URÂTUL ȘI FRUMOSUL –CATEGORII ESTETICE

Referat
Domeniul:ESTETICĂ

Urâtul și Frumosul sunt două noțiuni folosite în domeniile ESTETICĂ și ISTORIA

ARTEI.Ele sunt două noțiuni opuse, în literatură sunt antonime ca și mai toate noțiunile
filosofice:bine-rău,dreptate-nedreptate, cald-rece,moral-imoral,logic-ilogic,etc.
De-a lungul timpului mulți învățați,filosofi,istorici,cercetători în domeniul esteticii și a
artei,etc au încercat să-i dea câte o definiție,care în zilele noastre au fost adunate în diferite
lucrări de specialitate scoțând în evidență tot atâtea adevăruri despre,,frumos,,.

FRUMOSUL
În Evul Mediu,apariția creștinismului punea accentul pe frumusețea sufletească,interioară
plină de rațiune și sentiment.Pentru filosoful Toma d'Aquino"frumusețea apare ca fiind de
esență rațională".
În limbajul cotidian,,frumos,,înseamnă lucrurile plăcute,culorile,formele calde tinzând spre
perfecțiune,dar și gândurile și trăirile frumoase umane cum ar fi
sentimentele,iubirea,rațiunea,simțirea,moraltatea,religiozitatea,ș.a.Grecii foloseau pentru
această noțiune cuvântul vechi,,KALON,, ce desemna- frumusețe-,iar O racolul Din Delphi
folosea o expresie ce scotea în evidență unul din adevărurile frumosului"Cel mai drept este
cel mai frumos"1.
În Renaștere,frumusețea interioară și cea exterioară sunt un,,melange(fr-amestec-),,resimțită
în mod plăcută în artă(atât în cea creștină cât și în cea laică).Umaniști ca Leonardo da
Vinci,Michelangelo,ș.a arătau cât de frumoase și armonioase sunt formele corpului uman
păstrând cu strictețe proporțiile.
Între zeitățile Olimpului și al Romei Antice frumosul avea și protectoare prin figurile
impresionante ale zeițelor Afrodita și Venus cărora de-a lungul secolelor li s-au făcut numeroase
sculpturi și monumente.
Pentru a putea defini noțiunea de"frumos"este imposibil in realitate,deoarece are o multitudine
de definiții care încă nu au fost epuizate complet.
Platon aprecia frumusețea și binele ce îl face adevărul în lume enunțând triada,,Adevăr,Bine și
Frumos,, deoarece ele arată cele mai înălțătoare valori morale umane.La el,,frumosul este o
Idee,,.2
După Aristotel trăsăturile frumosului sunt ordinea,simetria și limitarea.,,Frumosul este ceea ce e
valoros în sine și totodată produce plăcere,,.3(Aristotel-Retorica)
 1Oracolul din Delphi-citat,2Platon-,,Teoria Ideilor,,;3Aristotel-citat din lucrarea Retorica
În ,,Iluminism,, noțiunea de ,,frumos,, a suferit schimbări având două concepții care aveau
fiecare adepti.
1. Prima concepție arăta că frumosul este insesizabil,dar poate fi sesizabil doar în cuvinte
și noțiuni
2. A doua spunea că frumosul ține de imaginația și creativitatea umană.
Filosoful englez David Hume spunea în scrierile sale că:"Frumosul nu este o proprietate a
lucrurilor înseși.El există în mintea care le observă și fiecare minte observă o frumusețe".4
(Tratat despre natura umană)
Immanuel Kant este filosoful german care a vrut să pună o ordine în noțiunea de,,frumos,,.
"Frumosul este ceea ce place în general,fără noțiuni"5.(Critica rațiunii Pure)
Filosoful german Hegel încearcă să spună că frumosul din natură contribuie la dezvoltarea
spiritului:"Frumosul din natură este înaintea frumosului din artă,deoarece frumusețea din
realitate este instabilă,grosolană,materială."6
În secolele XIX și XX meritul esteticienilor este că au atras atenția în estetică post-kantiană.Ei
au dat câteva teorii estetice,dintre care cea mai uzitată este,,teoria simpatiei estetice,,.Frumosul
prezintă sub forma unei proiectări a sentimentului în formele contemplate,a unui contopiri
ireversibile dintre subiect și obiect.
"Iată de ce emoțiile artei par a fi ca elanurile din dragoste elanurile fiind însă răspunsuri la o
chemare venită din lucruri."7(Hubert Rene,,Traiteͤ de pedagogie generale,,-
L'estetique,Puf,Paris 1965,p.434)
Secolul al XX-lea a venit cu noțiuni novatoare referitoare la frumos.S-a susținut că,dacă o
operă uimește,șochează acest fapt e mai important decât l-ar încânta pe privitor și critic de artă
prin frumusețea și perfecțiunea sa.
,,Frumosul ca mijloc întemeiază educația prin artă,care vizează realizarea unei instruiri
morale,intelectuale,fizice,etc prin intermediul frumosului estetic.,,8(Dufrenne,Mikel
1976,Estetique et philosophie,Tome 2,Ed.Bordas,Paris)
Din noțiunea de,,frumos,, se desprind câteva variante ce sunt cercetate de domeniul
Estetică.Acestea sunt:drăguț,pitoresc,idilic,mirific,minunat,feeric,fermecător,splendid.

4
Hume,David-citat din lucrarea ,,Tratat despre natura umană,,
5
Kant,Immanuel-citat din lucrarea,,Critica Rațiunii Pure,,
6
Hegel
 7
Hubert,Rene-citat din Lucrarea-,,Traite de pedagogie generale";8Dufrenne,Mikel-citat din
lucrarea,,Estetique et Phylosophie,,
"DRĂGUȚ"-este o variantă mai caldă,neoficială ce imprimă o însușire mai puțin
convingătoare de frumos.Când spunem costum drăguț,chip drăguț sau ,,Ce drăguț ești!,, ne
imprimă un sentiment de apropiere de un obiect sau de o persoană.
"PITORESC"-forme armonioase,fără greșeli,echilibrate care lasă să se vadă respectarea
compoziției de tonuri în pictură,materialelor dure în sculptură și arhitectură(La
Pieta;Laocoon,David,sculpturile ecvestre ale diferitelor personalități istorice).
"IDILIC"-această noțiune vine să scoată în evidență fericirea,iubirea în general.
"MIRIFIC"-se referă la trăiri,atitudini și sentimente la contemplarea armoniei și echilibrului
dintre forme care te conduc într-o lume lume ireală,fantastică.
"MINUNAT"-se referă la cele 7 minuni ale lumii când le contemplăm.Acest atribut în estetică
este considerat de majoritatea criticilor artei,,accident al realității,,.
"FEERIC"-sugerează sentimentele ce ne încearcă în fața diferitelor imagini coborâte parcă
din basme.Se mai întrebuințează și în sporturi artistice unde îmbinarea frumosului cu exercițțile
sportive ne dă senzația să exclamăm:,,Ce feerie este pe gheață!,, ,,Ce dansatori feerici!,,
Gimnastica este feerică!,,
"FERMECĂTOR"-este în apropiere de agreabil.Formele îți dă senzația când le contempli
îndelung,că te vrăjesc,că te lasă imobil,fără cuvinte în fața acestor opere,când reții doar sensurile
pozitive.Exemplul,,Arăți fermecător aztăzi!,,arată încântarea.
"SPLENDID"-este cea mai înaltă însușire,perfecțiunea inegalabilă ce este sinonimă cu
strălucirea.,,Ce splendid este acest tablou!,,Ce strălucire imprimă această pictură religioasă de tip
bizantin!,Ce perfectă este sculptura La Pieta!Sunt doar câteva exclamații date de iubitorii de
frumos la analizarea operelor inestimabile fără de care istoria și istoria artei în special ar fi
săracă.
Dar variantele frumosului nu se încheie aici.Frumosul intră în categoria estetică formată dintr-
o triadă de noțiuni puternice ca valoare:frumosul,grațiosul și sublimul.
Grațiosul-Ca origine cuvântul provine din caracteristicile zeităților antice,Cele Trei Grații ce
personificau frumusețea și drăgălășenia.Grațioase sunt balerinele,gimnastele,dansatorii pe
gheață,etc.Aceștia imprimă frumusețe,armonie accentuând formele trupurilor în ritmul suav al
muzicii.Grație găsim și în pictură pri diferitele ei stiluri( stilul,,roccoco,,),sculptură și
arhitectură(capitelurile si ornamentele de la clădirile antice,temple,biserici etc).
Sublimul-este considerat,,cel mai înalt dintre stilrile elocvenței,,(Antichitate).Este sinonim
cu grandoarea si gravitatea.Sentimentul de,,sublim,, dă forță,putere de a contempla formele
nemărginite,nemăsurate de limite.
Ca o concluzie putem spune că frumosul împreună cu variantele sale estetice intră în categoria
estetică de tip pozitiv.
"Sentimentele estetice,cea mai înaltă formă de trăire a frumosului,se răsfrâng și îți pun
amprenta asupra întregii personalități.Profunzimea și durata trăirii diferă de la un individ
la altul,fiind determinate atât de structura personalității cât și de tipul sau categoria valorii
estetice care declansează și întreține acest sentiment".8(N.Pârvu,1971,p.35-38-,,Drumul spre
personalitate,,EDP,București)
Cea de-a doua categorie a esteticii,dar cu sens negativ și în antiteză cu prima categorie este
Urâtul.
Urâtul ca și frumosul este greu de definit.În,,Dialexis,, grecul antic Xenofon scria:

"Cred că dacă cineva ar porunci ca oamenii să arunce tot ce-i urât la un loc,după
socotința fiecăruia și apoi să ia de acolo ce e frumos,fiecare după gust,n-ar mai rămâne
nimic în grămadă,ci toți le vor lua pe toate".9
În mitologia greacă,Urâtul era legat de Întuneric,de Infern și de ,,puterea morții,, insuflată de
Hades(Zeul Grec),Thor(Zeul Egiptean),Cerber(Zeul Roman),Odin(Zeu Viking).
În sens cotidian,Urâtul este ceva rău,fără gust,culoare,formele sunt dezintegrate,murdar,infect,
rușinos și plin de păcate.
În pictura bisericească ,urâtul este reprezentat prin diavol;LUCIFER-regele Iadului,limbile de
foc al Gheenei.
În literatură ,urâtul e reprezentat in operele scriitorului francez C.Beaudelaire ce l-a preocupat
această noțiune atât din punct de vedere estetic cât și din punct de vedere literar-artistic.Cea mai
reprezentativă operă a sa este,,Fleurs du Mal,,(Florile Răului).El propunea extragerea ,,frumuseții
din Urât,,.El arată tragedia,,omului dublu,, care este o,,creatură desuetă în conflictul dintre Cer și
Infern,,:
"Omul are în jurul său două postulații-una despre Dumnezeu și una despre
Satan.Învocarea lui Dumnezeu sau spiritualitatea este o dorință de a se înălța pe sine în
grad,cea a Satanei sau animalitatea e o bucurie de a se decădea pe sine".10
Autorul mai spunea despre opera sa:"Această carte atroce are toată gândirea mea,toată inima
mea,toată religia mea(travestită),toată ura mea(răutatea)"11.( ,,Les Fleurs du Mal,,-
Preface(1859-1860),p.442,Ed.Bordas,Paris,1987)
Ca și frumosul,urâtul are următoarele variante cu sens
negativ:banalul,vetustul,absurdul,bizarul.
BANALUL este antonimul pateticului și arată ceea ce se ascunde în spatele aparențelor.Găsim
deseori în loc de strălucire-paloare,fără nuanțe,în loc de forme echilibrate,armonioase-lucruri
sterse,fără valori abstracte.O variantă a acestei noțiuni o reprezintă anostul ceva apropiat de
dezagreabil,plictisitor,enervant și agasant.
VETUSTUL dă senzația fină ,de comic din cauza îndepărtării prezentului estetic,activ și a
limitelor acestuia.
ABSURDUL apare în viața estetică cotidiană.Intervine o antiteză între elementele logice și
ilogice.Găsim această noțiune și în domeniul matematicii în celebra,,METODĂ REDUCERII
LA ABSURD,, ce are ca rezultat negativul și formulări ce sunt recunoscute la nivelul bunului
simț.
8
N.Pârvu-,,Drumul spre personalitate,,EDP București,p35-38,
9
Xenofon-Dialexis,10,11.C.Beaudelaire-,,Les Fleurs du Mal,,-Preface(1859-1860)
Ce absurd!Ce lucruri absurde spui!Ce absurd ești,zău așa!sunt expresii folosite în discuții,dar le
găsim și în diferite lucrări literare.
BIZARUL.Apare ca și concluzie la unele lucruri ciudate,petrecute în viața noastră.La prima
vedere acestea nu-și găsesc explicații,dar dacă sondăm în profunzimea lor ajungem la concluzia
că ele au împortanță în bunul mers al vieții și al lumii.
Urâtul dă senzația fiecăruia,de rău, de ură de impuritate,de viciere a sufletului și a trupului
omenesc,dar și în domeniul estetic.
Frumosul și Urâtul sunt două categorii estetice,de care depinde Estetica
Fără aceste două noțiuni și fără varintele lor,domeniul estetic este sărac,fără nuanță,fără
comparație,fără esență.Nu putem avea o educație estetică sănătoasă atât la nivel scolar cât și la
nivel extra-școlar,permanent,în societate la dezvoltarea civilizației umane globale.
Expresia artistică se raportează în mod esențial la acele constante care apar în toate
culturile:nașterea,căsătoria,moartea,războiul,pacea și alte momente ce marchează viața
umanității.
"Dacă forma expresiei artistice variază de la o cultură la alta,nu-i mai puțin adevărat
că,dată fiind trăsăturile comune ale conținutului,toți oamenii împart o capacitate cu totul
particulară de a reacționa la simbolurile și semnele nonverbale,constituite din operele de
artă"12.(Allison Brian,-Education artistique et creativite en Bulletin du Bureau International d
Education,Ed Grand Midi,Paris,1987)

--------------------- -----------------------------------------------------------------------------------------------
12
Allison Brian-Education artistique et creativite en Bulletin du Bureau International d
Education,Ed Grand Midi.Paris 1987
 BIBLIOGRAFIE
1.ARISTOTEL-RETORICA,Editura Albatros,București,1997
2.HUME,DAVID-TRATAT DESPRE NATURA UMANĂ,E.D.P.
București,1998
3.KANT,I-CRITICA NATURII PURE,E.D.P.București ,
1987
4.RENE,H-TRAITE DE PEDAGOGIE GENERALE-L
ESTETIQUE,Ed,Bordas,Paris,1965
5.DUFRENNE,MIKEL-ESTHETIQUE ET PHILOSOPHIE,Tome
3,Ed.Bordas,Paris,1981
6.PÂRVU,N.-DRUMUL SPRE
PERSONALITATE,E.D.P,București,1971
7.XENOFON-DIALEXIS
8.BEAUDELAIRE,C-LES FLEURS DU MAL.PROJET DE
PREFACE(1859-1860),Ed.Bordas,Paris,1987
9.ALLISON BRIAN-EDUCATION ARTISTIQUE ET
CREATIVITE,EN BULETTIN DU BUREAU INTERNATIONAL D
EDUCATION,Ed.Grand Midi,Paris,1987.