principale de manifestare a identității naționale, factorul care asigură supraviețuirea unei
națiuni, precum și mijlocul de a amplifică dialogul și comunicarea internațională și de a contribui la
dezvoltarea patrimoniului național și universal.

Cultura nu trebuie să fie doar apanajul elitelor, fiind necesar că masele largi de oameni să fie
antrenați în actul de cultură, deoarece numai așa i se dă culturii încărcătura și rolul de ferment al
construirii unei lumi mai bune, mai umane.

Bibliografie:

1. Corbeanu, Aura, Managementul proiectului cultural. Editura Centrului pentru Formare,

Educaţie Permanentă şi Management în Domeniul Culturii, Bucureşti, 2005